Prof. dr. docent ing. IOAN ANTON membru al Academiei R. S. Romania TURBINE HIDRAULICE W EDITURA FACLA TIMISOARA, 1079CAPITOLUL 4 PARAMETRIL FUNDAMENTAL! Al TURBINELOR 1.1, DEFINITIE $1 CLASIFICARE ‘Turbinele hidraulice fac parte din masinile hi deci din cele in care are loc o transformare a energici din hidraulic in mecanie’, ori invers, prin intermediul unui fluid care de reguli este api sau ul ‘Masinile care transforma energin hidraulie’ in mecanic’ se numese ‘toare hidraulice” sau turbine hidrauliee. Cele care transform& enexgia mecar nied In energie hidraulied se numese ,generatoure hidrauliee* sau pompe. Masinile in care energia mecanicd primit Ia arbore se transforma in ener- gie hidraulica si din nou in energie mecaniei se numese transformatoare hidraulice ; cele realizate pentru a functiona in condifii optime atit ea turbine, precum si ca pompe, se numese hidraulice reversibile, In prezenta luerare se vor aborda problemele fundamentale ale teoriei, functionivii si construcfiei turbinelor hidraulice si a masinilor reversibile. Se va acorda atentie tipurilor principale, eare prin calititile lor s-au impus in tehnica modern si anume: Kaplan, Franeis $i Pelton, precum si celor Cerivate ca turbinele bulb si Deriaz 1.2, PARAMETRIL FUNDAMENTALI Al TURBINELOR © turbini hidraulic& se caracterizeazi din punel de vedere fune}ional prin urmitorii parameti : — debitul Q, ws —clderea H, m-col. api — puterea P, kW (CP) —rotatia 1, rotfmin = randamentul a —iniltimea geometric de aspirafie h,, m-col. api — coeficientul de cavitatie «. 124.0 Este de Debitul se ¢ vaportate Ja 122.¢ Se defip se porte ex) 1a masa M, Fiecare dia } aici speciice cchidululs ge ia speci Energia du-ne fa yet de Mid (det noffunes dey 1204 Chara 2 curentulii) trate, figs 7 ar eum pg Recall de acum1.2.1, DEBITUL TURBINE! Este definit prin eantitatea de api ce intra in masini in unitatea de timp. Debitul se exprimé in unitafi de volum (Q),”deZgrentate (G) sau de mast (M), raportate 1a unitatea de timp. 1.2.2, CADEREA TURBINE! Se detineste plecind de la nofiunea de energie specific’ lichidului, care se poate exprima ca energie totalé E raportatd la greutatea fuidulal G sau Ja masa M. Astfel: m-coloant fluid, aut) Nem ie Fiecare din termenii de mai sus exprimi una din formele cunoscute ale ener get specifice a Hchidului 5 sau B —este energia specified de presiune a Ti+ (ta) . . Laety thdutul; gz sau z — este energia speciick de poste; 3 sau —este ener gia specitich cineticS a lichidului. Energia specific’ sau diferente ale energiei specitice a lichidului, referin= dune In proutate, are dimensivnea tine lungimi si se exprimi tn_-m-coloand de laid (@e api in eazul turbinelor). Dia acest motiv se utilizeazi la turbine rotiunea de efdere si la pompe de iniljime de pompare 1.221. CADEREA BRUTA Hy A AMENAJARIL Cadorea brat Hy se defineste ca fiind diferenta dintre-energia specifick a curentului din Inca de acumulare (amonte) si eanalul de fngé (avalul cen tvalei), fig. 1-1 Hylan eave PSP bam aet (2) ¥o=Yau—¥ a dtm ad +, dar cum Paw =Pae=Perr Van Hy=tan—tam Yor Gan—Pan)s Rezulta deci ch diferenta pe vertical dintre cotele nivelelor ape! din lacul de acumaulare si din canalu) de fugi sl centralet reprezintl clderea bruti Hy. 9Fig, 1.1. Scheme de montare a turbinelor intr-o hidrocentrald. 1.22.2, CADEREA TURBINE! H Considerind sectiunea de la intrarea fn turbinii cea notatii cu i si iesirea cu ¢, clderea turbinei se exprimi sub forma H=e,—e,, deci 3) sau: Deoarece la trecerea eurentului prin sistemul de aducfiune de la baraj Ja turbina apar pierderi hidraulice (X hyeq), iar la iesire din turbind curentul are ined energie (¢,= © hy ¢qir., cAderea turbinei 2 este mai mick deett eide- rea bruti Hy. Astfel : . H=Hy—¥ hy gE hp capes 10‘SHBAU DL 9p HaoUIeIeA “Uoseg BUIGINY, ‘ST TLE ew UL op HAPuEIe “UsIdeN LUIGI, eT Fut (13) (Dara ‘meatal idee= 0 aot turbina Francis H—(@i-+ac—2) +78 +o (1.5) turbine Pelton eu un injector H—=(e,+a—2)-+ 24 34, (1.8) turbina Pelton cu dou’ i Cede ta) + Qu Por 7 + GB Geta meat + an unde pay teprezint’ presiunea manometric’, respectiv indicafia manometru- lui in punetul ¢ [1] 1.22.3, CADEREA UTILA SAU EFECTIVA Hy—Hey La trecerea apei prin turbink apar pierderi hidraulice importante (2 hyx)s ceea ce face ca numai o parte din ciderea turbinei H sé fie preluata de rotor, aceasta find Hy—H.y sau HyH—Zliym De multe ori se introduce in locul pierderilor hidraulice gradul de transformare sau randamentul hidraulic HA hyn 1.2.3, PUTEREA $1 RANDAMENTUL TURBINE! Intro conduct sau canal, de sectiune si pante constante, ce constituie aductiunea unei centrale hidroelectrice, dact un volum de api V, de greutate G=yV se deplaseazt dintr-o pozitie 1 intr-o pozitie 2, in aga fel fncft distanta dintre centrele de greutate este H 4 8 obfine Incrul mecanic : L-VH si puterea P=yQH. Dupa cum ne referim Ia edderea brut Hy, la ciderea turbinel H sau la cAderea util Hy (H,,), se obfine : Pom =1QHs=cQ¥n, _puterea amenajtrti, Pr=Pr=1QH=PQ¥y —puterea hidraulici sau puterea absorbitt de turbing, P=QH.