Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Trairi Masonice 2

    Uploaded by

    Viorel Danacu
    4K views50 pages
    Trairi Masonice 2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Trairi Masonice 2

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Flag for inappropriate content
    4K views50 pages

    Trairi Masonice 2

    Uploaded by

    Viorel Danacu
    Trairi Masonice 2

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Flag for inappropriate content
    of 50
    FRO NH TRAIRI MASONICE REVISTA DE CULTURA SI OPINII ANUL 1, NUMARUL 1 Dye NR < < Z a < Z < OQ — < Q o < = RA AT ne Bis SST ANTE TIA Sooke BUCURESTI 6004 30 MAI 6004 Oala era de lut, legati cu sirmi de jur ‘imprejur. El a dat fuga in casi ,a luat un ciocdnel gi a lovit aparent de sus, dar in realitate a prins de jos. Oprecizie nemaipomenitd. Povestea trebuie s& 0 auziti cum este, pentru Ase termin’ cu Hobita, cum s-a terminat si viafa lui, A luat oala cu sarmale, a siltat-o 0 dati, a bagat nasul inea sieu i-am intins oala. Ela luatdaltita si ciocanul, a prins oala de urechi si eu am luat mana siam luat geacul cu malai. Ela bagat mana in malai si Laprefirat, Eun-am mai existat. $i-a pus traista pe mana sting, eu m-am aplecat si i-am dat ficdleful. Ela luat facdletul sil-a dus la nas. Mirosea a viaf, cum spunem noi toi de aicea_amazg’ sia primavard, c& era primavar’. Sila un moment dat s-a schimbat la fat. Nu-i de erezut ‘va spun pe sfainta cruce in care cred s-au pornit un sir delacrimi. si am auzit cu urechile mele omenesti cum una dintre el, ca margaritarele din ochii Maicii Domnului, Maica Durerilor, cdznd si facdnd ~PLICT’. M-am retras. Eleste prezentaici. $i pentru ca vorbim de o stranepoati, opera marelui Brancusi se cunoaste. in momentul de fata se organizeazi cea mai mare expozitie la Londra si cealaltai in America. Sunt asigurate pe miliarde de dolari, Din acelasi pamant s-a ndscut ea, Acelasi Univers pe care, personalitate foarte puternicd, I-a modelat dupa geniul ei. Aceasti modelare demonstreaz nu o casnicie fericité cu lemnul, ci identificarea cu lemnul, $i v-as ruga sa faceti nitel loc si privim una dintre statui, Uitati-v va rog cum Jemnul vorbeste. Sculptorita a dat viata unor idei si Je-a vesnicit in materialul sta, S4 nu uitati un lueru, Jemnu! prinde glas, traieste, lemnul vorbeste gi nu il luerezi cum vrei tu, trebuie si te duci pe cum vrea el iferenta intre piatr care este incert si lemn este imensa, Cele mai desvarsite sculpturi ale lui Brancusi au fost daltuite din lemn, pundnd lemn de cires cu Jemn de fag, cu fel de fel de specii. Artista de fat face parte din aceeasi familie. Este bantuiti de aceleasi intrebiri si ce vedeti domniile voastre in aceasti curte nu sunt decit uri din visurile ei materializate pentru felegere. Dac omenirea a facut cativa pasi inainte, sia ficut cativa pasi inainte, se datoreste in cea mai mare parte artelor. Cand artistul este diruit, indiferent ci sculpteaz cu vorba, cuvantul cum a ficut-o marele nostru Eminescu, va gisi{i in aceeasi familie. Nu uitati c& Sfinta Evanghelie, cea mai lumina dintre toate - a lui loan, incepe cu asta: ,.La inceput a fost cuvantul si cuvantul era Dumnezeu”. unssonice_1 2, icu Filip impreuna cu doamna Maria Patragcu Brancusi in curtea casei Tn care s-a nascut marele Constantin Brancusi Sculptorita noastrd, dacd vrei, a fost ca Isus cdlcdnd pe ape. De cate ori a pus mana pe ciocan gi dalta, lucreaza in taietura directa. Parisul nu are cinci ‘oameni care lucreaza in taietura directa. Mainile ei, care nu sunt altceva decat mostenirea indumnezeita.a acestui sat, vorbit in numele vostru. Dumnezeu sa-fi binecuvanteze viata, s& facd ‘ca opera a si treacd dincolo de timp, dincolo de tot ce este pieritor. Amzis. Expozitia de sculptura a doamnei Maria Patragcu Brancusi Fr :. Daniel ROMAN Mare Trezorier Al Marii Loji Nationale A Roméniei (ALA A ROMANIEL SIMPOZION CONSTANTIN BRANCUSI! $I EXPOZITIA DE SCULPTURA A STRA-STRANEPOATEI MARELUI SCULPTOR, MARIA PATRASCU BRANCUSI in data de 30 mai 6004 a avut loc un simpozion cu tema Constantin Brincusi si arta Iui” si 0 expozitie cu piese originale sculpturad si picturaé ale art Maria Patragcu Brincusi, stra strinepoatd a titanului sculpturii universale, Maria Patragcu Brincusi a prezentat un portret al marelui sculptor, a. cArui valoarea artistic’ a frapat in mod deosebit. La lucrarile simpozionului au fost prezentate de catre doamna — Luminita Brancusi, de ilustrul frate Nicu Filip si de organizatorul manifestarilor fratele Lolescu Tinisie din satul Hobita, izvoarele tradifionale ale Gorjului care au transformat prin geniul lui Constantin Brancusi 0 viziune arhaiea orhestrata in forme noi, neintalnite pana astizi, Oaspeti de marca ai Casei Memoriale Constantin Brancusi din satul Hobita Casa_in care s-a nascut titanul sculpturi universale Constantin Brancusi MAREA LOJA N TIONALA A ROMANIEL Cuvantul ilustrului frate Nieuw Filip la deschiderea Simpozionului cu tema “Constantin Brancusi” “Domnule Primar, Cucernice Parinte, Dragi prieteni si oaspeti, Existenta omului se sprijind pe doi stalpi, unul este un miracol si se cheama viafa, celalalt este 0 taina si se cheama moartea. Cu aceasti deschidere fantasticd, ca pe un portativ, arta ochiului, artele ochiului isi spun cuvantul. Despre Brancusi pot sa va spun un lucru, c& a plecat eu Hobita in maini si cu pAmantul asta in tpi. Eram in anul 1931 si ma dusesem la Paris - eram cam infumurat pe vremea aia - si mi-a dat tata un cos. in cos 0 oak cu sarmale, un geac cu malai gi un fcdlet - si mi-a spus asa: Cand ajungi la Gare Centrale cojesti facaletul. $i este un bulevard imens, si cu straduta unde se afld casa sa. $i mi-a spus tata si-l strigi cd-i cam fudul deo ureche cam cum sunt eu acum. $i eu am strigat odaté. Mos Costache, Mos Costache... Nimic. Dar tot al batran mi-a spus: daca vezi cd nu aude vezi ci are o singura fereastra sus si sd dai cu pietricele. M-am aplecat, am luat © pietricica. Cand si o arune, se deschide usa: ~ Eu: ,,Saru-mina Mos Costache!” -El: ,Datual cui estima?” -Al lui domnu! Filip din Bucuresti spun eu. - Esti il mic sau esti al mare? -Suntal mic. - Vassi zicd tu esti Nicusor. Da acolo ce ai? ~ Pai ce sfiam, v-a trimes tata 0 oala cu sarmale - peste doua zile erau sfintele Pasti -siel se