LUCRARE DE DIPLOM

Apendicita acuta - principii de nursing chirurgical

Coordonator stiintific:

Absolventa:

-2008-

CUPRINS

I. Partea generala
1. Introducere
2.
Anatomia si fiziologia apendicelui
3.
Apendicita acuta
-

definitie
etiologie
patogenie

- anatomie patologica
clasificare
manifestari clinice
diagnostic pozitiv si diferential
- evolutie si complicatii
- prognostic
II. Partea speciala
1. Material si metoda
2.
3.
III. Bibliografie

Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita

Concluzii si discutii

I. PARTEA GENERAL

1. INTRODUCERE
Desi nca la sfrsitul erei premergatoare secolului 1, n lucrarea De arte medica,
Cornelius Celsus a mentionat "suferinte ale regiunii cecale'', apendicele nu este cunoscut ca
entitate anatomica dect n secolul XVI, cnd, n lucrarile anatomistului Berangario de Carpi din
Bologna, apare citat "apendicele cecal"; n secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic,
complet, att apendicele ct si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca nca un secol pentru a fi
izolate din cadrul asa ziselor "supuratii pericecale" sau "peritiflite" inflamatii proprii ale
apendicelui si sa se ntrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea
apendicului.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe constatari anatomo-patologice
si clinice statueaza filiatia "inflamatie apendiculara -peritonita localizata" si foloseste prima oara
pentru definirea acestei leziuni notiunea deapendicita, termen care va fi adoptat de catre toate
scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de evolutie acuta
sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind
considerata urgenta chirurgicala abdominala n copilarie, adolescenta si la adultul tnar.
Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vrful incidentei se situeaz
424i86e ; n a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade, mai putin de 5% din cazuri fiind
ntlnite la pacientii de peste 60 de ani.

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI VERMIFORM

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui
Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele" este un
segment rudimentar al intestinului gros, transformat n organ limfoid. El este implantat n cec la 23 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub cilindroido-conic sau fuziform.
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa cu concavitatea
mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila ntre 6-12 cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste n jos fundul cecului si abia pe la vrsta de
5 ani dobndeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se poate pastra si la adult(2-3% din
cazuri).
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, n loja cecala, mpreuna
cu cecul. El l va urma pe acesta n diferitele lui pozitii (normala, nalta, joasa, ectopica). In afara
nsa de situatia lui determinata de pozitia cecului, apendicele poate lua pozitii variate si fata de
cec, dar, oricare ar fi directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm
sub deschiderea ileonul n cec si este marcat la exterior prin ntlnirea celor trei tenii musculare
(acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la reperarea bazei apendicelui).
Situarea apendicelui

Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este legat de
ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care i permite o mobilitate destul de
mare, nct uneori poate chiar sa se angajeze ntr-un sac herniar. Alteori peritoneul l fixeaza de
organele din jur. Deseori el este imobilizat prin aderente secundare unor procese patologice
(inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea pozitiilor
apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este dupa Testut-Jacob. Vom
avea astfel apendice: descendent, extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se gaseste
n partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vrful sau - cnd apendicele are o
lungime obisnuita - poate ajunge pna la strmtoarea superioara a pelvisului.
Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia vrfului cecului,
pna n unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu fosa iliaca interna. Vine napoi n
raport cu muschiul iliac si fascia sa; nainte - cu fundul cecului si cu peretele abdominal anterior;
medial - cu cecul; lateral - cu ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara).
Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se ndreapta spre interiorul cavitatii
peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu ultima ansa ileala, iar
mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati care creeaza dificultati tehnice
chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se insinueaza
retrograd, napoia cecului si chiar a colonului ascendent.
Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe 10.000 de
cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic 65,28%; pelvian sau
descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal 0,4%. Referirile manualelor de
chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.
Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o cavitate canaliculara
(cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine mucus, chim intestinal,
detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.
Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:
Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate n cele trei tenii ale cecului, se
prelungesc n peretele apendicelui formnd un strat continuu. La vrful apendicelui
musculatura este mai subtire, de aceea cele mai frecvente perforatii sunt cele
apicale;
-

Tunica submucoasa;
Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici pe lnga
glandele Lieberkuhn si numeroase celule argintafine endocrine;
Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa ce rezulta
din modul de evolutie ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-apendiculare, a
mezoului lor initial si a fenomenelor de coalescenta care se produc n aceasta
regiune.
Peritoneul cecal: n marea majoritate a cazurilor peritoneul nveleste n ntregime cecul.
Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca pe o ansa
intestinala, l nveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se fixeaza pe cec si pe

ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si recesuri, cu o
mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se descrie un reces ileocecal superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces ileo-cecal inferior determinat de
mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe recesuri retrocecale, determinate de plicele
retrocecale.
Vase si nervi
Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:
1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;
2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece napoia varsarii ileonului n cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara napoia ileonului, apoi n marginea
libera a mezoapendicelui si se ramifica n peretii apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara nsoteste n mod constant artera
omonima. Cnd cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci venele lor stabilesc
comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strnse comunicari cu
foliculii limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice:
cele anterioare converg spre cteva noduri cecale anterioare situate n plica cecala
vasculara;
cele posterioare se ndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;
vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc n nodurile situate n baza
mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase nu numai ale
apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni mai ndepartate. Din cele
trei grupe de noduri limfa e colectata n grupul de noduri ileocolice, situate de-a
lungul arterei omonime, iar de aici n nodurile mezenterice superioare. n cazul unui
ceco-apendice retroperitoneal, reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu
limfaticele peretelui abdominal posterior.
3. Apendicita acuta - DEFINIIE
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta a
apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de suferinta abdominala si de
interventie chirurgicala de urgenta.
Apendicita acuta este o boala frecventa n tarile civilizate. Inflamatia apendicului ileocecal se poate nsoti de complicatii grave locale sau la distanta. De aceea precizarea diagnosticului
si a momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru vindecarea bolnavului fara risc
sau cu risc minim.
ETIOLOGIE
Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; n primii 20 de ani apendicita se
ntlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului ceco-colic ce

favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui, pozitia retrocecala care
favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, smburi, oxiuri pot astupa complet
lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagernd virulenta microbilor aflati ntr-o cavitate
nchisa, adevarat "tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate n fosa iliaca dreapta (la tmplari)
este determinata prin excitatia receptorilor att de numerosi ai regiunii ileo-ceco-apendiculara deja
inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul digestiv,
determinnd tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-apendiculare.
Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola), febra
tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute "epidemice" n cursul anginelor
este atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista ntre amigdale si apendice, considerat
"amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale n foliculi limfoizi.
Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot determina prin
"propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dnd nastere unui proces complex
anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.
Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate: anexita dreapta
(apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica sau prin
cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.
Sindromul gonado-apendicular se ntlneste la fetele tinere hiperfoliculinice n perioada
pre si intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei care prin hiperacetilcolinogeneza
determina o diskinezie si congestie apendicular puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa alcatuita
din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, n care domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul funduliformis,
ramosus, perfringens, fragilis.
PATOGENIE
Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa, factorii
fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant ntlniti. Apendicita acuta nsotita
de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De asemenea se ntlneste frecvent apendicita acuta fara apendicita (apendicalgia)
nensotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic prin dureri, leucocitoza, radiologie prin
neinjectarea apendicelui n timpul spasmului, iar histologic prin leziuni ale receptorilor
apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni macroscopice vizibile intraoperator mai poate fi
produsa de un diverticul apendicular inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a apendicitei
este nsa infectia microbiana.
Infectia n apendicita acuta se poate produce:
pe cale hematogena;

pe cale mucoasa;
prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct prin
ischemie si supuratie;
prin spasm neuromuscular (diskinezie).
Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar ntlnita. Ea apare n timpul
anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot determina consecutiv o
cangrena apendiculara.
Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza n cursul unui proces
de colita, enterocolita, dizenterii, care favorizeaza inflamatia mucoasei apendicului si prin
exacerbarea virulentei microbiene a florei obisnuite a intestinului n urma transformarii n
"cavitate nchisa" a lumenului apendicular astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi
intestinali).
Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva iritatiei interoreceptorilor
apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici, sau prin modificari ale pH-ului. Cnd flora
microbina intraapendiculara este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze
urmate de micronecroze si supuratia peretelui apendicular n segmentul ischemiat tardiv. Spasmul
vaselor determina tulburari trofice n peretele apendicular ce favorizeaza dezvoltarea infectiei prin
mecanism neurotrofic.
Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu se nsoteste de
leziuni vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita "fara apendicita" este determinata
de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul alcalin, acetilcolina, foliculina) si caracterizata fiziopatologic prin contracturi peristaltice ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau palpabile. In schimb,
la examenul microscopic dupa impregnatie argentica se constata evidente leziuni nervoase.
ANATOMIE PATOLOGIC

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:

Apendicita acuta congestiva sau catarala n care apendicele apare usor tumefiat, cu desen
vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare, mezoapendice infiltrat. Este
manifestarea cea mai benigna de leziune apendiculara acuta, o inflamatie difuza sau localizata
a mucoasei si submucoasei;
Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare tumefiat, erectil,
cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin leziuni nete, marcate de marirea de
volum a organului, ce este turgescent, sub tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de
calibru inegal, avnd vrful mai gros n "limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un
lichid de reactie inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor n
cultura. Cavitatea apendicelui. nchisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel mai
adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor membrane ce se
formeaza n jurul leziunii. Mucoasa prezinta zone de ulceratie, microabcese n submucoasa si
perete, rezultate din distinctia foliculilor limfatici;

- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei

anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, cnd apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se nsoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si

extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost

rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane ntre ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite n doi timpi.
CLASIFICARE - FORME CLINICE

Forme clinice topografice:

Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie, transfera
ntreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-abdominal, imprimnd accese de
colica renala si mai ales ureterala. Palparea pune n evidenta att durerea ct si apararea
musculara.
Apendicita pelvina - exista situatii cnd pozitia pelvina a apendicelui sa fie mai marcata fie
prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea normala a apendicelui. ntr -o
astfel de situatie procesul inflamator va afecta o data cu apendicele si organele cu care acesta
are rapoarte, n speta cu peretele rectal, cu vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa
dreapta. Legat de aceasta situatie topografica, la simptomatologia clasica se pot adauga cteva
elemente semiologice orientate n plus; este vorba de tenesmele rectale sau/si vezicale
generate de contactul dintre vrful inflamat al apendicelui cu peretii organelor respective, ca si
de unele fenomene disurice.
Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe un apendice n
pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui mezoapendice scurt. Pozitia
retroileala, cea mai frecventa topografie n situarea mezoceliaca, corespunde direct bazei
mezenterului si. data fiind profunzimea apendicelui al carui vrf poate veni n contact cu
promontoriul, prezinta putina accesibilitate palparii.
Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe organ n ectopie
nalta, situatie n care simptomatologia este net modificata, lund caracterul unei suferinte
de hipocondru drept, greu de diferentiat de o suferinta a veziculei biliare. Forme clinice
simptomatice:
Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei apendiculare ca leziune de
debut si este marcata clinic prin durere brusca, violenta, asemuita cu "lovitura de pumnal".
Durerea difuzeaza rapid prin fosa iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentnd paroxisme la
orice miscare. Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicitatii continutului
apendicular, se produce ascensiunea termica marcata si,n cteva ore, se pot constata semnele
peritonitei grave.
Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare, n care formele
grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel nct semnele locale sunt moderate si
contractura abia se contureaza.
Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata unor germeni foarte
virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza socul toxico-septic marcat de faciesul
caracteristic, cu paloare intensa care contrasteaza cu cianoza buzelor si a extremitatilor.
Durerile locale sunt minime sau lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori

sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducnd la o deshidratare care agraveaza mai mult
tabloul clinic.

Forme clinice n functie de vrsta

Apendicita acuta la sugari - este ntlnita extrem de rar dar, atunci cnd se produce, este
practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la sugari este rapida, peritonita la
aceasta vrsta frageda poate duce n cteva ore la exitus.
Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite. Prezinta tulburari locale
discrete si tulburari generale toxice grave; varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios,
facies cianotic, puls mic filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se ntlnesc perioade de "acalmie nselatoare" ce pot fi generate de un
tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot agrava starea generala a copilului.
Apendicita acuta la batrni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului, tabloul clinic
este la nceput atenuat si boala ramne neidentificata urmnd a fi recunoscuta ulterior sub
masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu tumorile benigne ale apendicelui sau cu
tumorile maligne. Un element clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna
inflamatorie este. n aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.
Apendicita acuta la gravida - se ntlneste mai rar si este de un diagnostic mai dificil
datorita mascarii simptomelor. mai ales n primele luni de sarcina, de durerile abdominale
obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de greturile si varsaturile prezente deseori n
sarcina. Leucocitoza crescuta, temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor
conduce spre diagnosticul de apendicita acuta.

MANIFESTRI CLINICE
Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putndu-se descrie o forma
obisnuita a mbolnavirii caracterizata prin simptome subiective si obiective.
Simptomatologie:
. Durerea - este ntotdeauna prezenta spontana sau provocata.
Durerea spontana survine de obicei n stare de plina sanatate aparenta, sau pe fondul unui
disconfort digestiv, care se instalase de cteva zile. Este localizata n majoritatea cazurilor n fosa
iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz cuprinznd ntreg abdomenul. Poate fi localizata
si aparent atipic (paraombilical, pelvin, lombar) n functie de pozitia anatomo-topografica a
apendicelui.
Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, lund o pozitie oarecum
antalgica (coapse flectate pe bazin).
Durerea provocata local prin palpare si gaseste sediul n marea majoritate a cazurilor, n
fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la jumatatea liniei ce uneste ombilicul
cu spina iliaca antero-superioara: punctul Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros
al lui Lanz, a lui Morris, mai important fiind nsa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o
linie dusa de la ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca anterioara si
verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.

Intensitatea durerii este variabila fiind n functie de evolutia apendicitei si de tipul

de reactie al bolnavului.
.

Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de apendicita acuta
devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile care sunt initial alimentare apoi
devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin frecventa apendicita.

Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca bolnavul nu
are apendicita acuta.

Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie. Sunt prezente la o

parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.
Diareea poate fi prezenta la copii sau n caz de apendicita acuta cu localizare pelvina avnd
uneori semnificatia unei forme grave.
Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38 numai n complicatiile bolii.
Pulsul este tahicardie. Semne obiective:
generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna n majoritatea
cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios, relevnd o discreta paliditate,
mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen. Limba este ncarcata, saburala.

locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt relevate n

special de palpare. Aceasta pune n evidenta triada simptomatica ce caracterizeaza apendicita
acuta: durere;
(Dieulafoy)
aparare musculara;
hiperestezie cutanata.
- inspectia:
atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;
crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;
peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;
efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a duce
minile n fosa iliaca dreapta;
-

palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy

percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de intensitate n
fosa iliaca dreapta.
Apararea musculara: mna care palpeaza n fosa iliaca dreapta percepe o contractura
musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta la adultul tnar putnd sa fie
mai stearsa la copil si la bolnavul vrstnic, fiind n relatie cu intensitatea reflexului peritoneomuscular. n localizarile apendicelui n afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot
fi percepute n alte sedii, putnd duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii
peritoneale. Situarea apendicelui n pozitie pelvina determina ca durerea si apararea musculara sa
fie localizata n micul bazin. In apendicita subhepatica cele doua semne pot fi evidente n
hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca durerea si apararea musculara pot fi localizate
paraombilical.
Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat prin aparitia durerii la o
excitatie blnda care se evidentiaza prin manevra Voskresenski. Examinatorul asezat n partea
dreapta a bolnavului ntinde cu mna stnga camasa tragnd de partea ei inferioara, iar cu pulpele

degetelor II-III-IV ale minii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre fosa iliaca dreapta
abdomenul fiind relaxat n expiratie, constata reactia bolnavului la durere cnd degetele ajung n
dreptul fosei iliace drepte.