=OYn, puterea utili obfinuti Ia arborele turbinel.as (13) a9) an omotru- Chisels le rotor, in locul raul: (astituie greutate Alistanta son ta itt de ine. 1.23.1, RANDAMENTUL TURBINEL Prin randament sau efieienta se Infelege, in general, raportul dintre ener gia Eyfurnizati de un sistem si energia absorbiti E,: i) ee me Be Ca in orice sistem energetic, si in turbina hidraulied transmiterea de energie de Ia eurentul de api la rotorul acesteia se efeetueazi eu 0 anumiti pierdere. Aceasti pierdere este definiti si misurati prin randamentul turbinei : pop P wee ng ee fF. Totorsaugeneratar 1.2.4, ROTATIA TURBINE! Pig. 16 Definim rotatia sau turatia tur- binei ca fiind numirul de invirtituri I! ul Ee {in nitatea de timp, de obicei intr-un minut sau secunda, Se noteazi eu n rot/min sau cn @ rad/s (SD). 1.2.5. INALTIMEA GEOMETRI- CA DE ASPIRATIE Un parametra care primeste 0 important din ce in ee mai mare In studiul i proiectarea turbinelor este fnaltimea de aspiratie. Acest para- metru are 0 influent’ eonsiderabili asupra funcfionarii si comportarii in exploatare a turbinelor, atit in ceea cé priveste randamentui, ett si sigu- ranta pe durata functionari. Indltimea geometricl de aspiva- tie este definitd ca diferenta pe ver- tical dintre un plan de referint al turbine: (planul mijloei al aparata- Iuivdireetor sau planul care trece prin axa paletei rotorului turbinei Kaplan) si planul nivelului apei din aval, fig. 1.7, Poate {i pozitiva sau negativa, dup’ eum rotorul este dis- pus deasupra nivelului apei din aval sau sub acest nivel. Se noteazi de obicei cu H, si se misoari in pig 17, Scheme pentru definirea tndltimil miveol, apa. Pe See Paepiraie 131 COEFICIENTUL DE CAVITATIE o In eazul in care Inditimea geometric de aspiratie H, a turbinelor dep’ geste o anumita valoare, teoretic 10,33 m, se ereeazi o depresiune accentuatd Ia iesire din rotorul turbinei si ca urmare apar zone umplute eu vapori, Astfel, turbina functioneaz in cavitatie, Fenomenl de cavitafie este un proces fizie complex, care apare fntr-un curent de lichid fn zona vitezelor mari si a presiunilor scazute. Se recunoaste in general cavitafia ca un proces dinamic, caracterizat prin generarea si surparea unor cavitati (goluri), umplute ew vapori de gaze, intr-un curent de lichid. Este vorba deci de o fierbere a lichidului in condi- fille unui vid obtinut printr-o crestere excesivi a vitezei curentului. Efectele pri sint : 2gomote si vibratii puternice, distrugeri intense ale materialului din care se realizeaz& parfile de scurgere ‘ale turbinei gi sci derea randamentului. Aceste manifestiri se intensific atunci cind se depaeste un anumit regim de cavitatie denumit limit’, sau se functioneazA In supercavitafie. Profesorul Thoma [2] a incercat pentru prima data si determine experimental poritia maxim’ a rotorului de turbin’ deasupra nivelului apei din aval si a introdus un criteria pentra definirea pragulut de cavitatie. ‘Acest criteriu, denumit coeficient de cavitatie, se exprim’ sub forma: Cem unde A= presiunea atmosferied in m-col. ap, Ay=* — presiunea de vapo- rizare a apei la temperatura ei de trecere prin turbina. De observat ci prin cunoasteren acestui coeficient se poate determina inalfimea maxima de aspiratie, respectiv conditiile de montaj ale turbinei He canis SA—Ay—oH. BIBLIOGRAFIE 1. CELL, Coe international concernant tes cesls de reception sar med8l des turbines hydrouliques BCOE.L, Geneve, 1965. 2_ THOMA. D. Die Cavitation bei Wossrturbinen. Wesserkraft — Johrbuch, 1924, 1, Pflaom, = Manenen. 4 CAPITOLUL | DOME! 2.1. 6) In teh Franeis si Pe siat de fapt care stnt ta Cereetar ar mat ales de puteri ap functioning grentiti spee Fiecare! domenin det indiei de tn miei ridicafi 22,1 “Torbine Je sint utilis fn zona cad = (75) msi ajungind pit — 800 mis, creseut fn ul ‘mai molt si ¢ echipate cut = Aschi = JupiaCAPITOLUL 2 condi DOMENIUL DE FUNCTIONARE AL TURBINELOR. intense DESCRIEREA PRINCIPALELOR TIPURI — 2.1, GENERALITATI fn tehnica modern s-au impus trei tiptri de turbine principale : Kaplan, Francis si Pelton, In ultimul timp, din acestea au derivat turbinele bulb, care sint de fapt Kaplan firi camera in spirala si turbinele Deriaz-Kviatkovski, care sint turbinele Francis cu paletele rotorului regl ee Cercetarea privind functionarea, constructia si fiabilitatea acestor masi dar mai ales indrazneala specialistilor av condus la realiziri de mare eficienti, nina de puteri apreciabile ale unui grup fut! funelioniod Ie tara liete let Ro] Tas we] greutati specifies reduse. moo el ices tip de magick Mp are un “a Uae = = domentu de utlizare ineare prezints / Indie de Tunchionare teniceecone- HE > | mici ridicati, fig. 2.1. 