'l

'I

\,

:i
I
I

lgt**."

I
1

Capitolul 1. Studiul temei de proictare

Tdierea cu jet de apdlapresiune inalta a fost folosita pentru prima data

de Dr. Norman Ftanz
in anii '50. Dr. Ftanz afost un inginer forestier care ciuta o metode^ maitusoara
de a tSia lemnul. El
nu a breat niciodat6 o masinE de t6iat folositd pentru rSierea remnurui dmixperimentele
lui au ajutat
ca aceast6 tehnologie s6 se dezvolte in ceea ce este azi.
.-.
Doud decenii rnai t6rziu, Dr. Mohamed Hashish a glsit o
-*4.a?irure de a adauga material
abtaziv in jetul de ap6. Folosind materiale abrazive o masina de taiere
cijet de ap5 la presiune inalta
poate tAia orice tip de rnaterial.
Taierea
o" apa este o tehnologie specialS urilizatd ir,. o u#lrare larg6 de industrii
inca
din anii 70. Din"u;"t
1993, odatE cu dezvoltarea telinologicd, aceasta terrno._ffgie a derrenit foarte
ciutat6
de firmele de specialitate- in ziua de azi sunt nenumdrate companii Ci{.realize,azaunprofit
mare
prin inlocuirea sau completarea masinilor conventionale cu metode moogni6 de
taiere cu jet de apd.
.

1.1.1.

Principiul

procedeului

i,

Procedeul de taiere cujet de apalapresiune inalta se bazeazapeefectul eroziv al apei

asupra
materialelor, efect amplificat datorita presiunilor si vitezelor extreme{u*rrari cu care jetuf
actionfaza pe suprafete foarte mici.
Se foloseste
cinetica a particulelor de apa, proiectate, cu foarte mare viteza pe
suprafata materialului"n-.tg1
de taiat. Yiteza este dc ordinul a 800-1000 m/.$r.in functie de presiunea de
lucru, de sectiunea jetului, de prezenta'sau absenta abrazivului.
Echipamentul necesar obtinerii acetui jet cuprinde:
:
- un grup hidraulic;
- un multipiicator de presiune;
- un acumulator(tampon intre multiplicator si locul oe folosirei; ..
- un circuit de alimentare a posfului de lucru;
...
un tub de taiere.

Fig.1.l,la Componentele

standard ale unei masini de taier{cu

jet de api

,I
:1
1

.:

;]

t's;,.FL{,:

Fig.l.l.lb

Principiul functional al unei instalatii de taiere cujer de apd

Apa la presiune inaltd pomeste de la pompd si este condusa mai intai catre un multiplicator
ulterior pAnl la capul de lucru pentru taiere cu jet de apa la presiune inalta.
Pentru bazul prelucrarilor ce presupun si utilizarea particulelor abrazive uici sist"mrl de fumizare
a
materialului abraziv introduce in lichid sub presiune materialul abraziv necesar procesului de taiere
cujet de apa cu particule abrazive.
Dup6 ce jetul de ape- iese din duzd energia este disipatd in tancul de colecrare a lichidului
care este de obicei plin cu apd si resfuri de la trierile anterioare.
Miscarea capului de tdiere are loc, de obicei in planul X-Y. Controlul miscari i se realirzeazd,
cu ajutorul unui echipament cu comand6 numeric6 care urmdreste profilul unui model CAD.
Masinile pot fi echipate si cu unele sisteme auxiliare cum ar fi: tancul de curStare automat,
sistemul de reciclare al ape4 capete speciale inclinate, sistem de monitorizare al axei Z, etc.
Ideal, se doreste o taiere cAt mai precisi intr-un timp cAt mai scurt si cu un cost cAt
mai mic.
Yiteza de t6iere este.in functie de materialul de prelucrat, geometria.modelului, software-ul
si
controllerul sistemului de miscare, puterea si eficienta pompei-de presiune pi alti factori cum
ar fi
materi alul abr aziv folosit.
Apa folosita este apa de la retea, care travers eaza mai multb etaje de filtru(2 .rL 3;, ultimul
de un micron; in unele cazui ea trebuie deduizata. pentru a fi adusa la presiune foarte
mare, se
considera caapa trebuie saprezinte urmatoarele valori maxime:
- materii dizolvate: 500 mgil ;
- duritate(CaCO:): 25 mglT;
de presiune iar

ti?

aciditare: pH 6.5:
alcalinitate: pH 8,5.
Debitul apei este relative slab; el se sirueaza in mod current intre 2 si 7 l/min; materialele
recente permit uneori atingerea uni debit de 10-i I Vmin.
a
Unii constructori adauga apei polimeri cu catena lunga care amelioteaza coetenta jerului de

apa.
:ll

'
,.j

..1-q

,r;,

+;.
,l\1
'i i
i"i;
r:i

,rIl."

;lri",

..:iEr

'- - ""';i'*;'

Fe: 2

Mn: I^gn;
mgll
cloruri(in Cl): 100 mg/t;
silice(in Si): 15 mg/t;
clorbiber: Img/l;
turbiditate: 5 mgl|'

,:,*it4r.,:,

Termenii tWaterJet' si 'AbrasiveJet'

sunt asemandtori dar nu identici.

