ASPECTE DE DREPT COMPARAT CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE PROBA iN PROCESUL PENAL LOREDANA TANDARI Consilier juridie EANL Primaria Craiova nla c4, in pro- ABSTRACT The burden of proof is one of the fundamental aspects of law, both for the lor vietimelor preliminary phase ofa criminal trial i forthe trial phase, paralleled in impor tance by the principle of presumed innocence, which is recognise where, but enshrined in different sources of law, and not Iways in a similar ‘When discussing the production of evidence, admissibility is based on the rule of the freedom of evidence. This rule, although generally accepted, is expres sed in statutes only in civil law countries. The freedom of choice with respect to evidence has limits, some of which are common to various systems of law, such as, the due diligence defence or respectful treatment forthe individual Another generally accepted prin« ple is that of observing the defendant's right to be appraised ofthe p ria n court. The rule is that such materials are not to the defendant him/hersel produced against hinvher fled to the defence counsel and hough, technically speaking, the procedure in civil law countries is different from that in common law countries, ‘Key words: comparative law; evidentiary materia; proof; civil law countries; common law countries, fn sens larg, proba reprezint& ansamblul normelor aplicabile in constatarea unei infractiuni, fie ed aceast& constatare se re 8 la fapte, fie la perso1 persoanei urmirite. Rezulti cd proba este una dintr entiale ale procedurii deoarece dacd proba nu este produsd, se impune achitare Se constati o mare diferent germanic, primul fiind mult 1 bogat, dar si mai complica In timp ce in farile romano-germanice, lucrarile despre proba penal sunt rarisim decat cel de-al doilea. proba este obiect de studiu distinct in invayimént si-i sun fe volume! precu consacrate lucrairi speciale. Aceste Iucrari sunt ad fe ample gi pot fi citate icanului Wigmore in 10 n si faimosul ,,Phipson 1. H. Wigmore ite in 1904 se numea Treatise on the system n tials ‘on ea 4 volume, pen ca la editia a 2-a din 1923 sab volu vith, iar eitia a 3, din 1940, s8ajunga la 10 volume, luerarea cunoscuti si ca. Wigmore on Evidence” este consid a dinte cele mai importante edi de drept din lume", conform prestigioscienciclopedi Britannica20d sn pod eo ut (etjuoauo3 ‘orenurytI0S auwsa9ou ojtsiuer8 ayuoy yeandse 1 sano uy [eR] pour UL BHP .dv rajuod (gueadon >) erfuo: jooad 90 axigaoutas 1) ojequourepuny 20]142 uoD Wp Z “ue 9 He ap yatjumzaad jnidiot +6 ‘ccd ag PRMOH NW 4H] 18 tnyru0 ojMdaxp ye w 1d ‘oued pie xiod yanpaooad op mynpor fe g “Ue us 18 yenjou puny nidioutid “,9yes tesede 0D | vemago upeo ut ‘I op impo up (1 “UHL LLL JmQSuo9 arwoea no FojIULON jA;quIESUE) ,aTeI1/eU iqnd serorpnt saooid run AOP Y PA WS BIIRAOUEA pups RUpd yIEAoUIAdH BrEUITIZOAd 1d a0110" vo apaaaid oaoppopy rrongnday toxins jn901q* uip owed 