MANEVRE care provoaca durerea:

.

semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un deget peretele abdominal

dinspre fosa iliaca stnga. Cnd se ajunge la nivelul fosei iliace drepte bolnavul acuza durere.

manevra lui Rowfing se realizeaza apasnd blnd din fosa iliaca stnga spre hipocondrul
stng, comprimnd continutul gazos al colonului descendent de jos n sus. Datorita distensiei
cecale consecutive, bolnavul acuza durere n fosa iliaca dreapta.

semnul psoasului - folosit n localizarile retrocecale ale apendicelui: bolnavul n decubit

dorsal, ridicnd membrul inferior drept extins, prezinta durere datorita contractiei muschiului
psoas care irita apendicele inflamat din vecinatate.

manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei peritoneale: apagnd cu

vrful degetelor progresiv nspre profunzimea fosei iliace drept dupa decompresiunea brusca,
bolnavul acuza durere accentuata.

semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca

Tuseul rectal - poate fi de mare folos, n special n apendicita cu sediul pelvin, cnd se
constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales n partea dreapta.
Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze ginecologice a
durerii abdominale.
DIAGNOSTIC POZITIV
- este n primul rnd un diagnostic clinic al carui element esential sunt durerea spontana
si provocata n fosa iliaca dreapta asociata cu apararea musculara localizata, hiperestezie cutanata,
constipatie si leucocitoza cu polinucleoza.

Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea fiind nsa
moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Cnd este peste 30.000/mm3 pledeaza pentru o complicatie
a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic sprijina supozitia clinica dar adesea sunt
nesemnificative.
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL APENDICITEI ACUTE
Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele afectiuni care se pot
manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:
a) Durerea cu localizare centro-abdominala. n stadiile precoce ale apendicitei poate
sugera o gastroenterit. Cheia diagnosticului de gastroenterita este ca greturile,
varsaturile si diareea de obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab
localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee, mialgii,
fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.
b)
Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdominal, flancul
drept, cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura.
c)
Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne de
nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.
d)
Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales cnd continutul
gastric sau duodenal se scurge decliv prin santul parietocolic drept si da nastere la

e)

f)
g)

h)

durere si sensibilitate dureroasa n fosa iliaca dreapta.

Ocluzia intestinala nalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile si
distensie abdominala relativ mica n timp ce ocluzia intestinala joasa produce o
distensie marcata si o instalare mai tardiva a varsaturilor.
Peritonita difuza
Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza cu varsaturi
abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior n bara, hiperamilazemie,
hiperamilazurie.
Masa palpabila n fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii intestinale la
copilul mic, unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la copii mai mari si adulti,
unui chist de ovar la femei, unui neoplasm intestinal la pacientii n vrsta.

. Afectiuni ginecologice:
a)
Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si semne nediferentiabile de
apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi pe baza unor criterii clinico-biologice.
Sensibilitatea la mobilizarea cervixului, leucoreea ntaresc suspiciunea de boala
inflamatorie a pelvisului.
b)
Sarcina ectopica
c)
Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.
d)
Torsiunea de ovar - inflamatia ce nsoteste un ovar poate fi palpata adesea prin
examinare pelviana bimanuala.
e)
Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate simula toate
stadiile apendicitei acute, ncepnd cu durere colicativa n fosa iliaca, cu raspndirea
durerii si sensibilitatii dureroase pe masura ce sngele disemineaza n cavitatea
peritoneala.
. Afectiuni urologice:
a)
Pielonefrita - produce febra nalta, durere si sensibilitate n unghiul
costovertebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de urina.
b)
Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere n flanc, cu iradiere catre
radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata. Hematuria sugereaza
diagnosticul care este confirmat de pielografia intravenoasa.
Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite, neoplasm de colon
perforat. Diferentierea ntre aceste afectiuni colonice si apendicita este greu de realizat mai ales n
cazul unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pna n fosa iliaca dreapta.
Ca o regula generala, n dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza si colonul
implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata mai nalt si mai
posterior dect n mod obisnuit si poate mima flegmonul perinefritic, pielonefrita acuta,
neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta. Febra mare si frisoanele sunt mai caracteristice
primelor doua din afectiunile enumerate dect apendicitei, iar piuria si durerea n unghiul
costovertebral sunt de asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic si pozitivarea
manevrei lui Murphy n majoritatea cazurilor. Un usor icter si o masa palpabila n regiunea vezicii
biliare sugereaza de asemenea o colecistita acuta.

EXPLORRI PARACLINICE
.

Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala ntre 10.000-15.000/mm cu

preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza formarea de abcese
periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu este esentiala pentru diagnosticul
de apendicita ci doar semnificativa, ea putnd fi ntlnita n multe situatii de abdomen acut.
Leucocitoza normala se ntlneste la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza
expectativa daca semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.

Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Cnd apendicele inflamat este n
contact cu ureterul sau vezica urinara se ntlneste piurie sau hematurie microscopica discreta.
Daca sunt abundente, originea durerilor este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar
semnificativ de germeni n caz de infectii urinare sau genitale.

Radiografia abdominala simpla poate pune n evidenta un apendicolit la 1/3 din copii si 1/5
din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea abdominala localizata si apendicolit este
factor predictiv pentru apendicita acuta la peste 90% din pacienti.
n apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun n evidenta la
nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.
n plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasnd cecul, iar edemul tisular poate
duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la nivelul psoasului.
Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.

. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vrsta

conceptiei si la copii, deoarece poate pune n evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.
Datele asociate cu apendicita acuta includ:
ngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;
-

distensia lumenului;
lipsa compresibilitatii;
formarea abcesului;
lichid liber intraperitoneal.

Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.

. Tomografia computerizata trebuie luata n considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:

distensia apendicelui;
ngrosarea peretelui;
desinficarea inflamatorie a tesuturilor nconjuratoare;

flegmon sau abces pericecal;

colectie aerica n cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.

Clisma baritata trebuie considerata cnd tomografia sau ecografia nu sunt de ajutor pentru
diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice. Permite evaluarea prezentei
lumenului apendicular, examinarea peretelui colonului pentru efect de masa, diagnosticul
afectiunilor colonului drept si ileonului terminal care pot simula apendicita acuta. Daca

substanta de contrast umple apendicele este putin probabila apendicita acuta.

.

Laparoscopia diagnostica este utila la femeie n ovulatie cu examen clinic echivoc pentru
apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a avea o patologie primitiv
ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul laparascopului desi avantajele acestei
metode fata de cea clasica nu sunt clar definite.
EVOLUIA sI COMPLICAIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar n formele catarale

ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecnd ntr-o forma cronica, n
celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie progresiva, dnd o serie de
complicatii: plastron, abces, peritonita si ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocnd extinderea infectiei n cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ n dimensiuni, ajungnd de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facnd
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, n special la batrni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta n fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara n
15-20 zile. n aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului, cu bacili
coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;
caracterul subacut al infectiei;
sediul retrocecal al apendicelui;
diagnosticul tardiv;
Abcesul apendicular poate fi descoperit n doua cazuri:
-

dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4 zile se
formeaza o supuratie localizata;
dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator un apendice
perforat cu puroi.
In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:
semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta, transpiratii,
frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;
semne locale - durere vie n fosa iliaca dreapta.
n lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:

complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinnd o fistula, poate sa

fistulizeze n rect sau vezica biliara, n cavitatea peritoneala si determina peritonita generala;

complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple metastaze, abcese hepatice,

abcese pulmonare.

Abcesul descris cu localizare n fosa iliaca dreapta are o frecventa mica comparativ cu
abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin localizarea lor, evolueaza fara
semne abdominale obiective, ntrzie diagnosticul si favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie de particularitati chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat n fundul de sac Douglas. La semnele de
supuratie profunda se asociaza semne vezicale (retentie de urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal se percepe colectia n
sacul Douglas.
La femei se palpeaza o mpastare a fundului de sac vaginal drept. Absenta leucoreei si
unilateralitatea leziunii permit de regula stabilirea diagnosticului.
Abcesul retrocecal este situat n regiunea retrocecala. Aceasta forma de apendicita e
adeseori recunoscuta abia n stadiul de abces, cnd. la semnele de supuratie profunda se adauga si
semne de localizare ca: durerelombara joasa, nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale,
bolnavul stnd n decubit lateral stng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o
colectie profunda.
Cteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:
la batrni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora colica.
la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la abcesare.
Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica probleme. Diagnosticul

diferential se face cu:

cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze necesitatea
irigografiei care va preciza diagnosticul;
-

flegmon pionefritic.
C) Peritonitele apendiculare
Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite acute
(peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei apendicite acute (peritonita
secundara n doi timpi) sau a unui abces apendicular (peritonita secundara n trei timpi).
Peritonita n doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia apendicelui.
Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut n urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul timp) a carei
simptomatologie s-a agravat nsotita de varsaturi frecvente, febra se ridica, tranzitul intestinal
ntrziat, pulsul n discordanta cu temperatura, leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui n peritoneul liber, adesea declansata de
o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri n fosa iliaca dreapta si alterarea starii
generale.
Peritonita n trei timpi
Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage atentia, pentru ca
evolueaza subacut.
In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.
n al treilea timp, abcesul perforeaza n cavitatea peritoneala si produce peritonita
generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:
aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane si transpiratii;
transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori fluctuant.
Forme clinice
Exista mai multe forme de peritonita apendiculara n functie de unele particularitati simptomatice,
topografice, evolutive, etiologice. Forma simptomatica: forma ocluziva mai frecventa la batrni;
Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o complicatie a apendicitei
acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita localizata este mai frecvent complicatia
apendicitei pelvine si retrocecala;
Forma evolutiva: n prezent domina formele mascate, forme n care peritonita nu mai
poate fi rezolvata dect chirurgical.
Forma etiologica:
peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza rapiditatii leziunilor la vrste
mici;
peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte greu deoarece
lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul ntr-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia peritonitei cu
apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei piocolecistite, cu perforatia unui
ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea manifestari (gastroduodenale) abdominale n cursul
pneumoniei, febrei tifoide, reumatism articular acut, care pot fi confundate cu peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia diverticulului Meckel,

ulcerul gastric, peritonitele primitive gonococice, streptococice, pneumococice. In cazul unei

peritonite generalizate secundare sunt importante doua aspecte:
recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;
recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.
D) Ocluziile apendiculare
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie intestinala. Mecanismul ocluziei
este foarte variat:
mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,
mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire n jurul focarului apendicular.
Cauza ocluziei este de asemenea variata:
apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vrful este fixat;
leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride inflamatorii precoce,
abces apendicular, care determina ocluzia prin aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai multe forme
clinice n functie de particularitatile simptomatice, topografice, etiologice:
- forme simptomatice: n unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,
care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). n alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii difuziunii leziunilor la
peritoneu. La batrni frecventa acestor complicatii se explica prin ntrzierea diagnosticului,
ajungndu-se la stadiul de abces.
Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul evolutiv al leziunilor,
de reactivitatea organismului, de momentul interventiei chirurgicale si corectitudinea tehnicii
chirurgicale.

Apendicectomia efectuata n primele ore de la debutul crizei este usor suportata de

bolnav si are o evolutie buna.

MATERIAL SI METODA
Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate n perioada 1 iunie 2001 - 1
iunie 2002 n sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am constatat urmatoarele:
pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 7-10 ani au fost n numar de 17, din care 8 de sex feminin
si 9 de sex masculin;
pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 10-20 ani au fost n numar de 92, din care 59 femei si 33
barbati;
pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 20-40 ani au fost n numar de 87, din care 51 femei si 36
barbati;
pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 40-60 ani au fost n numar de 22, din care 12 femei si 10
barbati;
pacientii peste 60 ani au fost n numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.
Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile de vrsta, incidenta
crescuta este ntre 10-20 ani. Limita de vrsta este cuprinsa ntre 7-70 ani.

Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri de apendicita am

constatat prezenta a:
159 apendicite acute congestive; 31
apendicite acute flegmonoase; 25 apendicite
acute catarale; 12 apendicite acute
gangrenoase.

Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata 3 cazuri, un

caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.

2. NGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU APENDICITA

Apendicita acuta beneficiaza att de tratament chirurgical ct si medicamentos.
Tratamentul chirurgical consta n apendicectomie (extirparea apendicelui) si se executa
cu caracter de urgenta imediat dupa stabilirea diagnosticului de apendicita acuta.
n caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim hidric 2-3 zile)
si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este tinut n repaus la pat si se va
relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala si generala este buna. Se vor administra
calmante si antibiotice. Foarte utila este vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca
procesul s-a resorbit clinic (nu se mai palpeaza formatiunea tumorala caracteristica plastronului
apendicular) bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la spital pentru apendicectomie "la
rece" dupa 60-90 zile interval variabil n functie de ritmul n care a evoluat procesul de resorbtie.
Daca formatiunea tumorala creste n volum si devine fluctuenta, sunt semne de
abcedare si n acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.