Ambele tehnologii utilizeazd principiul presurizdrii apei la presiuni foarte inalte, dupa care se
directioneaza iesirea apei printr-un orificiu foarte ingust din safir 'Jewel". Jetul de apa este
presurizat, in mod obisnuit, la 1300-4000 barri si este fortat sd treacd printr-un orificiu ingust (uzual
de circa 0.18-0.4 mm in diametru). Aceasta conduce laoviteza foarte mare a jetului de apd (mai
mare de 3 ori dec6t viteza sunetului).
Tehnologia de taiere cu jet de apa la presiune inalta, "waterjet", foloseste jetul de apd ce
iese printr-un ajutaj calibrat pentru a tdia materiale moi dar nu este eficienti pentru taierea de
materiale dure.
Jetul de apa cu particule abrazive "abrasive waterjet" permite suplimentar si accelerarea
particulelor abrazive aflate in suspensie in lichidul de lucru si are la iesirea din ajutaj o vitezd.
suficient de mare pentru a tSia inclusiv materiale mult mai dure fata de cele posibil a fi taiate cu
tehnologia WaterJet:

3$J
;
Alimentare i
la j
inalta Ii

Alimentare cu apa la
presiune inalta.

cu apa

presrune

Alimentare cu
particule abrazive

Cap de taiere cu jet de apa

la oresiune inalta

Cap de taiere cu jet de apa la

presiune inalta cu particule abrazive

Fig.1.1.2. Variante constructive de capete de lucru pentru taiere cujet de apd la presiune inalta
(cu
cu sl
si rara
fi

icule abrazive)
zlNe

* ,''
i ., Jet de aDa
:. :/.
,1

-w':-,:....,,
#-, -, t. "l*d
--X'i
q#.,..,.
.

:a

.:

:tt{

t!

--

-..-"r.:l

s$
s*

...s

.Effi
E,

T\rb nrirt
(apalarticrile
atu'azir-e)

Structura capului de lucru pentru

Structura capului diJ'lucru pentru
Exentplu de operare pentru taierea
prelucrari cu jet de api la presiune inalta
prelucrari cu jet de api la presiune
cu jet de apa la presiune inalta 1cu
fira particule abrazive (detaliu duza de
inalta in antestec cu partlqule abrazive
nraterialul de taiat acoperit cu un
'
(detaliu duzi cu protectia inlaturati)
safir)
strat de protectie de apa)
F ig.
Detalii pentru
oentru duzele capetelor de lucru pentru prelucrare cu jet de ap5 la presiune inalta

3,,*-

-l
,!

146a

Structura efectorului:
Jetul de apa transmis prin duza din safir (ewel) antreneaza abrazivul care ajunge in camera
de amestec si il aduce la viteze supersonice. Efectul cinetic al particulelor de apa se adauga celui al
grauntelor de abraziv ce au o muchii de taiere.
Un efector de taiere a materialelor cuprinde:
- o duza de calibrare a jetului / "safir"(ewel) prevazut cu un ajutaj care defineste diametrul
jerului si debitul apei;
- o "camera de amestec" in care este introdus abrazivul in cantitate dozata(pentru taierea

abraziva);

un tun focalizator, al carui orificiu are un diametru usor inferior celui al 'safirului'(0.6 1.5 mm) si un diametru exterior are in jur de 6-8 mm.
Diferitele parti ale unui efector de taiere sunt solicitate putemic; uzura maxima ii revine
tubului focalizator. Durata de viata a safirului este in functie de calitatea apei, de numarul porniri si
opriri; ea este de ordinal a 2AO h. Durata tunului de focalizare este mult mai mica; ea depinde de
materialul din care este facut, de natura materialului folosit, de lungimea sa. Utilizari de mai lunga
durata se pot atinge cu tuburi de natura diferita, dar unele prezintaincovenientul unei mari fragilitati.
O buna functionare a tubului necesita alinierea perfecta a safirului si tunului de focalizare.
Pentru a facilita repunerea in functiune a instalatiei oprite, pentru schimbarea pieselor uzate au fost
aduse unele irnbunatatiri la conceptia tunurilor si exista la ora actuala solutii de inlocuire a ansamblului safir-tun sau de autocentrare a tunului, safirul ramanand pe loc.

.*.rs

,.

!i.'$ '

Fig.1.1.4. Tipuri de piese tipice pentru taiere cu jet abraziv

1..

1.2. Avantajele si dezavantajele

rocedeului

'

Masinile de tSiere cu jet de ap?- abraziv se caracterizeaza in exploatare prin urmatoarele

avantaje:
-. I . sunt masioi psor {e.prograryat si de configura,t. Procedura de schimbar.e_ a sculei.este foarte
simpla (exist6 un singur cap de lucru care se poate echipa cu duze diferite).
in
tirnpul prelucrarii nu se produce arderea stratului de material invecinat zonei de taiere si
'
nici defecte mecanice (zgdrienrri) pe suprafetele rezultate dupa taiere, iar prin taiere cu viteze
corect selectate se obtine o margine neted6 reduc0ndu-se astfel necgsitatea unor operatii
l