2 2.2. TURBINA KAPLAN fuses ‘Turbinele Kaplan si cele elicoida- ie ahah tees ee ee ta _ fn zona ciderilor mici, 10 —50— — (75) m_ si debitelor foarte mari, ajungind pink la debite de Q=700— — 800 m‘/s. Puterile pe unitate an erescut fn ultima vreme din ce in ce mai mult si cu acestea au crescut dimensiunile. Printre centralele hidroelectrice echipate on turbine Kaplan, mai deosebite, sint : — Aschach — Austria P=67000 KW; H=15 m; D=8400 m, —Jupia — Brasilia — P=102000 kW; H=20m; D=t Fig. 2.1. Domeniul de functionare a tur- ‘binelor.— Volgograd — U.RSS. P=125 000 KW; H—=12+-25 m; D. — Kuibigev — U.R.S.S. P=125 000 kW ; H. — John Day —S.U.A. P=I5 = Portile de fier-R.S.R. Se remarei faptul ci turbinele de la Porfile de Fier reprezint& o performanta pe plan mondial, atit din punct de vedere al puterii pe unitate eft si ca dimen- siuni [7, 20], Aceasta oper situeazd industria noastri eonstructoare de turbine hidraulice, prin exeeutia a trei gruputi din cele 12, la cel mai fnalt nivel al teh- nici in acest donieniu. Ne referim la saltul ficut aici de la turbinele de P=23,4 MW, D=4,100 m, de la Vaduri la Portile de Fier direct. Pe ling’ cxes- ‘terea puterilor pe unitate, la aceste turbine se remarea si o tending de majorare ‘Acaderii turbinei, Astfel, s-2 ajuns la unele performante, printre care se aminttese : CHE Orlik —RS.C. 74, Bort Rhue — Franta H=80 m, Zujar — Spania H=42 mm. In etapa actualé se pare ci s-ar fi ajuns la o plafonare a ciderii Ia H— 0-50 m, din motive de cavitatie si iniltime de aspiratie. Prin studitle ate in diferitele laboratoare si institutii s-a ajuns ca acest tip de turbin’ si funetioneze cu randamente foarte ridicate, 7m¢s—93--93,5%, intr-un domenit larg de variatie al puteritor si debitelor, facilitat prin variatia simultand a pale- telor aparatului director cu cele ale rotorului. Greutatile specifice Ia care s-a ajuns in constructia turbinelor Kaplan sint de 75--140 N/kW [16] La noi In tard s-au construit o serie de centrale hidroelectrice echipate cu turbine Kaplan. Prima, construiti complet de industria noastrd, este CHE ‘Tg. Mures, care a fost studiati si proiectati de colectivul de masini hidraulice de la Institutul politehnie Timisoara, sub Indrumarea direct’ a profesorului Aurel Barglizan si realizatt la Resita’ tn 1951 [3, 5}. La un interval destul de lung urmeaza apoi salba de centrale de pe valea Bistrifei, in aval de Stejarul, de la: Pingivati, Vaduri, Piatra Neamt, Roznov II, Zanesti, Costisa, Racova, Girleni, Bacdu I si Baciu II. Toate au fost proiectate si realizate la UCM Resita {18}, machetele fiind studiate in parte In Laboratorul de masini hidrau- lice de la Timisoara de specialistii Catedrei de masini hidraulice si ai secfiei de vitatie a Centrului de cereetiiri tehnice de Ia Baza de cercetari stiintifice din imigoara a Academiei R.S.R. [1]. Din punct de vedere al performantelor $i al solutiilor constructive utilizate, turbinele de pe valea Oltului, executate mai ‘irziu, se plaseazé la nivelul realizarilor celor mai reusite de pe plan mondial, Pentru a eunoaste mai indeaproape partile constructive importante ale unei turbine, de tipul Kaplan, se prezinta o astfel de masina in fig. 2.2. Elementele constructive ale turbinei Kaplan (fig. 2.2) stint urmitoarele : camera spirala (1), statoral eu palete fixe (2), inelele superioare i inferioare ale statorulut @), patetele mobile ale aparatului director (4), pivotul paletei apara- tului director (6), inelul superior al aparatului director (6), butueul rotorului aletei (7), tija servomotorulni rotorului (8), arborele turbinei (9), rotorul alter- natorului (10), lagirele de (ghidaj) condueere (11) si (12), labirintul rotorulut (43), camera de acumulare a debitului pierdut prin sieand (14), pompa de epuis- ‘ent (15), inelul superior al rotorului (16), inelul de reglare (17), servornetorul aparatului, director (18), hielele servomotorului (19), biela (20) si bieleta (21) pa- letelor aparatului director, sistemul de blocare a inelului aparatului_ director (22), ‘eareasa arborelui motor (23), pompe pentru ambalare cu limitatori de ambalare 16(2H, inelul de distanfare (25), patinele lagirului axial (26), inelul de baz al lagdrului axial ce susfine patinele lagirului (27), tetrapodul ce sustine lagirul axial (28), butucul rotorului alternatoralut (29), inelul aluneedtor al lagirului axial penira preluarea impingerii axiele sia greutatii pirtii rotitoare (90), aia de ulei a lagivului axial ($1), sistemmul de aducere a aerului, ou o anumitd presiune ereata de rotorul alternatorului la baia de ulei (52), bateria de erieuri hidraulice pentra ridicarea, in stare repaus, a plrtilor rolitoare a turbinei (83), frine eu aer ce permite oprirea grupului, tubul de aspiratie (34) Camera In spiral face legatura intre canalul de aducliune si aparatul rector, asigura o repartitie uniform’ a debitului pe toatA periferia aparatului director saua statorului si ereeazi eonditiile necesare intrleii in rotor (aparitia unei circulatii si a unor viteze mari). Este Impreuni cu statorul, cu paletele acestuia un element de rezistent’, putind prelua anuinite forte pe care Te