Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cuvant Masonic 2006

    Uploaded by

    Viorel Danacu
    4K views24 pages
    Cuvant Masonic 2006 RO

    Original Title

    Cuvant Masonic 2006 RO

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Cuvant Masonic 2006 RO

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Flag for inappropriate content
    4K views24 pages

    Cuvant Masonic 2006

    Uploaded by

    Viorel Danacu
    Cuvant Masonic 2006 RO

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Flag for inappropriate content
    of 24
    CENTRUL REGIONAL DE STUDIL FRANCMASONICE — PARIS — BUCURESTI s-a constituit ca asociatie non-profit, nonguyernamentala si apolitic’, in seopul apirdrii si promovarii intereselor omului, si sustina 5i si apere patrimoniul cultural, si combat’ ignoranta, si educe publicul in vederea consolidarii valorilor democratice in Romania pentru restabilirea pre: lui si respectului 1a care poporul roman este indreptii{it in plan extern, precum si a promovarii si a apararii principiilor iversale ale francmasoneriei. ICUVANT _MASONIC GMCUVANT aj MASONIC numiti Cuvant Revista Cuvant Masonic este o aparifie lunara si are ca principal scop prezentar i franemasonic din Romania gi din lume, Revista este rea inliitura din opinia romaneasci reaua credinta, fabulatiile, care pun in umbri principiile fundamentale pe care se bazeazi aceasta societate. fenomen| ath pentru a Pentru a contribui ta edit revistei “Cuvant Masoni va rugam sé apelati aumarul 0903.120.120 Numarul este apelabil din retelele Romtelecom si Orange si are tariful de 6 euro + TVA / apel ISSN 1224 - 8142 Despre noi ne Omul potrivit la locul potrivit dr. Viorel Danacu Presedinte al Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris — Bucuresti Oamenii, indiferent de rasi, religie sau cultura, sunt prezente ale Marelui Arhitect al Universului pe pimant, astfel ci dintotdeauna Omul sfingeste locul. Masoneria aduna in Templele ei pe cei mai buni oameni. Aici, ei cauti si se cunoasci si-gi perfectioneze osatura spiritual pe ei ingis| si moral, ficéind fapte bune, avand gAnduri bune, marturisindu-] pe Cel Sfant. Masoneria are, in multitudinea ei de landmark-uri, de principii fundamentale, un schelet de sustinere istoric, traditional, am spune chiar perfect, asemenea unei refele, unei panze in care punctele de intersectie sunt egale cu spatiile (ochiuri), in care se afli substanta fun- damental, Aceasté refea, in cadrul Ordinului Masonic, se poate compara cu existenta disci- plinei din Masonerie. Disciplina inseamna acceptarea ordinii gi a regulilor, care imbracd prin tradijie sim- bolurile care ajuti la perfectionarea masonului in toat perioada pregitirii lui pentru accederea pe treptele superioare. in acest fel, ordinea gi disciplina mentin natural o viati masonici, si nu numai, cu adevarat in ascensiune pentru noi toti. Masonii sunt faicliile, ce in bitaia tuturor vanturilor, fac si existe cat mai putine rele in istorie, lumina si fie cea bineficitoare, iar noi toti, in mod egal si prin disciplin’ s& ne apropiem spiritual, cultural, fata de ceilalti din alte ari. Pentru a face toate acestea, masonul tre~ buie si se cunoasci pe el insusi, pentru ca apoi semeni ai nogt si-gi poati ocupa locul potrivit in societate, in familia masonic’, cum se spune ~ “Omul potrivit Ia locul potrivit”. Dar, pentru aceasta, este nevoie de o munc& titanicd. Astfel ci, prin invaqiturt gi te poti ridica deasupra orgolii-lor, nelepciune, cunoastere, s nevoilor materiale, pentru a fi, pri in folosul Umaniti Iubirea de Patrie are la baz’ Umanitatea. Cuvant masonic In data de 24 ianuarie 2006 s-a rememorat istoricul eveniment in care Lucrarea Masonici a fost reluati in Romania printr-o tinuti extraordinar’ condu de Marele Maestru Giuliano Di Bemardo si de ilustrul Nicu Filip. Atunci au fost prezenti peste o suti de Frati Roméni gi invitati la momentul in care Marele Maestru Giuliano Di Bernardo a predat ciocanul Autoritigit Masonice Mustrului Nicu Filip, primul Mare M: ‘Ales al Masoneriei Roméne de mai bine de jumitate de secol. ru Tustrul Mare Maestru. Giuliano dupa deschiderea {inutei Rit declaratie: “Iubitii mei Frati, vi mulfumese pentru ci ne- afi invitat la Bucuresti, pentru a participa la acest ever ment istoric al Mari Loji. Semnificatia acestei solemne {inute eclipseazt toate celelalte lucruri, Rar a fost o ocazie sii se demonstreze atdt de clar le Lanqului Universal de uniune fratern’.” Bemardo, , a facut urmatoarea jura fratern a Dupi discurs Mustrul Giuliano Di Bemardo pe Hlustrul Nicu Filip s& vind fn fafa Orientului gi si depun’ jurimantul solemn pe cele trei mari lumini ale francmasoneriei: Cartea Sfaint - Biblia, Echeru! si Compasul spuniind: “Acum iti dau cele trei Loji, care au lucrat pind acum sub obedienja Marelui Orient al taliei”. Apoi i-a invitat pe Hustrii Maestrii Venerabili al Lojilor “Armonia”, “Delta Dundrii” si “Nicolae Balcescu” si vind la Orient si si