uita Jamine lung $i spune: ,tactu’ e cam glumet”. -Nu-i glumetde loc. l 6004 30 MAI 30 MAI 6004 Rog pe bunul Dumnezeu si mi apere de riu, Sicu voia Lui Cristos si fiu gi ew sinatos, cresc sisi mi-icisitorese, Am rugat pe Sfanta Fecioara, idea multd sinatate eat nisipul mi Sa cresti copilasii in iubirea tari, $i voi dragi copilasi si nu ftitristi, Dacaitatil vostru nu se va mai intoarce Sa vaaducd dar. Jon Anglitoiu este acela care la plecarea regimentului 18 cu aceasta sabia a plecat pe front si nua mai venit. Acum ii cinstim memoria Ej nu mai sunt printre noi, iar memoria lor 0 yma si de-a pururea. Monumentul este o cinstire a forfelor lor. Le vaaduce aminte urmasilor jertfa de singe data pentru pastrarea pamantului romanesc. Grupul de initiativa pe care il vedeti, cu sprijinul dumneavoastra a celor din sat, si al altor oameni de bine prezenti aici, au infeles ca trebuie construit un asemenea monument. ‘Aducem pe aceasta cale mulfumirile noastre acelora care au fost mereu alaturi de noi si au contribuit mult sau pujin, dar au ajutat, Mulfumim pe aceasta cale si celor sceptici, care ne-au facut sa fim mai hotiraji si si trecem peste unele greutiti, necazuri, unele voite si si realizim acest lucru. cinstim Aducem mulfumirile noastre Primariei domnului Primar, Consiliului pentru sprijinul dat, Cu toate greutijile care au fost, am realizat ceea ce vedeti, De a fost bine sau de a fost rau 0 si apreciafi dumneavoastra, dar noi cinstim prin aceasta peeroii satului Hobita in incheiere multumese pentru participare cetitenilor satului, Soborului de Preoti_ in frunte cu Parintele Protopop si nu in ultimul rand celor care au venit, si au venit din afara judetului Gorj: Bucuresti, Bacdu, Alba Iulia, Olt, Valcea, Satu Mare, lasi sialtii, SINC Co 0) Cuvantul Hustrului frate Nicu Filip la dezvelirea Monumentului Eroilor satului Hobita: Cetjeni ai satului Hobita, Stimati invita, ‘A fost dat ca neamul acesta sa ia mana de pe plug si si pun’ mana pe sabie, asa am trait de 2000 de ani, Am avut cuvant pentru cd biserica a fost sfiinta noastra biserica sia fost intotdeauna cu noi. Eroii nu mor niciodata. Dumnezeu Atotputernic ii cheamd la dreapta Lui, Nici unul, dar absolut nici unul nu a primit glonful in spate. Fiecare I-a primit in piept pentru c3 nu au dat inapoi Cand doi cetajeni care au luptat la Mardsesti si atunci cnd doud regimente nemtesti conduse de cel mai mare razboinic al lumii de atunei, ei i-au finut in loc cu opt mitraliere. A inceput sA sfardie carnea, Gloanfe nu mai erau si Mackenzen, cumplitul Mackenzen a pus in finuta de mars si regimentele au dat onorul acestor oameni, acestor ostasi, acestor ROMAN, care pentru tara lor nu au stiut ce ‘inseamnd pasul inapoi. Binecuvantarea sfintis aatins inima mea. n mausoleul de la Marasesti frafii tatalui meu asteapt ceasul in care o lumina mare se va arata pe cer, si cnd tofi care au fost a dreapta acestei lumini, pe care mi-e fric’ sa o pronunt, dar pe care 0 am in inima mea, ei unchii mei au fost aici, si eu nevrednicul care am trecut Prutul sunt nevrednic si rostesc numele lor pentru ci eu m-am intors, iar viduvele, copii i-au asteptat degeaba. Rugiciunea voastré cucernici parinti se aude la cer, acolo unde viata este vesnica cum este pomenirea lor. Amzis.” tale parinte Protopop Fr :. Grigore BRANCUSI Loja Hobita IONALA A ROMANIEL SLUJBA DE SFINTIRE A MONUMENTULUI EROILOR SATULUI! HOBITA DIN PRIMUL SI AL DOILEA RAZBO! MONDIAL Comrie a Fratii prezenti au luat parte in ziua de duminic& 30 mai 6004, la dezvelirea gi slujba de sfintire a Monumentului ridicat in cinstirea Eroilor satului HOBITA cazuti in cele doud Razboaie Mondiale, in prezenta locuitorilor satului Hobita, a vaduvelor de razboi, a invitatilor din satele si orasele invecinate, precum si a unor distinsi invitati din tard. Monumentul a fost proiectat si ridicat cu mainile si cheltuiala fratilor din loja Hobita, aceasta, find insasi_vointa. marelui_scluptor Constantin, Brancusi, cel care si-a dorit in satul natal un monument in cinstea eroilor satului Un Sobor de Preoti condus de Protopopul de au oficiat Slujba de Sfintire. Targu Slujba de sfingire a Monumentului Eroilor Satului Hobita din primul si cel de-al doilea Razboi Mondial MAREA LOJA NATIONALA intul Maestrului Venerabil al Lojii Hobita Fratele Tanasie Lolescu Stimati cetajeni ai satului Hobita, Stimati prieteni, Satul Hobifa astizi primeste ea zestre acest monument. El imortalizeazi eroii satului act de recunostin{i pentru cei care in 5916-5918, in 5941-5945 au luptat pentru pastrarea Nicolae Iorga, marele istoric al Tarii al lumii spunea: ,Cine nu-si respet eroii, nu-si iubeste fara.” Acum noi ne respectim eroii si le aducem un omagiu acelora care au cizut pentru a-si apira (ara. Din cei plecati atunci cdnd au fost chemati unii au venit, alfii au venit schilozi, alti nuau mai venit. Pe acestia ji cinstim noi astazi. in cele dowd razboaie, din satul Hobita au murit cei care sunt trecuti aici pe Monument. Asa de crunti a fost jertfa pentru cd a lasat urmari dezastruoase. Au disparut familii, s-au inchis case, au ramas vaduve si orfani. Sunt de fafa la acest eveniment vaduve si copii ai celor cdzufi la datorie, Pastrez in memorie_ stimati participanti_ acea zi de 22 iunie 5941, cand satul ii conducea pind ta ‘muntele Tui Sérb” 0 denumire popular’ aici in Zivoi, pe cei care plecau pe front. Imi adue aminte cd tata lui Petre Brancusi, cel care a dezvelit Monumentul, Vasilicd ii spune lui Veta: ,,S4 acoperi masina de cusut, si nu intre praf pe ea” era croitor de meserie, lar Jon Ungureanu ii spunea lui maicd-sa: ,Sa vinzi vaca c4 voi nu puteti i aveti grija de ea.” Ei au plecat pe front patrunsi de simfimantul datoriei fafa de tara. Scrisoare catre sotie a unuia dintre eroii satului la plecarea pe front: Cand chemarea pentru tara sunat, Amplecat sieu din sat, Ce-amavut mai drag am lasat, Am lisat sotie draga, tanara cao fraga, $i patru copilasica patru ingerasi, SNC eoed 6004 30 MAI 29 MAI 6004 FRATELEVIOREL DANACU Comisia de Validare, in urma exercitarii votului de catre fratii delegati indreptatiti, reprezentanti ai tuturor lojilor masonice de pe intreg, teritoriul Romaniei, a comunicat realegerea in Demmnitatea de Mare Maestru al Mari Loji Nationale A Rominiei a fratelui VIOREL DANACU, cu 0. majoritate de voturi Fratele VIOREL DANACU a depus jurdmantul in fata celor Trei Mari Lumini ale Franemasoneriei: Cartea Legii Sacre BIBLIA, Compasul si Echerul si a tuturor fratilor din Obedienta Marii Loji Nationale A Romaniei, pentru apararea Constitutici si a legilor tari noastre Romania, chiar cu pretul vieti sale. Au fost alesi fratii membrii ai noului Mare Consiliu al Marii Loji Nationale A Roméniei, angajati moral si spiritual in continuarea lucririi masonice de pe teritoriu! Romaniei. A fost votati in unanimitate de catre toti fratii prezenti la Conventul Ordinar, participarea pentru integrarea Mari Loji Nationale A Roméniei ca membri fondatoare, cu drepturi depline, in cadrul Confederatiei Marilor Loji Unite ale Europei alaturi de alte noua Mari Loji Masonice. TRAIRIMASONIC fa A fost votati in unanimitate Marea Carta Masonic& Europeand, in baza careia toate Marile Loji Europene isi vor continua Luerarea Masonica Regular& si Traditional in acord cu principiile de bazi ale Franemasoneriei Universale. Francmasonii trebuie si ajunga la stadiul dea intelege prin cmpul constiintei, cunoasterea. Ei practicd introspectia, lucrnd cu simboluri si mituri, Invati si recunoascd ratiunea, intuitia si imaginatia, unind de asemena, vointa de a munci, dorinta de a sti mai mult, cu iubirea aproapelui. Ei stiu cf termenii: Muned Eu Tubire nu pot fi separati; a privilegia unul dintre acesti termeni, sau a- Ineglija pe vreunul nu conduce decét la deteriorarea, celorlalte. Numai asa se pot angaja, la construirea Templului Umanitétii ajungand la armonia cu sinele siapoi cu intreaga lume Am zis, Fr:. Adrian BENEA Fr:. Razvan NECULA IRINATIONALA A ROMANIEI Pentru demnitatea de Mare Maestru au candidat fratele Viorel DANACU, Mare Maestru in exercitiu al Mari Loji Nationale A Rominici si fratele George APOSTOL, Pro Mare Maestru in exercitiu al Mari Loji Nationale A Roméniei Prezentin in continuare programele de perspectiva a fratilor candidat: “Tlustre si Atotputemnice Maestre Venerabil, Ilustre frate Nicu Filip, Hustri frati, Programul de perspectiva pe care eu il prezint in fata fratilor prezenti la Conventului Ordinar al Marii Loji Nationale A Rom: urmatoarele: = Respectarea conform jurimantului masonic a Constitutiei si Regulamentului Mari Loji Nationale A Rominiei; = Continuarea lucrarii masonice regulare conform traditiei noastre moral, spiritualitate si verticalitate; = Implicarea intr-o activitate intensa in relatiile cu toate Marile Loji din cadrul marelui lant universal; - Dezvoltarea relatiilor cu Obediente membre ale Confederatiei Marilor Loji Unite ale Europe’ - Mentinerea relatiilor de neagresiune cu formatiuni asemanatoare principiilor masonice de pe teritoriul Rominiei; - Asigurarea cu strictete a respectirii legilor {arii noastre Romania; - Des! ici cuprinde colaps, in care se afla intreg Ordinul Masonic Roman; ~ Continuarea impreund cu fratele Nicu Filip si toti Demnitarii, Maestrii Venerabili, si toi frafii, care au realizat prin eforturi comune in dezvoltarea Marii Loji Nationale A Romaniei si integrarea ei in marea familie Europeand din cadrul Confederatiei Marilor Loji Unite ale Europei; = Comunicarea cu frafii din loji sa fie in spiritul fraternitaqii, a bunei infelegeri, astfel ca lucrarea noastri si fie in armonie cu principiile noastre masonice; = Objinerea prin inchirieri a unor spatii, temple deja existente in teritoriu, in care s& poatd fi desfigurate tinute rituale gi activitati masonice; ~ Relafii de colaborare stransi cu personalitai din domeniul arte, stiintei si culturi Doresc a ma opri cu angajamentele sia continua cu faptele asigurandu-va de intreaga mea consideratie si admiratie, de increderea mea in fiecare dintre voi. ‘Am zis.” “Fi . Viorel Danacu- aa + « > “Ilustre frate Mare Maestru, Tustre frate Nicu Filip, Tustri frati, Binevoiti a cunoaste c& hotirdrea mea de a candida la inalta demnitatea de Mare Maestru a Mari Loji Nationale A Romiéniei, este extrem de importantié in aceasta etapi de dezvoltare a Marii Loji Nationale A Romaniei. Programul de perspectiva pe care il sustin in fata fratilor la Conventul Ordinar al Mari Loji Nationale A Romaniei din 29 mai 6004 la Orientul Hobita, cuprinde urmatoarele: = Angajamentul de a continua lucrarea masonicd regulara inceputi de noi tofi prin morala, cultura, traditie sispiritualitate; ~ Cresterea importanfei Franemasoneriei Romane pe plan intern siinternational; ~ Asigurarea unei mai bune comunicari cu toti fr cadrul Marii Loji Nationale A Romaniei; ~ Atragerea de fonduri financiare pentru dezvoltarea sibunul mers al lucrarii masonice, ~Sustinerea morala si financiara in limita posibilit pentru continuarea denoi temple in teritoriu; Consider c& orice propuneri din partea fratilor sunt binevenite, cu rugdmintea de a fi comunicate Marelui Secretaria Asigurandu-va de intreaga mea consideratie, primiti stima si aprecierea ce vi-o port. Amzis.” -Fr:. George Apostol - Marele Maestru de Onoare al Mari Loji Nationale ‘ARomaniei- lustrul Frate Nicu Filip Aceste Proiecte de Programe de Guvernare au fost puse in discutie in plenul Conventului Ordinar de catre frafii delegati, au Iuat cunostint& planurile de continuare a Luerarii Masonice pe intreg teritoriul Romaniei, prin cultur, morala, spiritualitate, umanitate. MAREA LOJA NATIO! nO 29 MAI 6004 29 MAI 6004 CONVENTUL ORDINAR AL MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI DIN 29 MAI 6004 DE LA ORIENTUL HOBITA. Sambatd 29 mai 6004, in localitatea Hobita, judetul Gorj, satul natal al marelui sculptor Constantin Brancusi, s-au desfasurat_lucrarile Conventului Ordinar al Mari Loji Nationale A Romanici. La peste 2 ani de la Conventul Extraordinar de la Brasov, cand fratii s-au ridicat impotriva coruptiei si necinstei, continudind Lucrarea Masonica Traditionala si Regular’ pe intreg_ teritoriul Romaniei, s-a procedat la alegerea unui nou Mare Maestru si a unui nou Mare Consiliu, CO erie eo BaD Vath mT Or Pen eau ere OE eR eT “Prea Respectabil frate Tata Nicu, lubiti Frati, Tata de ceva timp s-au implinit doi ani de la Conventul Extraordinar de la Orientul Brasov, care a marcat angajarea noastr in continuarea lucriti masonice regulare pe teritoriul Roménici prin traditie, moralé si cultura. Ne aducem cu toti aminte de acel moment, istoric, cdnd am pornit impotriva