trans- mite fundatici. ‘Aparatul director, prin constructia sa, asigurd variafia debitului ce intra in rotor, respectiv a cuplului (puteril) turbine, precum si circulafia curentulat de la intrare in rotor necesard funcffonarii oplime. Rotorul este format dintr-un butue si palete, care prin intermediul unui servomotor i al unui mecanism se pot roti chiar in timpul funetion’ril, eeea ce asigura o reglare dubli a torbinei si funetionarea acesteia la regimuri optimizate fig. 2.3. Sediul transtormarii energetice in turbini o constituie rotorul. ‘Tubul de aspiratie face le- gtura dintre sectinnea de fesire din rotorul turbine cu. eanalul aoet, ig de fugi. Prin functionalitatea sean givin shctttiale sa permite recuperarea energiet Wei nsprevone cinetice de la iesirea din rotor, Servomotor care uneorl poate ajunge Ia 30+-40% din eidere sia inal- cama combiner init geometrice de aspiratie, (sans nie fulesneste montarea uneori a PT eae tector rotorului turbinel deasupra.n Rotor f velului apei din aval, fn com: tei nebpresone Ps | de funefionare fark cavitatie. ae Serle de dari ts 3.2, TURBINA yefor FRANCIS rahe Enielagor Acest tip de turbink se Fig. 23, Schema reglérii duble a unct turbine comporti optim in domeniul ‘Kaplan, ciderilor mijlocii H— (50) "70-450 --(500) m si debitelor mijlocii, Cea mai mare cddere utilizat& azi in CHE cu turbine Francis este cea de Ja Ferrara, din Italia, unde Hyo-522 m. Puterile pe unitate au crescut In uk tima vreme din ce in ce mai mult, ajungind la turbinele care echipeaz CHE de la Bratsk din U-R.SS. la P=230 000 kW cu 1 =95 msi de Ja Krasnoiarsk la P=500 000 KW pentru H=95 m [12, 13} 18 Infazae cu P=600 0) © putere de Ca dime D=0,38-=7) Rendamente Printre) teso [9, 10, CHE Monte CHE Grand Columbia Bi) CHE Infie, CHE Manic CHE Manie CHE Alean) La nol} cis, Asitel, ¢ si CHE de «) risticile: 1 { } i ‘ inr la Arges CHE Tarat cele mai im cu paletele | ©), sistem « @ dinamola al careasei ©), paletele actioneazs « arborele tuthard al Tagiral Jagiralui fe erienti nei (33), § aparatul aparatusi (@paitia paletele Ie trans foe intr evrentului dul unui wi, coea ce loptimizate Hie face l- Beéslesre fe canatut Fionaltatea {din rotor, sjange Is Ooi a tna | ineort 2 fesopra nie tn conditit covitate lurhing se domeniul 60) = jidebitelor ste cea de Seut fn ul cn CHE, rasnoiarsk tn faza de proiect sint turbinele pentru CHE Sajano Sushansk, din U.RS.S., cu P=600 000 KW si H=200 m si cele de pe Lena inferioara, din URS, eu © putere de P1000 000 kW [13] Ca dimensiune, rotorii acestui tip de turbini se situenzi intre valorile 36--7,5 m, iar ea greutate specifica s-a ajuns Ia Gyy—35--70 N/kW [11] Randamentele maxime se situeaz tntre valorile tjeq2—=03,5--94% . Printre realizirile cele mai de seama, in afar de CHE de mai sus, se amine tese (9, 10, 12, 14, 21]: CHE Monteynard —Franta P8300 kW; 1 CHE Grand Coule—S.U.A. Etapa I Columbia River 1005 i= P=110 000 kW; 2=120 rot/min, Elapa a Iba P=600 MW ; H=57 m. CHE Inliernillo — Mexico P=175 500 KW; H=101 m. CHE Maniconagan —Canada P1653 000 kW ; H=150 CHE Manieonagan — Canada P —165 000 kW: H CHE Alcantara — Spania P=243 000 KW; La noi in {ari avem centrale importante echipate cu turbine de tipul Fran- eis. Astiel, CHE Stejaru, de la Bicaz, echipata cu doua tipuri de turbine Francis 25m. m: Q—140 m'fs, 3i CHE de tipul subteran de la Corbeni Arges. Cele de la Stejaru au caracte- risticile H=110-+149 m =110-+149 m Q=28 m'}s, Q=50 mijs P=25.000 KW. P=50 000 kW n=428,6 rot/min n=428,6 rot/mi ‘orbeni 1=250 m 20 ms P=30 000 kW 1n=428,6 rot/min CHE Tarnifa si Maviselu sint tn fazi final de constructie. Partile constructive cele maj importante pot {i urméite fn fig. 24 gi 2.5 + camera spiralé (1), rotorul cu patetele (2), sistemul de etansare dintre arbore si partea superioara a turbinei ), sistem de etansare auxiliar (4), lagir de ghiéaj (5), camera pompei de ulei mului tachimetric i limitatorufui de ambalare (6), sistemul de sustinere al careasei camerei pompet de ulei (7), inelul de reglare al aparatului director ©), paletele aparatului director (9), sistemul de preluare a fortelor axiale ce actioueazi asupra paletel direetoare (10), servomotorul aparatului director (11), arborele turbine! (12), tubul de aspirafie (13). 19Honnsuo> ayoytowy9 no sToueAs TeUTgany TIESCamera in spirali, statorul aparatul director i tubul de aspiratie construe- tiy si functional sint la fel ea si la turbinele Kaplan. "Rotoral turbinei Francis, format din inel, coroan’ si palete, fig. 2.6, este sediul transformiii energetice. Prin constructia cu paletele fixe diferd funda- Inental de turbina Kaplan, permitind In acest mod o reglare simpli a debitului, tmimai cu paletele aparatului director. 