You are on page 1of 31

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.

Sa invatam sa numaram de la 1-10


0 - null (nul)
1 - eins (ain)
2 - zwei (vai)
3 - drei (drai)
4 - vier (fir)
5 - fnf (fiunf)
6 - sechs (zehs)
7 - sieben (ziben)
8 - acht (aht)
9 - neun (noin)
10 - zehn (en)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele
mult mai usor si mai repede decat te asteptai :
Eins, zwei, Polizei,
Drei, vier, Grenadier
Fnf, sechs, alte Hex
Sieben, acht, Gute Nacht !
Neun, zehn, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana;
Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 20 :
11 - elf (elf)
12 - zwlf (volf)
13 - dreizehn (draien)
14 - vierzehn (firen)
15 - fnfzehn (fiunfen)
16 - sechszehn (zehsen)
17 - siebzehn (ziben)
18 - achtzehn (ahten)
19 - neunzehn (noinen)
20 - zwanzig (vanig)
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele
simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!
1

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la
mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si
vei invata sa-ti numeri si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreiig
31 - einunddreiig
32 - zweiunddreiig
33 - dreiunddreiig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fnfzig
51 - einundfnfzig
52 - zweiundfnfzig
53 - dreiundfnfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreiig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
2

.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand
numeralul 20 -zwanzig;

Accentul cade pe prima silaba;

Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste)
ein.und.neunzig

Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.


Forme de salut in limba germana
Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutn morgn)
Buna ziua ! = Guten tag ! (gutn tag)
Buna seara ! = Guten Abend ! (gutn abnd)
Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gut naht)
Buna ! = Gr Gott ! (grius got)
Buna ! (informal) = Hi ! (hai)
Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)

Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomn)


La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)
Pa ! = Tschss ! (ciuss)

Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.


Da = Ja (ia)
Nu = Nein (nain)
Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)
Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)
Multumesc ! = Danke ! (danche)
Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank)
Te rog ! = Bitte ! (bite)
Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)
Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:


Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.
Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/
Putin/ Bine/ Foarte bine.
Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat
timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.
Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.
Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma
numesc.....
4

Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.
Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut!
= Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/
Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o
ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.
Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.
Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.
Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde
este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.
Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? Da, te rog/ Desigur/ Sigur.
Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va
deranjez? - Nu, intrati va rog.
Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....
Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.
Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.

Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.


Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe):
Darf ich? (darf ih? ) = pot eu
Knnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?
Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?
die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturi
der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) =
vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta
das Obergescho (das obergheos) = etaj
die Kasse (di case) = casa de marcat
das Angebot (das anghebot) = oferta
die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin
das Regal (das regal) = raft
der Preis (der prais) = pret
der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal
die Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturi
die Tte (di tiute) = sacosa
teuer (toier) = scump
billig (bilig) = ieftin
bequem (becvem) = comod, confortabil
zeigen (aighen) = a arata ceva cuiva
einpacken (ainpachen) = a impacheta
bezahlen (bealen) = a plati
nehmen (nemen) = a lua
gefallen (ghefallen) = a place
Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :
die
die
die
die
die
die

Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente


Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porc
Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vita
Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcan
Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de pui
Leber (di leber) = ficat
6

der Kse (di cheze) = branza, cascaval


das Schintzel (das niel) = snitel
der Schinken (der inchen) = sunca
der Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcan
der Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui
der Mais (der mais) = porumb
der Reis (der rais) = orez
die Nudeln (di nudeln) = fideaua
das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua
die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi
die Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i
der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) =
piure de cartofi
der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi
die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti
das Joghurt (das iogurt) = iaurt
die Milch (di milch) = lapte
das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf
der Zucker (der ucher) = zahar
das Salz (sal) = sare
die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri
der Apfel (der epfel) = mar
der Pfirsich (der firsih) = piersica
Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):
probieren (probiren) = a proba
weit (vait) = larg
lang (lang) = lung
kurz (kur) = scurt
das Modell (das model) = model
die Gre (di griose) = marime
die Farbe (di farbe) = culoare
die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac
die Wolle (di vole) = lana
der Schuhe (der ue) = pantofi
der Handschuhe (der hand.ue) = manusi
die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare
die Socken (di sochen) = sosete
die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri
die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti
die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja
die Hose (di hoze) = pantaloni
der Rock (der roc) = fusta
die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport
die Bluse (di bluze) = bluza
7

der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat


die Jacke (di iache) = geaca

Lectia nr.6: Familia mea.


Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate,
sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le
povestesti prietenilor tai despre familia ta.
die Mutter (di mutr) = mama
der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele
die Schwester (di vestr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di ghevistr) = fratii
die Gromutter (di gros.mutr) = bunica
der Grovater (der grosfatr) = bunicul
die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul
die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der vagher) = cumnatul
die Schwgerin (di vagherin) = cumnata
der Vetter (der fetr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda
Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:
8

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal
meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine
tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da,
bineinteles/ Nu.
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe
keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine
ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih
bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Lectia nr.7 Corpul omenesc.


Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul
der Schdel (der edl) = craniu
der Stirn (der tirn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schlfen (di lefn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (nur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das
nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba
9

Partile corpului (Krperteile)


der Hals (der hals) = gat
der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior
Organele interne (Innere Organe)
der Magen (der maghen) = stomac
die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das her) = inima
die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv
10

Exercitiu (bung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai
multe adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/
mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.
Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait)
FRHLING (Friulinc) = Primavara
SOMMER (Somr) = Vara
HERBST (Herbst) = Toamna
WINTER (Vintr) = Iarna
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)
Januar (Ianuar) = Ianuarie
Februar (Februar) = Februarie
Mrz (Mer) = Martie
April (April) = Aprilie
Mai (Mai) = Mai
Juni (Iuni) = Iunie
Juli (Iuli) = Iulie
August (August) = August
September (Septembr) = Septembrie
Oktober (Oktobr) = Octombrie
November (Novembr) = Noiembrie
Dezember (Deembr) = Decembrie
Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)

11

Montag (Montac) = Luni


Dienstag (Dinstac) = Marti
Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
Donnerstag (Donrstac) = Joi
Freitag (Fraitac) = Vineri
Samstag (Samstac) = Sambata
Sonntag (Sontac) = Duminica
Partile din zi
vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineata
mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abnd) = seara
nacht (naht) = noapte
Cuvinte si expresii uzuale:
jetzt (ie)= acum
heute (hoite) = azi
morgen (morgn) = maine
bermorgen (iubmorgn) = poimaine
gestern (ghestrn)= ieri
vorgestern (forghestrn) = alaltaieri
nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator
niemals (nimals) = niciodata
spter (petr) = mai tarziu
sofort (zofort) = imediat
tglich (teglih) = zilnic
jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

12

Vremea. Fenomenele naturii.


Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite
vremea = das Wetter (das vetr)
der regen (der regn) = ploaia
der donner (der doonr) = tunetul
der blitz (der bli) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der nee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun
windig (vindic) = furtuna
wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor
bewlkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
klte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hite) = caldura
hei (hais) = fierbinte
heiter (haitr) = senin
Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :
Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern
Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.
Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !
13

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la
voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge.
Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa.
In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.
Wichtig = important
Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme
Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"
Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es
schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este
insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant

Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?
14

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru
cititorii acestui site:
08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach
acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt
si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un
sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba
romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. =
Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor
neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci
de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ (
spune ora nu are corespondent in limba romana)

! acest ultim fel de a

08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist


fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist
dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua
fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ (
spune ora nu are corespondent in limba romana)

! acest ultim fel de a

08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf
minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si
cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la
ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um
acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in
die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.
15

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist
im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti
duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc
la ora noua duminica.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und
dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora
08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00
uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00
4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la
culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um
22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general:
Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im
stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) =
Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid =
imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu;
gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
16

Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea.


Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o
persoana.
Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?
Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !
Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? )
= Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen
doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?)
=Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai
germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta
materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna
este romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati /
Ai fost vreodata in Madrid?