PREGTIREA
PREOPERATORIE
BOLNAVULUI

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au ntr-o masura mai mare sau mai mica
teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va trebui sa-i faca bolnavului o
primire calda si sa arate de la nceput bolnavului ca are n personalul spitalului prieteni care se vor
ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe, va avea grija sa
amplaseze bolnavul nou internat n saloane cu covalescenti, care nu au avut complicatii
postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente medicale multiple.
Asistenta medicala va discuta cu bolnavul n mod foarte ncurajator asigurndu-1 ca
totul se va desfasura n conditii perfecte, ca echipa operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii)
va face totul ca interventia sa se desfasoare bine.
Ea va da cteva detalii generale asupra modului n care bolnavul va fi transportat la sala
de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. De altfel si echipa din blocul operator
va face acelasi lucru cnd preia bolnavul, ca totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest
pe care urmeaza sa-1 faca, faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu
stare generala buna.
Punerea n tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara asupra lui, este
de o mare importanta pentru a ndeparta teama de necunoscut si surprizele neplacute dureroase,
adeseori factor de stres extrem de important, care poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va ngriji sa-i faca
bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca n foaia de observatie, documentele n
legatura cu examenele efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat. Printr-un
tratament adecvat, pre, intro si postoperator se vor remedia aceste modificari, astfel ca organismul
sa suporte bine operatia. Inima, plamnii, ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai
mult n timpul unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum

vor raspunde interventiei chirurgicale se vor executa cteva examene obligatorii si anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamnilor pentru a depista o
eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata n prealabil poate complica interventia
operatorie;
se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa
pulsului si cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a rinichilor;
- examinarea sngelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
.
determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. n aceasta
situatie mersul postoperator va fi ngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care n afara cazurilor de extrema urgenta, cnd se face
corectarea intraoperator se va amna operatia pna la remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet zaharat. Un
bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, n afara cazului de maxima urgenta,
atunci cnd s-a realizat o reducere a glicemiei la normal sau cel putin la valori superioare
normalului. Acesta se obtine prin administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic.
Tratamentul se va continua si intro si postoperator.
.
tulburarile de sngerare si coagulare se vor remedia prin administrarea
de vitamine si vitamina K n caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sngerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).
Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face obligatoriu probele
hepatice;
.
determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu
naintea oricarei interventii care pune ct de ct problema administrarii intraoperatorii de snge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze daca bolnavul
are alergie la unele medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de tip Hipozin,
pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte greu se remediaza si de aceea
interventia operatorie la acesti bolnavitrebuie facuta la 5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara
aceste medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna naintea operatiei. Un bolnav
deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie ntrebate n legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul menstrual
pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie chirurgicala n timpul
menstruatiei, iar pe de alta parte pentru catulburarile de ciclu releva stari patologice generale sau
genitale ori prezenta unei sarcini.
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prnzul si cina n mod normal, si
nu n cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie ct mai liber. El va bea o cantitate normala
de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si nlaturarea starii de anxietate preoperatorie,
bolnavul va primi seara nainte de culcare, cte o tableta de Luminai si Romergan.

naintea operatiei se va efectua:

- raderea pilozitatii din regiunea nvecinata cu zona unde urmeaza a se practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul digestiv.
Femeile si vor lega strns parul. Bolnavii nu vor avea la gt lantisoare, obiecte de
podoaba la mini, la gt. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite pentru a se putea observa
capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor fi scoase pentru ca acestea sa nu se
deplaseze n timpul anesteziei si sa astupe caile respiratorii.
Bolnavii batrni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba si treimea
interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea mare de snge n aceste vene,
aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, motiv de producere a unui soc ntra sau
postoperator precum si pentru mpiedicarea aparitiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45
minute nainte ca bolnavul sa fie introdus n sala de operatie i se va administra o fiola de Mialgin
intramuscular, iar cu 30 minute nainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestezica.
n toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si cea din blocul
operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurndu-1 ca totul se va desfasura n
conditii normale.
ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL
n general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date fiind
surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare sub anestezie
generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala, fie prin introducerea unui
anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pna la 3 ml de anestezic n functie de greutatea
bolnavului si de durata presupusa interventiei chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie
supravegheati n permanenta si perfuzati cel putin cu ser glucozat n timpul operatiei pentru a
mentine la normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a efectuarii
rahianesteziei.
n timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala, pulsul,
numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea generala a pacientului. Se
administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de cte ori se face anestezie generala cu
intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte bine sonda, se administreaza miorelaxante. Se
folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul, Floxedilul.
ACTUL CHIRURGICAL
Consta n apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru abordarea
apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii. Este o incizie oblica n
flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei cutanate trebuie sa fie
proportionala cu gradul de adipozitate al individului, ca si cu leziunea presupusa a fi gasita
deoarece prelungirea acesteia, dupa deschiderea cavitatii peritoneale si dupa efectuarea
manevrelor infructuase de gasire a apendicului este greoaie ca executie, necesitnd modificarea
cmpurilor de izolare, ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este
indicat ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni
apendiculare mai complexe sa se efectueze nca de la nceput o incizie cutanata mai lunga, de

circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu plan'' a peretelui
abdominal si pansamentul steril.
NGRIJIRI POSTOPERATORII
Odata adus bolnavul n salonul sau, sau n cel de terapie intensiva, asistentei medicale i
revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea trebuie sa nu uite ca orice operatie poate fi
marcata de complicatii grave si sa acorde oricarui semn de alarma pe care l da bolnavul sau
oricarui semn patologic pe care-1 constata n starea generala a bolnavului maximum de atentie.
Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de snge sau solutii de electroliti, asistenta
medicala va informa asupra cantitatii pe care o are de administrat si o va administra. Deasemenea,
va da medicatia prescrisa de medic postoperator de cte ori este necesar va administra
medicamentatia calmanta n limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un
moment bolnavul, atta timp ct el este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea acestora
poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate
sa recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu este supravegheat limba poate sa-i cada
n fundul laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca bolnavul a transpirat i
va schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea mai buna pozitie n pat asezndu-i perna, ridicndu-i
spatarul patului, ajutndu-1 sa se miste pe o parte si pe alta, facndu-i masaje si frectii pe piept si
pe spate. Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga pansamentele
si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte ndeaproape.
Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati n saloane de terapie
intensiva unde ramn un timp. Aici se trezesc n prezenta unui personal necunoscut, ntr-un pat si
ntr-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie poate sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea
trebuie sa li se explice ca spitalizarea lor ntr-un salon de terapie intensiva este un procedeu
obisnuit dupa narcoza si un procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca n terapia
intensiva lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se va vorbi n
oarece masura familiarizat cu noul loc n care se afla. Ramne apoi sarcina asistentei de terapie
intensiva sa demonstreze bolnavului ca este n deplina securitate. Acelasi lucru i se va explica si
familiei care poate sa fie alarmata ca bolnavul respectiv a fost retinut ntr-un salon de terapie
intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este n situatie de a pune
ntrebari n legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea pacientilor se vor interesa
daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.
Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu a fost nimic
grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului, nu trebuie sa dea acestuia
impresia ca i ascunde ceva ci pur si simplu ca ea stie ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a
desfasurat normal, ca totul a evoluat bine.
NGRIJIREA PLGII OPERATORII
n obligatiile asistentei medicale intra si ngrijirea plagii operatorii. De la sala de
operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. Asistenta medicala trebuie sa
examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa observe daca acest pansament nu este

mbibat cu snge sau cu puroi. Daca este mbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care va
examina pansamentul bolnavului si va da instructiuni necesare suplimentare n functie de caz.
Scoaterea firelor
Firele de sutura se scot n general ntre a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar bolnavul este
externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are complicatii.
COMPLICAIILE POST-OPERATORII sI PREVENIREA
LOR
Complicatiile post-operatorii care pot aparea:
complicatii hemoragice;
complicatii bronsice;
complicatii supurative;
tromboembolii.
a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma
sau alta n modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei n mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante si
imposibilitatea de circulatie a aerului, n zona de sub acel segment. Pneumonia este de cele mai
multe ori urmarea unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei respective, germenii microbienii
existenti aici se dezvolta si dau nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se manifesta printr-un puls mai
frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri toracice, cianoza si stare de agitatie, n scurt timp
apare expectoratia mai mult sau mai putin abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei n
vrsta, la fumatori sau cei care varsa n timpul interventiei operatorii si au aspirat o parte din
continutul vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale respiratorie favorizeaza
complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui respirator, preexistente operatiei.
Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au stat mult n decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta n primul rnd n prevenirea aparitiei ei n timpul
operatiei, apoi n aranjarea corecta a pozitiei bolnavului n pat, evitarea ca acesta sa stea pe un
cearceaf mbibat cu transpiratii sau secretii, plasarea sa ntr-o camera bine aerisita si lipsita de
germeni infectiosi. Cu deosebire bolnavii mai n vrsta vor fi asezati imediat dupa operatie
alternativ cte o jumatate de ora n decubit dorsal, n decubit lateral stng, n decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii nca inconstienti. Iar
dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si ct mai complex. Imediat ce bolnavul se
poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca miscari ct mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori
de cte ori se constata ca are arbore bronsic ncarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei astfel de

complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie profunda sa-1 sfatuiasca sa
expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare pe care o prescrie medicul.
c)
Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se vindeca "perprimam"
fara sa supureze. Uneori nsa plaga se infecteaza din diferite motive (de obicei intraoperator) si
catre a V-a si a VI-a zi apare un sindromperitoneal nsotit de toate semnele peritonitei localizate.
In acest caz este indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente, prin
introducere de tuburi de dren n fundul de sac Douglas.
d)
Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava din complicatiile
circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri n venele bazinului si ale
membrelor inferioare prezinta un pericol postoperator frecvent. Aceste cheaguri se datoresc
ncetinirii circulatiei venoase, unor traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau
prin compresiune ce ncetineste circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical orict de novice pot fi ele, pot determina uneori aparitia
acestui accident.
Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor mai ales a color
inferioare, chiar imediat dupa operatie sunt factori determinanti ai operatiei cheagurilor n venele
membrelor inferioare si ale micului bazin. La aparitia acestui accident, participa adesea
depresiunea respiratorie (amplitudinea foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul
dorsal prelungit. Din cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia
sngelui venos catre inima, mai ales n vena cava inferioara, este mult ncetinita cauza frecventa
pentru formarea de cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara obezitatea, vrsta naintata,
afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie defectuoase, focarele de infectie, prezenta
de vene varicoase. Trombii formati n venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se
dezvolte dnd tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici catre
plamni dnd nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea bolnavului. Afectiunea
embolica poate depasi plamnul, ajungnd la creier, unde poate da nastere unei embolii
cerebraleurmata de tulburari grave nervoase sau chiar de moarte.
Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza de obicei prin dureri la
pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie cnd merge, fie chiar cnd sta n pat. De multe
ori acesti bolnavi pot fi surprinsi de asistenta medicala masndu-si pulpa, cu intentia de a-si calma
durerea. Este un gest inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul poate
sa-si mobilizeze cheagului prins nca de endoane care pornind apoi de-a lungul venei poate da o
emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta n mobilizarea foarte precoce n pat si
imediat ce este posibil, miscarea pe propriile picioare. Tratamentul curativ consta n administrarea
de Heparina, urmata de Trombostop sub controlul examenelor de laborator (timp Quick, timp
Hawell, coagulograma) a starii generale si locale a bolnavului.
Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia n sine, ele putnd surveni
dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care survin dupa apendicectomie, ca si
gravitatea lor, acestea depind de multiplii factori care este modul de solutionare operatorie,
urmarirea si tratamentul postoperator.

DOSAR DE NGRIJIRE
Spitalul Clinic judetean nr. 1
Sectia Chirurgie
Surse:
- foaia de observatie;
- pacientul;
- echipa de ngrijire;
- apartinatori.
Date de identificare:
Nume: Sandoiu
Prenume: Mariana
Data nasterii: 16 august 1977
Vrsta: 25 ani
Nationalitate: romna
Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data internarii 27.05.2002 Data
externarii
02.06.2002 Diagnosticul la internare: Apendicita acuta Diagnosticul la
externare: Apendicita acuta flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri n epigastru
si n fosa iliaca dreapta;
greturi;
varsaturi;
insomnie.
Istoricul bolii: Pacienta n vrsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile dureri difuze
n epigastru si n fosa iliaca dreapta, iradiind n membrul pelvin drept, n pusee, cu greturi si
varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somninsuficient, cu treziri repetate.
Simptomatologia s-a accentuat n urma cu 24 h, bolnava prezentnd varsaturi repetate
si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de urgenta.
Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome de apendicita
acuta. Antecedente:
- heredo-colaterale: fara importanta;
- personale-patologice: neaga alte afectiuni. Situatia
familiara si sociala
Situatie familiara: - necasatorita
Numar de copii: Situatie sociala: vnzatoare magazin alimentar. Conditii de viata: - bune. Locuieste mpreuna cu
parintii ntr-un apartament de 3 camere.
Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria
- tata: Sandoiu Valentin Aspecte
psihologice
Stare de constienta: constienta, comunica verbal Comportament:
normal Examenul clinic general:
Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. esut subcutanat normal
reprezentat.esut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular: - integru
morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem respirator: - cai respiratorii

superioare permeabile;
-

torace normal conformat,

amplitudinea miscarilor
respiratorii egale;
percutie - sonoritate pulmonara;
auscultatie - murmur vezicular prezent bilateral,
fara raluri.
Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;
-

Aparat digestiv: -

zgomote cardiace normale;

soc apexian n spatiul V intercostal stng pe linia
medioclaviculara;
artere pulsatile;
TA 120/70 mmHg;
puls 65 b/min;
- A.V. 65 b/min.
abdomen normal conformat;
-

durere n fosa iliaca dreapta cu manevra Blumberg

pozitiva;
greturi, varsaturi;

tranzit intestinal absent;

aparare musculara discreta n etajul abdominal

inferior.
Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;
mictiuni fiziologice;
semnul Giordano negativ.
Sistemul nervos: - ROT - prezente bilateral
-

RFM - prezente bilateral Sistem

endocrin - normal.
Educatie sanitara
Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava n legatura cu interventia chirurgicala si cu
pregatirea preoperatorie necesara. Asistenta pune la curent bolnava n legatura cu regimul
alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si cuconsecintele nerespectarii acestuia. Asistenta trebuie
sa aduca la cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si cafea
deoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicamentele utilizate pre-,
intra- si post-operator. ncaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul
meselor si regulile de igiena personala. Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite.

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile, centrul respirator este
maturizat, cutia toracica are o expansiune buna, centrii care regleaza respiratia functioneaza bine
- are o respiratie normala, frecventa respiratorie este buna = 17 respiratii/minut; este supla,
ritmica, ampla pe nas, miscarile toracice sunt simetrice. Respira bine n pozitiile ortostatism,
seznd, culcat. Respiratia este de tip costal superior.
2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).
Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda, limba este
roz, gingiile sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este usoara, eficace, cu gura nchisa.
Refluxul de deglutitie este prezent, programul meselor consta n: 3 mese si 2 gustari urmate de 10
ore de repaus nocturn, consuma lichide n functie de nevoie, nu are obiceiuri alimentare
deosebite. De cteva zile nevoia este deficitara - pacienta prezinta o dificultate n digestia si
absorbtia medicamentelor, prezinta greturi si varsaturi, alimentare ocazionala, pierde n greutate.
3) A elimina.
Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml n 24 ore datorita
varsaturilor incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte concentrata - are densitate
crescuta); prezinta greturi si varsaturi.
Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal
deficitar, pierznd astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).
Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si a imposibilitatii de a
defeca.
4) A se misca, a pastra o buna postura.
Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie, adductie, flexieextensie, rotatie, pronatie, supinatie, circumductie, uneori executa exercitii fizice cu scopul de a
mbunatati randamentul muschilor si circulatia.
Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca") datorita disconfortului
abdominal (dureri n epigastru) si dureri localizate n regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind
si n membrul pelvin drept, genernd dificultate de deplasare.
5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi dupa ce a servit masa
de prnz, sa se culce la aceeasi ora; uneori nainte de culcare face cu placere o baie calda, serveste
o cana de lapte cald si citestereviste de moda (ultimele aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara ntreruperi, adoarme cu usurinta si
se trezeste odihnita, are vise agreabile, placute.
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore,
nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din epigastru si fosa iliaca dreapta, a
avut insomnie.
6) A se mbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie, este ordonata, i
place sa poarte haine curate tot timpul, n orice activitate este functionala, estetica; poarta
vesminte adecvate climatului, statutului socio-cultural.
7) A-si mentine temperatura corpului n limite normale.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta n limite

normale (are 376 C); culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii; seara
temperatura pacientei, n urma efortului fizic din timpul zilei, nu depaseste limitele normale
(378oC).
8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Nevoia nu este alterata. Pacienta si face dus zilnic, are obiceiuri de igiena si curatenie
potrivit modei: o coafura anume, foloseste produse cosmetice pentru mentinere si nfrumusetare;
are par scurt; urechile sunt curate, de configuratie normala, nasul are mucoasa nazala umeda,
fosele nazale sunt libere; cavitatea bucala: dentitie buna, completa, fara carii; unghiile sunt curate,
taiate scurt, au culoare roz, pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; si spala dintii
de 3 ori/zi, foloseste produse de calitate; si spala parul de doua ori pe saptamna.
9) A evita pericolele.
Nevoia este deficitara.
a. Pacienta acuza durere n epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin facies crispat.
b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,
traieste ntr-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa ntre 30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, ngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).
10) A comunica.
Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt ntr-o stare de buna
functionare (acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si olfactiva, sensibilitate tactila si
dureroasa), are un debit verbal usor cu ritm moderat, foloseste un limbaj clar, precis. si exprima
clar gndurile, are o imagine pozitiva de sine, are o atitudine receptiva si de ncredere n altii,
stabileste relatii armonioase n familie, cu prietenii, comunica cu personalul medical.
11) A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista la slujbele
religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturile mari si pe cele de miercurea
si vinerea de peste an; si face timp pentru rugaciune si meditatii, participa la fapte de umanitate.
Uneori doneaza lucruri n scopuri caritabile.
12) Nevoia de a fi util.
Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere fizic si psihic, functiile
fiziologice ndeplinesc o activitate optima; uneori are tendinta la autocritica (atitudine critica fata
de ideile si actiunile proprii) si este receptiva fata de opiniile celor din jur, ncearca sa ia hotarri
pe baza chibzuintei proprii (ca o forma de exprimare a independentei vointei). Sunt prezente
starile de stima de sine si imagine de sine pozitiva.
13) A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare, organizeaza
activitati recreative individuale sau n grup (jocuri distractive, de echilibrare si tonificare, auditii
muzicale, vizionari de filme), citeste cu placere orice tip de carti, reviste, ele.
14) A nvata cum sa-si pastreze sanatatea

Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre boala sa, si doreste sa
afle mai multe amanunte despre acest lucru, este dornica de a acumula cunostinte noi; nu cunoaste
metode de a preveni infectiile respiratorii la care este predispusa.