depuna jurimantul de credin\a. A concluzionat spundnd: “Acum, asa cum vit este dorinja, vi eliberez de sub Obedienta Marelui Oriemt al Italiei si vi agez sub protectia Marii Loji Nationale din Romania” Prin aceasta, s-a inceput un nou capitol al Franemasoneriei Universale. in rea La inv sezarea Mari Loji vedem un exemplu sufletelor oamenilor liberi | inevitabilei victorii a cugetelor si asupra tuturor formelor de tiranie si opresiune. RENASTEREA FRANCMASONERIEL — 13 ani de Lucrare Masonica pe teritoriul Romaniei Astfel au fost reprimiti Fratii Romani in ‘Templul Francmasoneriei, 0 casi pe care in sufletele lor, nu au pirisit-o niciodata. Acum, end Raul gi-a intins in mod alarmant aripile peste lume, cand ignoranta si rea vointa praca forme din ce in ce mai subtile, hotirarea mea de nezdruncinat di glas chem’n a Lueririi noastre Masonic pre 0 nous expresie cerdindu-vi si ocrotigi sit resp Antul cu care securea coruptiei ciunteste zeci de suflete, si vi uniti prin traditionalul lant al fraternitaqii, construind din trupurile i mintile voastre acel zid unic pe care doar rea il poate intiri. Convingi c4, dincolo de strédania personal de perfectibilitate, implinirea noastri nu va fi intreagat decat armonizandu-ne in grandioasa Masoneriei Universale. Va asigurim, iubiti si respec- tati frati, de intreaga noastri disponibilitate, de alesul sentiment de iubire fraterna pe care-I nutrim fati de vot gi fal de tofi frafii romani. Vrem sit vit asigurim ci mi i adevairul, si curmagi Lucrare a sonii continua, din dorina de Adevir si Dreptate, condamnarea orictiror acte de coruptie, extremism re lovegte Ome: Wu terorism, rea, Viaja alimentatd de cest Flagel distrugator coruptie, singele care irigi si constituie puterea actului terorist se cer anulate, Am fi onorati sit intelegeti si continu Lucrarea inceputdi in 1880, regularizata in 1993, Lucrare reagezati pe eternele principii ale Masoneriei Universale si focalizandu-si pretuirea pe neclintitele elemente de traditie masonici. De aceea, midajduim intro bund gi fraterna injelegere a intentiilor noastre, va asigurim inc’ a dati de intreaga noastri pre{uire si deplini disponibilitate conlucrare. Masonii roméini, prin consegven{i si iubire de Patrie, sunt bucurosi cii-si pot aduce contributia lor alaturi de structurile Euro — Atlar ice, Din trecut Libertate, Egalitate, Fraternitate. Adevirata istorie a devizei masonice Avcum cdteva zile, navigind pe internet, am gisit in portalul uneia dintre marile si pres- tigioasele obedient Latino- americane, 0 pagini intitulati “Cine suntem, de unde venim gi incotro mergem”. Nimic foarte original, a , pentru ci tripla intrebare nu le este stritink inifiatilor. Nimic foarte original in afara contextului permanentei introspeciii pe care fi-o autoimpun Maestrii masoni. Dar, incercind si riispund pentru a mia oari acestor intrebairi, mi-am amintit de tripla devizi care deschide si inchide lucririle intr-o Loja “Libertate, Egalitate, Fraternitate’ Pentru multi inigiati ace: din cultura masonica primitivi, deoarece aceste devizi face parte aspiratii ghideazt conduita moral ( mason. Totusi, trebuie amintit ci vechimea sa in sinul Ordinului nu este aga de mare cum ne-am putea imagina, iar introducerea sa nu a fost ficuti Piri a produce anumite complicatii. Istorieul Roger a) a fiectrui Dachez, _ presedintele Institutului Masonic al Fran{ei, sermmala in una din lucrarile sale, ci pentru a stabili inceputul (geneza) weimii trebuie si ne intoarcem in secolul XVIII, ‘inainte de izbucnirea Revolujiei Franceze. “Ideile noi” ‘erau primite pe atunci cu un interes inegalabil de caitre ample segmente ale societitii franceze, in special cluburile, cenaclurile literare si Lojile masonice. Doringa aristocratiei liberale si a burgheziei de a se implica in incipienta gi ine restransa viati social’ se reflect in expresii precum “dulcea egalitate” si Adrian Mac Liman ritatea discur- “eterna fraternitate”, care apar in ma urilor pronunjate in Loji. $i asa (totu “Libertate, Egalitate, Fraternitate” nu apare in limba- jul masonic propriu zis pan’ dupa ce aceasta formuli a fost consacrati Republicii (Franceze), si niciodatit ‘inainte, cum pretinde legenda. Dachez aminteste ci “dacd din 1789, a Constitutiet formula Marchizul de Girardin proclama ca ba “Bealitatea, Dreptatea si Universala Fraternitate”, propunerea facuti atunci de Clubul Cordelierilor (calugari franciseani), de a adopta tripla deviza ca si lozinc’ (cuvant de ordine) nu va fi huata 4 va trebui si asteptim pana in 1793 pentru ca documentele oficiale ale tinerei Republici si fie impodobite, in antet, cu formula “Unitate, Indivizibilitate Republicii - sear’: Libertate, Egalitate, Fratemitate sau Moarte”, Dar Masoneria va adopta formula mult mai tarziu. De altfel, treimea apare pentru prima dat in patenta unei Loji care, in iunie 1793, adopt ca titlu distinetiv numele de “Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Totusi, deviza este utilizati relativ putin in cereurile masonice. Poate fi amintiti o mentiune din Cartea de Athitectura a Prea Respeetabilei Mari Loji a Franjei care, dupa ce a refuzat, in 1773, fuziunea cu Marele Orient al Franjei, va dis; in 1799, Pani in 1848 deviza nu fire: Din trecut Reporter: Intrarea intr-o loja francmasonica se face prin “initiere"; de alifel, aceasta 0 deosebeste fundamental de orice alta organizagie, asociatie etc. Este inifierea un act aparte? Mihail Sadoveanu: Init imine, precum se stie, o luerare strict indivi valorificatii de anumite condiii si daruri rea propriu-zisi dual’, R: Putefi explica in ce constau aceste “conditii st daruri"? M. S.: Ceremonia care se siivaseste cu acest prilej are un rol simbolic. Ceremonia in sine nu poate da initiati, decdt daci profanii, carora li se oferi lumina, au posibilitatea s-o primeasc R.: Veefi sat spunefi cil nu oricine poate fi initiat? M. S.; ined de la inceputul carieriei mele masonice am avut intuigia acestui simplu adevair gi, sub inraurirea lui, rn | | Interviu imaginar cu Mihail Sadoveanu despre purificarea morala a francmasoneriei am incerat si-mi dau seama de problemele cu caracter practice pe care institutia poate sisi le propunii, in fiecare colt de umanitate. R.: Masonul nu este si el 0 veflectare a societdgit din care vine sd ia Lumina, Deci, el nu este reflectarea acelet societdyi ? Nu vine el in Loja cu "bunele” si "relele" mediului social, politic economic? M. Su; E firese, e& toate cele omenesti sunt relative. Initierea, adic’ purifiearea personal’, alcdtuieste partea ideali a acestei _vechi discipline. Omul ins’, are raporturi cu semenii sai, cu timpul si imprejuririle, si i se comanda sé nu rima singuratec. "Talantul” ce i s-a incrediniat valorifice. Lucrarea sa are un caracter exterior, are putere in masura valorii personale. R.: Numai. M. S.: Nu numai, Pe Kingt asta, lucrarea sa are putere intru cat se sivaigeste valabil, fn raport cu societatea si cu timpul. R: Dar masoneria este universalit? M. S.: E-usor de in(eles ci alte probleme isi propune un mason englez si altele unul roman. Societatea englezit este ajunsi la capitul unei evolutii. Chestiunile de onoare, de demnitate cetijeneascd, de respect al legilor nu mai pot forma o preocupare pentru categoriile de ‘oameni care se numesc “gentlemans". Cuvant masonic R: Adied este de la sine injeleasdt? M. S.: Continui. La noi categoria aceasta de oameni ¢ inci in formare. Re Si atunci ? Trebuie si ingeleg ci noi masonii romani intr-acolo trebuie sd ne indreptim ? M. S.: finu-adevir, Preocuparea primi a masoneri roméine este sii formeze birbagi cu constiingt si caracter primele elemente ale unei adevrate opinii publice. In {ara noastr lumea nu este in deficit de inteligent@. Patura chemati sii condued destinele Patriei, insti, uebuie si adauge acestei inteligemte valoarea moraki, inalta congtiimyi a jertfei, a datoriei pentru colectivitate. Cei mai multi dintre contemporanii nostri care iau parte ta ueburile publice sunt dispusi sa fact wanzactii cu propia or constiing’. Masoneria ar avea, prin urmare, in primul plan rolul de disciplinare gi de infrinare a individului, de inobilare, de sfiinfire a inteligenjelor. Mi se pare ci tocmai aici trebuie cAutati cheia crizei noastre sociale. Poporul nostru, in blanda lui intelepciune a pus, ca-n vechile zile, piméntului nostru caracterizarea ce i se cuvine: ~ Bund tari, rea tocmeali Ruz Sa revenim la masonerie. M. S.: Revenim si acolo. Dar mai am un cuvant de spus, De © suta de ani de cand am intrat in viaja modern a Europei, de cind s-au pus la contributie bunivoini, jertfe, entuziasmuri, am riimas ca aledituire de stat, sub ascufisul zicalei: nu ne lipsese Legile, nu ne lipsese bogiitiile, nu ne lipsesc competentele; ne lipseste acea educatie cetzjeneasci absolut necesar’ pentru a valorifi- ca ce avem., Legile se calc’, bunul plac, hatarul si intere- sul personal sunt motorul secret al vietii de toate zilele, Ne trebuiesc oameni! Acesta ¢ elementul ce! mai pretios in viaja unei nafiuni. Nu bani, nu legi, ci oameni in adeviratul infeles al cuvantului, Ri: Deci M. S.: Pomind de aici, lucrarea exterioardi a Masoneriei dobandeste pentru tara noastri un caracter particular. Datoria Maistrilor constienti este si redice institutia cated noblefea ei fireascii, nu s-o adapteze la practicile locale si So ofileasci, ficdind din ea © parodie. Profanii care intri in Templu trebuie si fie cu griji alesi. Atelierul care se aleitueste trebuie si tind’ a armoniza persoanele, pundind aliituri pe ct posibil, similitudini de educatie, instructie gi rang. Hotiirarea de a servi Patria cu demni- late trebuie si stipaneascit necontenit atmosfera acestei mici colectivitigi. O justi cumpiini ne indeamnit si piistrim cu tire patrimonial sacra al umanitagii si al experientelor multiseculare: familia gi Patria, gi si acceptiim ca definitive libertitile publice si toleranta in materie politica si religioasa. Respingand violenja sub orice forma. invatimintele