Proverbele Lui Solomon

Proverbele lui Solomon
1
Cum se dobndeste si se pierde ntelepciunea.
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David,
cel ce a domnit n Israel:
2 Pentru a cunoaste ntelepciunea si
nvatatura1, pentru a ntelege spusele
adnci,
3 pentru a dezveli nvaluirile cuvintelor,
pentru a pricepe dreptatea, adevarul
si a-i face judecatii dreptar,
4 pentru a le da celor simpli2 istetime3
si celor tineri pricepere4 si cugetare;
5 pe acestea auzindu-le, nteleptul
mai ntelept va fi, iar cel grijuliu5 duh
de crmuire va dobndi
1nvatatura
traduce sensul restrns al cuvntului

paidia care nseamna, ndeosebi, educarea
sau instruirea copiilor, formarea lor prin
cultura; asadar, un sens pedagogic. De altfel,
terminologia pedagogica nu va lipsi din Proverbe.
2Literal: celor lipsiti de rautate. Aici nsa
cuvntul akaks are sensul de simplu (necomplicat,
ingenuu, naiv, candid).
3Adica nsusirea de a pricepe din experienta
(nu din studiu).
4asthesis exprima facultatea de a percepe
n primul rnd prin simturi si n al doilea rnd
prin inteligenta; constientizare; pricepere. n
Is 28, 3 se vorbeste de un duh al priceperii
(pnumatos aisthseos) daruit de Dumnezeu
celor ntelepti.
5= atent la ce face; prudent; ntelept; circumspect.
pentru a cunoaste vorba cu tlc si cuvntul

neguros si spusele nteleptilor
si ghicitorile lor:
7 nceputul ntelepciunii e frica de
Dumnezeu6, iar cunoasterea e buna
pentru toti cei ce o savrsesc; evlavia
fata de Dumnezeu e nceputul priceperii,
iar cei necredinciosi defaima ntelepciunea
si nvatatura.
8 Asculta, fiule, nvatatura tatalui tau
si nu lepada rnduielile maicii tale;
9 caci cununa de daruri vei primi pe
crestet si lant de aur mprejurul grumazului.
10 Fiule, sa nu te amageasca necredinciosii,
nici sa le faci pe voie, chiar de te
vor ruga, zicnd:
6
6Textual:
frica lui Dumnezeu. Acest genitiv

nsa nu nseamna ctusi de putin ca frica
ar fi o nsusire a lui Dumnezeu, ci caracterul ei
exceptional, superlativ, asa cum este omul lui
Dumnezeu. Despartind-o de frica obisnuita, comuna,
care pune sufletul n dezordine, Sf. Grigorie
Sinaitul o defineste drept veselie cu cutremur
si cu multe lacrimi, cnd harul mngie sufletul.
Monahul Calist si Monahul Ignatie Xanthopol
mpart frica de Dumnezeu n doua categorii:
aceea a ncepatorilor, ilustrata prin texte
din Pr 1, 7; Ps 33, 11; Sir 2, 7; 2, 16, dar si prin
spusele Cuviosului Isaac Sirul: frica de Dumnezeu
e nceputul virtutii si rodul credintei; a doua
categorie, a celor cu viata duhovniceasca mbunatatita,
este ilustrata de Ps 111, 1; Ps 127, 4
si Pr 10, 30, iar Sf. Petru Damaschin o atribuie
celor aproape de desavrsire duhovniceasca: ea
iubeste virtutea si se teme de schimbare. T. M.:

Frica de Dumnezeu este nceputul (principiul)
cunoasterii.
PROVERBELE LUI SOLOMON 2 964