I
'
r
'
r

secundare;

nu se induc tensiuni mecanice in materialul taiat iar solicitarile aplicate masinii in timpul
prelucrfii sUnt foarte mici;
complementeazl masinile existente in intreprindere utilizate pentru operatii de procesare
primara sau secundara;
se poate,taia rapid aproape orice tip de material;

flexibilitate tehnologica - se trece usor de 7a realizuea unui anumit profil dintr-un anume
materialla un alt profil din alt material.
!e pot rializatdieturi fine (cu o lStime a taieturii =0.5mm) care indepdrteazdfoarte putin
material. in general tdietura are o ldtime cuprinsd intre 1.0 si 1.3 mm.

t,,

,&
*;-r

:4"
,.,a:,

.ri.l',,

ri;

.,!,.t
;r.?;,,

l?F"e*,,

I
I
I

'1
deseul metalic este mai usor de
se poate trece cu usurintd de la productia de serie mare la productia de unicat;
sunt foarte sigure si nu fac mult zgomot. Tdierile sub strat'de apa se realizeazd, in majoritate
cu nivel de zgomot sub 80 dB;
procesul de tdiere este unul curat, nu sunt folosite sau produse gaze, lichide sau uleiuri toxice
in cadrul procesului de

reciclat;

prelucrare;

I
I

r
I

'

forme foarte complexe sunt usor de realizat folosind o singuid scull;

tolerante foarte bune pentru piesele decupate (+0.13mm :.+Eiere cu vitezl mare, a0.05mm tSiere foarte precish);
necesitate miniml de fixare si ajustare a reperelor prelucffi]
nu este necesard realizarea unei gSuri pentru punctul de star{ral prelucrarii;
se pot taia pl6ci groase de material, iar in cazul otelului sepot prelucra table cu grosime mare

(25.100 mm).
. ,i.
exist6 si masini care vttlizeaza ulei vegetal atunci cand,Qft,it procedeu de taiere se foloseste
irq,
in industria alimentar6.
Principalele dezavantaje ele utilizdrii tehnologiei de tdiere cu

jet de ap6 la presiune inaltd

sunt:

.
.
.
r
.'
.

I
'
1.1'.3.

'
elte un procedeu mai putin rapid;
cosruri de exploatare medii spre mari;
l
.r*
umiditatea pieselor dupd tdiere;
puterea reziduald, ajerului riscd sr deterioreze alte p6rti ale piesei;
formarea picdturilor conduce la umezirea organelor posturilor de lucru;
nZ.moluri formate din abraziv si pulberi metelice;
,.;,r:.
puterea hidraulici mare, ceea ce atrage dupd sine o puieie instalatl intre 5 si 150
functie de m6rimea instalatiei.
l
instalatia hidraulicl de inaite presiune necesit6 solutii constructive de mare fiabilitate;

kw, in

instalatia hidraulicd poate genera un nivel ridicat al .poludrii sonore lucru ce impune

montarea acesteia in interiorul unor incinte cu posibilitati de amortizare a zgomotului.

Abrazivi

Abrazivii de caracterizeaza pin: duritatea lor, fragilitatea'sau sensibilitatea la explozie sub

efectul eforrurilor la care sunt supuse cand lovesc piesa si granulometria materialului.
' AbraZiv-iittt17ilati cu un jet ddapa la'piesiune foarte riiare sunt, de cele mai mulre
ori, de
origine naturala, cum ar fi olivina, granatul, corindonul, zirconul. Se mai folosesc diferiti silicate din
zguta de la furnale. La modul cel mai general, duritatile mari ale materialelor abrasive sunt folosite
pentru rezistentele mari ale metalelor. Asrfel, silicatul de zgura este potrivit pentru aliajele
usoare,
olivine pentru otelurile obisnuite si fontele cenusii sau cu grafit, granatul pentru otelurile aliate,
dure(Cr,Ni)
Ale-eerea unui abraziv nu are numai un aspect ethnii; aspectele economice sunt, de
asemenea, foarte importante; ele privesc prerul abrazivului, consumul, performantele, cheltuielile
determinate de uzura mai mult sau mai putin rapida a componentelor utului, in special a tunului
focalizator, in corelatie cu gprirea din exploatare pentru s"hi*burb, pieselor si regtaiut de durata
I
-- --o-'
mai mica sau mai mare.
,.11,
Abrazivul nu este reciclat, deoarece el se afla in amestec'cir particulele materialului taiat si
astfel sufera modificari importante ale configuratiei cristaline. r

ui
rjl".

,ii*.:
,rs.
r,1ir'

#i:

L.1.4. Parametrii regimului de Iucru si factori de influenta Ia taierea cu

jet de apa la presiune inalta
a) Parametrii hidraulici:
- presiunea jetului de apa p;
- debitul de apaQ;
- diametrul duZE-i d;
- vitezaapei in d'uza w;
b) Parametrii p.ocq$r.f-ui de taiere
- distanta de la,duza la material

A;

- viteza de taie4g.v;
- latimea taietffii b;
In cazul utiliffi procedeului de taiere cu jet de apa abrtziva Ia presiune inalta mai
intervin inca doi pat'&tiii hidraulici:
- debitul de alii:aziv;
- diametruldealimentare.cuabraziv
.