Institutiei ne poruncese si combatem anarhia gi sii facem tot ce trebuie pentru a inglidui umanitaqii si treacd intr- er’ de pace. Liber cu adeviirat ¢ numai acel Maistru care izbuteste a-si domina pasisunile gi a se elibera de prejudectiqi. Cel ce pistreazit in el ura de ras, obscurantismul violenjelor, suficientele dogmatice, ¢ un sclav, ca gi ¢el care nu-si poate domina pasiunile degradante. Rz Istoria Francmasoneriei este plind de momente dificile, de lupte fraticide, cum vedeti viitorul confreriet noastre? M, Si: Vreau sii se injeleagti definitiv cea ce socot eu ci e.alt plan, alti vial masonicit decit aceea de care ne-am desfiicut. A fost un vis destul de dezagreabil si, in acelasi timp, 0 crudii experienti. Ni se oferea ceva relativ, 0 masonetie supusi practicelor locale si mediului, cu tendinta de a aservi oamenii unor superiori necunoscuti, alcituiti in sacre imperii. in asemenea alcituiri se practicau secrete naive ori interesate care pot conveni oamenilor simpli ori mafiilor in nici un caz unei institugii cu caracter esoteric, Rs Domnule Sadoveanu pornind de la afirmatiile de mai sus riscagi, in finalul acestui interviu, o definire a rohdui Francmasoneriei in acest moment? M. S.: Noi suntem o societate inclusé, cu © doctrina care ar fi de dorit si fie a intregii umanitaji. Lurarea capital aatelierelor noastre rimanand, din punct de vedere prac- tice, tendinta de a alcitui nobletea acestei iri pe baz moral si intelectualé, ‘vom ciuta si mu lipseasci Jinutelor noastre acel caracter agreabil gi de distineyie pe care trebuie si-I aibi reuniunile unor prieteni si intelectuali, Cei pugini de astizi ne oferim jertfi dezinteresatt unui inalt ideal. Taina aceasta intr-adevair este mare, cum spun cirtile sfinte, dar e o cu totul alti taina. Acest interviu a fost realizat pe un text al Marelui Maestru Mihail Sadoveanu din anul 1933, S& fim drepyi, s& fim cinstiti cu noi ingine pind In capit: cate din cuvintele lui Sadoveanu nu s-ar potrivi de minune spuse sau scrise astiizi de oricare dintre acei ce cred cu adevirat ca Masoneria de astiizi nu mai este ce-a fost. Dar ea poate fi ce-a fost daci vrea si se purifice cu adevirat, $i oamenii n-au lipsit niciodata evenimentelor. I. Honest mai apare fn nici un document masonic. in 24 februarie 1848, Guvernul provizoriu stabileste “Libertate, Egalitate, Fraternitate ca principii, iar Poporul ca devizi si moto (lozinci)”. Legea din 8 septembrie 1848 va oficializa in sfargit deviza ca fiind proprie Republicii Franceze. Masoneria, si inainte de toate, lojile pariziene, care participaseri in mod activ la Revolutie, trimit in 6 martic 1848 o delegatie la Priméria capitalei. Fratele Bertrand declara cu acea ocazie: “Masonii au purtat dintotdeauna in standardele lor cuvintele Libertate, Egalitate, Fratemnitate. Vazindu-le acum pe steagul Franjei, salut triumful principiilor lor si se felicitit pentru ca pot spune ci Patria a primit consacrarea Masonic”. Un mod unic de a scrie, sau mai bine zis de a rescrie istoria, constati Roger Dachez. Oricum, a trebuit asteptat Conventul de la 1849 pentru ca Marele Orient al Frantei si modifice primul articol al Regulamentului siu, ad%ugand aceasta ultima mentiune: “Deviza Masoneriei a fost dintotdeauna: Libertate, Egalitate, Fraternitate. in acelasi text, Marele Orient proclama pentru. prima dati in istoria sa ci Masoneria avea de asemenea “ea baz existenja lui Dumnezeu si nemurirea sufletului”... Este necesar si adaug ci in 1869, Marea Loja Centrala, fondata in 1822 de catre Supremul Consiliu al Frantei de Rit Scotian Antic si Acceptat, pentru a administra lojile albastre, solicit’ introducerea devizei fn rit si de asemenea... suprimarea referirii la Marele Arhitect al Universului. in 1873, Supremul Consiliu accepti prima dintre aceste cereri. Aceiasi tending gi aceiasi devizd va fi preluati si de Marea Loji a Franjei. Constituita in forma sa actual’ in anul 1894, Tripla devi2zi va rimfne universal stabilitt in si pentru Masoneria francezi. fn zilele noastre, mitul originii pur masonice a triadei “Libertate, Egalitate, Fraternitate” subzisti, in acest context trebuie puse iar si intrebirile: Cine sun- tem? De unde venim? incotro mergem? $i si ne amintim, de ce nu, de invitasia formulati in mod repetat in ritualuri “Cunoaste-te pe tine insuti". Cuvant masonic Dictionar Acacia - Termen de origine latina dar derivat din cuvantul grec akakia, ca fiind pre- fixul privativ si kakia, din kakon, ru, urat; " care este fara prihanaé “. Arbore deseori sacru, considerat Inatac il de putreziciune, rAspanditi mai ales in in calde. Una din aceste specii ne intereseaza in mod deosebit: Acacia Albida, shittah-ul (pluralul: ‘shittin) biblic (Ex. XXV/10), arbore destul de fnalt, cu trunch ros gi cu lemnul bun pentru constructii, adeseori confundat cu falsul acacia Robinia Pseudoacacia, un arbore european de origine americana care nu existé in Orient. Apropo de confuzie, tre- buie s& ne amintim c& construita