90%) [BuoHIMANSUES InynyIsUOD WUOJUOD d1RD “ERP UEP InjMUDI 90 18 njMULO 40} coud 9p 1S aqoud ap auzayeu ut inpratput ezwofayoxd axeo 9 Ww foup vii dnsaid W¥'N'S peg “(ote Smusog 9c] Uy ynUH}uOS mnsuoD ojouawepusL roqi{ 18 sojuinydasp & ou9y jzodsip axexopisuod uy ‘nidroutid ysaae saudxo euro FaUED Ie PIT He) ndg “iayoy] a{imansues Wy weuLIyE 989 InIdioUL ‘Japisy ‘erimysuo,) se1yo 94 “gjeuod empoooad op npod ayy juns axed ‘ayDuopsou D.HP]S739] dd odvoxde yeu arigaou oan azanspd ys nd jrammuragy “inruowmadyy eluopunge poridxa as wsy “I pde'e >qsayin aan ap {ny nu unzeo oyu pasvayiquis ps ISuBNsUOD 380} t ouvyyy soysieant Lupe nu avo nusoyeqoad nu USOIO Inunf pyewuounuos edoan duns taste 0} B-U 16 B3I-XIX ut wo 29 9P OO0L Adu ap lorjumnzoad jrudiou 11 iSeo998 U Nes oSINs 1SeajooR UL NU Zep “TuOpUN atfpsoui rayhunzoud pnydioutad ap 99 289 nyduioxo op ‘8 parsed reus vao voupmine vdoy ome 9% oqnj9 Bs Heingo 19 “uunyndo [e mnynyoo: qnund 1 Uy “9]OD9s sOI]TUE Te og] “nignp way woreuurepuoD 1 dey goseapanop ws ainq ragaud purauvg (¥ 109 9p [njor ayv0 ‘aypunpe auns 9199, udnsn argim 04 0 vp PA egoxd ‘nny uouawoo us 99 joad rs0J9 ‘ody juod pxwsooau vluouiody: wr “Izoffiuo Heat 4 oop onovid muyde v-u mar [Suny v-9p a1UENLIE, rarus09 ap op} wp wivopfirma c& ,.orice persoand acuzati de o infractiune este rumata nevinovati nti fundam conferite prin Conventie, Curtea Europeandi a Drepturilor Omului ata jurisprudenta, stabilind ci aceast& prezumtie impune pana ce vinovitia sa va fi legal stabilita”. in privinta acestei gara ntale a instanfele sé nu por trimis in judecata a comis actul incrimina probei s@ revini acuzirii, indoiala fiind in benetficiul acuzat Curtea a stabilit c4 aceasta prez nfie nu este absoluti, in fiecare sistem de drep\ nd operante prezumtii de drept sau de fapt, iar Convengia nu le i cipiu, atat timp cat statele respect nite limite si nu incalea Cu toate ci principiul prezumtiei de nevinovatie ald si aducd proba faptelor comise gi a vinovatici ine pasiv, intrucat el poate gi are interesul si facd fort probatoriu prin care sa distruga prezumyiile defavoral In fa zat este cel mai putin bine organizat: ma aceasta faz este relativ slaba (totusi, su ectul poate in mod oficial sa ceat ulterior la achitare, deoarece induce ,,indoiala re tistilor s& procedeze la anumite investi uzul acestora poate sé conduc poi pentru cf, in frile latile sunt mai mult sau mai pufin de tip inchizitorial onabil”), Analiza statutului judecditorului de instructic 0 demonst xemplu, in Belg nimic nu interzice inculpatului si sesizeze judecditoral de in- structic cu cererea unui act de investigafie, dar magistr a sii ordone acest act si nu tr sisi justifice refuzul. In Frany , precum un examen medical 9 confuntare, o deplasare 2 toate acestea printr-o ‘motivatd depusi la gref’. Judecdtorul, daci refuzd cererea, hhanfii motivata susceptibila de apel in fa b) a Camere le judecatd domneste principiul itaqii de arme, conform art. 