17

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C.
ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Asia. / Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o
masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da
bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) =
Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!
Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

18

Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein"


Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii.
Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate,
verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu
prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta
modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte
des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata
si pronumele personal.
Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"
HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si
19

numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste


doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe
parcursul conjugarii.

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana.


1. anrufen (an.rufn) = a telefona
2. arbeiten (arbaitn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuen) = a folosi
5. bleiben (blaibn) = a ramane
6. brauchen (brauhn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farn) = a conduce
11. finden (findn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighn) = a zbura
13. fragen (fragn) = a intreba
14. geben (ghebn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habn) = a avea
17. heien (haisen) = a se numi
18. helfen (helfn) = a ajuta
19. hren (hoorn) = a auzi
20

20. kaufen (caufn) = a cumpara


21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comn) = a veni
23. knnen (chionn) = a putea
24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libn) = a iubi
30. machen (mahn) = a face
31. mchten (miohtn) = a dori
32. nehmen (nemn) = a lua
33. schreiben (raibn) = a scrie
34. schlagen (laghen) = a lovi
35. schneiden (naiden) = a taia
36. schlafen (lafn) = a dormi
37. sitzen (sien) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi
41. spielen (pilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea

21

43. vergessen (ferghesn) = a uita


44. versprechen (ferprehen) = a promite
45. verstehen (ferteen) = a intelege
46. waschen (van) = a spala
47. werden (verdn) = a deveni
48. wissen (vizn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui

Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale),
lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana
este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater =
tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un
tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau
neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu
articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N =
neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere
mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim
cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte
(care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care
denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei
22

sau categoriei respective)


Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume =
floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit
= prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua
categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:

substantive care au forma de plural si singular;

substantive care au numai forma de singular;

substantive care au numai forma de plural;

Dupa gen substantivele pot fi:

substantive feminine;

substantive masculine;

substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta
in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);

articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

23

Genul substantivului si reguli de determinare.


Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea
este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul
cuvantului sau terminatia acestuia.
Genul masculin foloseste articolul : DER
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex:
der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe =
leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul,
baietelul etc.
Categorii de substantive:

anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;

denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die
Nacht = noaptea; die Frhe = la inceputul / urile;

fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der
Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost
= inghetul;

denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun
= taifunul;

denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit


= granitul; => exceptie face: die Kreide = creta;

denumirea muntilor ( nu toti ) ;

denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar
= dolarul; => exceptie face: die Lira = lira

toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;

denumirea mobilierului;
24

denumirea instrumentelor de scris

marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die
Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; =>
exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face:
die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din
radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen
= perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara
exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea;
das Lesen = citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das
Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-n : der Kapitn = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie
face: das Militr = militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie
face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
25

-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus
= virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die
Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina;
die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das
Mdchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:

90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul;
der Pfirsich = piersica;

denumiri pentru avioane;

denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;

marci de motociclete;

denumiri de rauri;

denumiri de flori;

denumiri de arbori;

instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das
Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon =
saxofonul;

numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
26

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:


-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume =
floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul;

Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;


-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bcherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;


-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade =
ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-ne : die Migrne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face:
das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie
face: der Matrose = marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS
27

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind =
copilul; das Lamm = mielul.

Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.

Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru


femela) ; ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul;
das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;

Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das
Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei =
plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face:
der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:

Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al


saselea; das Viertel = al patrulea;

Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;

Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das


hohe D = D-ul inalt, ridicat;

Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge =
muntii; das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;

Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das


Lesen;

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;


-lein : das Frulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie
face: die Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie
face: die Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der
Stpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
28

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;


-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett =
bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;

Ordinea cuvintelor in propozitie. Reguli generale.


W-intrebari:
Wie heien Sie? = Cum va numiti?
Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?
Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:
Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc Monica./
Nein, ich heie Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in
Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia
nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2,
29

subiectul trece dupa verb.


Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul
la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintare sau caderea articolului.


Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - (plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;
Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o


transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat

Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.

30

Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich
trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)

Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. =
Bucuresti este capitala Romaniei.

In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a
face focul.

31

You might also like