din Gopher (Gen. VI-14), Cupressus Sempervirens, ai nul dur, rogiatic, solid gi rasinos (uleios), cu structura densa, utilizat din totdeauna in Orientul Apropiat pentru constructi navale. Arca Unirii a fost construita din lemn de shit- tin (Ex. XXXVI = 20), Acacia albida, ca si parile din lemn ale Tabernacolului. Templul lui Solomon a fost construit din piatra si erez (1 Regi V — 8). Cedrus Libanesis, cedru Liban. in sfarsit, nu trebuie confundat acacia cu mimosa curenta, tufis cu ramurile si trunchiul contorsionat, total impropriu con- structiilor. Din trecut NSS KOGALNICEANU Figura emblematica a francmasoneriei nationale De la inceput fac distinctie intre omul de stat si, ceea ce numim curent: politician. Omul de slat are viziunea istoricd a dezvoltarii nafiunii pe vectorii ei fundamentali, in complexul dinamic geopolitic, geo-economic, geostrategic, regionali, Continental si nalionali Raportand prezentul la trecut si proiectan duel in viitor pe constantele determinate ale speci cului national, specific venit s& ducé in universal valorile de civilizatie, cultura si spiritualitate apartinand poporului pe care-I slujeste. Politicianul in sensul major al natiunii, ar trebui sA transpund in practica guvernarii programele economice, sociale, culturale si pol care s& valorifice permanent o anume etapa a dezvoltarii_natiunii in consens cu dezvoltarea generala regional, continentala $i mondiala, Dezvoltare in care francmasoneriile nationale au contribuit si contribuie substantial Cand omul de stat gi politicianul apartin francma- soneriei nationale, el adauga calitatilor politice valorile umaniste, elice si morale, statuate ca model in formarea de bine. Mihail Kogalniceanu, eminent om de stat si politician roman, aparjine acestei categorii umane de elite. Fara a fi cdtusi de putin schematic (viata fiecaruia din noi nu este o curgere lina prin etapele ei biologice, find marcaté la rastimpuri de interventiile socialului) subliniez in biografia lui Mihail Kogainiceanu (ind.1891) trei etape distincte dar si distinctive, care prin complexitatea lor au format marele barbat de stat. Etapele dezvoltarii intr-o succesiune mereu complementara, ratiunii politice si date de stat, izvorate din legislatille constientizate de masele creatoare ale poporului pe care generalia pasoplista gi unionista le-a transformat in Revolutia de la 1848, in Unirea de la 1859 iin Independenta de la 1877. Mihail Kogalniceanu este direct implicat ca ideolog, realizator si arhitect — constructor in cele trei mari acte politice faptuitoare ale Romaniei Moderne. A.PREGATIREA CULTURAL — SPIRITUAL — POLITICA A REVOLUTIEI DE LA 1848 Mihail Koginiceanu s-a implicat inca din anii studentiei la Berlin in marele curent al culturii nationale progresiste si revolutionare urmatoare momentului istoric Tudor Viadimirescu, Cultura nationalé dezvoliaté pe doua idei mobilizator-coagulante: 1. ideea najionala, care stipula UNITATEA de neam, limba, teritorii, cultura, spiritualitate, a tutu- ror roménilor de pe teritoriul etnogenezei lor, Dacia antica, unii din ei aflati sub stapaniri strdine, cu consecinta logica: unirea politica prin eliberare. 2. ideea sociala, democratie - liberal, care stipula ridicarea economica si culturala a claselor oprimate gi abolirea regimului anacroni¢ feudal aristocratic sustinut interesat de Turcia suverand si Rusia pratectoare”. Pe aceasta arie culturala generoasa, riscanté in regimul feudal anarhic din Moldova, actioneaz& Kogailniceanu in deplina constiinta de bine gi responsabilitate nationala. “4837: aflat la studii in Germania (Berlin), publica in franceza ISTORIA ROMANILOR: i “1840: publica in tara revista DACIA LITERARA si revista de istorie ARHIVA ROMANEASCA. Pune astfel bazele cultural - ideologice ale publicisticii revolutionare, care inregimenteaza lineretul progresist al Moidovei cu ecouri pe tot teritoriul romanesc. impreund cu familia Ghica, P. Balg, Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi, editeaza revista _literara © PROPASIREA, suspendata de cenzura in 1844. Structura ideologica a activitalii pre- revolutionare este definita excelent in lectia de deschidere a cursului de istorie nationala - noiem- brie 1843 - pe care-I {ine la Academie: u privesc ca patria mea toata, acea intindere de loc unde se vorbesle romaneste si ca istorie nationala, istoria Moldovei... Valahiei sia fratilor din Transilvania....” ‘Apoi, spune a lovi in oligarhia vremii lui, face trimitere la domeniile fanariote in mare masura géneratoarea acestei oligarhii... “O aristocratie ignoranta, sprijinité de Poarta si de cler, pe de 0 parte {ine in lanturi un popor de mai mult de doua milioane de oameri, iar pe de alta se face stavila chiar binelui ce veni din domnii fanarioti voiesc a face...izvoarele de inavutire publicd se intrebuin- teaza in folosul unor familii privilegiate. CONGLUZIE (1) Prin activitatea didactica, publicistica, social culturala, Mihail Kogainiceanu Venerabil al unei