2.4, TURBINA PELTON Acest tip de turbina se util fear de preferintl in domeniul eéderilor mari, H=2000-=:00 m si debitelor mici, unde a ajuns la randamente de “imc 12--92,5% sila greutiiti specifice de G.,, kW. Printre centralele echi pate eu turbine Pelton ce functioneaza In cele mai mari cdderi amintiin CHE Reisseck, din Austria, eu 11 763,3 m si CH Chandoline-Dixence, din Frant, eu H=1 730m. Centrale hidroeleetrice echipate eu turbine Pelton de mare putere sint [21]: — Roseland-Bathie — Franfa 6 turbine Pelton cu P=83.000 kW ‘Het 200 m. —Sharawathi — India 8 turbine Pelton cu — Kemano-Kitimat — Canada 3 turbine PeltonIn RSR. centralele de la Dobresti, Sadu, Morveni, Valiug si Lotru sint echipate cu turbine Pelton. Este de retinut & turbinele Pelton de la Valing, cu 2 rotori pe acelasi ax, fig. 2.7, au fost proiectate sub conducerea prof. Aurel Barglizan si realizate la U.C.M. Resifa in anul 1951.Inceredrile modelului ay fost efectuate in Laboratorul de masini hidraulice de la Politehnica din ‘Timisoara. Caracteristicile celor doi rotori sint [2, 4]: Rotor 1 Rotor 2 H=434 m H=323 m 0=0,5 m'fs Q=0,4 ms, 2n=750 rot/min 1=750 rotfmin P=1 850 KW. Pa=1 100 kW. Centrala de la Lotru este dotata cu trei turbine Pelton cu parametrii urmi- tori [18]: 1H =800-+ 743685 H.=763.m 26,6 mi/s n=375 rot/min P-=172.000 kW. Partile constructive cele mai importante ale unei turbine de tipul Pelton pot fi urmirite in fig, 2.8. Rotorul (1) eu paletele in forms de eupe (2) si arborele @), injectorul (4), diuza injectorului (5), acul injectorului (6), sistemul de reglare al acului (7), deflectorul (8), sistemul de reglare al deflectorului (9), earcasa turbinei (10) si sistemul de frinare al rotorului (11). Rotorul eu paletele este sediul transformirii energiei. Acesta este realizat dintr-un disc, pe periferia ciruia sint dispuse paletele de forma unor cupe, fig, 2.9, Paletele sint asamblate pe dise prin buloane, iar uneori rotorul este 0 constructie monobloc. Injeotorul format din diuzi si ac, construite din profile conjugate, asigura variatia debitului si aducerea curentului spre rotor sub forma unei vine eom- pacte. Sistemul de reglare, prin deplasarea acului injectorutui, realizeazh variafia debitului, ereind astfel echilibrul dintre cuplut motor si cel rezistent, 1a turafie constant. Deflectoral permite t&ierea si devierea vinet de curent tntr-un timp foarte sourt, asigurind astfel adaptarea rapida a cuplului turbinei la euplul rezistent, {iri a erea suprapresiuni nepermise in conducta de aductiune, 23de eavitatie Printed 1 1): Sir Adam Beal Valdeconas = Ajaure —S Bukhterma = i simp, aa Elementele rele: rotoral afLLY SSW cS osu) LY nervurs porte, Fig. 29, Paleta turbinel Pelton. Fig. 210. Turbin Xviathovskii, 2.5. TURBINA DERIAZ-KVIATKOVSKI Acest tip de turbin este derivat din turbinele Francis si Keplan, deoarece are clemente constructive specifice acestora. Paletele rotorului sint mobile in jurul axului, asigurind o functionare la randamente ridicate In domenii extinse de debite si puteri. La cdderi mari, H=100~-150- (250) m, forma paletelor este ca a turbinelor Franeis lente, se construieste masina tip Kviatkovski (ig. 2.10). Pentru c&deri mijlocii, = 150 m, forma paletelor este 0 combi- nafie intre Francis rapid si Kaplan (fig. 9.11), se construieste turbina Deriaz, Aceste masini conduc nu numai la randamente ridicate, dar si la coeficienti de cavitalie ¢ mai miei, respectiv la infltimi mari de aspivatic. Printre centralele cele mai importante echipate cu turbine Deriaz amintim 18, 11]: Sir Adain Beck — Niagara — Canada P=33 000 KW, H=18-+28 m. Valdecanas — Spania P=80 000 KW, H=50-+76 m, Ajaure — Suedia P=93 000 KW, H—=44-60 m, Bukhtarma — URS, P78 000 KW, H=60 m, Amagase — Japonia P=50 000 KW, H=57 m. fn figura 2.11 se prezinta desenul de ansamblu al turbinei Deriaz de la CHE Sir Adam Beck. Regisim aici toate elementele constructive de Ia turbina Kaplan, doar forma paletelor si pozitia lor dilera. Trecerea curentului din apa- ratul director in rotor suferi 0 deviatie mai redusi decit la turbinele Kaplan. Turbina Deriaz s-a impus repede prin calitafile ei superioare, prin constructia, simpli, prin siguranté in exploatare. Blementele constructive importante ale unei turbine Deriaz stint urmitoa- rele: rotorul eu mecanismal de reglare al paletelor (1), paletele rotorului (2), 25BAAS Sony Fig. 2.11. Turbind Devias, aparatul director (2), paletele statorice (4), arborele (5), camera in spival’ (6), ‘tubul de aspiratie (7). Desigur si aceasta turbing este prevazuti cu regulator de turatie. 