6 I Convenfiei: acuz: In primul rand, acest principiu este afirmat pretutindeni. in Franfa, Codul de feritor la Curtea cu juri), vorbeste despre martori .chemati de Ministerul Public sau de parti” $i daca este adeva oate si se opuni audierii unui martor al cérui nume nu i Curtea trangeazi aceasta cl at c& una dintre pari fost prezentat inainte stiune, dar presedintele, in cazul virtutea puterii sale discretionare a, conform art.190 din Codul de procedura pen ri martorulu Poate totusi si-] audieze ,cu titlu informatiy, i (art. 330), In J robele sunt Parjilor”. Totusi, in Germania, rolul acuzatului nai slab re- Code de procédure pénale (pili ai procedura penale (http/wwvaltalex.com)TAT UTUpE umqdoo # apoypows na ‘pg atumt 1 ump ‘ou. Svar 00 Stunt J Mp OL T~FOL Boxed *,rorugWOy yey aca oy” uy etgnd 1 go0c = su va8o7[ und eqoude exoproyy nowgnday je greued pnpaoaed op np yuatnod ard 9s 1 paep aydao0v 0 winioo pep “zo ounds ypeuad pmpaooid ap upypx impo) Up 681 “18 20 dl eel uy sqoud op a0 ]201 ‘ono yo vayeysOMNE :ezvoqndys yareuad Huanpoooad widnse 9[e12p9j 11807 ue Lp “we Uy pou o|upi uy 1po0p angst 9p ‘topoqoud tir294) 2o}fitu 23110 uid eRSUOULEp | JN axe ‘o4punt day un fo “oepemf 0 ojs9 nu eounrfovagur reonuyuy 349 opLaMstiosur “oysomput “eEMpUL “eaIg)SvounzOE gisnupo no wanye9] Uy (1 nes jt giseoon pawowoAns ‘a ‘(qed jnpo pap any 9109 |n0 2 B18 rUZ01g0 v| ‘Taqoad wore TTIqisHUpE ef iuoJuoo varopundses wuIeod me nes PZTYOU arwo [rucwBUL :oundsIp Jone iSeinjaoe fe Ouse ‘snjd UL S PIES In] easONpe auOpso es [mydoup xv wiuE;SUL nS PfeUOd axLieULN op jnuEaI0 2}eIoUiD UL aANOI InpoD Mp 6 ‘UNE 06 "UR ‘pAopjopy nongnday tA “nydusdxo indsey nu azeo mnjruoyeu vorjde jod as 1 ame ajiuntt o whumsu uy sopouue HeMpeR [e nidioutad soot “pt aquapooaud uy ypunge elu JouRUE eo Frey “eyeundxa avjo sour 18 wou eu yn 9950 D mymeznoe jridaap p oyun: auLap 18 40]119199 RaxB|NUNIOY I$ EIOIS: !918}99129 ef voredionued ‘sojaqoud vasensrunwupe oysoagsd 29 uy ereaapnt ap rofueysut wivy uy a[080 tumdaup ap ezeoyjauog 10] tiumuazaidas 6 vpiqest aquowiytAy9 woused ‘nye “U1 ‘ruoypnede ‘zy.aro woud ‘grewnnpa vaed ‘qnuomooad :oundsip ovo“, olueasu: fey uy zoysiipd w rumdoup us worenrfeRo* seryo wejragut ‘gjeciod empo Ip SL g “ue WSU 2489 aromdxo wy Ob INOWUI 1S v9 IisptIoD 1$ea} pde Jo]t2oureWr vasoipne 16 vareyto euriq 8° tmdoup axe [mpiNuTAUE BO oyUpE Z| Yod Z “UIE 99 “HE HMO ¢,Rs EIIEAOUIADH pasnapanop vs 90 a1s9 nu youu po opaaaud ,eqeuad winpoooud ap |npo> uIP ue g “un Sap * a|tmiaoz99 apunxa po nquod § saed au Propy pongndagy Uy "mRyIMULAUL o[IqeLOARS DJoluRystANANTD ef 1S HOW axe aze9 otfnsnf op jnun®o o480 an1qng TMIDISIUTY sooud un 9389 nu [eumoze A] yap \eose8sopune” and "O,.Ls "Bumupuossozoujens) read gutpsooud ap poy edo nes suman ‘pnp ausumes nes asdopod soe 8 nO ated $46) sp TLWCO aauo" “.swepeidop nes aumnuy ‘apnso awawmen mes adapad Joye eK wood eo Jveuvosio san foto! edn $461 Up “A'N'O weM|2CT" 0561 uP oqeaumpeM