Se prezinta mai

a)

jos influentele pe care le au o serie de parametrii asupra taierii:

lungimea fu{lului de focalizare

@sesitueazaintre50si100mm.Atuncicandlungimeatubu- o marire a latimii taieturii;

- o Jupuire?,iiai puternica a suprafetelor taieturii;
- o crestere a efectului de polizare a suprafetei de taiere;
- o usoara redugere a vitezei de taiere
Atunci cand grosimile de taiat ating sau depasesc 40 mm, este necesara folosirea unor tuburi
lungi (75-100 mm).
.'

b) diametrul tunului

de focalizare
Atunci cand diametrul tunului creste
- o largire irescuta a taieturii;

se observa:

un efect de polizare a suprafetei de atac mai important;

o reducerea calitatii suprafetei de taiere;

o viteza de taiere mai scazuta (cu o calitate echivalenta a suprafetei);

un unghi de taiere mai mare al muchiilor taieturii.
. Exista o stansa-legatura intre diametrul tunelului si abrazivul folosit;
adaptat permite realizarea unei viteze a abrazivului apropiata de cea a apei.

un diametru bine

..:

c)

debitulabrazivirlui

Pentru un proces de taiere abraziva stabil exista un debit optim in functie de profunzimea
taierii. Un debit mai mic da nastere la:
- o scadere a eficientei procesului de taiere care impune scaderea vitezei de taiere;
- o crestere a rpghiului suprafetelor taieturii si a adancirnii striatiilor pe suprafata taiata.
Un debit pr"u **5 este insotit de:

-risculburarii.tunului,decio.u.g"."discontinuaajetului;

uzura accelerata a tunului de focalizare.

.!1

't
I

'tBi!+,

d)

qranulatia abrazirrului
Arunci cand marimea granulelor de abraziv scade, are loc:
- micsorarea largimii taieturii;
- reducerea striatiilor pe suprafetele taiate;
- reducereavitezei de taiere.
Particulele ale caror dimensiuni sunt prea apropiate de cele ale diametrului tunului de focalizare risca sa dea nastere burarii; lucru ce-conduce la reducerea energiei cinetice a particulelor, ceea
ce limiteaza profunzimea taierii.

e)

natura abrazivului
El are influente asupra:

vitezei de taiere;
calitatii taieturii, care scade odata reducerea duritatii materialului abraziv.

diametrul duzei / "safirului"

Performantele jetului scad cu cresterea diametrului duzei de evacuare a jetului: se reduce
viteza de taiere, iar striatiile devin mai accenfuate.

g)

i-:t*f:

:i'1r

presiunea ietului
Grupurile de pompare pot oferii presiuni pana la 4000-4200 bar. Totusi, prin folosirea
abrazivului, presiunile de Iucru sunt adesea mai mici, ele situandu-se in jurul a 3000 bari.
Atunci cand presiunea jetului scade, adancimea si viteza de taiere scad, deoarece viteza apei
(si deci si cea a particulelorabrasive) se reduce.

h)

yiteza de avans
Deplasarea cu viteza de avans a jefului da nastere la striatii al caror aspect si adancime sunt
influentate de viteza de avans si de grosimea materialului taiat.
Asrfel, in cadrul testelor realizate pe blocuri din otel comun, avand o grosime de 30, 50 si 80
mm, viteza critica remarcata in cazul unei presiuni de 3000 bar, utilizand ca abraziv granatul, a fost
de 90, 39 si22 mm/min.

i)

distanta tun-piesa
In mod normal, distanta dintre tunul

de focalizare si piesa este in jur de 4-5 mm. Odata cu

latimii taieturii si cresterea unghiului suprafetelor

cresterea acestei distante se realizeaza marirea

taiate.

j)

'

unshiul ietului in raport cu piesa

Ca[tatea suprafetei se mentine pana la o incidenta de 45o; aceasta calitate scade apoi, iar la
15" taierea devine imposibila.

k)

forma seetiunii de taiere

La o reglare identica a parametrilor si pastrand jnaltimea tubului in raport cu un plan orizontal support, o forma cilindrica se taie mai greu decat o forma paralelipipedica, irnportanta
sectiunii taiate in unitatea de timp (diametrul fiind identic cu grosimea) este sensibil mai mica atunci
cand viteza critica de separare este mai mare. De aceea, in cadrul unei probe ce iffieali zat, s-a
constatat ca. la o epruveta de QSontnt, capacitatea db taiere a fost de 1178 mm/min, in timp ce,
pentru o bara de aceeasi grosime, aceasta capacitate a depasit 2000

mm/min.

l'l&.-t*.