Loji Masonice, se impune ca unul din cei mai remarcabili ante mergatori ai revolutiei romane de la 1848 alaturi de Nicolae Baleescu in Muntenia si Simion Barnutiu in Transilvania. B. REVOLUTIA DE LA 1848 IN MOLDOVA In 1848, Mihail Kogalniceanu are 31 de ani. Este un carturar de seama. Un vizionar politic, amanuntele evenimentelor se stiu de la istorie. Kogalniceanu, dupa conflictul avut cu fiul domni- torului Mihail Sturza, se refugiaza in Bucovina aflaté sub st&panire austriacd unde intlnegte re- volutionarii moldoveni: Alexandru |. Cuza, Costache Negri, Vasile Alecsandri, fratii Rosetti, Alecu Russo, Manolache Costache Epureanu, fratii Jon, majoritatea francmasoni, care tiparese cu aju- torul lui Hurmuzachi, GAZETA BUCOVINE!: Mihail Kogalniceanu sintetizeaz& opiniile revolutionarilor intr-un program complex in 36 de puncte, pe care-| publica in august 1848 sub titlul, DORINTELE PARTIDE! NATIONALE. Programul céruia ji va da viata ca om de stat in timpul domniei lui Alexandru loan Cuza si Carol |, dovedindu-se a fi unul din cei mai longevivi demnitari activi ai Romaniei Moderne. Programul sintezd este radical. Prevede abolirea regulamentului Organic, a protectoratului tarist, autonomia Moldovei, egalitatea civild si politica pentru tofi cetatenii, for consultativ aleatuit din reprezentantii tuturor categorillor sociale, garantarea libertatii individuale si a domiciliului, gcolarizare gra- tuita, abolirea privilegiilor, desfiintarea clacilor ca ter- meni sociali. Termenul national de importanta nationala, prevede UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA: C. IMPLINIREA OMULU! DE STAT Kogainiceanu a avut geniul si gansa de a-si fauri destinul politic in consonanta interactiva cu idealurile lui carturaresti, adversitati si reasezare a echilibrului european in care puterile occidentale au barat expansiunea tarismului spre mediterand, prin razboiul Crimei, harazind Principatelor Romane, rol de tampon intre Rusia $i Imperiul Otoman, Epoca democratic pentru noi, dar gi favo- rabila, nu fac obiectul acestei interventii. Stim ce nu s-a facut. Unirea Principatelor. Timp in care Mihail Kogainiceanu a fost sfetnicu! domnitorului Alexandru loan Cuza si seful guvernului Acum geniul sau politic si sansa de a-l avea pe domnitor alaturi, i-au ingaduit s& opereze administrativ construirea Statului Modern Romania pe cdteva structuri fundamentale pe care le-as consemna in trei corpuri bine definite: i ‘GILE: comunala, a consililor judetene, a i publice, a Curfii de Conturi, a Consiliului de Stat, a Camerelor de Comert, a sistemului de masuri si greutati metrice, a invatamantului, cele bis- ericesti gi a autocefaliei Bisericii Romane, codul civil, Cuvant masonic cel penal, de procedura penal, spre a nu incarca pagina, dar a creiona armatura legislativa a statului de drept, succesorul celui feudal-voievodal. 2.___SECULARIZAREA AVERILOR MANAS- TIRESTI:; opera de inalta diplomatic, care manevrand printre interesele patriarhiei Constantinopolitane, cu fefele in inalta ierarhie a Porlii Suverane, ale ambasadorului Matii Britanii la Istambul, opinia’ pub- lic europeana, a adus statului, 25-26% din teritoriul aril, procent pana atunci instrainat. 3. IMPROPRIETARIREA TARANILOR: (prin lovitura de stat) In temeiul legii rurale din 1864, au fost improprietarite, 511896 familii de farani, cu 0 suprafata de 2,038,640,2697 ha. © CONCLUZIE PARTIALA: Romania lui Cuza, este apogeul omului de stat Mihail Kogalniceanu Apogeu in care s-au insumat benefic necesitatile legice ale dezvoltarii principatelor unite cu idealurile umaniste propuse de francmasoneria timpului, perspectiva istoricului si a c&rturarului cu ideile pro europene, avand drept rezultat o opera de constructie statala coerenta, dinamica, impingand spre primele planuri ale sacietatii, paturile sociale defavorizate, in special {Ardnimea. Relatia taranime = Kogalniceanu — contemporaneitate, merita o atentie deosebita, ea fundamentand istoriceste teze ale actualei Mari Loji Nationale a Roméniei privind statutul, rostul si rolul (&ranimii in dezvoltarea societatii postdecembriste MARELE PATRIOT dupa lovitura de stat gi abdicarea silité a domnitorului Alexandru toan Cuza, Kogalniceanu jigi_ continua opera de constructie statalé sub Carol |, avandu-| prim ministru pe |.C. Bratianu. In calitate de ministru de exteme, este par- ticipant al proclamarii Independentei_ (9/21 mai 1877), sufera alaturi de Bratianu umilintele impuse Roméniei prin tratatul de la Berlin (1/19 iulie 1978), jar ca ministru de interme care a aplicat consecvent art. 7 din legea rurala prin care se interziceea instrai- narea proprietaii {arainesti, ca si a art. 10 din legea politiei rurale din 1868 privitoare la vagabonzii satelor, deci ca ministru de interne, punand stavila satelor de cdtre stoluri migratoare de specu- lan{i si escroci. Sufer& atacul concentrat al unei prese europene dezinformata si fra atingere cu interesele majore ale Roméniei, careia Ti da replica