11 Vino cu noi, fa-te cu noi tovarasdedrum7 si cu viclesug sa-l bagam n
pamnt pe omul cel drept,
12 de viu sa-l nghitim, asa cum face iadul,
si amintirea lui de pe pamnt so
stingem;
13 sa punem mna pe strnsura lui cea
de mult pret si casele sa ni le umplem
de prada;
14 partea ta sa ne-o pui noua la mijloc
si toti sa avem o singura punga, obsteasca,
si-o singura camara sa ne fie;
15 nu-ti face din ei tovarasi de drum, ci
abate-ti piciorul de la cararile lor;
16 ca picioarele lor spre rautate alearga
si grabnice sunt spre varsare de snge;
17 can zadar sentinde latul cnd pasarea
l vede8 ;
18 ca partasii la ucidere si pun deoparte
raul; caci raul e al nelegiuitului
care darma.
19 Asa le va merge tuturor celor uniti
n faradelege, caci cu necredinta lor si
alunga sufletul.
20 ntelepciunea prin raspntii si nalta
glasul si pe ulite vorbeste deschis,
21 pe coamele zidurilor si face vestirea,
la portile celor puternici se asaza si la
portile cetatii cu ndraznire graieste:
22 Atta timp ct nevinovatii vor tine
de mna dreptatea, ei nu vor fi rusinati;
dar nemintosii poftitori de batjocura,
necredinciosi facndu-se, au urt
priceperea
23 si vinovati sau facut spre mustrare.
Iata, graiul suflarii mele clocotitor se
face pentru voi si am sa va nvat cuvintele
mele.
7Textual:
8Verset
fii partas de snge.

corectat aici dupa T. M.
Ca am strigat si nu mati ascultat,

si vam ntins cuvinte si nu ati luat
aminte;
25 ci sfaturile mele le-ati defaimat
si mustrarile mele nu le-ati luat n
seama.
26 De aceea si eu voi rde la nimicirea
voastra si ma voi veseli cnd va va veni
pieirea
27 si cnd fara de veste va da peste
voi huietul si cnd ca un vifor se
vantmpla surparea sau cnd vor da
peste voi necaz si mpresurare, sau
cnd cu vuiet veti pieri.
28 Atunci voi ma veti chema si eu nu voi
auzi, cei rai ma vor cauta si nu vor da
de mine;
29 pentru ca ei au urt ntelepciunea,
iar frica de Dumnezeu nu si-au ales-o,
24
nici la sfaturile mele nau vrut sa ia

aminte, iar mustrarile mele le-au batjocorit.
31 De aceea mnca-vor ei din roadele
purtarii lor si de necuratia lor vor fi satui;
32 strmbatatea facuta pruncilor i va
ucide si proba de foc9 i va nimici pe cei
necurati.
33 Dar cel ce ma asculta ntru nadejde
va salaslui si fara spaima raului va
avea odihna.
30
ntelepciunea se descopera si se
nvata.
9Proba
de foc: cercetare amanuntita, exhaustiva,

la capatul careia se rostesc probele zdrobitoare
asupra vinovatiei.

1 Fiule, daca tu vei primi graiurile mele
si daca din poruncile mele ti vei face
comoara,1
2 daca auzul tau va asculta ntelepciunea,
daca inima ti-o vei lipi de cunoastere
3 si fiului tau i-o vei mbia spre nvatatura;
daca tu vei chema ntelepciunea,
daca vocea ta i-o vei mprumuta cunoasterii
sinfrigurat cu mare glas vei
cauta priceperea
4 si dupa ea vei scormoni cum cauti argintul
sintru adnc o vei scruta ca pe
o comoara,
5 atunci vei cunoaste frica de Domnul si
cunoasterea lui Dumnezeu o vei afla.
6 Caci Domnul este Cel ce da ntelepciunea
si din El2 izvorasc ntelegerea
si cunoasterea;
7 El comoara le agoniseste celor ce conduc
spre mntuire si le ocroteste drumul,
8 ca sa pazeasca El calea celor ce merg
dupa dreptate si sa pazeasca drumul
celor ce se tem de El.
9 Atunci vei cunoaste dreptatea si judecata
si calauza le vei fi tuturor pe drumul
cel bun.
10 Ca dacan cugetul tau va veni ntelepciunea
si daca priceperea i se va parea
buna sufletului tau,
11 atunci sfatul cel bun te va pazi si cugetul
cel drept te va apara,
12 ca sa fii tu izbavit de calea cea rea
si de omul al carui cuvnt nu poate fi
crezut.
1Literal:
daca poruncile mele ti le vei ascunde,