Nevoile afectate

Obiective globale:
pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;
pacienta sa aiba stabilita cauza si ntinderea leziunii;
pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea independentei
functionale;
pacienta sa nteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.
Obiective intermediare:
pacienta sa nteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru stabilirea
diagnosticului;
sa fie capabila pna la sfrsitul spitalizarii sa-si recapete independenta fata de nevoile
afectate si sa aiba ncredere n personalul medico-sanitar;

sa nteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-1 respecte.

Obiective specifice:
sa-si mentina n limite optime balanta hidro-electrolitica;
sa aiba un somn odihnitor;

sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta;

sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile acestei interventii, a

tratamentului medicamentos.
Dat
Nev Diagnost
Obiecti
Intervent Evaluare
a
oi
ic de
ve
ii
funda nursing
menactual
tale
27.
05.
200
8

A se
alime
nta
si
hidrat
a

Alimentati
e
inadecvata
prin
deficit din
cauza
greturilor
si
varsaturilo
r
manifestat
a
prin
constipati
e.

a)
Pacienta
sa
nu
prezinte
greturi si
varsaturi,
sa
fie
echilibrata
hidroelectr
oMc
si
nutritional
n 24 ore.
b)
Pacienta
sa

a) Asistenta ajuta pacienta n timpul

varsaturilor,
sprijinind-o;
- protejeaza lenjeria cu musama si o
aseaza n functie de
pozitia pacientei;
- aseaza pacienta n decubit lateral cu
capul la marginea
patului;
- face bilantul lichidelor ingerate si
eliminate;
- reduce sau opreste raportul de lichide,
eventual o serveste
cu putin ceai rece de musetel
(nendulcit);
- administreaza substante acidulate cu
lamie (reci), fara a
fi dulci la 2-3 ore n portii mici (lOOml);

Pacienta
este
echilibrata
nutritional
,

Greutatea
corporala
se
mentine
constanta.
Pacienta
prezinta o
stare
de
bine
si

fie
echilibrata
psihic, sa
aiba
o
stare de
bine.

Data

Nev

Diagnosti
oi
c
de
fundam nursing
en-tale actual

- alimenteaza pacienta parenteral conf

substituind perfuzii cu
ort.
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi), hidrolizate de
proteine si amestecuri de aminoacizi
sielectroliti (4g Na. 3g K. 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
Cl);
- aplica tratamentul medicamentos la
indicatia medicului:
antibiotice, vitamine, saruri minerale;
- administreaza la indicatie laxative;
- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).

Obiectiv
e

Interventii

b)- asigura un climat cald,

confortabil,
bine
aerisit;
-ncurajeaza pacienta sa-si exprime
emotiile si sentimentele n legatura
cu starea sa; -i explica scopul
Deficit de Pacienta sa
interventiilor.
volum
fie
-asistenta supravegheaza pulsul, tensiunea
lichidian din echilibrata
arteriala,
cauza
volumic si
apetitul, semnele de deshidratare, scaunul si
varsatu
nutritional
greutatea
rilor
n
corporala;
manifest
24 ore
-pregateste
atprin
pacienta
scaderep
preoperator;
onderala
-face
bilantul
zilnic
hidroelectrolitic;
-administreaza solutiile perfuzabile prescrise de
medic.

Evaluare

Pacienta
este
echilibrat
a
nutrition
al,
nu
prezinta
semne
de
deshid
ratare.

A
semis
ca, a
pastra
obuna
postur
a

Data

Disconforta
bdominal
dincauza
procesu-lui
inflamator
intestinal
mani-festat
prin du-reri
n
epigastrusi
fosa iliaca
dreapta si
greturi.

Pacienta sa
nuprezinte
durerin
epigastru
sifosa iliaca
dreapta n 2
zile.

Nevo Diagnostic
i
de
fundam nursing
entale
actual

Obiectiv
e

A evita Anxietate
pericol din
ele
cauza
incertitudini
i
fata de
5
prognosticul
bolii
manifestata
prin
insomnie,
ngrijorare,
iritabilitate.

Sa
diminueze
anxietatea
pacientei, sa
i
se atrasa
atentia
asupra
normelor
medicale si
de
viata
ce
trebuie
respectate n
24
ore.
Pacienta
sabeneficie
ze
deun
mediu de
siguranta,
tarainfectii.

- asistenta asigura repaosul la pat fizic si

psihic n
perioadele evolutive;
administreaza medicatia prescrisa de
medic
(antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice)
si urmareste
efectele medicatiei;
- administreaza medicamentatia antispastica
(la indicatia
medicului).

Interventii

-furnizeaza pacientei cunostintele necesare

despre boala,
despre tratamentul de ntretinere;
-asistenta ajuta pacienta sa identifice factorii
care-i
altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;
-face cu pacienta un bilant al fortelor si
deficientelor sale;
-asigura un climat ct mai personal posibil:
obiecte
personale aduse de acasa, etc;
-ia masuri de evitare a receptivitatii la infectii
intraspitalicesti;
-informeaza si stabileste mpreuna cu
pacienta planul de recuperare a starii de
sanatate
si
cresterea
rezistentei
organismului.

Durerilea
bdominal
es-au
redus.

Evaluare

A-si
mentin
e
temper
atura
constan
ta

Risc de
hipertermie
datorita
procesului
inflamator
manifestat
prin
transpiratii
abundente

Da
Nevoi
ta fundamentale

28.
05.
20
08

A fi curat,
a-si proteja tegumentele simucoasele

A evita
pericolele

Pacienta sasi
mentina
temperatura
corpului n
limite
fiziologice.
Pacienta sa
aiba o stare
de
bine
fizic si
psihic.

-asistenta aplica comprese reci, mpachetari

reci, punga cu
gheata, frictiuni; aeriseste
ncaperea;
-asigura mbracaminte lejera;
-administreaza medicatia recomandata de
doctor
(antibiotice);
-asistenta calculeaza bilantul ingesta-excreta pe
24 ore;
-serveste pacienta cu cantitati mari de lichide
(parenteral);
-asistenta schimba des lenjeria de pat si de
corp;
-mentine igiena tegumentelor;
Diagn
Obie
ostic
ctive
de
nursing
actual

In Evalu
te are
rv
en
tii

-pregateste psihic pacienta

naintea tehnicilor de recoltare
Alterare Regulile si examinare.
-asistenta dezinfecteaza plaga
a
de
integrita igiena operatorie cu alcool
medicinal 70 si aplica un
tii
sa fie
tegumen respecta pansament steril;
telor
te cu
datorita strictete
plagii.

Plaga
operat
orie
are o
e
v
o
l
u
t
i
e
b
u
n
a
Durerea Sa-si
-asistenta asigura tratament cu Dureri
manifest diminue antialgice si antiseptice
le au
ata prin ze
(masura
de
prevenire
a scazut
fata
sem
complicatiilor septice) la indicatia n
crisp
nele
medicului
intensi
atad
dure
tate
atori
rii n
ta
24or

A se
alimenta
si hidrata

spas
melo
r
mus
cular
e

Incapaci
tate de
alimenta
re cauzata de
contraindicatii
le fizice
manifest
ate prin
dificulta
te
de
digerare

Pacienta
sa fie
echilibr
ata
hidroele
ctrolitic

-la indicatia medicului asistenta

asigura regimul hidric,
alimentnd pacienta parenteral,
prin perfuzii cu glucoza
5% l00ml, electroliti;
-calculeaza necesarul de calorii;
fa
ce
bi
la
nt
ul
hi
dr
oe
le
ct
ro
lit
ic;
-a
si
gu
ra
un
cli
m
at
ca
ld
,
co
nf
or
ta
bi

Pacien
ta
este
echilib
rata
hidroe
lectrolitic

l.

29
.
05
.
20
08

A fi curat,
a-si
proteja
tegumen-

Data

Nev

Diagnosti
oi
c
de
fundam nursing
entale
actual

Alterare
a
integrita
tii
tegumen
telor
datorita
plagii.
Obiectiv
e

Regulile -asistenta curata plaga operatorie

de
cu alcool 70 si apoi
igiena aplica un pansament steril;
sa fie
respecta
te cu
strictete
Interventii

Plaga
operat
orie
are o
evolut
ie

Evaluare

buna
A se
misca

Imobilitate
datorita
contraindicatiilor
s
fizice
manifestata
prindificult
atea
dea
merge
A se
Dificultate
mbraca n a
se mbraca
ca si
dezbraca
datorita
diminuarii
mobilitatii
manifestata
prin

-pacienta sa
se
deplaseze
putin
cu
ajutor
n decurs de
24 ore

-asistenta ajuta bolnava sa se ridice din pat o

sprijina, o
ajuta sa faca primii pasi postoperator;
-asistenta o ncurajeaza psihic felicitndu-o,
dupa primele
progrese facute.

Pacienta a
mers
ajutata,
ncepe sa
se
adapt
eze.

-pacienta sa
se
mbrace,
dezbrace
singura, n
termen de
32
ore;
-sa
se
mbrace
cu ajutor,

-asistenta identifica capacitatea si limitele fizice

ale
pacientei;
-i acorda timp suficient pentru a se mbraca si
dezbraca, i
recomanda, daca ameteste, sa se mbrace n
fotoliu,
seznd;
-sugereaza apartinatorilor sa-i procure pacientei
haine
largi, usor de mbracat, cu nod de ncheiere

Pacienta
se
mbraca
cu
ajutor si
apoi
singura.

Data

miscari
limitate
(insuficien
te),lipsa
fortei.

ntermen
de 24ore.

simplu.
ncaltaminte fara siret.

Dificultate
n
a se ncalta
si
descalta

-sa
se
ncalte,
descalte
singura n 32
ore;-sa
cunoascaim
portanta

-educa pacienta cu privire la importanta Pacienta

vestimentatiei;
se
-o supravegheaza cu ce se mbraca;
mbraca
-ncurajeaza pacienta.
cu
ajutor si
apoi
singura.

Nevo Diagnostic
i
de
fundam nursing
entale
actual

Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

satisfacerii
dea
se
mbraca
sidezbraca
ntermen de
24ore.
30. A evita
05. pericol
200 ele
8

Neliniste n
legatura cu
posibilitatea
aparitiei
unor
complicatii

-sa nu mai
fie
nelinistita;
-sa
nu
prezinte
complicatii.

-asistenta informeaza pacienta cu privire la

masurile de
prevenire a complicatiilor postoperatorii;
-explica pacientei cum sa participe la ngrijirile
postoperatorii (sustinerea plagii cnd tuseste,
exercitii
respiratorii, mobilizare, etc);
-i da informatii relative la pansament, tulburari
de dren,
aparate de monitorizare.

Pacienta
si-a
nsusit
informatii
le
si
a
nteles
necesitat
eapartici
parii la
ngrijirea
proprie.

A se
aliment
a
si
hidrata

Dificultate
n
a
se
alimenta
datorita
lipsei
cunoasterii
alimentelor
permise,
manifestata
prin
lipsa
apeti
tului

Data

Nevo Diagnostic
i
de
fundam nursing
entale
actual

31
05.
200
8

A
fi
curat,
a-si
proteja
tegume
nt
ele si
mucoas
ele.
A se
misca

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagii
operatorii.
Pacienta
prezinta
imobilitate
datorita
slabiciunii
manifestata
prin
deficientan
miscare.

-sa se
alimenteze;
-sa prezinte
un
apetit
normal;
-sa fie
echilibrata
nutritional
n
24 ore

Obiectiv
e

-asistenta exploreaza preferintele pacientei

asupra
alimentelor permise si interzise;
-serveste pacienta cu alimente la o temperatura
moderata,
la ore regulate, prezentate atragator, la nceput
putin ceai,
cu lingurita, (rece) apoi supe de zarzavat,
legume sub
forma de pireuri, lapte dulce;
-asistenta aplica musama si o aseaza n timpul
alimentarii
pacientei pentru a prevenii murdarirea lenjeriei
de pat si de
corp ale pacientei;
-i explica importanta reluarii alimentarii
normale.
Interventii

Pacienta a
nceput sa
mannce
alimente
usor
digerabile
.

Evaluare

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatorie
respectate 70 si aplica un pansament steril.
are o
pentru
evolutie
prevenirea
corespunz
infectiilor.
a
toare.
Sase
deplaseze
fara
ajutor
n 24
ore.

-asistenta ncurajeaza psihic pacienta;

Pacienta
-i asigura securitate absoluta;
merge
-o felicita pentru progresele facute la fiecare fara
pas.
aiutor.

A
nvata

Data

Nevo
i
fundam
entale
A fi
curat

Insuficienta
cunoastere
despre
interventia
chirurgicala
suferita
provoaca
probleme
manifestat
eprin
cereri
deinforma
tii.

Diagnostic
de
nursing
actual
Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagiioper
atorii.
01. A se
Dificultate
06. aliment n a
200 a
se alimenta
2
si
datorita
hidrata lipsei
cunoasterii
alimentelor
permise,ma
nifestata
prin
lipsa
apetitului.