pe masura demnitati lui si a tanarului stat national la faurirea céruia a contribuit din piin. Se cuvine a onora exemplar prin cunoastere si reflexie, destinul pilduitor al c&rturarului si omului de stat Mihail Kogalniceanu, arhitect de geniu al Roméniei moderne, patriot inflacarat, diplomat abil, personalitate emblematica a istoriei nationale. Radu Theodoru Din trecut Constantin Brancusi - simboluri funerare arhaice si Coloana fara sfarsit Nicolae luga Coloana fara sfarsit a lui Brancusi, amplasata la Targu Jiu, fascineaza si impune intr-un fel aparte. Coloana igi modifica mereu nu doar semantica ci si forma, prin efecte optice strani, in functie de unghiul in care se aseaza privitorul. Mai intai, trebuie s& te apropii de ea in fapt de sear, inainte de asfintitul soarelui, venind dinspre apus pe Calea Eroilor, agadar avand soarele in spate. Atunci Coloana si se ‘infatiseaza luminata, in toaté splendoarea ei. Are culoarea aurie-pala, fara reflexe metalice, ‘in nuanta grdului copt. Pe masura ce te apropii, modulele romboedrice isi pierd contururile tdiate geometric incat, dintr-un anume unghi intregul pare chiar un spic de grau uriag, de dimensiuni halucinante, onirice. Sa nu ne scape din vedere ca in Grecia anticd, la initierea in Misterele de la Eleusis, epoptului i se arata in final, ca simbol suprem, un spic de grau. Acesta invedera si revela totodata mis- terul principal al vielii. Graul este substanta vietii, intrucdt ne hraneste gi intretine viata, nu doar fizic ci si metafizic. Ca principiu metafizic al vietii, este esenfa nevazuté a tuturor formelor de viata. Apoi, nu este doar substanta vietii, ci si sensul viefii, care sens este rodirea prin moarte. in acest sens simbolul a fost valorificat si in Evanghelie. lisus a spus c& grauntele de grau care nu moare, adica acela care nu incolteste, ramane stingher. lar cel care moare (incolteste), aduce roada multa. Apoi vine noaptea. Sub lumina stapani- toare a lunii, Coloana devine un stalp de foc rece, fantomatic, o incremenire a mortii, un semn de pe celalalt taram. O fata a modulelor da o lumina inselatoare, iar cealalta este intunecata, aflat&é sub tenebre, o ameninjare ascunsa, 0 neliniste, un duh réuprevestitor. SA nu uit&ém ca Coloana fara sfarsit a lui Brancusi este, in esenta, un monument funerar. Un monument consacrat eroilor care au murit in luptele de la Jiu, in toamna tarzie a anului 1916. Cei care aveau misiunea sa apere acest pod au luptat cu 0 vitejie fara seaman $i au c&zut in lupta cu totii, pana la unul. Aceasta a fost gi intentia exprimaté clar de catre Brancusi: sa le ridice un monument funerar. A mers in acest scop la primaria comunei Pestisani, comuna de care fine si Hobita sa natala, in vara anului 1922. Brancusi a propus atunci s& le ridice eroilor de la Jiu un monument funerar, dar conducerea comunei l-a refuzat. Ce fel de monument o fi propus artistul? Li s-o fi parut oare satenilor extrava- ganté propunerea fAcuté de catre Brancugi? Nu se stie. inca o data profetul nu a fost bine primit in patria lui. Ridicarea Coloanei la Targu Jiu a fost posibila numai mult mai tarziu, prin 1937-1938, gratie demersurilor neobosite intreprinse de c&tre doamna Arethia Tatardscu, sofia primului ministru de atunci al Romaniei. Gheorghe Talardscu era originar din Gorj, avea langd Filiagi un mic domeniu, unde Brancusi a fost gazduit in vara anului 1936. Arethia Tatarascu, prin Liga Femeilor Gorjene condusa de catre ea, a reusit s& colecteze suma de doua mi- lioane doua sute mii lei, bani din care s-au facut exproprierile din oras, spre a se trasa Calea Eroilor, si s-au finantat lucrarile la Biserica “Sf. Apostoli Petru gi Pavel”, parte componentéa a Ansamblului gandit de catre Brancugi. Apoi in vara anului 1937, inainte de a incepe lucrul la Coloana fara sfargit, Brancusi calatoreste pentru prima oara in Egipt. Coloana fara sfarsit este un monument funerar. Modulele din care este alcatuita, gasesprezece la numéar, sunt de fapt trunchiuri de piramid& imbinate cate doua. Daca le privim ca fiind imbinate pe baza mare, aga cum ‘sunt ele in realitate din punct de vedere tehnic, atunci obtinem un romboedru. Daca le privim imbinate pe baza mica, avem sugestia unei clepsidre. Cum aratam mai sus, cu putind vreme inainte de a incepe lucrul la Coloana, Brancusi a calatorit in Egipt si a vazut pentru prima oara piramidele. Trunchiurile de piramida imaginate de catre Brancusi la con- structia Coloanei sunt insa mult mai inalte prin raportare la baza. in consecinta sunt mai suple, mai apte s& redea inclu- siv esenta si ideea zborului. in ceea ce priveste piramidele egiptene, bundoara cea mai mare dintre ele, avea 0 inaltime de 138 metri, rapor- tata la o baza cu latura de 227 metri. Deci raportul dintre inaltime si baza ar veni de aproximativ 1/1,6 in favoarea bazei, acest raport deno- tand de altfel celebrul numar de aur atribuit lui Pythagora. Dincolo de starea de melancolie indusa de tema ruinelor, de imaginea de