n sensul ca ele se cer pastrate cu grija,
n taina, ca o comoara.
2Literal: de la fata Lui; cuvntul prsopon
= fata nseamna si persoana.
O, cei ce parasesc caile cele drepte ca

sa mearga n caile ntunericului!,
14 cei ce se bucura de rau si se veselesc
de dezmatul nebun,
15 ale caror carari sunt ntortocheate si
ale caror umblete sunt strmbe:
16 Aceia te vor ndeparta de la calea cea
13
dreapta si te vor nstraina de gndul

cel bun.
17 Fiule, sa nu te apuce sfatul cel rau
al celui ce paraseste nvatatura tineretilor
si uita fagaduinta lui Dumnezeu;
18 ca acela si-a pus casa n vecinatatea
mortii, iar cararile lui cu muritorii
merg pe lnga iad;
19 nici unul din cei ce merg pe ele nu
se mai ntoarce, nici va da peste carari
drepte, fiindca sorocul vietii nu-l
va mai apuca;
20 ca daca ei ar fi umblat pe cai bune,
ar fi dat peste cararile cele netede ale
dreptatii;
21 fiindca cei buni vor locui pamntul si
cei lipsiti de rautate vor ramne pe el;
22 dar caile necredinciosilor vor pieri de
pe pamnt si nelegiuitii vor fi alungati
de pe el.
ndemn la fapte bune. Lauda ntelepciunii.

1 Fiule, rnduielile mele nu le uita, iar
inima ta sa pazeasca spusele mele,
2 ca lungime de zile si ani de viata si
pace ti se vor adauga.
3 Milostenia si credinta sa nu-ti lipseasca;
prinde-ti-le de grumaz, scrie-tile
pe lespedea inimii si vei afla har
4 si vei gndi ceea ce e bun n fata Domnului
si a oamenilor.
5 Nadajduieste cu toata inima n Dumnezeu,
iar cu ntelepciunea ta nu te semeti:
6 cunoaste-o n toate purtarile tale pentru
ca ea sa-ti ndrepte calea.
7 Sa nu fii ntelept de dragul ochilor
tai,1 ci teme-te de Dumnezeu si ferestete
de tot raul;
8 atunci va fi vindecare trupului tau si
odihna oaselor tale.
9 Pe Domnul cinsteste-L din ostenelile
tale cele drepte si adu-I prinos din cele
ce-ti sunt roade ale dreptatii,2
10 pentru ca astfel hambarele tale sa se
umple de gru si din teascurile tale sa
se reverse vinul.
11 Fiule, nu dispretui certarea Domnului,
nici nu te descuraja atunci cnd El
te mustra;
12 caci Domnul l cearta pe cel pe care-l
iubeste si-l bate pe fiul caruia-i poarta
de grija.3
13 Fericit e omul care a aflat ntelepciunea
si muritorul care a cunoscut stiinta;
4
1Literal:
Sa nu fii ntelept doar n sinea

ta; cu alte cuvinte, dobndirea ntelepciunii nu
e scop n sine, ci instrumentul prin care omul
poate deveni mai bun.
2Orice jertfa (prga, prinos, milostenie, binefacere)
se cere adusa numai din ceea ce omul a
dobndit pe cale cinstita; cu banul de furat nu se
poate face pomana.