coruptiei, terorii, minciunii, am luat atitudine, delimitindu-ne cu fermitate mm i ea De la inceput multumese, si atunei si acum, fratelui NICU FILIP, voua fi pentru infelepciunea, puterea siribdarea avutii, in angajarea cu responsabilitate in continuarea procesului de regenerare prin schimbari radicale, care in esenf& au insemnat respectarea Constitutiei $i Regulamentului Masonic de la Alba Iulia 6993 cand primul Mare Maestru ales a fost fratele NICU FILIP. Noi tofi, impreuna, continuam Iucrarea inceput cu mult inainte, asa cum reiese din scrierile fratelui NICU FILIP, de cu multi ani inainte, pe vremea cand masoneria era interzis Aici a existat, mai sunt in viata fragi care spun aceste lucruri, Daca Iuerurile au fost aga, dupa Brasov, am continuat lucrarea, cdutind a o impleti cu fapte. Am mers la rédicini respectiv am cAutat si-i cinstim cum se cuvine pe fratii trecuti la Orientul Eten Mari Maestri Sever Frenfiu si Adrian Dohotaru, Am ridicat un monument, “La curte” si au fost inscriptionate pe dowd placuje rugaciunile noastre cdtre ei, La mormantul lor, la cimitirele Belu catolic si Belu ortodox am facut apoi, de fiecare data, slujba de pomenire, cu ingrijirea ce se cuvine Post mortem le-am acordat Marea Cruce Masonic pentru daruire, infelepciunea cu care au slujit Ordinul si fara, Au fost finute de Mare Consiliu lunare in care fratii au participat intens, de multe ori tinute largite pentru a ne consulta, pentru a vedea cum si de ce trebuie asa sinualtfel. Au fost Convente anuale in care au fost validate Decretele de infiintare a Lojilor si toate celelalte hotarari. Au_ fost finute nenumarate, conferinte “La curte”, unde au fost prezentate fratilor, iin invataturile masonice, chiar pe o tabli, cu creta in mana. Astfel de intalniri au avut loc in teritoriu, 1a Orientul Alba Iulia, Brasov, Bran, raul Vadului, lagi, Baciu, Timisoara, Arad, Constanta, Bals, Slatina, Caracal, Craiova, Hobita, Alexandria, Baia Mare ete. Toti fratii carora le multumese si cu acest prilej, au participat cu sufletul la organizarea acestor intalniri, finute ale noastre. Pentru prima dati cand au fost ridicate probleme la nivel de principii sinu nimicur, Au avut loc initieri, fratii fiind cernuti cu deosebiti grijé din diferite domenii, cu inalta responsabilitate si de mare valoare. Amzis.” - Dr. VIOREL DANACU- Mare Maestru Al Marii Loji Nationale A Romaniei (ATIONALA A ROMANIEI Au finut si fie prezente toate oficialitatile judejene: Ion Bozga - deputat de Olt si consilierul parlamentar Dumitru Tlie - un vechi prieten al localitafii, Jenel Copikiu - presedintele Consiliului Judetean, Marin Tonic - subprefect, Dorin Teodorescu - directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National, Laurentiu Guyied - Florescu - directorul Muzeului Judetean Olt. Visi Ghencea - directorul Centrului de Valorificare si Pastrare a Traditiilor - Olt, si nu in ultimul rand, toata suflarea comunei Cezieni care a contribuit cu tot ce are mai frumos la reusita acestei manifestari, Simpozionul care s - a finut a scos in evidenta eforturile localnicilor de a aseza comuna in locul care i se cuvenea, cu toate cA, la vremea respectiva, acum treizeci de ani, se vorbea prea putin despre reusitele in domeniu daca nu aveau legatura cu politica vremii. De fapt toata activitatea s-a situat in jurul primelor succese obtinute in Anglia de formafia de ealusari din Cezieni, despre care presa vremii spunea: ,in 5974, de cealaltd parte a Europei, in arhipelagu! britanic, un grup de copii de la Cezieni avea sa sparga glacialul calm englezese... Ceea ce nu reusiseri elevii coli de coregrafie din Montreal si cei ai scolii de dans din Leads - Anglia, si inc multi altii, au reusit copiii de la Cezieni...". in partea a doua a manifestarilor, stadionul comunei avea si fie “pictat” pe fiecare centimetru patrat de frumusetea celor peste 250 de ii imbricate de fetele si batrinele satului care s-au prins intr-o interminabila hora pe toati suprafata stadionului pentru a etala migala cu care s-au aplecat pe panza de cusut, scotind la iveala nepretuite frumuseti - prilej oferit specialistilor de la Muzeul Judetean, si jurizeze, Peste 50 de lucriri au fost premiate la cele doud sectiuni vechi si noi, marele premiu revenind iilor barbatesti purtate cu fald de dansatorii Ansamblului, pistoriti cu. pasul” de_neobositul Teodor Tenea (Dodu), cel care traieste prin dans, sia reusit si duck ansamblul din Cezieni in varful piramidei, dovada fiind participarea la Festivalul Cerbul de Aur, alituri de trupe de renume din Olt, singurul judet ce reprezinté Romania, prin clus, la renumitul festival international de la Brasov, Surpriza oferita de organizatori a fost evolutia in fata intreg suflari a localitatii a Ansamblului Profesionist Maria Tanase din Craiova, dupi care vedetele Cezienilor, si nu numai ale lor, au evoluat la cel mai inalt nivel artistic, aga cum o fac ori de cate ori au prilejul, Desi artistii eraioveni isi incheiasera demult evolutia, plicerea de a-i revedea pe cdlusarii lui Dodu a scos multe exe! le apreciere, publicul marednd fiecare miisura cu aplauze la scena deschisa. De fapt, toat manitfestarea s-a desfagurat sub auspiciul respectului fai de frumosul costumului popular, fapt constatat in urma comentariilor de dupa premiere....,faceti loc, trece Maria Sa... lia! MAREA LOJA NATIO? a Frate Nieu Filip de la Sarbitoarea lilor din Cezieni Cuvantul Iustruk »Dragi barbati, femei si copii, ast&zi am vazut defikind pe strizile Cezienilor istoria poporului roman, Noi ne-am mentinut de-a lungul veacurilor prin limba, prin credinfa in Dumnezeu si prin costum. Avem doua piese de rezistenta: una este ‘marama pe care Bizan{ul a luat-o de la noi si cealalti esteia Si ma inchin in faja domniei tale, domnule Danacu $i frate Tudor Dinacu, c& ai facut ca vijelia rosie si nu mai fie vazutd si si fie vazut sufletul fara prihand a acestui neam. Va rog, s& stiti un lucru, suntem fara binecuvantata de Dumnezeu! Si bogafia mare a noastra sunte{i voi, cetdfeni ai acestei tari. Nua existat onafiune mai urgisita decat a fost a noastrd. De 3000 de ani si nu de dous, toate vanturile rele au trecut peste aceste plaiuri. Punctul de rezistenta ati fost domniile voastre. Este de retinut un singur lucru: c& cel mai mare bun, si iile acestea consemneaza, este