2.6. TURBINA BULB ‘Accastii turbind este un tip derivat al turbinei Kaplan dispusi orizontal, clireia fi lipseste camera in spiral, iar tubul de aspiratie este drept, ceea ce coi Guce la un eurent axial in planul meridional. Generatorul a fost dispus la ince- put in exteriorul turbinei, Ia periferia rotorului, iar pe urma in interiorul unei eapsule (unui bulb) [6]. Desi primele brevete dateazi din anul 1930—1983, constructia lor ia un avint deosebit abia dup’ anul 1950, eind se realizeaz& primele centrale mareemo- ‘tice, In scopul utilizirii energioi mareelor. In final s-a ajuns la o constructie foarte compact’, denumita bulb (fig. 2.12). Prezint& caracteristici optime de functionare in domeniul ciderilor joase, H—0,5-15 m, si debite foarte mari. Curgerea axial comport numeroase avantaje, Repartijia mai bunt a vitezelor la alimentarea rotorului permite o erestere a debitului specific, respectiv a puterii speeifice. Rezults de aici o reducere 2 diametrului rotorului, respectiv 2 dimen- siunilor acestei turbine fafa de cea clasie’, de tip Kaplan, eu 2+7% [16). Reducerea pierderilor hidraulice la intrare si in tubul de aspirafie asiguré ‘restere de randament. Coeficientul de cavitatie mai redus se traduce printr-o adineime mai mick a turbinei sau la adincimi egale, turatiile sint mai ridicate, iar alternatoral mat economic Avantajul principal al acestei turbine consti in aceea ed investitile totale se reduc la 15-+25% [4], fafa de solufia cu turbine Kaplan. Printre constructiile cele mai de seama a (6, 15, 16, 19]: Saint-Malo — Franta P=9000KW; H=5,+11m D=58m, La Rance — Franga P=10 000 kW; H=5,5-+11m; D=5,35 m. Pierre-Bénite —Franja P20 000 KW; H=8+11 m; D=6,1m, Beaueaire — Frante P=35 000 kW; Ht 15m; D=6,25.m." Kiev — URSS. P=23.000 kW; 11=5,6-+11,8 m3 D- Nijnii-Kamskaia — U-R.S.S. P=21 800 kW; H=21 m3 D=4; Saratov — U.RS.S. P=47 300 kW; H=10,6+15 ms D Elementele constructive importante ale unei turbine bulb, prezentate tn fig. 2.12, sint : butucul rotorului (1), paletele rotorice (2), paletele aparatului director (8), paletele fixe sau statorice (4), rotorul alternatorului (), statoral alternatorului (8), arhorele turbinei si al generatorului (7), capsule san bulbul (®), lagérul axial (9), tubul de aspiratie (10). tn evolufia turbinei bulb distingem turbina cu bulbul aval, la cea de la Ar- gentat din Franfa (P-=14 000 kW, H=16,5 m; D—3,8 m) si turbine eu bulbul in amonte, cum sint turbinele actuale. 273 & =rar Fig. 212. Ansamblul turbinei bulb. Bulbul amonte are numeroase avantaje fatit de bulbul aval mai seurt, ceea ce conduce la Iucréri hidrotehnice mai pufin importante, este ‘mai usor $i deci mai ieftin, randamentul este mai ridicat, iar duraia demont&rit si montirii este mai scurta. BIBLIOGRAFIE 1, ANION, 1, PREDA, I, ANGHEL, A. MIHATLOVIGI, A. Stadint comparatio al enrac Uerilelor unor turbine Kaplan de Joost eédere. Comunte. Contecinja de magni eescp sildeaulice, ‘Timisoara, 1964, 2. BARGLAZAN, A. Megini Maraalice, Vol. gl TT. Lit. 1.P.., 1963, Timisoara BARGLAZAN, A. Centrola hdrocletrel in 2.P.R, et turbina Keplan. Enersctlea, Buct- esti, Anal TV, 1956, 4 BARGLAZAN, A, ANTON, 1, PREDA, 1. Goniribuft la studial sf tnesrearea turbinclor Palion et’? rolortdiferift pe elas ax. Bul. st. tehn. T. P. To socia 11 (18), 1968, 5. BARGLAZAN, A, ANTON, 1. Goniribult la ulilizarea eerertrilor de laborator peniri 0 centratd fdroelctrted ext tarbina Kaplan. Dul. st, ‘elm. 1. P. Trp, seria 11.1 (15), 1956. BERNSTEIN, Li, B. Priamolocinte « pograjennie gharoagrepatt. Moskva, 1962, COSTE, FL., BITANG, ALEX., ANGHEL, A. Aspects referred fo Ue hydromecanica? eqat- ‘pament manufactaving) and eharacteristes from Ipdrocnergeic ond Navigation Suulem «Porte de Fls= Dante. AIRE Symposium 7, Viewae, 1075. 8. DERIAZ, P. The mised-flow oariable-pileh pump-turhine. Water Power, Feb. 3960. 9| ENGSTROM, F. Hydrate turbines for the third power plant af Grand Coulee Dam. AIRIT Sayimpostum 7, 1974. Vienne. PEAFFLIN, 700 MW France Turbines for Grand Coatee. ARH Sy 7 Viens, 1974 11, KVIATKOVSKT, V. 5. Diagonalnte Glidrolurbind. Masinostrvente Moskva, 3871 12! KOVALEV, Nu 'N. Procktirovante ghidroturbin. Masinostroeate. Leningrad, 1974 18) KOVALEV, No N. fsstedavanie, korsraironanie texpluatafia, Energomapinostroenie, 1975/2. 1, RAABE, J. Hydraullsche Morchinen tind Anlagen. T. 4.” V.D.1-Vetlag. DUsseidert, 1970. 15, STEKLOV, Mu Le Gortzonlainie ghidronticeite furbind. Maginosteoenie, Leningrad, 1974. GorTz, empestura 16. VIVIER, L. Turbines hgdrautiques ef (eur régultion. Ba. Abin Nichol, Paris, 3900. 17. + * Die Donaw als Warterkraftsioss. VN. Koska Wien — Berlin, 1964. 18. <4 * Hydranlie Turbines, Aydrogeneratore and Valoas realised tz Rumania, 1973. 19. ¥ + * Za Ranes. La Houille Blanche, 17/2. 1962 Bh, + * * Syateme hydroenergiique et navigable Derdap, (Les Portes de Fes), 1972. 21. + * + Turbines Neprpie. Neyrpie. DW. Alsthom,, Grenoble, France.