L.1.5. Categorii de materiale prelucrabile

Cu ajutorul acestui tip de prelucrare se pot taia atat materiale metalice, cat si materiale nemetalice sau compozite in functie de tipul de procedeu folosit(cujet de apa saujet de apa abraziva).
Exemple de materiale ce pot fi t6iate:
- cu jet de apl pur ('waterjet'): cauciuc moale, spum6, foite de metal foarte subtiri, covor,
h6rtie sau carton, dulciuri, materiale textile, lemn moale sau subtire, alte materiale moi
- cu jet abraziv de api ('abrasivejet'): otel, titan, aluminiu, cupru, bronz, cauciuc tare,
piatr6, lemn tare sau gros, sticlS (chiar si anti-glont), marmurS, plastic, naylon, grafit,
ceramice, fibri de carbon, materiale compozite, kevlar, granit, otel inoxidabil
Firma Americana ASI Robotics, in prezent divizie a companiei Flow International, a realizat
un sistem de taiere cu jet de apa abraziva ale carui performante au fost prezentate in revista
"AMERICAN MACHINIST" in numarul din octombrie 1989.
In continuare se prezinta performantele obtinute cu ajutorul acestui sistem prin regimurile de
lucru realizate la prelucrarea diferitelor materiale. Aceste performante sunt afisate in tabelul
urmator.
'abel

Re

n de Lucru realiz.are

ritelor ntateriale

tru

Materiale

Grosimea(mm)

Yiteza de taiere
(mm/min)

Calitatea conturului taiat

Material nlaslic

2.2

508-1270

Aluminiu

t.27

50-t27

Carton

1.3

6096-15240

Debrim
Fibra de sticla
Aldehida formica
Comoozitie srafit
Kevlar

20

50-r27

2.54

1016-3810

buna
rugoasa
foarte buna
buna
acceptabila

36830

1.5

1.5-6.35

Plumb

3.1

Plexiglas

635
1270
254
762-889
5715
1270
254-508
60960-91440
50800-60960

4.44-12.7

Circuite imprimate
P.V.C.

1.2'7-3.1

Cauciuc

1.27

Vinil

6.3s

f.buna(acceptabila)
buna(usor rugoasa)
foarte buna
buna

buna(f.buna)
buna
bund

Lemn

3.1

1016

foarte buna

Acrilati
Sticla

9.5

38r-1270

buna, foarte buna

3.1

functie de profil

Carbon(compozite)

3.1
12.1

2540-5080
1270-1905
254-s08
2540-6350
3810-1620

Sticla compozita
Fibra de sticla
Sticla foi

Grafit(rasini epoxidice)

3.1

2.54
6.35
:,,!,*

1016-38 r 0

6.35
3.1

buna
buna

2540-38 1 0

1.6 '
25.4

Kevlar

buna

38 1- 1778

",

10

'%*.,'.

16-127
762-1270
254-635

buna
buna
buna

t;-

+t.

25.4

Compusi fenolitici
Banda cauciuc

76-127

12.7

254

6.35-t2.7

254-381
5080

buna

Yiteza de taiere

Calitatea conturului taiat'

7.62

buna

Tabel 2 : Materiale ceratntce

ceramice cotnoozite si m.etalice comnozi

Materiale compozite

Grosime(mm)

(n-rm/min)

Zirconiu dur
Carburi silicon

6.35

38.1

3.1

38.1

AlzOz/CaCr
607a/40Va)

3.1

50.8

si-c/TiB2(15%)
MglB4C(157o)
AllSiC(157o)
AUAl,O,fiSVo)

6.35

8.89
889

3.1

12.1

6.35

'

,...

It?'fi'

1our1"

6rrn3

,1j3:;

203
381-508

buna(foarte bu na) " Ti..

buna(foarte buna)

Calitatea conturului

Tabel 3 : Materiale ruetalice si nemetalice

Materiale metalice

Grosime(mm)

Yiteza de taiere
(mm/min)

Aluminiu

5.J
5.58

508-1016

Teava de aluminiu

Aluminiu tumat
Aluminu tabla

Alama

Bronz
Cupru

10.1

381

12.7

152-254

16.2

t2.7-t27

101.6

s-50.8
457-508

3.1
12.7

'

1270

79

107-t27
t9-76

27.9

25.4

3.1

50.8

AliaiCu-Ni

3.1

Cu-Ni
. Plumb

s0.8
6.3s

Magneziu
Table subtiri otel

9.525
s.08

304-355
38.1-101.6
254-1270
76.2-203
127-387

Otel carbon

6.35

254-304

t9

101-406
10.16
76.2

50.8

76

Otel aliat

190.5

381

buna

Lri*ti:

rogoasa

buna sau usor rogoa$'a

usor striata
buna
buna
muchie curate
muchie curate
buna(striata).
acceptabila
buna
buna
buna

In tabelul urnator sunt prezentate valorile specifice pentru regimurile de lucru la taierea cu
jet'de ap4 rezultate obtinute experimental in cadrul Laboratorului de taiere cu jet de apa la presiupe
.t,:
inalta(l.C.T.C.M. Bucuresti).
,j.

':.:!

*I.

.'.ti'.

'i'
'

lij,,,

..rij
-:9,'
'tlD,.

Tabel4:: Regirtturi
R
de lucru realizare Dentru orelucrarea
Tipul
Denumirea
Grosimea
materialului
(mm)
materialului

rite16r materiale

Vireza de
taiere('cm/min)

Hartie de scris

25

'7

(70glm2)

50

..6

Hartie si

Carton tip dosar

50

.7,5

carton

(250slm2)

- LC.T.C.M.