traditia. $i vreau sa va spun in completare, c& pictorul numarul unu al Frantei, si poate al lumii, Henri Matise, s-a fcut celebru printr- un circuit intreg de tablouri care reprezentau femei, pe umerii carora erau motivele, sfintele indumnezeitele vechile motive pe care le admiram expuse pe acest perete. Tot ce vedem pe peretele acesta, domnisoarelor si doamnelor, nu este altceva decat frumosul depozitat in sufletele voastre, transformat in culoare, in ansamblu si in armonie. Dumnezeu sa va binecuvanteze casele! Voi sunteti purtitorii adevarati ai traditiei, gi aici, la Cezieni pentru un moment, dar momentul este important, se dezbate insusi frumosul lumii. ‘Ma inchin in fata voastra! Amzis.” Fr:. Jan NASTASE Pro Mare Maestru Al Mari Loji Nationale A Roméniei ey TRAIRI MASON 12 APRILIE 6004 12 APRILIE 6004 = oe “ SARBATOAREA IILOR LA CEZIENI ,O meserie care cuprinde mii de mese ~ 0 posibili definitie a meseriei de Tran” llustrul frate Nicu Filip, Marele Maestru Viorel Danacu, ilustru frate Tudor Danacu si primarul comunei Cezieni ‘impreuna cu Calusari in data de 12 aprilie 6004 a avut loc 0 noua, editie a sirbatorii iilor, editie al cdror numar se pierde innegura timpului Se stie c& Principesa Brancoveanu premia in a2~azi de Pasti intr-o hora prinsa in mijlocul satului, cele mai frumoase ii cusute peste iarnd de femeile din sat gi dac& martori participanti la aceste manifestiri spun ci in anii 5920 acest obicei exista, din nefericire, dupi 5945, odati cu schimbarea climatului politic, sarbatoarea satului, care amintea i de boierii vremiia fost intrerupt Dupa aproape 30 de ani, in anul 5972, un mare iubitor de frumos, fiu al satului, riscind opresiunile vremii, reia aceasti sirbitoare aducdind din nou in atentia tuturor, strivechiul obicei al cusutuluiilor. Si daca evenimentele din $989 n-ar fi avut ca prim rezultat nu numai distrugerea riului dar si al frumosului creat spre fericirea oamenilor nu as fi avut in urma cu un an deosebita placere ca dupa alti 30 de ani s& inaintez un nou debut al sirbitori ilor. A fost onorant pentru mine si premiez anul trecut o batrand care la 16 ani, in anul 5940, fusese de asemenea premiati de Principesa Brincoveanu. Despre sirbitoarea in sine permitefi-mi si va citese un articol apZiut in urma cu 30 de ani in presa vremii sub titlul ,,Sarbatoarea nestematelor portului popular la Cezieni". Articolul incepe cu o explicatie: ~Splendida manifestare a neobositei aspiratii spre frumos, a genului popular, aceasti Sarbitoare a iilor delaCezieni". Articolul continua: .,Ca si in anii precedenti sutele de femei si fete si-au deschis lizile de zestre, si-au imbracat iile, impodobindu-si astfel deopotriva, farmecul, talentul si hamnicia si s-au adunat sub r de inceput de armindeni in Zavoi, si le arate satului, Localnici, au prins florile alese ale comune anisori, codane emofionate, tinere neveste, toate purtindu-si cu gratie si mandrie ile, aceste nestemate ale portului popular, pe panza carora ochiul si inima insetate de iubire pentru plaiul natal fetite de 5-6 au migilit cu acul intr-o imbinare coloristic’ mijastra, bijuterii adunate din cromatica bogat a cmpiei Caracalene Sairbatoarea iilor, grditor simbol al pereniti artei populare locale, ai carei mesageri, copi i-au dat faima pind departe, este ri celelalte traditii ale acestei strvechi vetre folclorice Ja 0 noua stralucire, ingemandu-se cu optimismul hamnicia acestor oameni ce stiu si iubeasca deopotriva si munca si jocul sicantecul. editic, Sarbatoarea iilor de la Cezieni se poate inscrie cu litere de aur in cartea de suflet a spiritualitaqii oltenesti sub egida cireia emblema romanismul pare culeasi din cémpul cu flori a tot ce inseamna curifenie sufleteascd peste care poporul nostru a picurat tot frumosul pamantului, Manifestarea a debutat prin cuvantul primarului Danut Gusatu, inimosul om care a reasezat aceasti sirbatoare pe Jocul demultstabilit de inaintasii sai, llustrit oaspeti prezenti la sarbatoare NINO INFIONALA A ROMANIEL LANSAREA CARTII “ISTORIA FRANCMASONERIEI” DE ALBERT MACKEY, EDITIA A I-A, REVIZUITA $I ADAUGITA in data de 3 aprilie 6004 fratii Respectabilei Loji “Steaua Edinburgh-ului” au organizat la Bacitu, in cadrul Complexului Muzeal ,ulian Antonescu”, lansarea cartii [storia franemasoneri: de Albert Mackey, edifiaa II-a revizuita si adaugita si vernisajul expozifiei de arti contemporana ~Sculptur’ si fotografie, Enea si Tomescu”, sub patronajul Consiliului Judetean Bacdu. Dupa o scurta introducere a doamnei directoare a muzeului Lacrimioara Stratulat, primul cuvant a avut fratele Tudorel Nitulescu, Pro Mare Maestru al Marii Loji Nationale A Romaniei, care a finut si vorbeased cite ceva despre ,tata Nicu” ca o prezentare. Dupa o reverent adanea Iustrul frate Nicu Filip a vorbit despre cartea lui Albert Mackey si despre istoria franemasoneriei in Romania. ,Aceasti capodoperd este una din marile carti ale lumii, In Statele Unite este tot atat de citita cum este Sfinta Evanghelie”, a declarat, printre altele, Hustrul frate Nieu Filip. Din partea autoritatilor locale au fost prezenti doamna Elena Baran din partea_prefectului Radu Catalin Mardare si domnul Aurel Popescu, din partea primarului Bacdului, alaturi de profesori universitari, directori ai unor asez4minte culturale, artisti plastici, istorici si scriitori, in finalul lansarii Tustrul frate Nicu Filip a prezentat crezul sdu, facand o propunere si ‘Complexului Muzeal ,,Julian Antonescu”: ,,astept ca sub acest scut s crestem méntuirea prin cultura gi poate lum initiativa ca prin acest centru cultural si se reediteze acea capodoperé care sunt »Memorialele” lui Parvan. Nu cred ca s-a scris in cultura lumii ceva superior celor 60 de pagini”, aspus Tlustrul frate Nicu Filip. MAREA LOJA NATIONALA A Expozifia de sculptura si fotografie “Enea si Tomescu™ Dup& lansarea cirjii a urmat, in holul Complexului, vernisajul expozitiei de sculpturd a maestrului Nicu Enea, nepotul marelui_ pictor Nicu Enea, si cel al expozitiei de fotografi a regizorului Vinicius Tomescu. Finalul a reprezentat un Cocktail la care au participat tofiinvitafii. Cartea “Istoria francmasoneriei” de Albert Mackey se comercializeazé la libraria “Mihai Eminescu” sau poate fi comandati la sediul Marii Loji Nationale A Roméaniei din strada Radu de