[fe CAPITOLUL 5 € FENOMENUL DE CAVITATIE Cavitafiam de bule cave sefe se deplaseazd ¢ 5.1, INTRODUCERE Cavitagia fi suprafata solids ‘unei fierberi tw Cavitatia este un fenomen caracterizat prin aparitia, dezvoltarea si sur parea hrusci a unor goluri-cavititi, umplate ew vapori si gaze, in masa unui lichid, atunci cind temperatura sa este constant, iar presiunea scade la 0 anumiti valoare denumita critica Fenomenul de cavitatic se apropie mai mult sau mai putin de acel al fier- berii lichidelor. In mod curent, vorbim de cavitatie atunei etnd discontinui- tatile macroseopice sint cauzate de variatia unor parametri hidrodinamici si de fierbere eind variatia fluxului termie este cauza acestora. Atit intr-un Caz cit si in coldlalt cresterea cavititilor microscopiee se datoreazit dezechi- ibrului dintre presiunea din interiorul si exteriorul acestora, numai e& in pri- mul ‘caz cauza 0 constituie scliderea presiunii exterioare, iar in al doilea — cresterea presiunii interioare. Vizwal, zona cavitationali apare ca o masi amorfi, de culoare alb gilbuie 5.1.1, STADIL $I TIPURL CAVITATIONALE Aparitia primelor ule, vizibile, defineste stadiile cavitatiei incipiente, fig. 5.1. Fig. 53. Schema Prin asocierea mai multor bule se formeazit un nor sau o zona cavitationala care caracterizeazi stadiul cavitatiei dezvoltate sau industriale, fig, 5.1. Extinderea zonei cavitationale Intr-un domeniu mai larg duce la supercavitatie, Supercavitatia se intilneste adesea in functionarea turbinelor, pompelor $i elicelor de vapoare, fig, 5.2 Zonele cavitationale pot fi clasificate in: ‘ Lichidul in —cavitabie: mobil pier st care cis — cavitatie fixa, si-si mentini g — eavitatie turbionar’, Cavitatia ¢ —cavitatie vibratorie. | prezente intr-ur 62rd cova Fig. 5.1. Stadit de cavitatie. Covilatie exvolta ia mobili apare atunci cind bulele individuale tranzitorii sau norul de bule care se formeaza intr-un lichid fm punctele eu presiune sczuti (Page =Per) se deplaseazt cu curentul, dilatindu-se si apot surpindu-se brusc. Cavitayia fixii apare atunci cind curentul de lichid se desprinde de pe suprafata solid’ a corpului imers si prezint’ in zona de desprindere aspectul unei fierberi turbulente, fig. 5.3. 1a elice (a) si turbina Kaplan (). conlafece —_‘ederapor Cwrentde infooreere — Punctce stognore Lichidul invecinat cavitatiei confine numeroase cavitsfi mobile, relativ care crese la capitul din amontele zonei cavitafionale, pentru’ ca apoi ‘mentind geometria pind in aval unde se vor surpa si dispare. Cavitatia turbionaré apare in general in centrele virtejurilor, fig. 5.4, prezente intr-un curent, ca, de exempin, la elie, fig. 5.5, in urma pilelor de pod. 63Fig. 54. Schema pentru cavitatie Fig. 55. Cavitatie’ turbionard ‘turbionar’. fa al {in tuburile de aspirafie ale turbinelor. Aceste tipuri de cavititi au 0 duratti de existent mai redusk dectt eelelalte, " Gavitafia vibratorie apare pe supratefele corpurilor solide scufundate in lichide, unde printro migcare oscilantiapar presiuni critice de vaporizare. Acest tip de cavitafie apare in camerele de rire ale motoarelor eu combustie intern si in aparatele magnetostrictive, 5.1.2, EFECTELE CAVITATIEI Fenomenul de cavitatie a fost definit in primul rind prin efectele sale care constau in: = modificarea caracteristicilor hidrodinamice ale eurentului, — distrugerea materialelor, ~ zgomote si vibrati Prezenta cavitatiei atrage dupa sine ‘modifiearea liniilor de curent, discontinui- ‘ui In faza lichida, aparitia unni amestec de api, vapori si'gaze, cea ce duce la modificarea rezistentelor hidraulice. La ‘turbine, pompe si elici prezenta cavitatiel, exprimata prin modificarea curgerit, se ‘traduce prin scdderea randamentului. Efec- tul cel mai spectaculos al cavitatiet este distrugerea corpurilor solide, metalice sau nemetalice active sau inerte chimic. In figurile 5, 6, 7, 8 sint redati rotori de tur- Dine si pompe distrusi prin cavitatie. Feno- menul de eavitatie fiind in general an pro- : ces dinamic este insotit de intense zgomote tor Francis distrus prin 1 Vibrofii. Zgomotul apare indeosebi la BE 8G Hole gatas," Surpares cavitation, far vibrafile. din I 4Fig. 58. Rotor de pompa centrifuga distrus prin ca- vitatie, chid_se transmit paletelor masinilor si in general instalafiilor de turbine, Pompe si elici san constructilor hidrotebnice, 5.1.3. COEFICIENTUL DE CAVITAJIE Fenomenul de cavitafie find complex sa urmrit definiren unor coeti- cienfi sau criterii de similitudine care si caracterizeze stadiul cavitational. In vederea stabiliti unui asttel de coeficient. se analizeart paramettii geometrici, hidrodinamici si proprietitile fizice ale lichidului. Printre acesti parametri se refine in mod deosebit presiunea de vaporizare py, la temperatura la care ne referim, stiind cd aceasta este practic egal eu presiunea critica Per (Pe Per) de cavitatie a lichidului. In vederea stabilitii unor coeticienfi de cavitatie s& studiem curgerea in jurul unui profil aerodinamic, fig. 5.0, Astlel, ecuatia lui Bernoulli sorisi intre A si M este 2 2 Po, Me pt ae Tae tay Hat Ely aeCAPITOLUL 14 CONSTRUCTIA $I CALCULUL MECANIC AL APARATULUI DIRECTOR tn constructiile moderne de turbine s-au generalizat aparatele directoare cilindrice, conice si axiale [2 4, 5, 6} ‘riecatal director eilindle. Este utilizat de proferinta la turbine'e Kaplan gi Francis, fig, 14-1 sieste ampiasat tn spatele coloanelor statorice (st), Tale: ears cate sint montate in inelul superio: si cel inferior cu posibilitti Ge rotire, deoarcee fusurile tree prin lagére de alunecare. “aparatul director conic, fn aceasti constructia, unde