Professional Documents
Culture Documents
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la
mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si
vei invata sa-ti numeri si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreiig
31 - einunddreiig
32 - zweiunddreiig
33 - dreiunddreiig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fnfzig
51 - einundfnfzig
52 - zweiundfnfzig
53 - dreiundfnfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreiig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
2
.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand
numeralul 20 -zwanzig;
Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste)
ein.und.neunzig
Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.
Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut!
= Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/
Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o
ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.
Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.
Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.
Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde
este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.
Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? Da, te rog/ Desigur/ Sigur.
Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va
deranjez? - Nu, intrati va rog.
Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....
Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.
Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal
meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine
tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da,
bineinteles/ Nu.
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe
keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine
ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih
bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
Exercitiu (bung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai
multe adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/
mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.
Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait)
FRHLING (Friulinc) = Primavara
SOMMER (Somr) = Vara
HERBST (Herbst) = Toamna
WINTER (Vintr) = Iarna
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)
Januar (Ianuar) = Ianuarie
Februar (Februar) = Februarie
Mrz (Mer) = Martie
April (April) = Aprilie
Mai (Mai) = Mai
Juni (Iuni) = Iunie
Juli (Iuli) = Iulie
August (August) = August
September (Septembr) = Septembrie
Oktober (Oktobr) = Octombrie
November (Novembr) = Noiembrie
Dezember (Deembr) = Decembrie
Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)
11
12
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la
voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge.
Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa.
In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.
Wichtig = important
Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme
Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"
Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es
schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este
insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?
14
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru
cititorii acestui site:
08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach
acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt
si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un
sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba
romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. =
Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor
neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci
de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ (
spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf
minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si
cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la
ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um
acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in
die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.
15
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist
im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti
duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc
la ora noua duminica.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und
dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora
08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00
uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00
4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la
culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um
22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general:
Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im
stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) =
Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid =
imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu;
gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
16
17
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C.
ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Asia. / Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o
masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da
bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) =
Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!
Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
18
21
Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale),
lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana
este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater =
tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un
tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau
neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu
articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N =
neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere
mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim
cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte
(care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care
denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei
22
substantive feminine;
substantive masculine;
substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta
in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
23
denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die
Nacht = noaptea; die Frhe = la inceputul / urile;
fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der
Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost
= inghetul;
denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun
= taifunul;
denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar
= dolarul; => exceptie face: die Lira = lira
denumirea mobilierului;
24
marcile de automobile;
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die
Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; =>
exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face:
die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din
radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen
= perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara
exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea;
das Lesen = citirea;
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das
Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-n : der Kapitn = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie
face: das Militr = militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie
face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
25
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus
= virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die
Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina;
die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das
Mdchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul;
der Pfirsich = piersica;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das
Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon =
saxofonul;
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
26
In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind =
copilul; das Lamm = mielul.
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das
Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei =
plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face:
der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge =
muntii; das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
30
Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich
trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. =
Bucuresti este capitala Romaniei.
In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a
face focul.
31