3Asprimea este o componenta (nedorita, dar
necesara) a pedagogiei cu care parintii si educa
si instruiesc odraslele. Verbul paidvo nseamna
a creste un copil, a-i da educatie si nvatatura,
dar si a pedepsi, a certa.
4Ca si n multe alte cazuri din Cartea Proverbelor,
termeni ca ntelepciune, stiinta, pricepere,
cunoastere, cugetare au sensuri foarte
apropiate, asa nct nu ntotdeauna se pot face
ca mai bine e sa negustoresti cu ea

dect cu vistierii de aur si argint;
15 mai scumpa e ea dect nestematele;
mpotriva ei nimic din ce e rau nu poate
sta; ea li se descopera tuturor celor ce i
se apropie si nimic din ce e scump nu-i
este deopotriva.
16 n dreapta ei stau ndelunganzilire
si anii vietii, n stnga ei stau bogatia
si slava;5 din gura ei se rosteste dreptatea,
ea legea si mila pe limba le poarta.
17 Caile ei sunt cai bune si toate cararile
ei sunt n pace;
18 tuturor celor ce se lipesc de ea le este
pom de viata, iar cei ce se reazema pe
ea sunt ca si cum L-ar avea temelie pe
Domnul.
19 Cu ntelepciunea a ntemeiat Dumnezeu
pamntul sintru lucrarea mintii6
a ntarit cerurile;
20 ntru priceperea Lui sau deschis
adncurile si norii au izvort apa7.
21 Fiule, nu scapa din vedere: pazestemi
sfatul si cugetarea,
22 pentru ca viu sa-ti fie sufletul 8 si
har sa fiemprejurul grumazului tau; si
14
distinctii clare, mai ales atunci cnd ele sunt

folosite n constructia stilistica numita paralelism
sinonimic. n cazul de fata, ntelepciunea
(sofa) si stiinta (frnesis) sunt tratate drept sinonime,
si asa se explica de ce textul care urmeaza
foloseste un singular.
5Sf. Maxim Marturisitorul, gndindu-L pe
Dumnezeu ca vistiernic al ntelepciunii divine,
crede ca n dreapta Lui stau cei ce au primit cunostinta
imateriala a celor inteligibile, libera de
nchipuirile sensibile, iar de-a stnga, cei ce au
dobndit contemplatia naturala prin duh, mpreuna
cu ntelegerea cucernica a judecatilor.
6lucrarea mintii = ratiunea (de unde, caracterul
rational al creatiei).
7E vorba de apele ce tsnesc din pamnt (prin
deschiderea adncurilor) si de acelea ale ploilor.
8T. M.: ele vor fi viata pentru sufletul tau.
Pentru expresia suflet viu vezi Fc 2, 7 si Ps 118,
175.

vindecare va fi trupului tau si purtare
de grija oaselor tale;
23 pentru ca, spernd, ntru nadejde sa
umbli n toate caile tale si pentru ca piciorul
tau sa nu se poticneasca.
24 De te vei aseza, fara de frica vei fi; de
vei adormi, dulce-ti va fi somnul.
25 Nu te vei teme de frica ce vine naprasnic,
nici de navalirile necredinciosilor
din preajma.
26 Ca Domnul va fi deasupra tuturor
cailor tale si piciorul ti-l va sprijini ca

sa nu tempiedici.
27 Nu te da n laturi de la a-i face bine
celui lipsit atunci cnd mna ta poate
sa ajute.
28 Nu zice: Acum du-te, mai vino
mine si-ti voi da atunci cnd tu poti
face binele, ca nu stii ce va aduce ziua
urmatoare.
29 Nu unelti lucruri rele mpotriva prietenului
tau care vine de oareunde si
si-a pus n tine nadejdea.
30 mpotriva omului sa nu-ti placa vrajba
fara pricina, ca nu cumva raul sa se
ntoarca spre tine.
31 Nu-ti agonisi numele rau al oamenilor
rai, nici nu rvni la caile acestora;
32 fiindca necurat este tot nelegiuitul
naintea Domnului; el nu se aduna laolalta
cu cei drepti.
33 n casele necredinciosilor e blestemul
lui Dumnezeu, dar curtile celor
drepti se binecuvinteaza.
34 Domnul le stampotriva celor mndri,
dar celor smeriti le da har.
35 Cei ntelepti vor mosteni marire, iar
cei necredinciosi si vor strni ocara.
ntelepciunea mpotriva pacatului.