la Afumati, nr. 12A, sector 2, cod 020 667, Bucuresti, tel/fax: 021/210 09 14, mobil: 0740 159519. Amzis Fr :, Tudorel NITULESCU Pro Mare Maestru Al Marii Loji Nationale A Romaniei 3 APRILIE 6004 EDITORIAL Comisar Doctor Viorel DANACU Mare Maestru ‘Al Mari! Loji Nationale A Romaniei Masoneria si-a_mentinut verticalitatea neintrerupt pe teritoriul Roméniei prin credinta in continuitatea lucririi prin moral’, spiritualitate, traditie, cultura conform Constitutiei si Regulamentul Masonic Universal acceptat. Marea Loja Nationala A Romaniei continua lucrarea masonicd pe intreg teritoriul Romaniei prin respectarea cu strictefe a regulilor emanate din Landmark-uri si principiile masonice fundamentale universale. Prima Constitutie Masonicd dupa 5989, din 18 decembrie 5993, promulgata de fratele Nicu Filip Primul Mare Maestru Ales, in cadrul Conventului Ordinar al Marii Lojii Nationale din Roméniei 1a Orientul Alba - Iulia, oragul spiritualititii masonice, ea este cartea de cApitai a fratilor din Marea Loja National A Romaniei. Fratii din Marea Loja Nationala A Roméniei lucreazi impotriva terorismului, coruptiei, crimei organizate, abuzurilor si ignorantei, violentei, intre oameni si popoare, impotriva ateismului. Ne indreptim eforturile spre perfectibilitate, aproapele find considerat frate; i i devenim mai buni, mai drepti, nati. Ne-am angajat in promovarea drepturilor omului, respectul legii, tigati cu sacrificii in 5989, unde multi si-au dat viata, este cel mai de pref bun pe Lisat now oamenilor, iar noi fratii din Marea Loja National A Rominiei constientizim pe multi alfiia nu mai teroriza, a nu mai, ameninta, a nu face diversiuni, confuzii, care si tulbure lucrarea masoneriei regulare pe teritoriul Romanie Toate aceste asperitati ii definitiveaza ca singuri gi nesilifi de nimeni in afara lucrarii masonice. Regularitatea inseamna respectarea cu strictefe a regulilor dupa care masoneria a funetionat si lucreaza de sute de ani, Atunci cand in atelier gi finutaregulara lipseste ceva, din ritualuri, cand fratele nu crede in ce vede, ce aude gi ce face, atunci totul apare in afara regulilor ca si la regulile de circulatie universal acceptate, care trebuie si le respect, daca le incalci, te poate costa viata. Nici un frate nu poate si nu are dreptul si ingradeasca libertatea altuia atribuind 0 calitate pronuntaté din orgolii despre ceva care nu tine de inifiere ci care fine de respectarea regulilor, de credinta_in continuitatea lucrarii masonice de credinta intru Gloria Marele Arhitect Al Universului. Respectul lucrului bine facut, respectul , respectul fata de cel in fata caruia te afli, respectarea regulilor masonice creeaz posibilitatea jrii lui in cadrul lucrarii masonice toate acestea fac un frate si traiascd, si participe, gandeasca in cadrul confreriei Marii Loji Nationale A Roméniei. Pirghia care sta la baza procesului de regenerare a masoneriei curate in Romania pe care noi Lam initiat este cea cultural prin seri “La Curte”, se Culturale Europene. Astfel Trairile Masonice prin fapte, cultura, stiinti, ale fratilor din Obedienta Mari Lojii Nationale A Romaniei au devenit realitate, ele adncesc spiritual relatii in plan intern gi extern, nase opinii, ce asiguri Marea Familie Universal Romania este un partener de nidejde, int-o Era Nou’, in care valorile sunt altele, transformirile aseazi noi forme de organizare, toate bazate pe traditie si spiritualitate. Am infiintat loja de ritualistic’ si cercetari masonice care dezvolti o cercetare amanuntiti a arhivelor masonice existente in Romania, a tuturor imobililor, monumentelor documentelor masonice existentei in diferite orase ale {irii. Cunoasterea activititii lucrarii masonice de laacea vreme, ne di posibilitatea continuarii lucrari peteritoriul ,3rii. Fratii din Marea Loja National A Romanie Loja de Ritualistic’ si Cercetiri Masonice condusa de Prea Respectatul Frate Nicu Filip a ficut progrese semnificative si cu ajutorul unor personalitati din ar’, neiniiate, care gi-au oferit cu generozitate tot sprijinul. Cunoscndu-va dragi fai, aproape pe toti, cred in bundvointa, injelepciunea si curajul ce-1 veti pita pentru a accede pe treptele perfectibilitat impreuna, Va asigurim cd pacea, intelegerea si buna comunicare, prin libertatea de gandire si exprimare Vor constitui cétimizile care vor zidite templului fiecdruia, incet, incet in timp si cu incredere, iar dac& ‘nu vom reusi noi, vor face copii nostri, si dacd nici ei ‘nu Vor reusi poate s-au cu sigurant’ vor reusi copii copiilor nostri, pentru c& lucrarea noastra este in eternitate. Dumnezeu si vi lumineze casa, familia, copii sisi va. bucurati de ziua de maine. Amzis. UNI eo jONALA A ROMANIEI Director: Adrian BENEA Directori Onorifici: ‘Nicu FILIP Viorel DANACU Seniori Editori: George APOSTOL Mircea CHIRA, ‘Tudorel NITULESCU Jan NASTASE Redactor Sef: Razvan NECULA Redactori: Grigore BRANCUSI ‘Adrian CALIN Cristian CAZACU Jon CUCU Tanisie LOLESCU Daniel ROMAN Emil STURZEANU Mirel SERDEAN Serban TIGAU Jon VOICULESCU Foto: Marea Loja Nafionala A Roméniei Grafi RazvanNECULA Vinicius TOMESCU Editor: Marea Loja Najionali A Romaniei ‘TeVFax: 021/21009 14 Bucuresti, str. Radu de la Afumat, ar. 12A, sector? ‘Traducerea din limba francezil,englez’: Cristian POPA Asteptim opiniile si dumneavoastrd pe adresa ‘Templul Memorial Masonic, sir. Radu de la Afumati, nr. 12A, sector 2, cod 020 667, Bucuresti, Romania sau pe e-mail: seeretaria(@grandlodge.ro sugestiile| Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale A Romaniei La Curte ‘Triiri Masonice Bucuresti, 2004 Marea Loja National A Roméniei (Biblioteca Masonica) ISBN 973-86307-1-1 061.236.61 (091) Reproducerea integrald sau paral - pe orice eale ‘8 conjnutlui acestel revige rk acordul seis al Todo sal autorlorcstintrssh conform eg Responsbilitsteaasupra coopinutiutextelor apartne utrilor si persoanelor care au partipat a reslizaea materalslon LA CURTE TRAIRI MASONICE NR. 1 DECEMBRIE 6004 CONVENTULORDINAR AL MARII LOJL NATIONALE A ROMAN DIN 29 MAL 6004 DE LAORIENTUL HOBITA TRARRIASINICE © ADMITEREA MARIE LOJI NATIONALE A ROMANIEL TN CONFEDERATIA MARILOR LOJT UNITE ALE EUROPE reunyasonice 17 CEREMONIA, DEARBORARE A DRAPELELOR "TARILOR MEMBRE ALE CONFEDERATIEL MARILOR LOI UNITE ALE EUROPEL rriniussonics 19 CEREMONIA DE