Pacienta sa
nteleaga
procedurile
si
urmarile
postoperator
ii
si
sa
nteleaga
ngrijirile
necesare
nconvales
centa.
Obiectiv
e

-asistenta clarifica cu pacienta conceptiile

eronate; o
informeaza si i explica diferite proceduri
preoperatorii
(asepsia, medicatia. restrictia de alimente), i
explica
procedurile postoperatorii (importanta lor); .
-ncurajeaza
pacienta
sa-si
exprime
sentimentele si
nelinistea;
-i furnizeaza date despre boala, despre
tratament si
regimul igienodietetic.
Interventii

Pacienta a
nteles
explicatiil
e
si este
putin mai
linistita

Evaluare

Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plaga

igiena sa fie steril.
operatorie
respectate
nu s-a
cu
complicat
strictete.
.

-sa se
alimenteze;
-sa prezinte
un
apetit
normal;
-sa fie
echilibrat
nutritiona
l n
5
24 ore.

-asistenta exploreaza preferintele pacientei

asupra
alimentelor permise si interzise;
-asistenta aplica musama si o aseaza n timpul
alimentarii
pacientei pentru a prevenii murdarirea lenjeriei
de pat si de
corp ale pacientei;
-asistenta administreaza regimul recomandat de
medic.

Pacienta a
nceput sa
mannce
alimente
usor
digerabile
.

01. A se
06. misca
200
2

Pacienta
prezinta
imobilitate
datorita
plagiioperat
orii
manifestata
prin
deficientan
miscare,

Sa se
deplaseze
fara
ajutor n 24
ore.

A fi
curat

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r

Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plaga

igiena sa fie steril.
operatorie
respectate
nu s-a
cu

Data

Nev
oi
fundam
entale

Diagnostic
de
nursing
actual

datorita
plagiiopera
torii
A se
Dificultate
aliment n ai se
a
alimenta
si
datorita
hidrata lipsei
cunoasterii
alimentelor
permise,
manifestata
prin
lipsa
apetitului.
J.
02. A fi
Alterarea
06. curat
integritatii
2008
tegumentelo
r
datorita
plagiiopera
torii

Obiectiv
e

-asistenta ncurajeaza psihic pacienta;

Pacienta
-i asigura securitate absoluta;
merge
-o felicita pentru progresele facute la fiecare fara
pas;
ajutor.
-asistenta explica necesitatea unei
mobilizari ct mai timpurii.

Interventii

strictete.

-sase
alimenteze;
-sa prezinte
un
apetit
normal;
-sa fie
echilibrat
anutritio
nal n24
ore.

Evaluare

complica
t.
-asistenta exploreaza preferintele pacientei
asupra
alimentelor permise si interzise;
-asistenta aplica musama si o aseaza n timpul
alimentarii
pacientei pentru a prevenii murdarirea lenjeriei
de pat si de
corp ale pacientei;
-asistenta administreaza regimul recomandat de
medic.

Pacienta
a
nceput
sa
mannce
usor
digerabil
e.

Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament, Piaga

igiena sa fie steril.
operatori
respectate
e
cu
nus-a
strictete.
complica
t.
i

03. A fi
06. curat
2008

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagiiopera
torii

Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plasa

igiena sa fie sterii.
operatori
respectate
e
cu
nu s-a
strictete.
complica
t.

La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se alimenta si

hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; - a dormi,
a se odihni = gr.2;
a mentine temperatura corpului n limite normale = gr. 3; a evita pericolele = gr. 2. Gradul de
dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o dependenta moderata. La 3 zile gradul de
dependenta este de 19, dat de alterarea urmatoarelor nevoi:
a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-si proteja
tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2;
a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta este de 15, dat de
alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr. 2).
Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de alterarea nevoii
de a fi ulii, avnd indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator

Explorarifunctional

Tratament

Dieta

e
Valori reale

Valorinor
male

Uree 36mg%
Glicemie
75mg%
Hemoglobina
= 12g%
Leucocite =
10.000/mm3

20-40 mg%
70-110mg%
11,5-15 g%
4.000-8.000
/mm

Examen
ecografic al
abdomenului

l.Xilinafl
2.MialginfI
3.Algocalmin fi
4.Fenobarbital fi
5.Marisang fi I
6. Vitamina C fi

1 Iematocrit =
36%
Hematii =
4mil/mm3

36-42%
4-4,5mil/mm3

Regimhidric:
supe
de zarzavat,
2.Ser fiziologic
ceai
rece
97oo(1000ml)3.Feno nendulcitregi
barbital f III
m sodat
4.Algocalmin
fi
5.VitaminaC fi

Hemoglobina
= 13g%
Glicemie=
85mg%
T.Quick=13"
T.Howell=70"

11,5-15 g%
70-110
mg%
12-15"
60-120"

1.Glucoza 5%
(1500ml)
2.Ser fiziologic
97oo(1000ml)
3.Fenobarbital fi
4.Algocalmin fi

Supe de
zarzavat
mbogatite
cu gris si
orez

1.Glucoza 5%
(1500ml)
2.Ser fiziologic
97oo(l000ml)
3.Fenobarbital fi
4.Algocalmin fi

Regim
cu
supe
de
zarzavat,
brnza
de
vaci, oua

1.Glucoza 5%
(1500ml)
2.Ser fiziologic
97oo(I000ml)

Regim cu
supe
de
zarzavat,
brnza de
vaci, oua

1.Glucoza
(I500ml)

Regim
hidric: ceai
rece
nendulcit

5%

1. Algocalmintb.
I

Regim cu supe
de
zarzavat,
brnza de vaci,
oua

Pacienta Badea Ioana n vrsta de 44 ani se interneaza pe 27.04.2002 prezentnd dureri n

fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. I se pune diagnosticul de Apendicita acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator se pune
diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de ovar drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se alimenta si
hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; a evita pericolele =
gr. 2;
a mentine temperatura corpului n limite normale = gr. 3. Gradul de dependenta la internare
este de 19, fiind o dependenta moderata.
In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:
la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea urmatoarelor nevoi:
a se misca =" gr.2; a se mbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul de dependenta este de
15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La externare gradul de dependenta este de 15,
singura nevoie afectata fiindaceea de a fi util, pacienta neputnd face eforturi fizice mari si
necesitnd zile de concediu medical.

PLAN DE NURSING
Data

Nev
oi
fundam
entale

27. A se
04. aliment
2008 a
si
hidrata

Diagnosti
c
de
nursing
actual
Alimentatie
inadecvata
prin deficit
din
cauza
greturilor si
varsaturilor
manifestata
prin
constipatie.

Obiectiv
e

a) Pacienta
sa.
nu prezinte
greturi si
varsaturi, sa
fie
echilibrata
hidroelectro
litic
si
nutritional
n 24 ore.

Interventii

Asistenta ajuta pacienta n timpul varsaturilor,

sprijinind-o;
- protejeaza lenjeria cu musama si aleza n
functie de
pozitia pacientei;
- aseaza pacienta n decubit lateral cu capul la
marginea
patului;
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate;
- reduce sau opreste aportul de lichide, eventual
o serveste
cu putin ceai rece de musetel (nendulcit);
- administreaza substante acidulate cu lamie
(reci), fara a
fi dulci la 2-3 ore n portii mici (lOOml);
- calculeaza numarul de calorii n functie de
starea
pacientei, adaugnd pentru fiecare grad de
temperatura
peste 37C cte 13% (260 calorii peste cele
2000 calorii de
care are ea nevoie zilnic)
- alimenteaza pacienta parenteral substituind
perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser fiziologic (1500
ml/zi),
hidrolizate de proteine si amestecuri de
aminoacizi si electroliti (4g Na, 3g K, 2g Ca, 0,15mg Mg, 18mg
Fe, 6g CI);
aplica tratamentul medicamentos la
indicatia medicului:
antibiotice, vitamine, saruri minerale;
- administreaza la indicatie laxative;
- efectueaza la nevoie clisma evacuatoare
simpla
(sanuleioasa).

Evaluare

Pacienta
este
echilibrat
a
nutritiona
l.
Greutatea
corporala
se
mentine
constanta
.
Pacient
aprezi
nta
ostare
de
bine si
confort
.

Data

Nev

Diagnosti
oi
c
de
fundam nursing
entale
actual

27.
04.
200
8

Deficit de
volum
lichidian din
cauza
varsaturilor
manifestat
prin
scadere
pondera
la

A se
misca,
a
pastra o
buna
postura

Disconfort
abdominal
din
cauza
procesului
inflamator
intestinal
manifestat prin
dureri
n
epigastrusi
fosa
iliacadreapt
a si greturi.

27. A evita
04. pericol
200 ele
8

Anxietate
din
cauza
incertitudinii fata
de
prognosticul

Data

Nev

Diagnosti
oi
c
de
fundam nursing
entale
actual

Obiectiv
e

Interventii

Pacienta sa
fie
echilibrata
volumic si
nutritional
n
s
24 ore

-asistenta supravegheaza pulsul, tensiunea

arteriala,
apetitul, semnele de deshidratare, scaunul si
greutatea
corporala;
-pregateste pacienta preoperator;
-face bilantul zilnic hidroeectrolitic;
-i explica scopul interventiilor;
-administreaza solutiile perfuzabile prescrise de
medic.

Sa
diminueze
anxietatea
pacientei n
24
de ore, sa i
se

-furnizeaza pacientei cunostintele necesare

despre boala,
despre tratamentul de ntretinere;
-asistenta ajuta pacienta sa identifice factorii
care-i
altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;

Evaluare

Pacienta
este
echilibrat
a
nutritiona
l,
nu
prezinta
semne de
deshi
dratare.
Pacienta sa - asistenta asigura repaosul la pat fizic si psihic Durerile
nu
n
abdomina
prezinte
perioadele evolutive;
le
dureri
- administreaza medicatia prescrisa de medic
s-au
n epigastru (antiinflamatoare, antiinfectioasa, antiagice) si redus.
si
urmareste
fosa iliaca efectele medicatiei;
dreapta n 2 - administreaza medicamentatia antispastica
zile.
(la indicatia medicului).

Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

27.
04.
200
8

Data

A-si
mentine
tempera
tura
constan
ta

bolii
manifestata prin
insomnie,
ngrijorare,
iritabilitate.

atraga
atentia
asupra
normelor
medicale si
de
viata
ce
trebuie
respectate.
Pacienta
sabeneficie
ze
deun
mediu
desiguranta
,
farainfectii.

-face cu pacienta un bilant al fortelor si

deficientelor sale;
-asigura un climat ct mai personal posibil:
obiecte
personale aduse de acasa, etc;
-ia masuri de prevenire a infectiilor
intraspitaicesti;
-informeaza si stabileste mpreuna cu
pacienta planul de recuperare a starii de
sanatate
si
cresterea
rezistentei
organismului.

Hipertermie
datorita
procesului
infectios
1
manifestat
prin
transpiratii
abundente

Pacienta sasi
mentina
temperatura
corpului n
limite
fiziologice.

-asistenta aplica comprese reci, mpachetari

reci, punga cu
gheata, frictiuni;
-aeriseste ncaperea;
-asigura mbracaminte lejera;
-administreaza medicamentatia recomandata de
doctor
(antibiotice, antitermice);
-asistenta calculeaza bilantul ingesta-excreta pe
24 ore;
-serveste pacienta cu cantitati mari de lichide
(parenteral); -asistenta schimba des lenjeria
de pat si de corp; -mentine igiena
tegumentelor;
-pregateste psihic pacienta naintea tehnicilor
de recoltare si examinare.

Nev Diagnost
oi
ic
de
fundam nursing
entale
actual

28. A
fi
04. curat.
2008 a-si
proteja
tegumentele

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagii.

Pacienta sa
fie
echilibrata
hidroelectr
olitic.Pacie
nta saaiba
o
stare
debine fizic
si psihic.
Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

-regulile de -asistenta dezinfecteaza plaga operatorie cu -plaga

igiena sa fie alcool
operatorie
respectate medicinal 70 si aplica un pansament steril;
are o
cu
evolutie
strictete
5

simuco
asele

04. A evita Durerea

200 pericol manifestata
8
ele
prin
fata
crispatadat
orita
plagiioper
atorii
A se
Incapacitate
aliment de
a
alimentare
si
cauhidrata zata
de
contraindicatele
fizice
manifestate
prin
dificultatea
de
a
digerare
29. A
fi Alterarea
04. curat, integritatii
2008 a-si
tegumentelo
proteja r
tegume datorita
ntele si plagii.
mucoas
ele
Data

Nev Diagnosti
oi
c
de
fundam nursing
entale
actual

Sa
diminueze
semnele
durerii
n 24ore

-asistenta asigura tratament cu antialgice la Durerile

indicatia
au
medicului
scazut n
intensitat
e

Pacienta sa
fie
echilibrata
hidroeiectro
litic

-la indicatia medicului asistenta asigura regimul

hidric,
alimentnd pacienta parenteral, prin perfuzii cu
glucoza
5% lOOml, electroliti;
-calculeaza necesarul de calorii:
-face bilantul
hidroeiectrolitic
; -asigura un
climat
cald,
confortabil.

Pacienta
este
echilibrat
a
hidroeiectrolitic

Regulile de -asistenta curata plaga operatorie cu alcool 70 Plaga

igiena sa fie si apoi
operatorie
resnectate aplica un pansament steril;
are o
cu
evol
strictete
utie
bun
a
Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

29. Ase
04. misca
2008

Imobilitate
datorita
contraindicatiilor
fizice
manifestata
prindificult
atea
dea
merge
A se
Dificultate
mbraca n a
se mbraca
ca si
dezbraca
datorita
diminuarii
mobilitatii
manifestata
prin
5
miscari
limitate
(insuficiente
),
lipsa fortei.
Dificultate
n a
se
ncalta
si
descalt
a

Data

Nev
oi
fundam
entale

Diagnosti
c
de
nursing
actual

Pacienta sa
se
deplaseze
putin
cu
ajutor
n decurs de
24 ore

-asistenta ajuta bolnava sa se ridice din pat, o

sprijina, o
ajuta sa faca primii pasi postoperator;
-asistenta o ncurajeaza psihic felicitndu-o,
dupa primele
progrese facute.

Pacienta
a
mers
ajutata,
ncepe sa
se

-pacienta sa
se
mbrace,
dezbrace
singura, n
termen de
32ore
-sa
se
mbrace
cu ajutor, n
termen de
24
ore.
-sa
se
ncalte,de
scaltesing
ura
n
32ore;

-asistenta identifica capacitatea si limitele fizice

ale
pacientei;
-i acorda timp suficient pentru a se mbraca si
dezbraca, i
recomanda, daca ameteste, sa se mbrace n
fotoliu,
seznd;
-sugereaza apartinatorilor sa-i procure pacientei
haine
largi, usor de mbracat, cu nod de ncheiere
simplu,
ncaltaminte rara siret.
-educa pacienta cu privire la importanta
vestimentatiei;
-o supravegheaza cu ce se mbraca;
-ncurajeaza pacienta.

Pacienta
se
mbraca
cu
ajutor si
apoi
singura.

Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

30. A evita
04. pericol
200 ele
8

Neliniste n
legatura cu
posibilitatea
aparitiei
unor
complicatii

-sa nu mai
fie
nelinistita;
-sa
nu
prezinte
complicatii.

-asistenta informeaza pacienta cu privire la

masurile de
prevenire a complicatiilor postoperatorii;
-explica pacientei cum sa participe la ngrijirile
postoperatorii (sustinerea plagii cnd tuseste,
exercitii
respiratorii, mobilizare, etc);
-i da informatii relative la pansament, tuburi de
dren,
aparate de monitorizare.