seed 31 mmo sopandsipv goradoanatkuonuo*“,9961 up aifod¥ apa omdarp routed oseuose! oe .8F61 UP mnwo oqumdaupw wean nemaqq” sop univer ojuvouytpou pdnp 18oqq “2 qisteupe §§ oquauniod quns aqoad axeo api d pruorgoopne “eiueysuy ango op asd puiarid tiapaaaud ourjuoo pyeuod winpoooad ap uu 2 4 ‘osdopad y 404 auvosied 1oun tluo[ora ap ojaioe ayeo1 Bo wzeonieys “¢1 NINOS & aadnse eoizi 16 pyerour ue ut “erimjnsUOD ISysus " tuoh] Ws9Oe No puode op ayso jMRZNe LoeP JwIYD “vs aLoduis plUeySU UL 2utsojoy 1 yod nu tiqo oqssiexe]20p" vo 9 onaud joann 1sejaoy osturiod quns nu guaistxo wyjenyrs widaooe 1§ Benoe uowaul yzvorsaye areo optinseur‘snyd uy “,p[euad empaooud ap gstzioyur 2182 vs aynoduuy ayeny tnsgur asioaip no mnyeznse vaxelumuoury -ppeuod wnpoo ‘oud ap wstutiod isa 3g9 1pye aeop ve an y aqwod erf:o1905 ‘yzoudry nes atuaqora piNyI0) “uNBoup ap arensiurtupe wad “sory ow uas2ysoqur ‘azenuayxo ttad ‘oy ide ud guuatupys 1 8a ne 12 p 2[itidoxd eny v ap mjryeznae vorevoqnt™ 9 aponaid as “janisy “nusoyeFosoyut op aporau ap o © ostzioquy quns ‘ct[2tiod pinpaooad ap jnpoo wip eo¢ fue 2019 oud watnod ‘pyipuia Uy rojueis 9 und ojojueiswmnonio ‘o19u “Ul viny uy azeyuazaad ap jnpow ‘aynusiqo ys0y a Hiqo op epoyaut oiSoatad 1 IL roponaud aye9]29 [2978 UE Nes vyeuad vamp: Jams azeo ur exjemis us 8 sep ‘ty 9 und “apeuo|feU9}UT a[rUDAUOD 9p sLotTdxXa FsIZIO3UN gut ainutigo uns eOp nu Ua uns sjoqoud ‘auarsjaq totes} yAlsog -nf eanpooord uy oyenstwpe 4 yod nu areoyeupUD antp ozou0 uid ainutigo ajaqoad se ‘asrzaaqut quns aye sjfonseid “winuo) “gquoweyen 04 vo apaaaad 28 aze9 uf 8 gogz atrenute | v9 a1woSis ul yesiur ne a1eo ‘gjeuad einpaooud 2p rnynpo-) waIeO1j!pOUt | 1 puratd 897 v e ud poryroads exie|siS9j uazas ynzna, nso) 17 Hiizodsip utjuoo preuod wimposord ap opunpoo “e 8 uy “[ouorten wh Pruotunujsu asvoxsumu utsd astzioqUt yuns 9j9 ‘soyaqaud pavautlqo ] avs9 exfemis anu apasmrg uy “edoang ut snjoxo oquouupe}o) 9189 ,JuFOUTUL op RIO} oy a0abfinere a probelo instany zeaz c& in procesul penal nu pot acuzat nu trebuie sa se bi in Siove in decembrie 2004, Cai nentic in Convent declaratiilor faptul ca M ia impotriva torturi file statuate d pot procedura penalise utilize si alte pi a ea Brita in materia proces c intemationale. De as rin tortura e art. 94 jilor persoane! din Marea zis, utilizarea unor a probelor din (2001) prin pecte prevederile art. 15 in conformitate cu e menfioneazi faptul ca din Codul de procedura penala preci- t prevederilor Codului de procedura a sivaryit infractiunea ctivitay penali). Marturile ant accept i) In cea ce priveste obiectul stabilirea cxistenfei faptei urmatite si fapte (adic trisdturile sale de earacte drept, dar common ortant investi aflata in or incumba judecdtorului in sis # insist& cel mai mult asupra acestei no Art. 40 Admisibilitatea ccunostin incale 154 din Codul de proc a, pottivit prevederilor Codului de procedura pena ator este obl ant prin ameningare s le cetifenes