1 Ascultati, fiilor, nvatatura unui parinte
si siliti-va sa cunoasteti cugetarea;
2 ca bun dar va daruiesc eu voua, legea
mea sa no lasati deoparte.
3 Ca si eu i-am fost tatalui meu fiu ascultator
si drag am fost n fata mamei
mele,
4 celor ce ma nvatau, zicnd:
Lipeasca-se cuvintele noastre de
inima ta,
5 pazeste poruncile, nu le da uitarii,
nici nu trece cu vederea graiul gurii
mele, nici nu-l parasi, tine-ti-l n fata.
6 Cstiga-ti ntelepciune, cstiga-ti cunoastere;
no parasi, si ea se va tine de
tine; iubeste-o, si ea te va pazi.
7 nceputul ntelepciunii este a-ti
cstiga ntelepciunea, sin tot cstigul
tau cstiga cunoastere:
8 primeste-o, cuprinde-o, si ea te va
nalta; cinsteste-o, pentru ca si ea sa
te cuprinda,
9 pentru ca sa-i dea capului tau cununa
de daruri si cununa de mngieri sa te
acopere.1
10 Asculta, fiule, si primeste cuvintele
mele si anii vietii tale se vor nmulti
pentru ca multe sa devina si caile vietii
tale.
11 Ca eu te nvat caile ntelepciunii si
pe drepte carari te calauzesc:
1Versetele
5-9 sunt realcatuite aici ntro redactare

ct mai unitara, att dupa LXX, ct si
dupa T. M., n asa fel nct ntelesul sa apara ct

mai limpede.

12 daca mergi, pasii tai nu se vor poticni,
daca alergi, nu vei osteni.
13 Tine-te de nvatatura mea, no parasi,
ci pastreaza-ti-o pentru viata ta.
14 n caile necredinciosilor nu merge,
nici sa rvnesti caile nelegiuitilor;
15 n oricare loc li se aduna tabara, nu
te duce acolo, fugi, ndeparteaza-te;
16 ca ei nu adorm daca nu fac rau, le
fuge somnul si nu pot adormi;
17 ca ei cu bucatele necuratiei se hranesc
si cu vinul faradelegii se mbata.
18 Caile dreptilor ntocmai ca lumina
lumineaza, merg nainte si lumina raspndesc
pnan plinul zilei.
19 Caile necredinciosilor nsa sunt ntunecate,
ei nici nu stiu cum se mpiedica.
20 Fiule, ia aminte la graiurile mele, de
cuvintele mele alatura-ti auzul;
21 pazeste-le n inima ta pentru ca izvoarele
tale sa nu scada.
22 Ca ele viata sunt tuturor celor ce le
afla si vindecare fiecarui trup.
23 Cu vegherentreaga pazeste-ti
inima, caci din aceasta pornesc tsnirile
vietii.
24 ndeparteaza de la tine grairea
ntortocheata, iar buzele nedrepte
mpinge-le departe.
25 Ochii tai drept sa caute, iar genele
tale drept sa clipeasca.
26 Umblete drepte fa-le picioarelor tale,
caile tale ndreapta-le.
27 Sa nu te abati nici la dreapta, nici
la stnga, ci doar de la calea cea rea
abate-ti piciorul.
28 Caci caile cele de-a dreapta le stie
Domnul, iar cele de-a stnga sunt piezise.
29 Ca El drepte va face umbletele tale,
iar calatoriile tale n pace le va calauzi.
2
5
Fereste-te de desfrnare, iubeste
curatia!
1 Fiule, ia aminte la ntelepciunea mea,
spre cuvintele mele apleaca-ti auzul,
2 ca sa-ti pazesti cugetul bun; eu din
priceperea buzelor ti poruncesc.
3 Nu lua aminte la femeia vicleana; ca
din buzele femeii desfrnate picura miere
care pna la o vreme ti ndulceste
gtlejul,
4 dar pe care mai trziu o vei gasi mai
amara dect fierea si mai ascutita dect
sabia cu doua taisuri.
5 Ca nebunia si face picioare ce se coboara
spre ea cu moarte de iad,
6 iar urmele ei sunt nestatornice, ca ea
nu pe caile vietii umbla si alergarile
ei sunt ratacitoare: ncotro, nici ea nu