Aspectul taieturii

Neted, fara rupture

Neted, fara rupture

la iesire

{#',,

Hartie de scris cu
coperti de carton
Carton coperta
carte
Panza cu insertie
plastic pentru

20

0.9

i8

30

0.9

.,ij';.
.&-

10

2
Tesatura bumbac

Stofa

10
10

Matase

r0

300
:

100

r+!90

2
2

100

''

,...;*

Lemnos
Mase plastice

Lemn

i0

3.5

1.2

Placaj

.+

1.3
1.5
1.2

..1

PFL

t0

PAL

.4

PYC

4.5
6

1.8

1.2

1.4

1.3

Placa circuite

la iesire
Neted, fara rupture
la iesire
Usoare desprinderi
la iesire
Neted, fara rupture
Ia iesire
Margini rupte cu

franjuri

jaluzele

Materiale
textile

Bucuresti

Latimea
taieturii
(mm)

'l':2

2.3

1.1

Margini rupte cu
franiuri
Margini fara franiuri
Margini rupte cu
franiuri
Margini netede fara
franiuri

1.5

1.4
1.2

imprirnate
Plexiglas sticlos
Ferodon

Materiale

Aluminiu tabla
Otel carbon

metalice

Otel scule

,1

1.3

90

1.5
1.4
1.4

80

10

60
25.4

1.3

Buna

2-54

1.2

Buna

19

127

1.3

177

1.1

25

76

1.3

',:*'

f,

10

r:,
,,

.ti.,.
'{.

'ii

. !\.;

, :,.i"..
,.!

. .atir.
. i],.,'

.-il].

...:ti-l

.$};..
. ri.!l-'

Striara

I.

Factbri primari care determindviteza de tfriere sunt:

natura si grosimea materialului

Duritatea: in general materialele dure sunt t6iate mai greu dec6c cele moi insd sunt o serie de
exceptii de la..aceastd reguld. De exemplu, granitul care este un material dur este tdiat semnificativ
mai rapid decit cuprul care este un material mai moale. Granitul se sparge mai usor datoritd faptului
c6 este fragil De asemenea otelul dur este tSiat aproape in acelasi interval de timp ca otelul obiinuit.
Grosimea: cu cAt materialul este mai gros cu atet viteza de tdiere este mai mic6.

2.

geometria.diodelului t6iat
Este ;1-ir:esar sd se incetineascS tSierea c6nd se parcurg linii curbe sau colturi exacte.
Deasemettedtri.pierde un timp aditional pentru strdpungerea materialului. De aceea, piesele cu multe
colturi sau lihi! eurbe sunt t6iate mai incet dec6t p.ont.t" cu forme simple.
3. rezultatuli[-orit
Duii,.*-:doreste o tolerant6 bun6 si,/sau o suprafat5 finalS de o calitate superioari., timpul de

prelucrare v&$;mai mare.

software-u[j;eare controleazd miscirea
5. puterea duzei(presiunea si frecventa de curgere a apei)
.6. cantitatea si calitatea materialului abraziv folosit
Tipul abrazivului: in industrie se foloseste granatul cel mai adesea sau oxidul de aluminiu. Se
pot folosi ins6 si alte materiale abrazive mai dure pentru o o 6iere mai rapid6.
Cantitatea de abraziv: in general, jeturile abrazive consumd intre 0.25 si 0.5 kg de material
abraziv pe rdffi.
Calitatea muchiilor t6iare se imparte in 5 categorii, de la e1 la e5.

4.

Q2

extrafine
.

Fig.l.I.5.

ine

Q3

middle

Qs

Q4

rouqh

very rouqh

Calitatea muchiilor taiate cu jet de apa Ia presiune inaltl

Q1 reprezin5 tdietura realizatd, cu viteaza cea mai mare si este folositd ca tdietur6 primar6
pentru separare'de material. in functie de muchia finald cerutS se selecteazd. o vitezd,mai scazuta
corespu.nzStoare categoriilor de la Q2 Ia e5.
80vo, 60vo, 1A7o sau 20vo din viteza maximS) sau calitatea muchiei(foarte slabd. slabd, normal6,
bund si foarte bund.)

lt

'iP'q:r:

in functie de intrebuintarea pieselor rezultate, tdieturile realizate pot necesita muchii cu

calitSti diferite. Calitatea muchiei ifecteaza direct costul operatiei deoarece timpul realizat
cu
efectuarea operatiei este mai mare sau mai mic in functie de calitatea aleas6.

Fig.1.1.6. Exemplu de

utilizare@

1.2. Sisteme flexibile de taiere cu jet de apa la presiune inalta

1. Robot de procesare si sistem de inspectare

Parenr :5390128 (US patents)

Sistemul automat este folosit pentru taierea si inspectia parrurilor complexe,

- -r---' realizate din

materiale compozite, utilizate in industria aviatica.