uri si libertagi sunt inadmisibil altor hotarari judecdtoresti da ost obfinute prin ind sunt utilizate impotriva persoa violent, Inte coercitie care si influent i sa respecte demnitatea ut potrivit Codului de procedura penal, tortur of obfinute pentru utilizarea i (§ 3482 din Codul se admite cd proba are un dublu obiect Coneeptul de rtinentd se re P mul romano- ntru aceasta, o fapta pentru steme din SUA.yoo mip a vod pep 2 vorenjeuosiod puratid vqosd vo ‘azny round nSuny e-9p ny Brensturtape oy ws uta TaIpaAOP v v90 “enop uy war uy pury eresapnt ap ezey :imyje 189 \nidiound aw] wood ap NUIDSIS Ul ssdapad v azeino: zuuodxo op jajise owupe t ap vasomnd iny01 POD UIP Z "uNe OZ He) sore UL ey ap ajtignopour tiqeis # ned 20 4 as 9 aaeo gjetiad panpoooud 9p -yoapnt 1Snjo} ¥i9yu0D axeo Yeu -ored azneo ap aiapuodapur ooryisd opsigipes *Texou08 uy “18 x fod nes uo}oemna “pjeurutio viurpuoy “runajoesjul eB mgmynutiap eoreny oud nes eyeuoizeoo vanyeu opiqes Bs Rzvaz1A" uv prequownned oxjueses aymt|iqudna putarad o[29 s ap uo aarqoustsar rnspu op wosvayide nsjuod nes injnaoumdy 2 aojauoUra|e tHeqoud e rou “mnjMay,Op 9] 2AM ous wanspur ur yyoap ostusod yuns nur oseoyeRuoWad wzey UIP rn iqesuadsipu -vanoe vaya pea jpioods pous us aputzdno eoyeyfeuosiod putatad nzesop “piueisur Ul HofpMe Rye pybSnuiog ut “jaysVy ‘sv] wowtuod wip exidoou0s wze [18 eyeSnuog “PorTEMUOS-oupuos eyUNEY Uy uKoU a[tupioauao epunyxo 1S-Rs ¢ "Ul[e QT UE UL snse ays0 axionunsu 9p 1nT40} apnf wayeyanoe opun ie omjgn [MAISTULJY AND 9p & “ poseoyiqeas vs ations 1 uy *_geaYoUE Joo ape afeuostod ajaiuerstunost9 ; is POD UIP gOE “Ue “PleIO0s HayouE 0 ozoM>9}9 Bs 0;) tp gz. “318 njdwioxo aud Bo ymdyj 1S 4ep *,9]B1008 Nes O[eI| s9UIexd UN EDIP uy SopetsoqeUt 0 foxjonys eadnse 16 * rode ‘annugaa| ayeot ¥zeozyypor" atfanuisut 9p (Ms0} fjmpo.) tp 1g “UY "M{NZed v wDdoe no du se|IO" UE josiad puratid vqoad ‘ojmeuod-ouewos (nUOISIS Uf uinosip uy aye Jojeuposiod iviemjeuosiod sidnse pioyoue o uzvonto wuoyut be vasnyje najuad a1esagoU £19PISUOD | adoup ap [nuiaisis 9p arfouny uy o1zay1p a1v0y t1injos EHOdu aide @ nutiod 1$ 19 “pea: gqoad pisvooy -weznoe mun eyfeaouinau zl entaup: ape usdeapod riqeis 1S NapUE Youn wareryEaIpai P ngquad eunu 2qoud op japise © “seIoIpNf ymsoizeo 18 yeznow nud rags op aIDJS ‘ayen|euossod op oqLMI zpetluaso oy eqoad wud yiezyqeas mpreojemw v 140 1n epee nymorfap [HILgoU aseOTIGEIS US YZvOzIA o1¥9 Nes YIdDy O omBurs 919 ‘ardxo oreo ajerjueystunasto aytsiuse|oop aquoured yuns “yppurD uIp puioudng vaun3 nud ‘40 P 1 ‘oud myxaruo9 nd 910[9109 aingan 2]2q0ud 2160], "S| anes os 180} ne are Ut Tensa9 1d-v-5 piday wooe vo [Lqeqord Jeo0p ur teu ayso yo yIINza4 aze9 up ayoadse op suas o NMG] awd nes dey yu vaisonpoid ensuowap sol ypod anna ygo: meaaqor ayy gs amngan ayequazaud 0 vpaoe piesopisuod ays9 UBADIOY BqoUd o' aydyy ayvor" po pzvonyeisonform art. n functie de faptele care i se imputa si nu in functie stra producerea -mai mult