Pacienta
si-a
nsusit
informatii
le
si
a
nteles
participa
riila
ngrijirea
proprie.

30.
04.
200
8

A se
aliment
a
si
hidrata

Dificultate
n
a
se
alimenta
datorita
lipsei
cunoasterii
alimentelor
permise.
manifestata
prin
lipsa
apeti
tului

-sase
alimenteze;
-sa prezinte
un
apetit
normal;
-sa fie
echilibrata
nutritional
n
24 ore

-asistenta exploreaza preferintele pacientei

asupra
alimentelor permise si interzise;
-serveste pacienta cu alimente la o temperatura
moderata,
la ore regulate, prezentate atragator, la nceput
putin ceai.
cu lingurita, (rece) apoi supe de zarzavat,
legume sub
forma de pireuri, lapte dulce;
-asistenta aplica musama si aleza n timpul
alimentarii
pacientei pentru a prevenii murdarirea lenjeriei
de pat si de
corp ale pacientei;
-i explica importanta reluarii alimentarii
normale.

Pacienta
a
nceput sa
mannce
alimente
usor
digerabil
e

A
fi
curat,
a-si
proteja
tegume
ntele si
mucoas
ele.

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagii
operatorii.

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatori
respectate 70 si aplica un pansament steril.
e
pentru
are o
prevenirea
evolutie
infectiilor.
corespun
5
zatoare.

Data

Nev

Diagnosti
oi
c
de
fundam nursing
entale
actual

Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

30. A se
04. misca
2008

A
nvata

30. A fi
04. curat
200
8

Da
ta

01.
05.
20
08

Ne
vo
i
fund
ame
ntale
Ase
alime
nta
si
hidra
ta

Pacienta
prezinta
imobilitate
datorita
slabiciunii
manifestata
prin
deficientan
miscare.
Insuficienta
cunoastere
despre
interventia
chirurgicala
suferita
provoaca
probleme
manifesta
teprin
cereri
deinforma
tii.

Sa se
deplaseze
fara
ajutor
n 24
ore.

-asistenta ncurajeaza psihic pacienta;

Pacienta
-i asigura securitate absoluta;
merge
-o felicita pentru progresele facute la fiecare fara
pas.
ajutor.

Pacienta sa
nteleaga
procedurile
si
urmarile
postoperato
rii
si
sa
nteleaga
ngrijirile
necesare
nconvales
centa.

-asistenta clarifica cu pacienta conceptiile

eronate; o
informeaza si i explica diferite proceduri
preoperatorii
(asepsia, medicatia, restrictia de alimente), i
explica
procedurile postoperatorii (importanta lor);
-ncurajeaza
pacienta
sa-si
exprime
sentimentele si
nelinistea;
-i furnizeaza date despre boala, despre
tratament si
regimul igienodietetic.

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagiioper
atorii.

Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plaga

igiena sa fie steril.
operatori
respectate
e
cu
nus-a
strictete.
complicat
.

Diagno
stic de
nursing
actual

Dificulta
te n a
se
alimenta
datorita
lipsei
cunoaste
rii

Obiective

-sase
alimenteze;
-sa prezinte un
apetit normal;
-sa fie
echilibratnutritional n24 ore.

Pacienta
a
nteles
explicatiil
e
si este
putin mai
linistita

Int Evalu
erv are
ent
ii

-asistenta exploreaza preferintele

pacientei asupra
alimentelor permise si interzise;
-asistenta aplica musama si aleza
n timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si de
corp ale pacientei;

Pacien
ta a
ncepu
t sa
mann
ce
alimen
te

alimente
lor
permise,
manifest
ata prin
lipsa
apetitulu
i.
01. Ase
05. misc
20 a
08

Pacienta
prezinta
imobilita
te
datorita
plagiiop
eratorii
manifes
tataprin
deficien
tan
miscare.

-asistenta administreaza regimul usor

recomandat de medic.
digera
bile.

Sase
deplaseze tara
ajutor n 24
ore.

A fi Alterare Regulile de
curat a
igiena sa fie
integrita resnectate cu
tii
strictete.
tegumen
telor
datorita
plagii

-asistenta
ncurajeaza
psihic
pacienta;
-i asigura securitate absoluta;
-o felicita pentru progresele facute
la fiecare pas;
-asistenta
explica
necesitatea
unei
mobilizari
ct
mai
timpurii.

Pacien
ta
merge
fara
ajutor.

-se face toaleta plagii si se aplica Plaga

pansament steril.
operat
orie
nu s-a
compli
cat.

operatori
i
02
.
05
.
20
08

A se
alim
enta
si
hidra
ta

Data

Dificulta
te n a
se
alimenta
datorita
lipsei
cunoaste
rii

-sase
alimenteze;
-sa prezinte un
apetit normal;

Nevo Diagnostic
i
de
fundam nursing
entale
actual

Obiectiv
e

-asistenta exploreaza preferintele

pacientei asupra
alimentelor permise si interzise;
-asistenta aplica musama si aleza
n timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si de

Interventii

Pacien
ta a
ncepu
t sa
mann
ce
alimen
te

Evaluare

A fi
curat

03. A fi
05. curat
200
2

04. A fi
05. curat
200
2

05. A fi
05. curat
2002

alimentelor
permise,
manifestata
prin lipsa
apetitului.
Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagiioper
atorii
Alterarea
intesrittii
tegumentelo
r
datorita
plagiioper
atorii
Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagiioper
atorii

-sa fie
echilibrat
anutrition
al n24
ore.

corp ale pacientei;

usor
-asistenta administreaza regimul recomandat de digerabile
medic.
.

Alterarea
integritatii
tegumentelo
r
datorita
plagiioper
atorii

Regulile de -se face toaleta plagii;

igiena sa fie -se scot firele;
respectate -se aplica pansament steril.
cu
strictete.

Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plaga

igiena sa fie steril.
operatori
respectate
e
cu
nu s-a
strictete.
complicat
.
Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plasa
igiena sa fie steril.
operatori
respectate
e
cu
nu s-a
strictete.
complicat
.
Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica pansament Plaga
igiena sa fie steril.
operatori
respectate
e
cu
nu s-a
strictete.
complicat
.
Plaga
operatori
e
nu s-a
complicat
.

Pacientul Ciobanii Cristian n vrsta de 19 ani se interneaza pe 28.01.2002 prezentnd

dureri n fosa iliaca dreapta si perioinbilical n regiunea epigastrica cu debut n urma cu 2 zile, la
nceput cu caracter difuz iara iradieri, apoi accentundu-se progresiv cu iradieri n ntreg
abdomenul.
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie de slabiciune,
febra.
Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia chirurgicala de urgenta n
urma careia se stabileste diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata; Peritonita
purulenta generalizata. La internare pacientul prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si
a avea o buna circulatie = gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o buna postura =
gr. 3 - a dormi, a se odihni = gr. 3
a mentine temperatura n limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a comunica = gr. 2 a se
recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de 29, ceea ce traduce o dependenta majora.
ntruct postoperator starea pacientului se modifica considerabil, gradul de dependenta va
fi :
la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de alterarea nevoilor:

a evita pericolele = gr. 2

a fi curat = gr. 3

a se alimenta = gr. 2

a elimina = gr. 3
la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La externare pacientul este
vindecat chirurgical, singura sursa de dependenta moderata fiind data de incapacitatea de a
satisface nevoia de a fi util datorita indicatiei de a nu face eforturi fizice mari.

PLAN BE NURSING
Da
Nevoi
ta fundamentale
28. A respira
01 a
avea
obuna
circulatie

A se
alimenta
si hidrata

A se
misca
apastra
obuna

Da
N
ta evoi
funda
mentale

Diagnostic
de nursing
actual

Obiective

Interventii

Alterarea
ritmului
cardiac
datorita
procesului
infectios
manifestata
prin
tahicardie
(110 b/min)
Alimentatie
insuficienta
prin deficit
datorata
greturilor
si
varsaturil
or
manifestata
prin
dificultate
de a digera

Pacientul sa
aiba un
ritmcardia
c
normal
(80
b/min)

-scaderea febrei;
-asigurarea repausului fizic si psihic;
-administrarea medicatiei

In 12 ore
pulsul
pacientului
a
revenit la
normal

Pacientul sa
nu prezinte
greturi si
varsaturi,
sa
fie
echilibrat
hidroelectrolitic si
nutritional n
3-4 ore.

Asistenta:- ajuta pacientul n timpul

varsaturilor
sprijinindu-l;
-protejeaza lenjeria cu musama si aieza;
-aseaza pacientul n decubit lateral cu
capul la ma
patului;
-face bilantul lichidelor ingerate si
eliminate;
rgmea
-opreste aportul de lichide si alimente per
oral;
-alimenteaza
pacientul
perenteral
substituind cu perfuzii Glucoza 5% si ser
fiziologic;
-aplica tratamentul medicamentos la
indicatia medicului.

Pacientul
este
echilibrat
nutritional,
nu
prezinta
semne de
deshidratar
e.

Postura
neadecva
ta
datorata
procesulu
i

Pacientul sasi gaseasca

opozitie
adecvata.

Asistenta:
-asigura repausul la pat;
-administreaza medicatia prescrisa de
medic si urmareste efectele medicatiei:

Pacientul
afirma
cadurerile
numai au

Diag
nostic
de
nursi
ng
actual

Obiec
tive

Inte Evaluare
rve
ntii

postu infl
ra
am
ator
infe
ctio
s si
dur
eril
or
ma
nife
stat
a
pri
n
poz
itie
nea
dec
vat
a
(co
cos
de
pus
ca)
A
Dificultat
dorm e n a
i
dormi si
si a a se
se
odihni
odihn datorata
i
durerilor
din
epigastr
u si fosa
iliaca
dreapta
manifest
ata prin
oreinsuf
iciente
deodihn

Pacient
ul sanu
aiba
durerin
2 zile.

-ajuta pacientul sa-si gaseasca o aceeasi intensitate. Prezinta n

pozitie
continuare pozitie neadecvata
-stabileste mpreuna cu pacientul
planul de recuperare al
starii de sanatate.

Pacientu
l sa
doarma
5-6
ore pe
noapte,s
a aiba
un
somn
odihnit
or.

Asistenta asigura:
-mediul lipsit de zgomot;
-salon aerisit cu
o temperatura
optima;
-administreaza
medicatia
prescrisa
de
medic.

Pacientul
doarme 5-6
ore fara
ntrerupere.

a.

A
menti
ne
tempera
tura
n
limi
te
norm
ale

Da
Ne
ta voifun
dame
ntale

Hiperter
mie
datorita
pr
oc
es
ul
ui
in
fl
a
m
at
or
manifest
ata

Pacientu
lui
sa-i
scada
temp
eratu
ran
prim
ele 6
ore

Diagn
ostic
denursi
ng
actual
prin febra
39C

-administrare de antibiotice si
antitermice la indicatia
medicului;
-aplicarea de comprese reci pe
extremitati.

Obiect
ive

Temperatu
ra corpului
a scazut cu lC n
primele 6

Interve
ntii

Evaluare

ore si a revenit la
normal n 24 ore

A
evita
perico
lele

Durere
manifestat
a
prin fata
crispat
adator
ata
prinpr
ocesul
inflam
ator
infecti
os
.>

Sa
diminuez
e
semnele
durerii n
24
ore

A
Comunica Pacientul
comu rea
sa
nica ineficace aibao
manifestat comunica
a
re
prin
adecvata
dificultate cu
de
a-si echipa de
exprima ngrijire
senti
mente
le
data
de
slabic
iune,
dureri
.
Dat
Nev
a
oi
fundam
entale

Diagnost
ic
de
nursing
actual

Asistenta:
Durerile
-administreaza medicatia la indicatia au scazut
medicului;
in
-asigura repaus la pat.
intensitate

Asistenta:
-ncurajeaza
bolnavul
si
ofera
informatii despre starea lui;
-sa poarte discutii cu echipa de ngrijire
si colegii de salon.

Obiectiv
e

Odata cu
reducerea
in
intensitate
a durerilor
pacientul reuseste
comunice adecvat

Interventii

sa

Evaluare

A se
Dezinteres n
recreea efectuarea de
activitati
recreative
din
cauza
dureriim
anifestata
prin lipsa
de
interes.
29. A se
Imobilitate
01 misca datorata
constrngeril
or
fizice (tub de
dren, sonda
vezicala,
plagaoperat
orie)
manifestata
prin
dificultated
e a merge.
A se
Dificultate
mbraca n a
se mbraca si
dezbraca
datorita
constrngeril
or
fizice,
Dat
Nev
a
oi
fundam
entale

Diagnost
ic
de
nursing
actual
diminua
rii
mobilita
tii
manifes
tata prin

Pacientul sa -discutii cu pacientul pentru obtinerea unei stari Pacientul

capete
de bine
este
interes
psihic.
interesat
pentru
si
anumite
este mai
activitati.
rel
axa
t
psi
hic
.
Pacientul sa Asistenta ajuta bolnavul sa se ridice din pat, l Pacientul
se
sprijina, l
a mers
deplaseze ajuta sa faca primii pasi postoperator.
ajutat,
putin cu
Explica importanta mobilizarii precoce.
ncepe sa
ajutor n
se
decurs de
deplasez
24
e.
ore.

Pacientul
sa
se mbrace
si
dezbrace
singur n
interval de
36
ore sau cu
Obiectiv
e

ajutor n
24ore.

Asistenta:
-identifica capacitatea si limitele fizice ale
pacientului;
-i recomanda, daca ameteste, sa se mbrace n
pozitie
seznd;
-ajuta pacientul n caz de solicitare.

Interventii

Pacientul
se
mbraca
si dezbraca cu ajutor
si
apoi
singur.
Evaluare

miscari
limitate.

A fi
curat, asi
proteja
tegume
n
-tele
si
muco
asele.

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
operatorii.

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatori
respectate 70 si aplica un pansament steril.
e
pentru
are o
preven
evolutie
irea
buna
infectii
lor.
9

A se
aliment
a
si
hidrata.

Dificultate n
a
se alimenta
datorita
lipsei
cunoasterii
alimentelor
permise,
manife
stata
prin
lipsa
apetitul
ui

-sase
alimenteze;
-sa prezinte
un apetit
normal;
-sa fie
echilibrat
anutrition
al
n24
ore

Dat
Nev
a
oi
fundam
entale

Diagnost
ic
de
nursing
actual

Obiectiv
e

Asistenta:
-exploreaza preferintele pacientului asupra
alimentelor
permise si interzise;
-serveste pacientul cu alimente la o temperatura
moderata,
la ore regulate, prezentate atragator, la nceput
ceai
nendulcit, apoi supe de zarzavat;
-i explica importanta reluarii alimentarii
normale.

Interventii

Pacientul
a nceput
sa
mannce
alimente
usor
digerabil
e.

Evaluare

A
dormi
si a se
odihni

Dificultate n
a
dormi si a se
odihni
datorata
durerilor
din
epigastru si
fosa iliaca
dreapta
manifestata
prin
oreinsuficie
nte
deodihna.
30. A evita Neliniste n
01 pericole le satura cu
le
posibilitatea
aparitiei unor
complicatii.

Dat
a

A fi
curat asi
proteja
tegume
n
-tele si
mucoas
ele

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
si prezentei
tubului
de
dren

Nevo
i
fundam
entale

Diagnostic
de
nursing
actual

Pacientul sa
doarma 5-6
ore
pe
noapte,
sa aiba un
somn
odihnitor.