stie unde.
7 Asadar, fiule, asculta-ma pe mine si
sa nu-mi faci cuvintele desarte.
8 Calea fa-ti-o ct mai departe de ea si
de usile casei ei sa nu te apropii,
9 ca sa nu-ti dai viata pe mna altora
si traiul tau pe seama celor ce nu se ndura,
10 ca nu cumva strainii sa-si faca sat
din averea ta si rodul ostenelilor tale
sa intre n casa straina.
11 Ca pe urma o sa-ti para rau, atunci
cnd carnea trupului tau se va topi
2Versetele
28 si 29 sunt proprii Septuagintei;

editia Rahlfs le numeroteaza cu 27a si 27b.

12 si cnd vei zice: O, cum de-am urt
eu nvatatura si cum de-a ocolit inima
mea mustrarile?
13 Nam ascultat de glasul celui ce ma
certa si spre cel ce ma nvata nu mi-am
plecat auzul;
14 pentru att de putin mam coplesit
de tot raul, n chiar mijlocul soborului
si al adunarii.
15 Fiule, bea apa din propriile tale vase
si din izvorul propriilor tale fntni.1
16 Din izvorul tau sa ti se reverse apele
si pe ulitele tale apele tale sa umble;
17 sa-ti fie ele doar singur tie avere si
nici un strain sa nu-ti fie partas.
18 Al tau sa fie izvorul apei tale si cu
femeia tineretilor tale sa te veselesti,
19 cu ea, caprioara iubitoare, cerboaica
plina de haruri, cu ea sa-ti petreci si a
ta sa fie ea socotita si cu tine sa fie n
toata vremea; pentru ca de iubirea ei
nconjurndu-te, asa te vei nmulti.
20 Nu-ti pierde vremea cu cea straina,
nici nu te lasa cuprins de brate pe care
nu le cunosti;
21 caci caile omului se afla sub ochii lui
Dumnezeu, Cel ce tine seama de toate
urmele lui.
22 Faradelegile sunt cele ce-l vneaza
pe om si fiecare se leaga cu lanturile
pacatelor sale;
23 unul ca acesta moare cu cei nescoliti
si de multimea bunurilor lui sa lepadat
si din pricina nebuniei a pierit.
1Sf.
Maxim Marturisitorul: Cel ce a nvatat

sa sape, prin fapte si contemplatie, fntnile virtutii
si ale cunoasterii de sine, asemenea patriarhilor,
l va afla nlauntru pe Hristos, izvorul vietii,
din care ne ndeamna ntelepciunea sa bem.
mpotriva chezasiei. ndemn la

munca si la viata curata.
1 Fiule, de te vei pune chezas pentru
prietenul tau, cu vrajmasul tau ai batut
palma;1
2 caci buzele omului sunt cursa tare
mpotriva-i sin ea se prinde cu vorbele
propriei sale guri.