decat 1 contextul pro- Jurtea Suprema de ceca ce este sau a fast el, Astfel c& doar in cursul cel dati proba privind personalitat xcluderea chestiunilor privind personalitatea de-a lungul fazei referitoare la vinovajie uime tale, cu atat mai mult cu edi desca juristii Buropei continen: minarea personalitatii acuzatului sau a martorulti muri judecitorul sau juriul asupra credibilitifii unei marturii sau a culpabi poate até prin proba ! Cu toate acestea, aceasti regula este departe de a fi absoluti, intrucdt una de sindtat, iar ! dintre parti poate, in anumite cazuti,s& aba iniiativa uneiastfel de probe. Intiativa w numa p } poate apartine procurorului in trei dintre situati i marti i Prima este aceea in care elementele infractiuni sunt strans legate de pe ferite in functie : nalitatea, genul de viata sau trecutul penal al acuzatului. Urmarirea judiciara pentru ! vagabondaj sau pentru proxenetism nu poate sf reuseasc& decat prin demonstrarea Je instrumentata ! felului de viaté al acuzatului sau probarea unei condamnari anterioare reprezinti ocedurd penalii conditia infractiunii continuat A doua situatie este duc’ ca prot ea a asa-zisclor ,fapte similare”, Procurorul poate s anchetl asupra c fapte din viata trecuta a acuzatului daca acestea poartd aceeasi arc” cu acelea care sunt cercetate in prezent. Sunt luate in c nobilul, modul de operare ete. Totusi proba ,,faptelor similare’ onsiderare locul, stabilit in cordul, apoi trebuie ca intre n timp si in sfarsit, ca 0 con dite esentiald, trebuie sa existe un grad de aseminare suficient de mare pentru a f posibild deducerea vinovatici invinuitului prin confruntarca fapte apta similar. Toatl aceasta n jenul judicia | Jacestui sistem, [ai intai trebuie ca judecitorul sa fapta cercetata si fapta similari s& existe 0 apropi ¢judecdtorului fecditorul de in. vin Ger nentar este jurisprudentiali, dar si (jurisprudenta din Marea Britanie sau ari. 404-(b) din Federal dence din $.U.A.). nisterul Public, ra elementelor tugalia si Italia | A treia situatie dovada privind eferd la faptul c4 procurorul poate fi constrains s& ad nalitatea, deoarece acuzatul este a cere astfel de probe. Acesti materializindu-se prin declarati poate aetiona pentru a demons poate incerea si: i dovedeasca buna reputafie, proba alitatea acuza. in fa martorilor cit o proasti reputatie ori existenta unei condamnari jculpabilitatea | anterioare, Apoi, acuzatul poate si incerce sd stabileasca o , trisitura caracteristicd e patrimonial’ de personalitate”. O’astfel de proba prezint& interes atunci cnd infractiunea im ui comporta caracteristici care, in mod normal, doar 0 p tea detinutului so comita, Acuzatul va incerea atunci si demonstreze stfel de trasituri ar pu de cauze pato cA el nu are asemenea trisituri de personalitate i, in consecinta, n-ar fi putut comite infractiunea care i se atribuie. In mod evident, Ministerul Public poate si ast proba, totus judeca- nodalitajile de Acuzatul