axele paletelor aired tint situate pe o suprafaja conic, fig. 142, se obtine un gabarit ce tedus of greutate mai mick a turbine!, Struetura curentului la intrare in aoe rete siat uniforms, asigurind randamente mai ridicate. Utilizarea arti weratilor spatiale impane 0 tehnologie de executic si montaj mai pretentioasi. Suotateteld trontale ale paletelor necesita o preluerare dupa suprafete steric. Ble se folosese la turbinele Deriaz si bulb. Fig. 14.1, Aparat director cilindric, 439| | | i | 1 Aparat director axial. Astfel de aparate sint construite 1a turbinele bulb si la toate turbinele axiale unde lipseste camera in spiral, fig. 14.3. Gabaritul si greutatea acestei constructii sint mai mici decit Ia celelate tipuri de aparate directoare, dar tehnologia je executie este mai pretenfioasa, 14.1. SISTEMELE DE ACTIONARE A APARATULU! DIRECTOR Actionarea inelului de reglare si a paletelor directoare se face cu unul sau dows servomotoare. Constructiile utilizate 1a turbine mici eu un servo- moto? se prezinta ca in fig. 14.4, cu urmiitoarele parti componente : 1— ser~ Fig. 144, Mecanismul de reglare cu un Fig. 145, Mecaniom de re- ‘singur servomotor. flare cu doul servomotoere. vomotorul cu pistonul, 2— tija_pistonului, 3—manivela, 4—atborele de reglare, ghidat de lagirele 5 si 6, 7— pirghia cu dowa brafe, 8— tirantii si 9— inelul de reglare. Acfionarea cu doud servomotoare este astlizi cea i dita. In acest caz servomotoarele pot fi mon- tate in afara turbinei, in nige speciale, fig. 14.5, sau direct pe capacul turbinei, fig. 14.6. Constructia eu douk servomotoare are urmitoarele elemente: servo- motorul 1, tija 2, inelul de reglare 3, legat de tija prin articulatia 4,'si de paletele directoare prin mani- vela 5, respectiv Constructia din fig. 14.6 a, prevede un servomotor, cu pistonul de tip plonjor drept eu doui camere, instalat pe capactul turbinel printr-un suport In eonsoli, ft cea ee prezinti anumite dezavantaje. Inelul de reglare PE, 146. Servomotor 4 4 in constructie se tmbini eu pistonul servomotorului [print-o pating. ““"Scurbeta 4aConstructia din fig. 14.6 b are un servomotor torvidal, care se amplaseazi direct pe turbind lingd inelul de reglare, de care este legat printr-o articu- lafie sferie8. Prezinta unele complicatii de executie. Sistemele cu mai multe servomotoare [8] sau cele cu servomotoare individuale pentru fieeare paleta sint utilizate destul de rar, doar la turbine foarte mari, 14.2, MECANISMUL DE TRANSMISIE INTRE INEL $I PALETA Paletele aparatului director sint legate de diul bielelor, manivelelor si a unor articulalii cilindrie il de reglare prin interme- fig. 14.7. Fig. 14.7, Mecanismu! de reglare a paletelor directoare.bse amplaseazé ‘prntr-o. articu- eu mai multe flocare palet S| PALETA prin interme- 147. Biela este o constructie special, fragilé, care atunci cind intre dowd pa- lete fnvecinate intra un corp strain (lemme $.2.) sau elnd se gripeazi lagirele uneia se rupe, permitind inchiderea normali a celorlalte palete. Constructia din fig. 14.7 o,utilizeaz’i un inel fragil previzut. cu crestaturi speciale si care Ia o erestere a fortei de reglare de 1,5 orl fata de cea normal’, se rupe, In constractia fig. 14.7 manivela este articulati eu biela printr-o pating fixaté eu un surub tragil (dimensionat special) si care se rupe la 0 anu Initi solieitare. Aceasta prezinti avantajul reglirli ungimaii manivelei si dez- avantajul uncr dimensiuni mirite. Solutia din fig. 14.7 0, generalizati aproape la toate constructiile, are un olf cilindrie prevazut ou 0 sectiune redusi, fig, 14.18. Acest bolt leaga cele dou’ piese componente ale bielei, dintre care una este solidari cu fusul pale- fel si alta Libera. La suprasolicitare bolful se rape si cele dow piese se misc independent, iar paletele intre care se alld corpul strain, sau cele care au fost gnipate nu mai sint actionate de inelul de reglare, fig. 14.7 b In figura 148 este constructia mecanismulai de reglare al paletet direc: toare cu inelul de reglare si cu suportul acestuia pe capacul turbinel. Fig. 148. Mecanismul inclul de reglare a paletelor directoare, 14,3, PALETELE DIRECTOARE Paleta directoare este realizat& prin turnare sau sudare. In figura 14.9 se prezinta desenul de executic al unei palete realizata prin turnare dintr-o bucati. Deoareee suprafata exterioari a paletet profilate nu este prelucratl, se impune realizare& unel calititi superioare prin turnare. Se preluereazi me- canic doar bordul de fugi al paletei si suprafata de asezare, respectiv cea de fetansare 1a Inchidere completé, La Imbinare se prevede o garnituri de cau ciue vuleanizat. De regulé, paleta este goalii in interior. 443Fig. 149, Paletd directoare realizata prin tumare. ° of a oe T al Fig. 14.10, Paletit directoare realizath prin sudare, In figura 14.10 se prezint’ paleta directoare in constructie sudaté, care conduce la 0 greutate mai redusi si la un cost de execufie cu 40% mai mic dectt in cazul turnirii gs