Capul de lucru pentru taierea abraziva cu jet de apa, montat pe prima axaZ,
este numeric
controlat pe 6 axe de catre un manipulator gantry/water jei(axele x, i, i,
c, A, B). un senzor este
montat pe cea de-a doua axa Z pentru a calibra./masurJetalona trei puncte
specifrce care stabilesc
orientarea parfului pe directiile X,y si Z ale robotului gantry.
Sistemul automat de taiere si inspectie are in componenta un controlle
r ce realizeaza:
definirea geometriei parturilor, programata CNC;
statie de taiere pentru decuparea parturilor definite prin program;
- localizarea partului ce urmeaza a fi taiat;
masurarea abaterilor fata de pozitia de taiere prescris4 prin program;
- corectaieapzitiei curente cu ajdtorul unui piogram de compliinta incorporat.
Taierea abraziva cu jet de apa este utilizatapentru decuparea aripilor
de avion sau a unor
portiuni din ampenajul avionului, acestea fiin d. realizite din mateiiale
compozite.
Capul de lucru este dotat cu trei axe de rotatie, A, B si C programabile.
Deasemenea, perimetrul partului este configurat si programat numeric relativ la axele X,i
,z ale manipulatorului gantry.
' Fiecare part este identificat cu mare acuratete prin trei puncte de referinta. Aceste trei puncte
sunt masurate de catre un sensor de proba montat pe cea de-a doua
axa Z a robotului. Senzorul
citeste si traduce abaterea de la pozitia data si utitizeizaaceste informatii
pentru a reprograma capul
de lucru conform cu locatia actuala a paltului. Acelasi senzor
de proba este progr_amat separat pentru
inspectarea acuratetii taierurii prin inregistrarea si printarea masuratorilor
indicand orice deviatie si
confirmand taierea partului intr-o toleranta acceptabila.
un part proiectat si fabricat ca o singura piesa din material compozit este prevazut
cu trei
puncte de refcrinta distantate intre ele si un controller pentru
definirea partuliii si a'pozitiei pe cele
trei coordinateX,Y si Z.
Axele Zl(lo) si22(11) dotate cu irn cap de lucru respecriv un cap de proba
sunt intrebuintate

pentru pozitionare mecanica respectiv CNC(iontrol. numeric

computerizat) si CN4M(coordinated
Measuring Machine)- Proba(12) masoara abaterea, pe directiile XiZ,
de la pozitianominala

furni-

t2

:l
ri

ii

r'l

'%
zand totodata datele necesare controlerului pentru u .o*p.ni ubut...u de pozitie. Taierea cu jet de
apa este realizata cu ajutorul capului de lucru CNC(13).
Spatiul (14) este destinat mesei de lucru UHF(Universal Holding Fixture)
Sistemul din prezenta inventie cuprinde 6 axe controlate numeric de catre un robot gantry cu
doua axe Z. Capul de lucru(l3) avand punctual de focalizare(l5) este prevazut cu un 'prinzator,
(catcher) integral(16) care are rolul de a disipa energia. Capul de taiere(13) este atasat axeiprincipale Zl si se poate roti pe trei directii(A,B,C). Axa A este utilizata pentru controlul pozitio-narii
'prinzatorului'(catcher positioning control). Axa B realizeaza o rotatie deasupra unei axi imaginare
trasata la 45" fata de planul XY. Axa C constituie rotatia in jurul axei Z. Toate axele de rotitie se
intersecteaza in punctual focal(15) pentru a facilita miscarea precisa a end-efectorului.
Proba(l2) este prevazuta cu un palpator conic, sfera calibrata, conexiune la unitatea CNC,

legatura intre CNC si CMM prin PC cu ajutorul caruia se pot afisa puncte, diferite caracteristici,
valori nominale si actuale, tolerante admise, deviatii si erori.
PC-ul ASI primeste fisierele program CMM DMIS de la un FEP(front end processor) care
sunt apot transferate catre CMM. Aceste fisiere contin informatii despre localizarea si inspectia
parturilor. ASI PC primeste deasemenea programele pentru tuereacu jet de apa de la acelasi FEp.
Robotul Gantry utilizat in system este deplasabit la sol(pe sine), actiona-rea se face utilizand
servomotoare de curent alternative iar controlerul este furnizat de firma Fanuc(Fanuc IS-MAMA)
utilizand un PC cu interfata duala ASI PC si CMM PC pentru localizar6,taiere si inspectie. Stuctura
portanta a robotului este din otel iar sisternul de control al robotului este localizat pe partea laterala a
cadrului de sustinere si permite monitorizarea iesirilor din sistem. Deplasarea pe aiiectia axei y se
rcalizeaza utilizand suruburile cu bile.
The General Electric Fanuc S-15 MAMA system controls up to eleven axes of servo control
and part program storage memory 320M. Controller includes synchronous control for driving gantry
machines, parallel axis control for simultaneous movement of Z or more axes by the same program
address.

320M.

Controlerul Fanuc S-15 MAMApoate controla mai mult de 11 axe si are o memorie de

/0

tls/
/5
/6
ENCLG9URE

FFS'fr

ELEVATIoN

Fig.1.2.1.Vedere Iayout din a robotului gantry

'"ier{..,

13

<-->

>60
+ur

(r)

z,

5E*cI

r-1
=3;88

to
lq

bo
C)

)a

z.

cd

(5

(.)

6
J

tUJ

F
a {,
4 tn
E
trJ

.?
u,

()

.I

LT.l

tlJ

LL

ct>

(4

cc

E,
@

z.

tV
J
:)

tr

o
bo

l-Jr
/lE*l

l;Fl

,lo

Ltd

Ef

J
ec

(f,

;?

?;

(f)

al
co

k
N

a
1

.i',

...