mai poate incere aducd proba privind moralitatea indoielnica a i fiind im- ei pentru a zdruncina credibilitatea marturiei acesteia, Problema se pune, de exemplu, in materia infractiunii de violen{a in care acuzatul se sprijina pe legitima strat, Regu al al vietimei si faptul ca aceasta a lovit prima [a | : , 0 } 2sd 2p don dnp HoAv WN99 9189 einpagard soareoap ‘sojaqoud torseouns widnse pytieuun eueosiod ‘oxeurunrjaud 1oyoyoue wasotayoUt nes mynyeooan v 1S ynyedn sop “nystiog ap fouourn why us ease 1] tmdaip opunx 661 241M! OZ UIP jag guvadosng payin oP ¥ o"] ‘oon nyMLUE 10H 90 0 rorfonaysur ajtigytsooou zea uy xopenze ef 10} § (PL81 oud totiua stp vodor]) PUL UIp wISeODT ade 07 Up 1189 rBunjaid vrze90 no :tunze9 BNOp Ut WW ‘2lonnsur ap tunpadoud e ye9« nny urind woud 2389 a1}eis sedstp uyiruy aysoav 91001 “Itiesopn | rougo w “DiBjag BL 9s nu sep uozaid ajso JmB0Ae JoyoqouR [NsINo UE OH .g00rd py $090 Aue 1 uy RI pauvotunuioo sus aupjoxpnt 111g}00190 yPOOAT fDIOYOUE | ugumoop ayreunue “yRIZ099 jnsasoqU Ul “ut: jonaisur op ynsorgoapnl 1S (gloyoue 2p 9 nut Foep vfunysul BZIZISDS TesasOHT ayo} no Stoyoujaun imndoour vf ap weig wIseade 1S 1250 ‘pjuedg nes eiuesy “epueio pioesuoo aze9 9199 BoIpe ‘ojB1ogy] a1B0F HEIST 1 ap uindsy 191) yysPeo oTuEUL 14 xorg 1$ myeaoan “TorionnstT TOTOY ano nu 1$ “tapagde jrypooae one re 18 “Hu) TIISUOD ap a TY ET ut eiizzodistp v] snd 9480 jr pe no :areayumu09 ) "6861 Us PIBjpg wUUIePUOD inwwoo vy mymadaup an9 v BULTIC “(6161 944 9 ap tmynuowziypou fLABIOgeIO |NSINO UL are) ONG OP TWOZIA ap [nuesop ByINsuos ym v= OAe aNTPD TROHUNIUOD BILGE ye ULONXD BapEeO9 BT nf jnsino Uy ‘JRaesop pI{NsuOD 80 ad yinpaooad ap [npod wip 1S "He 18 ¢¢ "UE “Og He) ra1oujouy dng] “Tu9ny 1s99e wtidooxo nupeis jod “vays09" 9p v] soooe ap imudaup ne yeuad uy BaqueUl “MPUDIC) UL qunuod op 1daup ayeyfepour BD “ySnsur [myeznoe suo vNBas YD ‘puRySUt Ut apiqezodo 1y 30a t-a1e9 TuO.eqoud oqumutioo as 18 ap inmeznoe mymda1p v 9 mea yexot98 nidigutad “ze9 yso98 Uy SO -zeansiutuipe 24vo jnuesio nes voysed ‘raqaud pn 19 so|reU inun exjenday soBIE BS 1 ryeyp99 op At mye 18 ju 18 10d yreznovw 1S jruoanoosd “14 rowyorA fe ung [ruT}seTE9 z(e)-ror Ue VS v rsomooud ‘1u9p! sano ‘rojoqoxd sos) ouNUHOD PUY af>yTe ze 2g) a1e0y uy rRMUODoe Youn Te sup vroype nes etoum radoad puny afoun ‘taLojepu op auI9s o axe jnLroregaxd ayoatad 29 8999 Uf (1H put 91S0atad 99 2990 U] azansuouiop Ys o¥S9InpENs 9spentel in principiu secret, in momentul incheierii anchetei preliminare si chiar de indati ce Ministerul Public cere trimiterea in judecata rtizat d inculpatului, avocatul stu este jespre depunerea dosarului la greff si el poate si-1 consulte. In sffrit dupa trimiterea in judec iitorul poate avea acces la ultimele invest treprinse de Ministerul Public, ca si la confinutul dez al), Un loc int mediar il ocupa Germania (art. 147 din Codul de procedura pe nal), Avocatul are dreptul ffrd restrictie la proces: patului, De