APRINDERE A CANDELEL MONUMENT. ALBA IULLA, 13 NOLEMBRIE 6004 TRiRIMasoNcE 32 Denyse Cros VCE ea rm erttartce Ee eon sg CoE eo te nee sae Psonic nie INTRU GLORIA MARELUI ARHITECT AL UNIVERSULUI MASONERIA UNIVERSALA —————————————————————e MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI Marea Lojé Nationalad A Romédniei respectd in mod strict autonomia [ojei. Loja constitue structura fundamentalé a Ordinului Masonic Roman de Rit Scotian Antic si Acceptat. Initiativele care s-au realizat, si au devenit fapta pe teritoriul Roméniei, au pornit din Loji. RITUL SCOTIAN ANTIC $I ACCEPTAT LIBERTATE - EGALITATE - FRATERNITATE Cei aniai ciobaniei lui Costache nu-iva uita caci de Ja Pasti la Sffint Dumitru pe la scoald nu mai da. Amintirea cea de pret ramandndu-i timpul petrecut la stana din munte. Deci Costache s-a desciobanit inainte de a ajunge sa ciobaneasca, putem spune. Locul lui de retragere si meditatie a fost Manastirea Tismana, dar a pastrat 0 permanent legitura cu satul, unde asculta multe de la batrani sfatosi si unde admira multe lucruri de arta {rdneascd, S-a apucat de cioplit si chiar a intrat intr- un grup de ,.lemnari” participand la construirea de ,cu stilpi impodobiti si cerdace sculptate”. Avea ‘maini, fapt pentru care i se spunea iindoaie-lemne”. Era inzestrat $i ‘cuo voce grava si melodioasa, pe care mama sa cduta si i-o cultive —modelind-o si imprimandu speciticul locului. O preocupare major a copilului Costache o forma pregitirea colindelor, inspirate de bogatele traditii locale. in Irozi avea rolul cel mai greu. Tot el era organizatorul Calusarilor, cu ocazia Rusaliilor sculptind personal ,stilpul sau bradul sefului” si toiegele coechiperilor; la Sanziene pregatea florile pentru ,coroana norocoasa” si nu lipsea din taraful Liutarilor, ineat prezenfa sain sat, la munte sila bali, la sirbiitor sila diferite evenimente devenise necesara. in ceea ce priveste impulsiunile lui de duci, de evadare, acestea i-au fost transmise lui Brancusi de fratele lui vitreg si mentor, [on Brancusi poreclit Chijnea. Acesta era un visitor negustoras al economiei organizate pe principiul comerfului tranzactional al lui: imi dai, iti dau” din care intotdeauna ramane o ramasiti de edstig usor pentru una din pirfi pe care o rvnese amandoud partile. Chijnea comerciantul a stat la ridacinile acestor impulsiuni. spre_procopse el le-a transmis fratelui stu mai mic, Costache. Elanul acesta launtric -a expulzat din mediul depresiunii carpatice, de sub Retezat, care era prea stransi si ingusti pentru a cuprinde destinul sau menit si umple intreaga lume cu imensa sa viziune care s-a inchegat mai tirziu, a unei noi realititi, concepfie care coincide cunoile cuceririale stiintei. Povestile pedante ale lui Chijnea si orizonturile pe care acestea i le deschideau prin mirajul procopselii il ajdjau tot atat ca insistenfele bunei sale mame in privinta invafarii, aceasta tinzind Ja a-l visa preot, Dintr-o reia mama sa gi Chijnea ii puneau varf pe pretextul scolaritatii, Costache isi ia lumea in cap gi pleaca la Tg.Jiu unde este giisit si adus acasi. In 5887 Costache pleaca pentru a doua oara, ‘ocazie cu care se angajeaz’ ca ucenic la o boiangerie, de unde este readus acasi cu degetele pline de vopsele si arse de vitriol, TRUK MsNict_] = * « in 5888 pleaca la Slatina unde se angajeaz argat iar peste un alt an se afld la Craiova unde se angajeaza launbirt, La Hobita il aducea tot fratele Chijnea care il ocrotea, ferindu-l de bataia lui Grigore, usor de ‘manic, gata dar cu mand grea. Chijnea era chiar de pe atunci de prestigiu printre Blendoii si Branzanii care constituiau mai toaté populatia impreuna cu Brancusi a Hobitei Dupa ce implinise 18 ani si muncise vreo 7 ani in slujbe umile cduténdu-si un drum in viati, neorientat la vremea potrivitd de parinti, Brancusi a gisit prilejul sA-si afirme talentul abia cand si-a dat singur seama de chemarea lui, in mediul social al Craiovei unde si-a depistat talentul avand posibilitatea si-l afirme. Incepand din septembrie 5894 Brancusi frecventeaz cursurile Scolii de Arte si Meserii din Craiova, clasa de sculptura. incepand din anul al treilea Brancusi a fost unul dintre cei 10 bursieri gi intemati ai Scolii de Arte si Meserii, unul dintre susfinztorii sii fiind Epitropia Madona Dudu. La 30 septembrie 1898 Brancusi se inscrie la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. in anii petrecuti la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti i- a avut ca indrumitori pe urmitorii profesori : Dr. Dimitrie Gerotaanatomie, Tzigara-Samurcas istoria artei si estetic’, Georgescu si Hegel sculptura, Carol Stock desens.a.. Pentru a se intretine Brancusi si-a vandut partea din averea dobanditd in urma decesului tatilui is fost nevoit si se angajeze cantaret la biserici. intre timp, a realizat mai multe sculpturi, de mici dimensiuni, pentruale vinde. Constantin Brincusi a absolvit Scoala de Arte Frumoase de la Bucuresti in anul 5901 obtinand mereu calificative maxime. Apoi isi indeplineste stagiul militar si cere epitropilor Bisericii Madona Dudu o bursi pentru perfectionarea si specializarea in Italia, °F ®, ‘Casa Memorial Constantin Brancusi din satul Hobita ‘(ALA A ROMANIEL SATUL HOBITA OBARSIA TITANULUI SCULPTURII UNIVERSALE Brancusi 6938 in pridvorul casei familiei Nicolcioiu de la Pestisani ~Hobita luminis in paduri dese, sat de mogneni, rizesi gi clacasi (pe mogiile Tismanci), cu podgorii si livezi, cu pasuni stapanite-n devalmasie, sat de pastori si ciobani cu minte agera si-ntepati, de secole-nfratiti cu cerul, muntii, apele, pamantul si drumurile, cu primejdiile, cu frumusetea, Sat de ‘mestesugari si cioplitori in lemn, care si-au durat din nlemn de pe loc” gospodiriile, rizletite pe coama dealurilor, de-a lungul firelor de apa ce se strecoard dinstanea, de-a lungul drumurilor pietruite...” ISTORIC Geografic Hobita Pestiganilor din Gorj se bucuri toponimic de douk zone transcarpatice. Hobita de pe Valea lui Barbat si alta in jurul Sarmizegetuzei asezati Lingi un zAvoi cu anini nga apa Bistritei pe o intinsa cdmpie roditoare, cu temelii din piatra de rau, cu oameni hamici siisteti Cel mai vechi document care atesti satul este dinanul 5751 cand el este vindut Mandstirii Tismana de unboier din familia Buzesti. Hobita este un diminutiv