Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Istoria Urbanismului

    Uploaded by

    Elena Cătălina Iktimur
    139 views80 pages
    Istoria-urbanismului

    Original Title

    Istoria-urbanismului

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Istoria-urbanismului

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    139 views80 pages

    Istoria Urbanismului

    Uploaded by

    Elena Cătălina Iktimur
    Istoria-urbanismului

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 80
    Lucrarea lui Jean-Louis Harouel, profesor la Coy Paris sore pea ismului occidental, de la eee eee rote te trind totodata si evoluria unei gindiri urbanis- coos Sunt discutate diferitele acceptii ale terme- Po eee eet rec Peete ear ese ee ee ene tee a cee Jean-Louis Harouel ie ISTORIA ' Sas SIULON AON Pan See eal are Jean-Louis Harouel JOHN LAUTNER Resedintd. Los Angeles. 1965 ISTORIA URBANISMULUI ‘Traducere din limba francezi de ANCA BRATULEANU JEAN-LOUIS HAROUEL HISTOIRE DE L'URBANISME (© Preses Universitaires de France, 1981 Z 8 5.a edie revazuti: octombrie 1995 a He © Edita Meridine, 2001 a amen carcaate) EDITURA MERIDIANE ISBN 973.35.0827-1 Bucuresti, 2001 INTRODUCERE ‘Termenul urbanism este un neologism creat acum ceva mai ‘mult de un secol'. Cu toate acestea, notiunca pe care o defi- neste pare a fia priori tot atat de veche ca si civilizatia ur- ‘bana. De fapt, aceasté aparenta contradictie provine din chiar ambiguitatea care caracterizeaza cuvantul urbanism. Sche- ‘matizéind, se poate spune c& termenul are doua acceptiuii Prima, care este cea mai larga si care apartine in acelasi timp limbajului curent, acoperd orice actiune constienta destinata s& conceapa, si organizeze, sé amenajeze sau sa transforme ‘oragul si spatiul urban. Si, privit in acest sens, cuvéintul urba- nism desemneaza in fapt 0 realitate foarte veche, numiti de asemenea si arti urbana, si care se opune urbanismului in sensul strict al termenului. Aceasta a doua acceptiune de- semieaza o realitate specifica: aparitia, catre sfrsitul seco- lului al XIX-lea, a unei discipline noi care se vreaa fio stint sio teorie a orasului, ,distingindu-se de artele urbane prin caracterul sau reflexiv si critic, prin pretentia stintifica™. 1. Terman fst rest n 1967 de cite sitet spanol CERDA, ina st ‘Théorse nara de wbanteaion, Pan, 197, M2 ECHOAY A kon, pes erat, Une anole, a9, p ‘Acesta este sensul original al cuvantului urbanism, care nu a fost creat decdt pentru @ numi aceasta realitate noua, dar care este foarte adesea folosit intr-un sens mult mai larg si imprecis. Prin extensic, termenul urbanism a ajuns si inglobeze fo mare parte din ceea ce are legaturd cu oragul, indiferent ‘GEA este vorba de lucrarile publice, de morfologia urbana ‘ide planul orasului, de practicile sociale si de mentalitatile ‘oragenesti, de legislatia si dreprul urban, Cuvantul urbanism, in aceasta acceptiune larga, este adesea aplicat socictatilor urbane ale trecutului. Se vorbeste curent de urbanism chinez, babilonian, grec, roman sau precolumbian pentru a desem- na formele urbane caracteristice ale acestor civilizati Ca atare, ar pirea logic ca 0 istorie a urbanismului si {nceapi cu primul oras cunoscut si s8 se ocupe de studiul artei urbane apartinand diversclorcivilizati. Totusi ne vor. limita aici la istoria urbanismului occidental, de la antichi- tatea greacé la zilele noastre. Chiar daca aceasta alegere implicd anumite limitari ale domeniului, ea corespunde de asemenea si cu precadere unei realitati fundamentale: gandi- rea urbanistici moderna care domneste in secolul al XX-lea asupra integi lumi, ideologie incumunaté cu numele de stint, este o create specifica spirtului occidental. Este deci esential sdurmarim trascul evolutiei urbanismului occidental, la sfar- situl creia se va naste urbanismul modem, Sursle intclectuale directe ale urbanismului modem, dis- ciplina autonoma cu pretentii stintifice, trebuie cautate in ddoua opere majore ale Renasteri. Prima este De re aedifi- ‘catoria a lui Alberti, care igi propune sA defineasca o data pentru totdeauna regulile rationale permiténd 0 creatic armo- nioasi, fie ca este vorba de o casa sau de un intreg oras. 6 ‘Cea de a doua este Utopia lui Morus, prim mode! spatial si ideologic complet al unei realititi viitoare’. Inainte de afirmarea unui discurs teoretic autonom care tinde s& ageze realitatea urbana sub autoritatea sa unica, 5-2 desfiurat in Oceident o lunga faza pregatitoare. O parte a ‘umanitatiis-a indepartatintr-adevar de gandirea care supu- nea spatiul urban unor reguli dirijate de religie, de sacru, de practicile si actiunile sociale conforme unei anumite con- ceptiiasupra lumii, dar acest lucru s-a petrecut incetul cu incetul. Antichitatea greco-romana a contribuit la slabirea relatiilor de dependenta ce legau organizarea spatiului con- strut de religie. In Evul Mediu, chiar daca intreaga socie- tate trdieste intr-o ambianta profund religioasa, autoritatile laice sunt cele care se straduiesc sé pund stapdnire pe spa- tiul urban. Incepand cu Renasterea, bazele unci gindiri urbane autonome sunt deja puse, dar ruptura cu trecutul nu se pro- duce inca la nivel faptic. Daca ratiunea se impune din ce in ce mai mult, utopia ramane inca la portile oragului. Revo- lutia industriala va fi cea care va da nastere urbanismului modem, provocind o respingere afectiva a concepiiilor traditionale asupra oragului siun larg recurs la utopie, aceas- ta din urma fiind o neobosita furnizoare de modele spatiale. ‘Le rl tle model, Pais, 1980, 7 Capitotul 1 URBANISMUL ANTIC: GRECIA $1 ROMA Intre urbanismul grec si urbanismul roman nu exist’ o ruptura, ci o continuitate. Fie cd este vorba de structura ur- bana si de dotarile publice, fie de criterile estetice, lectii- le Greciei combinate cu traditiile urbane etrusce stat la originea urbanismului roman, 1. Urbanismul in Grecia antica 1. Oras si cetate. Pentru greci, notiunea de cetate nu se

    You might also like