Asistenta asisura:
-mediul lipsit de zgomot;
-salon aerisit cu o temperatura optima;
-administreaza medicatia prescrisa de medic.

Pacientul
doarme
6-7
ore tara
ntrerupe
re.

Pacientul sa
fie convins
de
evolutia
buna
a bolii.
Pacientu
l
sanu
prezintec
omplicat
ii.

Asistenta:
-informeaza pacientul cu privire la masurile de
prevenire a
complicatiilor postoperatorii;
-i da informatii relative cu privire la pansament,
tuburi de
dren, reluarea tranzitului intestinal.

Pacientul
a
nteles
necesitat
ea
participar
ii
la
propria
ngrijir
e.

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Drenaj

igiena
sa medicinal
150ml.
fie
70 si aplica un pansament steril.
Se
respectate
luxeaza
cu
tubul de
strictete
dren.
pentru
prevenirea
infectiilor
Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

A se
aliment
a
si
hidrata.

Dificultate n
a
se alimenta
datorita
lipsei
cunoasterii
alimentelor
permise,
manife
stata
prin
lipsa
apetitul
ui
*
A
Lipsa
elimina tranzitului
pentru
gaze
si fecale
datorate
diminuariipe
ristaltismului
manifestata
princonstipat
ie.
31. A evita Neliniste n
01 pericole legatura cu
le
posibilitatea
aparitiei
unor
complicatii

Dat
a

Nevo
i
fundam
entale

Diagnostic
de
nursing
actual

-sa se
alimenteze;
-sa prezinte
un apetit
normal;
-sa fie
echilibrat
anutrition
al
n24
ore

Asistenta:
-exploreaza preferintele pacientului asupra
alimentelor
permise si interzise;
-serveste pacientul cu alimente la o temperatura
moderata,
la ore regulate, prezentate atragator, la nceput
ceai
nendulcit, apoi supe de zarzavat;
-i explica importanta reluarii alimentarii
normale.

Pacientul sa
aiba tranzit
pentru gaze
n 6 ore.

Asistenta:
-efectueaza
clisma
evacuatoare
explicnd scopul
interventiei;
-administreaza la indicatie laxative;
-serveste bolnavul cu ceaiuri laxative.

-sa nu mai
fie
nelinistit;
.sa nu
prezinte
complicatii.

-asistenta informeaza pacientul cu privire la

masurile de
prevenire a complicatiilor postoperatorii;
-explica pacientului cum sa participe la
ngrijirile
postoperatorii (sustinerea plagii cnd tuseste,
exercitii
respiratorii, mobilizare, etc);
-i da informatii relative la pansament, tulburari
de dren,
aparate de monitorizare.

Obiectiv
e

Pacientul
a nceput
sa
mannce
alimente
usor
digerabil
e.

Pacientul
simpla, a avut
tranzit
pentru
gaze
n 6
ore.

Interventii

Pacientul
este
linistit
cu privire
la
evolutia
bolii, a
avutun
scaun pe
zi
Evaluare

Afi
curat,
asi
proteja
tegume
n
-tele
si
muc
oasele.
A se
aliment
a
si
hidrata.

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
operatorii.

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatori
respectate 70 si aplica un pansament steril.
e
pentru
are o
preven
evolutie
irea
buna
infectii
lor.
5

Dificultate n
a
se alimenta
datorita
restrictiilor
alimentare
manifestata
prin lipsa
apetitului.

Pacientul sa
aibao
alimentatie
5
rationala
din
punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.

1. Afi
02 curat,
asi
proteja
tegume
nt
ele.

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
operatorii.

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatori
respectate 70 si aplica un pansament steril.
e
pentru
are o
preven
evolutie
irea
buna
infectii
lor.

Dat
Nev
a
oi
fundam
entale

Diagnost
ic
de
nursing
actual

2.
02

A fi
curat, asi
proteja
tegume
nt
ele.

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
operatorii.

Obiectiv
e

Asistenta:
Pacientul
-informeaza pacientul n legatura cu alimentele are o
permise;
alimenta-explica necesitatea alimentatiei corespunzatoare tie usor
pentru
digerabil
recuperarea postoperatorie ct mai precoce si a
eficient.
variata si
. n
cantitati
corespu
nzatoare.

Interventii

Evaluare

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatori
respectate 70 si aplica un pansament steril.
e
pentru
are o
preven
evolutie
irea
buna
infectii

lor.

3. A fi
02 curat,
asi
proteja
tegume
nt
ele.

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
operatorii.

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie cu alcool Plaga

igiena sa fie medicinal
operatori
respectate 70 si aplica un pansament steril.
e
pentru
are o
preven
evolutie
irea
buna
infectii
lor.

4. A fi
02 curat,
asi
proteja
tegume
nt
ele.

Alterarea
integritatii
tegumentelor
datorita
plagii
operatorii.

-regulile de
igiena sa fie
respectate
pentru
preven
irea
infectii
lor.

Asistenta:
Pacientul
-curata plaga cu alcool;
se
-scoate firele;
externeaz
-aplica pansament steril pe care pacientul l mai a
pastreaza
vindecat
2-3 zile.
chirurgic
al

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator

Explorarifunctional

Tratament

e
Valori reale

Leucocite
19.100/mm3
Hematii4,73mil/
mm3
Hemoglobina12,9
mg%

Valori
normale
4000-8000
/mm3
4,55,5mii /mm
1416mg%

Hematocrit
39,8%

40-48%

Limfocite 7,5%

12-24%

Monocite 1,7%

3-6%

Uree 20,4mg/dl

1050mg/dl

Glicemie
85mg%

70-115mg
%

Rx pulmonar
-> ITN

Glucoza 5%
500ml
Metrouidazol
lg
Gentamicina I60mg
Mondol 2g Atropina
fi
Dormicum
fiAlgocalniin
f
IVCelestone
f
IDroperidol
flac
ICalipsol flac ISer
fiziologic
2500ml
VitB, f I
VitB2
f
I
VitB6f
I
VitC200 fIV

Dieta

Ser fiziologic 500ml

Glucoza 10% 500ml
Insulina
lOui
Metrouidazol 2,5g
Genlamicijia 80mg
Algocalniin
f
JVMiostin
f
IICerucal f II VitB,
fi Vi(B2 fI Vit B6 f I
VitGoo f lV
Mandol 2g

RI

Glucoza 5% 250ml
Mandol
2g
Metronidazol 2,5g
Gentainicina f IIVit B,
fI
Vit B2 fIVitB6 fI
VitC200 fIV

Rl

Mandol 2g
VitB, fi
Vit
B2
fiVitB6 fIVitC200fIV
Glucoza
5%
250mlAlgocalmin f
IV

R1

Mandol
2gAlgocalmin f III

Rl

Pacientul Marin Dumitru Marius n vrsta de 57 ani se interneaza pe 23.04.2008

prezentnd dureri abdominale n epigastru, nsotite de varsaturi alimentare, aparare musculara
abdominala si i se pune diagnosticul de Abdomen acut chirurgical.
Se decide si se practica interventia chirurgicala de urgenta, intraoperator punndu-se
diagnosticul de Apendicita acuta lleginonoasa.

La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul urmatoarelor nevoilor:

-

a se alimenta si hidrata = gr.2;

a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;

a dormi, a se odihni = gr.2;
a evita pericolele = gr.2;
a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.

Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul prezentnd o dependenta

moderata.
In perioada internarii dependenta se modifica astfel: la 3 zile grad de dependenta 17
dat de alterarea unnaloarelornevoi:

a II curat = gr. 2

a dormi = gr. 2

a evita pericolele = gr. 2

la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si pastra tegumentele integre.
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de alterarea nevoii de a fi util, pacientul
avnd indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

PLAN DE NURSING

Data

Nev
oi
fundam
entale

23.
04.

Nevoia
de
a evita
pericolel
e

Data

Diagnost
ic
de
nursing
actual

Obiectiv
e

Durere
cauzata
de ulcerul
duodenal
perforat
manifestata
prin
gemete,agit
atie
temeri,neli
niste.
Nevoia Alimentatie
de
inadecvata
ase
prin
alimenta deficit din
si
cauza
hidrata greturilor si
varsaturilor
manifestata
prin
lipsa
apetitului.

Bolnavului
sa-i
scada n
intensitate
durerea.

Nevoia
de
a dormi
si
ase
odihni

Insomnie
cauzata de
anxietate
manifestata
prindificultat
e n adormi,
frecvente
treziri.

Bolnavul sa
poata dormi
fara treziri
frecvente,
sa-si
nlature
anxietatea.

Nevo
i
fundam
entale

Diagnostic
de
nursing
actual

Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

-administrez antialgice;
Durerea
-pozitie adecvata n pat;
cedeaza
-discut cu bolnavul despre operatia sa;
n
-i explic importanta si tehnica actului intensitat
chirurgical.
e
dar
persi
sta.

Bolnavul sa -i explic bolnavului importanta respectarii

se
regimului
poata
alimentar;
alimenta
-i pun bolnavului perfuzie cu ser fiziologic
si hidrata
1000 ml.
normal.
Glucoza 5%, 1000 ml.;

Bolnavul
prezinta
n
continuar
e
incapacit
ate de a
sealimen
ta
sihidrata.

-discut cu pacientul si l linistesc pe ct este Bolnavul

posibil;
nu poate
-i gasesc o pozitie adecvata n pat;
dormi.
-administrez medicatie calmanta pentru
nlaturarea
starii de anxietate.

Interventii

Evaluare

Data

A nvata
cum sasi
pastreze
sanatatea

Deficit de
cunostinte
legate
de
boala
si evolutia
ei,
interventia
chirurgicala
si
anestezie
manifestat
aprin
solicitared
e
informatii
.

Pacientul sa
nteleaga
procedurile
pre
si
postoperatori
i
si
efectele
lor
asupra
sanatatii
sale

Asistenta:
-explica bolnavului necesitatea interventiei
chirurgicale,
a pregatirii preoperatorii;
-ncurajeaza
bolnavul
sa-si
exprime
sentimentele si
nelinistea;
-furnizeaza informatii despre boala, tratament
si
regimul igieno-dietetic;
-asigura
pacientul
de
profesionalismul
echipei
de
ngrijire.

Pacientul
a nteles
explicatii
l
e si este
putin mai
linistit.

A se
misca

Imobilitate
datorata
constrngeril
or
fizice (tub
de
dren,
sondavezic
ala,
plagaoperat
orie)
manifestata
prin
dificultated
e a merge.

Pacientul sa
se
deplaseze
putin
cu ajutor n
decurs de 24
ore.

Asistenta ajuta bolnavul sa se ridice din pat, l

sprijina,
l ajuta sa faca primii pasi postoperator.
Explica importanta mobilizarii precoce.

Pacientul
a mers
ajutat,
ncepe sa
sedepla
seze.

Nev
oi
fundam
entale

Diagnost
ic
de
nursing
actual

Obiectiv
e

Interventii

Evaluare

24.
04.
200
8

Nevoia
de
a
sembra
ca si
dezbraca

Dezinteres
fata
5
de tinuta
vestimen
tara
cauzata de
anxietate,
stres
manife
stata
prin
stare
depresi
va,
slabiciu
ne.
Nevoia Durere
de
cauzata
a evita de plaga
pericolel operatorie
e
manifestata
prin facies
crispat,ge
mete,
plns.

Bolnavul sa
prezinte
interesfata
de tinuta
sa
vestimentara
.
Sa
nu
maiprezi
nte
staredepr
esiva si
slabiciun
e.

-ajut bolnavul sa se mbrace n hainele de

spital;
-ncerc, pe ct posibil sa nlatur starea
depresiva.

Bolnavul
si
mbraca
haina de
spital cu
ajutor.

Bolnavul sa
nu
mai prezinte
durere n
regiunea
epigastrica.

-i gasesc bolnavului o pozitie comoda n pat;

-administrez medicatia prescrisa pebtru
calmarea
durerilor.

Bolnavul
prezinta
durere n
regiunea
epigastri
ca

Nevoia
de
a
se
miscasi
asimentin
eo
bun
a
pozi
tie.

Bolnavul sa -ajut bolnavul sa faca miscari pasive n pat;

faca
-i explic necesitatea miscarii pentru
miscaripasi prevenirea unor complicatii.
ve n pat si
sa se ridice
din
pat.

Dat
Ne
a
voi
funda
mentale

Dificultate n
a
se
misca
cauzata de
durere,
slabiciune,
oboseala
manifestata
prin
imobilitate la
pat.

Diagn
ostic
de
nursin
g
actual

Obiect
ive

Interve Evaluare
ntii

Bolnavul
face
miscari
lente.
pasive
n pat.

25.
04.
200
8

Nevoia
de
ase
alimen
ta
si
hidrata

Incapacita
te n
a
se
alimenta
si
hidrata
cauzata
de
alterarea
integritat
iicailor
digestive
manifesta
ta
prin
dureri,
plaga
operatori
e.

Bolnavul -i administrez intravenos perfuzie cu Bolnavul

sa
ser fiziologic
prezinta n
nceapa sa 1000 ml., glucoza 5%, 1000 ml.
continuare
urmeze
incapacitat
regimul
e n a se alimenta si
alimentar.
hidrata.

Nevoia
de
a
fi
curat
si a-si
proteja
tegum
entete

Alterarea
tegumente
lor si
mucoaselo
r
cauzata de
plaga
operatorie
manifest
ata prin
incapacit
ate dea-si
efectua
toaleta.

Sa-i
mentin o
plaga
operatorie
curata si
sa-i
asigur o
toaleta
zilnica
completa.

Da
Nevoi
ta fundame
ntale

Diagn
ostic
de
nursing
actual
Nevoia Incapacit
de
ate n
a dormi a dormi
si
si a se
a se
odihni
odihni
cauzata

-fac toaleta plagii cu solutii Bolnavul

antiseptice;
nu-si
-schimb pansamentul;
realizeaza
-ajut bolnavul pentru a efectua singur
toaleta pe regiuni la pat.
toaleta pe
regiuni.
Plaga operatorie este
curata si cu evolutie
buna.

Obiective

Bolnavul sa nu
mai prezinte
durere si sa se
poata odihni.

Int Evalu
erv are
ent
ii
-asigur bolnavului un mediu
linistit, ambiant (aerisesc
salonul,
nlatur
zgomotele
posibile);
-administrez
bolnavului
medicatia prescrisa pentru

Bolna
vul
are un
somn
neli
nist

de
durere,
plaga
operatori
e
manife
stata
prin
oreinsu
ficiente
de
odihna
din
punct
deveder
e
calitativ
si
cantitati
v.
Nevoia Durerea Bolnavul sa nu
de
cauzata mai aiba
a evita
de
durere.
pericolele traumatis
m
ope
rato
r
ma
nife
stat
a
pri
n
faci
es
cris
pat,
ge
met
e.

calmarea durerilor.

it
agit
at,
cu
frec
ven
te
treziri
noctur
ne.

-discut cu pacientul si l
ncurajez n ceea ce priveste
boala sa;
-l asez ntr-o pozitie care i mai
diminueaza durerea;
-administrez medicatia prescrisa
de medic.

Bolna
vul
prezin
ta n
contin
uare
durere
.