asemenea, are acces la procesele-v nilor Ia care are dreptul sii ¢ sila expertize. in rest, magistrati sunt liberi si impu nfialitatea, daca ei considera ca prin comunicarea cdtre avocat erularea investigatilor: Comuni a actelor procedurale in sistemul de common law functioneaz a Britanie, C tima neaviind niciun drept sa fie inforn nu este parte in proces. Marea Britanie aplick dou’ proceduri de comunicare, in functie de destinatia probei: pen- tru cazurile grave aduse in fafa Crown Court este previizutaé npr ent foarte bine in favoarea apardrii in Ma nada $i Italia, vie n perioada cuprinsé inte 14 zile si 8 sptimini dinaintea audierii, o audiere preliminara (co )), un fel de filtru probatoriu operat de care judecdtorul de pace pentru a dact un eaz oate merge la judecati si cu aceast ocazie procurorul este obli comunice aparirii, precum si judecdtorului de pace toat 1981, art. 77 alin, 2 si C avitate medie (either way offences), aparato rt. 24), Pentru faptele de o reptul de a cere dezviluirea belor si, desi legea nu indied un termen (Magistrates Courts 1980), judecito- ral poate amana audierea daca apararea n-a be tt de 0 pe ic timp sufic enti pentru studierea dosarului, Pentru faptele aplrarea in Canada, timp i ai putin grave (summary offences, obelor ngat, obligatia de divulgare a probelor nefiind previ zuti decat in rare dispozitii ale Codului penal (cum ar fi art. 189 alin. 5 referitor | conversatiile private ce fac obiectul unei ascultiri telefonice), de-abia in 1991, Curt Suprema printr-o decizie celebra (Decizia Stinchcombe 1991") dezvolta argumen- tele (dreptate, economie de tin c Jiminarea capcanelor, respectarea art. 7 canadiene privind principiile de justitie fundamentala ete.) in favoarea comun procedur Dreptul Statelor Unite ale Americit impinge probelor, ea find o indat part torului, ct si a procurorului, Pe de o procurorul trebuie s& comunice apirarii toate dec! fre ata a a fille scrise sau inregis e de expertiz, docu: or pe care ii va utiliza, Pe de alti parte, acuzatul este obligat si-i comunicesjoqoud autigo e nu: eporous eiutzaidas o yiuaunyip windlulg “wioysaan vazenperd wy aioioaude op a1e119q oundsip vjurisur yonaquy ‘sseoypoaop aiaynd 1Se200e ne yqoad ap ajooro| lias arto fqistwipe 1S aquRAdjax jus eznvo ut a[aqoud po jmdey op YuIAtiOD as ES aIngan elueisur ‘vououiose oq “timed foun roreouo nes fojmu0W aioBune vanpe mt eS 18 19zN earepionyo e| atingusluo9 o pare ys auwo ‘ojaqoad v oxeyuozaud op [IqeuOzod [atu un 2] efunfe ws optiaed vo apanaud azo ‘oumppazop op pxepurys un oiSariqers elueysuy nox op Tu9s Joun pundns os gs aingan ‘soysliadxa 18 so Loypur oye runaeU utad 1$ uunoaud ‘tied a. ajueaojar a1taunop sown varewuozaud uid “oxeioipnfoytmp9o oad uy oyezxqnn ajoqoud “ayerprys 2foye)s aye0) UT vO UIEAEISUOD “oxZMJOUOD 0 E> 9] 88 pzvauoriuoru o1e9 ad ajaquaumna0p 91001 8 vo “fo ap tSndoud sopLoUEUL St] 8 winooad ‘ojnmmuy Lormqzap wAa v nsyuod “iggye 2zeq azeagde o Injruosnooad