al Ohabei_adici mosie ereditari inalienabild, scutitA de impozite si de prestatii , sat atestat intr-un document de la 1451 care il localizeazii ,de sub munte”. Hobitenii se trag din neam de mosneni format din Brancusi, Blendoi, Brinzani, Bejuiconi si o parte de cilugdrari tismineni. Acestia din urmi purtau MAREA LOJA NATION, ea ee aa ° « sdmbetele mosnenilor hobiteni si pretindeau cd mosia Tismanei_se intinde atat edt si pan unde bate zvonul clopotelor Manastirii, pind in malul Bistricioaiei, unde ar fi vrut si puna si piatra de hotar. Dar mosnenii mai darji si mai istefi s-au strdmutat cu rosturi gi cu tarle cu tot spre Seuca, infipti in coasta muntelui, dand cu tifla calugararilor. Aceasta atitudine ia oprit pe calugarari de la orice actiune in fort, acestia nemaiputindu-le calca teritoriul. Piatra de hotar se afla pe locul unde astizi se afld localul de scoald al satului. n 5815, claca: iin Hobita au dat foe padurii Manistirii Tismana, pe mosia careia munceau, ca s planteze vie. Dealul se numeste si astizi ,,Arsuri Calugarii manastirii i-au caterisit, refuzindu-le orice slujbi. Astazi satul Hobita apartine Comunei Pestisani sia intrat in constiinta lumii intregi ca satul unde s-a nascut Constantin Brancus Parintele Sculpturii Moderne. lui Constantin Brincusi, Nicolae Radu, se tragea dintr-o ramura a Brancusilor zisa a lui Bejuici. a Bejuiconilor (de porecla). Bejuica insemna cheotoare de ilic, de suman ori de cojoc dar si unealti pescdreacd potriviti cu indeménarea lui Brancusi de prindere a pistravilor. Nicolae Radu a fost cAsatorit de doud ori sia avut 7 copii, 3 din prima cisitorie si 4 din cea dea doua ciisitorie, Costache (Constantin Brancusi) a fost al cincilea fecior. Mama sa, Maria, era din neam dediacon Maria Diaconescu de aici dorinta ei de a-I face pe Costache diacon. Nicolae Radu era fiul lui Constantin Dinu, ctitorul si ostenitorul durarii Bisericii de Lemn din Hobija. Cand Costache s-a nascut Hobita se gisea ined in epoca lemnului, cuiul de fier nu exista si nici geamul de sticli, iar prima basici unsa a folosit-o pentru fereastri Nicolae Radu o hartie tare, uns, ea © tipld. Partea de darzenie din firea lui Nicolae Radu a fost mostenitd de Costache, devenind si el aspru gi de munci fantastic’. Astfel, de la 5 ani si pascd mieii infarcaji si gastele cu boboc: pe apa Bistricioaici, invatand si cunoscdnd toate pericolele baltii. La 7 ani a. trecut la tandra ciobanie destin, de la munte, care cerea agerime si indemanare, el reprosénd multora, lund in deradere si in dispret pe alti ciobani infipfi in opinci, pe bata, cucaind sau dormind cu ochii deschisi, parind pierduti in zArile apelor, treji doar la ragetul migarilor sau la cscatul duldilor care se gudur-au strdinilor salutandu-i din coada Scoala primar’ a inceput-o la Pestisani primi doi ani, iar urmatorii doi ani i-a continuat la Scoala din Bradiceni unde (ator i-a fost un unchi de-al lui, Petre, mai ing&duitor si mai rabdator decat profesorii de la Pestigani, 13 ROG REGRETATUL FRATE GHEORGHE BORS Marea Loj Nationalé A Romaniei anunt& cu profund regret disparitia prematura din randurile sale a ilustrului frate Gheorghe Bors, care a trecut la Orientul Etern Azi, 28 septembrie 6004, a primit initierea ca un. fulger. Fericit sé fie intrucat a trecut pregatit oarecum acest prag al trecerii de la viata la nemoarte. Marea Loja National A Roméniei a fost prezenta printr-o delegatie de frati. Marele Maestru Viorel Danacu, la Barlad, la Cimitirul de pe Deal, a depus 0 coroana de flori si o mana de pamént din curtea Templului Istoric Masonic din Bucuresti, unde se afla cel al cdrui nume ramane inscris in amintirea fiecdrui frate si prieten care |-a cunoscut. Fratele Gheorghe Bors in perioada cat a facut parte din Marea Loja National ARoméniei s-a implicat profund in toate actiunile pe care aceasta le-aavut, dovedind un calm, echilibru, putere de munca de necontestat. Masoneria a desfiintat timpul si spatiul, inlocuindu-le cu iubire fréteasca, incredere intr-un om mai bun. Fratele nostru se ageaza_temelie pentru crearea unei lumi mai bune. Dumnezeu, care se cuprinde in tot si in toate, si cuprinde tot si toate, ficheamé la el pe cei mai buni Disparitia sa prematura dintre noi, este doar materiala, deoarece spiritul su, este mereu cu noi cei care am cunoscut, ajutandu-ne, indrumandu-ne. Odihneasca in pace. ‘Acum Bunul Dumnezeu sa-| aseze la locul cel vesnic al celor drepti. DER BOTSCHAFTER {LAND DER BUNDESREPUBLIK DEUTSCH! Bukarest, 18. Oktober 2002 Domnului Viorel DANACU ‘Marele Maestru al Marii Loje Nationale a Roméniei 7 Str. Radu de la Afumati nr. 124 Sector 2 Bucuresti Stimate domnule Dinacu, Va muljumesc mult pentru felicitirile pe care mi le-afi adresat cu ocazia zilei Unitatii Germane. Ma bucuri mai cu seam faptul, cA atit de multi oameni din Romania arati un viu interes fati de Germania. Aceasti dovada de prietenie este un imbold pentru mine, si lucrez cu toati puterea la aprofundarea relatiilor germano-romine. Cu salutari cordiale, \ Dr. Armin Hiller MAREA LOJA TRAIRIMAS SA : aa sek VELVYSLANEC SLOVENSKEJ REPUBLIKY AMBASADOR REPUBLICII SLOVACE - ‘ Bucuresti, 21 noiembrie 2002 ~ Stimate Mare Maestru, ‘Vi mulfumese pentru scrisoarea dumneavoastrd, precum si pentru exprimarea voingei de a lupta pentru adevar, justitie si moralitate, care ar trebui si stea la baza oficarei societati sinitoase. In fiecare zi ne convingem c& acestea sunt valori dup& care ar trebui si se conducd tofi cetitenii, dar mai ales cei c&rora le-a fost incredinfata rispunderea pentru destinele lor. upd atafia ani de oprimare a adevarului, aceasta va fi una din sarcinile cele mai grele care stau {in fafa firilor noastre, Adevarul, moralitatea gi justtia trebuie ridicate din nou la valorile pentru ccare merita s& lupfi. Apreciez stridania si increderea pe care le-ati manifestat prin scrisoarea dumneavoastra si ag dori s& va asigur de profunda mea consideratie. a a | /Md Jan Soth Marelui Maestru Viorel Danacu Marea Loja National a RomAniei ‘Templul Masonic Memorial Bucuresti str.Radu de la Afumati nr.12, sector 2, Bucuresti 72146 PENNA ‘A ROMANIEI WE Re Ser Z : Embassy of the United States of America : chart, Romania t Sener 16,2002 Vows! Danae j ak i Grand Mater o th Grand Lodge 1% Behe Maal Memoria Teng

    You might also like