Data

Nev
oi
fundam
entale

Diagnost
ic
de
nursing
actual

26. Nevoia
04. de
2008 a
se
misca
si a-si
mentine
o
buna
postura.

Data

Obiectiv
e

Interventii

Dificultate n
a
se
misca
cauzata de durere,
slabiciune,
oboseala
manifestata
prin
imobilitate
lapat.
Nevoia Dificultate n
de
a
ase
urma
alimenta regimul
si
alimentar
hidrata cauzata de
obisnuinte
alimentare
diferite
manifesta
taprin
omiterea
mesei.

Bolnavul sa
se
ridice
din
pat,
sa efectueze
exercitii
active
de
gimnastica.

Nevoia
de
a fi curat
si a-si
proteja
tegumen
tele

Dificultate
de a
face ngrijiri
de
igiena
cauzate
de plaga
operatorie
manifestate

Sa-i mentin -fac toaleta plagii cu solutii antiseptice;

o
-schimb pansamentul;
plaga
-ajut bolnavul pentru a efectua toaleta pe
operatorie
regiuni la pat.
curata si sa-i
asigur
o
toaleta
zilnica

Nev

Diagnost
ic
de
nursing
actual

oi
fundam
entale

Evaluare

Bolnavul
efectueaz
a
miscari
active,
dar
nu
se
deplasea
zasingur
prinsalo
n.
Bolnavul sa- -discut cu pacientul importanta regimului Bolnavul
si
pentru boala
ncepe sa
urmeze
sa;
nteleasa
regimul n
-servesc bolnavul cu supe, compoturi, date cu necesitafiecare zi.
lingurita
tea
Sa utilizeze la pat.
regimului
substituenti
alimentar
s
.
alimentari
caresa
respecte
regimul
sau.

Obiective

-asez bolnavul n pozitie seznda;

-i explic necesitatea miscarii pentru
prevenirea
complicatiilor;
-l ajut sa efectueze exercitii de gimnastica
usoara.

Interventii

Bolnavul
isi
efectueaz
a
toaleta la
pat, pe
regiuni,
cu
Evaluare

prin
completa.
slabiciune,o
boseala.

Nevoia
dea
dormi
siase
odihni

Incapacitate
n a dormi si
a se odihni
cauzatade
durere, plaga

operatoriema
nifestata prin
ore
insuficiented
e odihna din
punct
de
vederecalitat
iv
si
cantitativ.
27. Nevoia Durere
04. dea
cauzata
200 evitaper de
8
icolele traumatism
operator
manifestata
prin facies
crispat,
gemete.
Dat
Nevo
a i
fundame
n tale

Diagn
ostic
de
nursin
g
actual

Bolnavul
saaiba un
somnbun,
regenerat
or,
fara
treziri
noctur
ne si
agitati
e.

Bolnavul sa
numai aiba
dureren
regiunea
epigastrica.

Obiective

ajutor.
Plaga
operatori
e
are o
evolutie
buna.
-i asigur bolnavului un cadru care sa-i aduca Bolnavul
liniste si
are
odihna;
unsomn
-administrez bolnavului medicatia necesara bunfara
instalarii
trezire
somnului.
si
agitatie.

-i gasesc bolnavului o pozitie comoda n pat

care sa-i
mai diminueze durerea;
-administrez medicatia pentru calmarea
durerii.

Durerea
scade
nintensi
tate.

Inter E
ventii v
a
l
u
a
r
e

Nevoia de
a se misca
si a-si
mentine o
buna
postura.

Nevoia de
ase
alimenta
si hidrata

Nevoia de
a fi curat
si a-si
proteja
tegumentele

Imobilitat
e
cauzata
de
interventi
a
chirurgica
la
manifesta
ta
prin
dificulta
tede
deplasar
e.
Dificultat
e n a
urma
regimul
alimentar
cauzata
de
obisnuint
e
alimentar
e
diferite
manifesta
ta
prinomite
rea mesei.
Dificultat
e de a
face
ngrijiri
de
igiena
cauzata
de plaga
operatorie,
durere
manifesta

Bolnavul sa se
ridice din pat si
sa mearga
singur la
toaleta.

-ajut bolnavul sa se ridice din pat;

-i explic necesitatea miscarii;
-l ajut n efectuarea unor exercitii
de gimnastica.

B
p
c
d

Bolnavul sa-si
urmeze regimul
n fiecare zi.
Sa utilizeze
substituenti
alimentari care
sa respecte regimul sau.

-discut cu pacientul importanta

regimului pentru boaia
sa;
-servesc
bolnavul
cu
supe,
compoturi, la temperatura
moderata.

B
s
o
t
r
a

Sa-i mentin o
plaga
operatorie
curata.
Sa-si realizeze
singur toaleta..

-fac toaleta plagii cu solutii B

n
antiseptice;
r
-schimb pansamentul;
s
-ajut bolnavul pentru a efectua e
s
toaleta la pat.

ta prin
slabiciune
,
oboseala.

Data

Nev
oi
fundam
en-tale

Nevoia
de
a
se
recrea

Dia
gnost
ic de
nursi
ng
actua
l

Dezinter
es n a
ndeplin
i
activitati
recreativ
e
cauzat
de stare
d
e
p
r
e
s
i
v
a
,
a
n
x
i
e

Obiective

Bolnavul sa-si
exprime
interesul n
ndeplinirea
activitatilor
recreative.
Sa
participe
nfiecare zi la
activitati recreative.

I Eval
n uare
t
e
r
v
e
n
ti
i
-vorbesc cu pacientul despre
problemele sale si i
sugerez sa citeasca o carte sau
sa asculte radio.

Bolna
vul
refuza
sa
partic
ipe
la
activit
ati
recrea
tive.

28.
04.
2008

t
a
t
e
,
d
u
r
e
r
e
manife
stat
prinref
uz de a
pa
rti
ci
pa
la
ac
tiv
ita
ti
5
recreativ
e.
Nevoia Durere
de
cauzata
a evita de plaga
pericole operator
le
ie
manifest
ata
prin
facies
c
r
i
s
p
a
t
,

Bolnavul sa nu
mai acuze
durere.
Sa demonstreze
absenta
semnelor
durerii,
regiunea epigastrica.

-i gasesc bolnavului o pozitie

comoda n pat;
-discut cu el despre boala sa;
-administrez
medicatia
prescrisa de medic.

Bolna
vul
prezin
ta o
durer
e
difuz
a n
regiu
nea
epiga
strica

g
e
m
e
t
e
.

Da
Nevoi
ta fundame
n-tale

Nevoia de
a se misca
si a-si
mentine o
buna
postur
a.

Diagno
stic de
nursing
actual

Imobilitat
e
cauzata
de
traumatis
m
chirurgica
l
manifest
ataprin
dificulta
te
de
deplasar
e.
Nevoia de Dificultat
a fi curat e de a
si a-si
face
proteja
ngrijiri
de
igiena
tegument
cauzata
ele
de plaga
operatorie
,

Obiective

Bolnavul sa se
ridice din pat si
sa mearga la
toaleta si prin
salon.

Sa-i mentin o
plaga
operatorie
curata.
Sa-si realizeze
singur toaleta..

Inter E
ventii v
a
l
u
a
r
e
-efectuez cu bolnavul exercitii de B
s
miscare;
d
-l ajut sa se deplaseze prin salon si f
la toaleta.
a

-schimb pansamentul dupa ce fac

toaleta plagii cu
solutii antiseptice;
-ajut bolnavul pentru a efectua
toaleta la pat.

B
d
s
r

d
i

durere
manifest
ataprin
slabiciun
e,oboseal
a.
Nevoia de Dezintere
a se recrea s n a
ndeplini
activitati
recreativ
ecauzat
de
staredep
resiva,
anxietat
e, durere
Data

Nev
oi
fundam
en-tale

Bolnavul sa
participe la
activitati
recreative.

Diagnost
ic
de
nursing
actual

Obiectiv
e

-vorbesc si ncurajez: pacientul n

ceea ce priveste
problemele lui;
-i sugerez sa citeasca o carte, un
ziar sau sa asculte
radio.

Interventii

Evaluare

manifestat
prinrefuz de
a participa
la activitati
recreative.
29.
04.
200
8

Nevoia
de
a fi curat
si a-si
proteja
tegumen
tele

Dificultate
de a
face ngrijiri
de
igiena
cauzata
de plaga
operatorie,
durere
manifestata
prin
slabiciune,o
boseala.

Sa-i mentin
o
5
plaga
operatorie
curata.
Sa-si
realizeze
singur
toaleta..

-schimb pansamentul dupa ce fac toaleta

plagii cu
solutii antiseptice;
-ajut bolnavul pentru a efectua toaleta la pat.

Bolnavul
se
descurca
singur in
realizarea
ngrijirilo
rde
igiena.

p
l
a
r

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Data

23.04

Valori normale

Leucocite
12.800/mm3

Explorari
functionale

Radiologie
gastroduodenala
Examen
radiologie

Tratament

Ser fiziologic 2500ml

Glucoza 5% 1000ml
Glucoza 10% 2500ml
Atropina
f
IISuxametoin
f
IFentanyl f II Pavulon
f II Miostin fll
Losec f III Mandol
4gMetronidazol
2gDropcridol
flac
IMiofilin
fIGentamicina
3fAlgocalmin
f
IVPolidin
f
II
Fenobarbital
f
I
Cerucal f II

Regim

24.04

Hb: 15g%
Glicemia: 0,8-1,2
mg%
T.Quick 80-100%
T. Hawell
60-140sec
Tymol 1-4U.M.L.

Ser fiziologic 1000ml

Glucoza 10% 1500ml
Mandol
3gMetronidazol
lgGentamicinaf
3
Losec fllAlgocalmin
fllPolidin
fIIFenobarbital
f
ICerucal f II Miostin f
I
Axid fll

25.04

Zn.S042-4U.M.L.
G.O.T. 0-38 U.I.
G.P.T. 0-41 U.I.
Uree 10-50 mg/dl
Glucoza 76-110
mg/dl
VSH 1-10 mm

Ser
fiziologic
lOOOml Glucoza 10%
1500ml Mandol 3g
Genlamicina
f
3
Metronidazol lg Losec
f
IIAlgocalniin
f
IVFenobarbital
f
IPolidin f IICerucal f
11 Miostin fi Axidfll

26.04

Ser
fiziologic
lOOOml Glucoza 10%
1800ml Mandol 3g
Gentamicina
f
3
Metronidazol lg Losec
f 11 Axid fll

27.04

Ser fiziologic 1000 ml

Glucoza 10% 1800ml
Mandol
3g
Gentamicina
f
3
Metronidazol lg Losec
f II
Axid f II

Cazul 5
Pacienta Vladutu Leontina n vrsta de 29 ani se interneaza pentru dureri n fosa iliaca
dreapta, cu manevra Blumberg pozitiva si aparare musculara. Examenul de laborator arata
leucocite 18300. S-a intervenit chirurgical, intraoperator punndu-se diagnosticul de Apendicita
acuta flegmonoasa.
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la internare prezenta dependenta
moderata (20). La 3 zile gradul de dependenta era de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.

Cazul 6
Pacienta Guta Letitia n vrsta de 26 ani se interneaza pentru dureri n etajul abdominal
inferior cu iradiere n epigastru, greturi, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator punndu-se diagnosticul de apendicita
acuta congestiva si practicndu-se apendic-ectomie.
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la 3 zile s-a mentinut, iar la 7 zile
a fost de 15. la externare pacientul prezenta grad de dependenta 15 (moderata).

Cazul 7
Pacienta Daia Cristina n vrsta de 20 ani se interneaza pe data de 6.07.2008 n clinica
chirurgie pentru dureri n fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi si febra.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita
acuta gangrenoasa perforata.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile 15, la externare
l5.
Cazul 8
Pacientul Chiuia Alin n vrsta de 23 de ani se interneaza pe data de 27.07.2008 n
Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita
acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile de 15, iar la
externare 15, reprezentnd o dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util.

Cazul 9

Pacientul Studineanu Aurel n vrsta de 26 ani se interneaza pe data de 20.05.2002 n

Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, inapetenta, varsaturi
alimentare.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita
acuta gangrenoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 20, la 7 zile de 15, iar la
externare 15, reprezentnd o dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util.

Cazul 10
Pacienta Barbutu Mihaela n vrsta de 20 de ani se interneaza pe data de 20.07.2008 n
Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacienta prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, frisoane:
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita
acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile de 20, la 7 zile de 16, iar la
externare 15, reprezentnd o dependenta moderata.

3. CONCLUZII si DISCUTII
n lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bolnavi cu Apendicita acuta. Din cei
10 bolnavi, la internare, unul singur a prezentat dependenta majora, ceilalti avnd dependenta
moderata cu grade cuprinse ntre 19 si 22.
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti pacientii prezentnd
dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a situai ntre 17-20, inclusiv pacientul cu
dependenta majora la internare acesta fiind singurul cu complicatie a apendicitei, respectiv cu
Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta descrescnda, aceasta fiind data
de restrictiile impuse de interventia chirurgicala.
Grade de dependenta

Cazuri studiate
caz 1 SM, 25 ani
caz 2 Bl, 44 ani
caz 3 CC, 19 ani
caz 4 MDM, 57
ani

La
internare
22
19
29
19

3 zile

7 zile

19

15

15

dependenta
moderata

17

15

15

dependenta
moderata

20

15

17

Externare

15

15

15

dependenta
moderata
dependenta
moderata

caz 5 VL, 29 ani

20

20

15

15

dependenta
moderata

caz 6 GL, 26 ani

20

20

15

15

dependentamod
erata

caz 7 DC, 20 ani

20

19

15

15

dependenta
moderatadepen
denta
dependenta
moderata

caz 8 CA, 23 ani.

20

19

15

15

caz 9 SA, 26 ani

20

20

15

15

dependenta
inoderala

caz 10 BM, 20 ani

22

20

16

15

dependenta
moderata

Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost

nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mnca,
a elimina,
a se misca, a se mentine ntr-o buna postura

necesare interventii la nivelul

a dormi, a se odihni,
a se mbraca si dezbraca,
a mentine temperatura corpului n limite normale,
a fi curat, a-si proteja tegumentele,
a evita pericolele, celelalte nevoi de la vrful piramidei fiind afectate la un numar mai
mic de pacienti.
IERARHIZAREA NEVOILOR DUP AURAHAM MASLOW
Apendicita acuta - nevoi afectate

Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei terapii adecvate si
sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de antibiotice cu spectru larg, interventiilor
acordate de echipa de ngrijire, asistenta medicala avnd un rol determinant n aplicarea corecta si
prompta a ngrijirilor necesare satisfacerii nevoilor pacientilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1999, p.450-469;
2.
S. Daschievici, M. Mihailescu - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala, 1999;
3.
M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;
4.
M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti, 1974;
5.
"Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 1974
6.
Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 1982
7.
E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;
8.
Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala Romneasca, editia
IV, Bucuresti, Polirom, 1999
9.
Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit. Medicala,
Bucuresti, 1994
lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara, 1993 ll.Beldean L., Gal G.,
Senchea M. - "Procesul de nursing" - Aspecte
teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999 12.Titirca L. - "Breviar de
explicari functionale si de ngrijiri speciale
acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Romneasca, Bucuresti,
1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistentii
medicali", Edit. Viata Medicala Romneasca, Bucuresti, 1997 14.Karl Heinz Kristel "ngrijirea bolnevului", Edit. AU Education,
Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit. Viata Medicala
Romneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L. - "Tehnici de ngrijire", Edit.
Viata Medicala Romneasca,
Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D. Vasile- "Chirurgie",
Edit. Medicala, 1998.