,": ,:

1.3. Analiza comparativi a ciriematicii echipamentelor tehnologice

de tfliere'cu jet de ap6

r.3.r.

rntroducere:

Marea majoritate a sistemelor de taiere cu jet de apa la presiune inalta au la baza structuri
cinematice similare robotilor de tip portal dublu putandu-se face o urmatoare clasificare a acestor
masini:
.'...
- masini cu structura cinematica t1p;portal dublu deplasabil la sol cu 3 axe comandate
numeric(fig.a);
- masini cu structura cinematica tig.gortal dublu deplasabil la sol cu 5 axe comandate

{i..'j

numeric(fig.b);

- masini cu structura cinematica tip portal- dublu cu structura portanta deschisa(fig.c);

C:d
r

r
r

Fig. 1.3.I Structuri cinematice principale'pentru masinile db taiere cu jet de apa la presiune inalta
Axele comandate numeric ale unui robgl de tip portal dublu sunt:

X - translatia longitudinald a .f,d*trl d^reptunghiular execuratd

(miscarea I);
axa Y - translatia cSruciorului mobil iii lungul traversei(miscarea II);
axa Z - translatia pe verticald a culisei(miscarea III).
axa

:l-,

'.':
'

,, tL.'

ui
"E:

. .l-'i;t.,''

-,si

, :q

"t.

i}}i:

15

de rraversa mobill

J
1

q
1

l.3.iMasini
numerrc

cu structura cinematica tip portal dublu deplasabil Ia sol cu 5 axe comandate

fitlF:

-t:-'

Iat'..

.!iL'-

r***r : Fig. 1.3.10 Schema cinematica

a)" AF Series

5 Axis Wateriet

Fig.

l.3.II

robot portal dublu deplasabil la sol cu 5 axe comandate numeric

FIow Corporation

Sistem Flow AF Series_5 Axis Waterjet

Aceste sisteme folosesc un jet de ap6 abraziv si se remarca prin faptul cd pot
taia in spatiu
tridi mensional forme foarte complexe.

1.3.5;,$oboti industriali tip portal dublu

r.'

r6
JI:
I

rii

:rA:

j,

*%,,*,..

).

:;

:t.i
;l
'Y,f*fur-,"

Fig. 1.3.14 Schema cinematica robot tip portal dublu

Hvdrocut HR - ESAB

Fig. 1.3.15 Sistemul.Hydrocut High_Rail

Hydrocut High-Rail este prima masina de taiere cu jet de apalapresiune inalta

cu structura
tip robot gantry. atat deplasarea traversei mobile p" gilou;"tr liniare ale strucfurii
portante a
robotului cat si deplasarea caniciorului pe traversa se .eatir"aza
Rri mecanisme de tip suruburi cu
bile.
. Pentru automatizarea completa a proceselor se utiTizeaza un sistem CNC complex ce permite
printre altele taierea cu plasma si cu jet de apa pe aceasi masina.
1'3'6' Alte categorii de RI pentru taiere cu;et ae apa Ia presiune inalta -Roboti industriali
tip
brat articulat cu 6 grade de Iibertate
de-

t7

.{.+kqq;-

"tsi*.4".

/// //
' /,/ / , / robot
tip brat articulat

1.3.16 Schema cinematica

bot

- FIow Corporation

*rt'
j

:i t: - .

Fig. 1.3.17 Sistem Flow 6-Axis Abrizi;;

if...i]..,:,t .:i:.. r,tiri:ij1

w;i.;;.t

r{oUot

Acesti roboti, de tip brai ar.ticulat, reprezinti o solutie economic6 penru masinile multi-axe.
Acesti roboti m5resc flexibilitatea aplicatiei cu o inaltd repetabilitate tridimensional5 si cu capacitlri
ridicate de tdiere.
'.?,+??.

18

'1tfl4+._

's

st{Effia
:*;

.5
!

i..

t
,

.j

1i.:. : : i

.1.

la

jll;lt:r

il,-:..,j:i::5:i.,

*{
';.4,
.j::

:'

,f

,i

i
i-i

t.,

f,r*ii*{

.-..:,:i1
':,1
'.

' ,-ria'.' :
. , -l r-::11 ,l

,r:. ,i
.t

[
;:*
-xt
.E

e
E

.PI**:+t-;
::. i'f,

,'5

,t,

20

Elemente componente ale instalatiei de producere

jetului de apa Ia presiune inalta

(1 singura schema la alegere din cele doua de mai jos)

I'
I

[,:

t.:

Exista doua variante constructive ale instalatiei de taiere cu jet de apa la presiune
inalta,
diferenta dintre acestea rezumandu-se la modul de aducere a apei la presiune inaita.
Astfel, apa
poate fi adusa la presiune inalta prin intermediul unei singure pompe.
Intr-o prima varianta apa poate fi adusa la oresiune inalta prin intermediul unei singure pompe fara existenta a doua ,,etaje" hidraulice(fig.1.4.1.)

| .SF'
|

I
I
I

".',

;ii:
.*:'; 'i/'

:"1:;.
ii,E}.

,"t'

l,
I

1**,

l.I

In cea de-a doua varianta, apa este adusa la presiune inalta prin intermediul a doua
,,etaje,,
hidraulice, unul de joasa presiune si unul de inalta presiune din aceita facand parte
multiplicatorul
ce tine lo_c de pompa la p_rg_s_1qge jq-atta.{fie.I.a.2.)

I
l*

,r:

tr:

2l