solitu- Cuvant masonic dine in desert, piramida egipteana ne da si impresia apastoare de gigantism care striveste masura umana, de masivitate si greu- tate coplesitoare. La Brancusi in schimb, trunchiul de piramida din modului Coloanei are baza mare de 90 cm gi inaltimea tot de 90 cm, baza mica fiind de 45 cm, adica jumatate din baza mare gi din inalaime, iar ir aromboedrului este de 1,80 metri, adica dublul bazei mari si al inaltimii fiecarui trunchi de piramida ce intra in componenta sa. Daca pre- lungim imaginar trunchiul piramidei brancusi- ene pana la varf, atunci vom obtine o piramida cu raportul de 2/1 in favoarea indltimii, fata de 1/1,6 in favoarea bazei, precum in cazul piramidei egiptene. Varful piramidei imaginare a lui Brancusi se va gasi exact in centrul rom- boedrului urmator de pe Coloana. Efectele optice multiple sunt date tocmai de aceasta aflare a unor raporturi desdvardite a unor pro- portii care pot exprima perfect ideea inaltarii imponderabile la cer, aga cum acest lucru s-a petrecut de buna seama odinioaré pe drumul spre Emaus, ideea —zborului catre infinit. lar romboedrele Coloanei sunt in numar total de 16, adica numarul de aur 1,6 inmultit cu deca- da sacra, de asemenea pythagoreica. n Prezentul Cum a inteles Marea Loja Unité din Liban problematica lumii profane, in al VI-lea mile- niu? Poate francmasoneria sa yina cu solutia? Este ceva in mine ce imi spune ceea ce sa fac? Pentru a ajunge si supraveghem un individ in, toatd puterea, se poate recurge la diferite procedee. Putem si-I imobilizim cu un lant. Putem si fi luim armele si toate posibilititile de a se apira sau de a fugi Putem de asemenea si-i inspirim o team’ excesivii, unde si atasam buntivoinf{ pin in punctul in care el prefer’ sii execute dorintele stipanului sau decat pe ale sale gi si traiasc’ dupi placul stéipanului ca si cnd al fi al siu. Cand igi va impune autoritatea dupa primul sau al doilea model, va stipani trupul nu si spiritul individului supus. Dar daca vom practica al treilea sau al patrulea model, vom stipani spiritului la fel de bine ca gi corpul acestuia? in afara de cazul in care dureazi de att de mult timp fn el sentimental de teama sau de speranti. indat&é ce acest individ ‘inceteaza a simi, el redevine independent. Prea multe lucruri, aga spune tanirul in Liban, sunt moarte in noi gi imprejurul nostru, pentru ed noi plecim de la zero si pentru c& tot aurul s-a preschim- bat in piatrii, La aceasta tineree noi am legat aceasti situate putredii, cireia i-am incredintat torla ce se stinge a democratiei vide in toati valoarea sa. Si iatti dupa 30 de ani Pretutindeni, prin toati lumea, la Praga, la Roma, la Vargovia, la Madrid, la Berlin, la Paris, studenii manifesta. Pretutindeni, aceste manifestiiri se i len{a. Pretutindeni aceast& ima prin vi contestatie violenté se vede ca un efect cauzat de Societate, de Structuri. Ea se traduce prin emotia cu caracter spontan a acestor tineri ingrijorati si speriati in fafa unui viitor, care pentru ei este fark sperangi, iri Ideal gi fari Dragoste. Este motivul fundamental a unei mari crize de civilizayie in Liban, in Orientul Apropiat, in lumea intreag’. Au loc rizboaie religioase, rizboaie intre rase, si cine mai stie? Rizboaie ideologice. Poate ca si rizboaie ce nu pot fi definite! Noi, francmasonii din Marea Loja Uniti din Liban, vedem acest conflict ca unul social mai mult decat individual. Noi am lucrat cu indarjire pentru a putea rezista impotriva curentului Raului. Nenumérati dintre noi au fost prinsi de acest curent si au piriisit Coloanele, iar restul continua constiinciosi si cunoscitori pentru a menine flacira Libertatii, Egalititii gi Fraternitigii noastre cu cAtiva stilpi impraistiati. Dar edificiul nostru, din fe1 infelepciune, Fort’ i Frumusete. Noi sustinem Coloanele , este bine sustinut de Dragostea domneste printre oameni! Pacea domneste pe piimint! Bucuria este in inimile noastre! Este sigur c& aceste formule pe care Franemasonii le pronunti téinuit in tinute, seeretul pac piimint au oamenii de bun’ credingi”. inci odati |, cum de asemenea il gi rezum: doreste el si se explice c& buna eredinti, cum frane- masoneria este conceputi pentru a se dezvolta si cum aplicarea sa poate aduce infelegere intre noi, in Libertate, injelegerea reciproca si prin Spiritul Masonic. Spirit Masonic! Dowi cuvinte care contin 0 doctrin, un ideal, o imbinare de tradijii venite din bezna trecutului, ascensiunea unei mentalitati umane litre Lumina ce se naste din Adevir. A descoperi un adevir este intotdeauna satisfacdtor. Faptul insugi de a Cuvant masonic Gescoperi ceva ne aratii cf pani atunci noi am triit in Putem noi a eroare joacii un rol pozitiv in elaborarea adevirului? Intrebarea poate piirea surprinzitoare deoarece admitem spontan cit Adeviirat si Fals sunt contradictorii, Dar relajiile lor sunt poate mult mai subtile. Fratele nostru Bédarride a spus: “Telul metodei profane este de al face pe elev

    You might also like