3 Fa, fiule, ceea ce-ti poruncesc eu, si te
vei mntui ca de dragul prietenului
tau te vei da pe mna celor rai , nu te
lasa, strneste-l si pe prietenul pentru
care te-ai pus chezas;
4 sa nu dai somn ochilor tai si nici genelor
tale dormitare,
5 ca sa scapi ca o caprioara din cursa si
ca o pasare din lat.
6 Mergi la furnica, lenesule! Srguieste
vazndu-i deprinderile si fii mai
ntelept dect ea!
7 Ca aceea, fara sa lucreze pamntul,
fara sa aiba pe cineva so ndemne si
fara sa fie sub oarecare stapn,
8 si pregateste vara hrana si belsug de
strnsura la vremea secerisului. Sau
mergi la albina si vezi ct e de harnica
si ct de curat i este lucrul; de ostenelile
ei se folosesc, spre sanatate, regii si
oamenii simpli; ea de catre toti e iubita
si laudata; cu toate ca puterile-i sunt
slabe, ea sta n frunte prin aceea ca a
cinstit ntelepciunea.
9 Pna cnd, lenesule, vei sta culcat? si
cnd te vei scula din somn?
1Chezasia
(garantia, raspunderea pentru cineva)

era o veche practica la Evrei (vezi Fc 43,
9), dar nteleptul nu o recomanda, din cauza ca,
foarte adesea, beneficiarul abuzeaza de ncrederea
celui ce sa oferit sa garanteze.

10 Putin somn, putina sedere, putina
dormitare, putin sa stai cu minile n
sn,
11 si ca un rau calator ti va veni saracia
si ca un bun alergator, lipsa.
12 Dar daca nu vei fi lenes, atunci ca un
izvor ti va veni secerisul, iar saracia ca
un rau alergator va fugi de tine.
13 Omul fara minte si fara lege umbla
n cai rele; el face semne cu ochiul, bate
din picior si nvata amenintnd cu degetul;
14 inima ndaratnica, el n toata vremea
mestereste raul: unul ca acela glceava
strneste prin cetate.
15 De aceea, naprasnic i va veni pieirea,
fara de veste va fi taiat si sfarmat
de istov.
16 Ca el se bucura de tot ceea ce Domnul
uraste si de aceea va fi sfarmat,
pentru necuratia sufletului:2
17 Ochiul semetului, limba nedreapta,
minile ce varsa snge nevinovat,
18 inima ce mestereste gnduri rele, picioarele
grabnice n a face raul,
19 marturia strmba care atta minciuna
si scornitorul de certuri ntre
frati.
20 Fiule, pazeste legile tatalui tau si nu
lepada rnduielile maicii tale;
21 tine-le pururea lipite de sufletul tau
sin jurul grumazului tau nfasurate;

22 cnd umbli, calauza sa-ti fie; cnd
dormi, sa te pazeasca, iar cnd te scoli,
sa stea de vorba cu tine.
23 Ca porunca legii este sfesnic si lumina
si drum n viata si mustrare si
nvatatura,
2T.
M.: Sase sunt lucrurile pe care le uraste

Domnul, si sapte care-i sunt nesuferite. E vorba
de viciile enumerate n urmatoarele sase stihuri.
ca sa te pazeasca de femeia cu barbat

si de pra limbii straine.
25 Sa nu te biruiasca pofta de frumusete,
nici nu te lasa vnat de nsisi ochii
tai si nici nu te lasa nselat de genele ei;
26 ca pretul desfrnatei este ct al unei
pini, dar femeia vneaza sufletele cinstite
ale barbatilor.3
27 Oare va ascunde cineva foc n sn
fara sa-si arda hainele?
28 Oare va calca cineva pe jaratic fara
sa-si arda picioarele?
29 Asa-i cu cel ce intra la femeie cu barbat:
tot cel ce se atinge de ea nu va fi
fara vina.
30 Nu-i de mirare cnd cineva e prins
furnd, ca el fura ca sa sature un stomac
flamnd;
31 si daca-i prins, de sapte ori va plati si
cu toate averile lui se va rascumpara;
32 dar desfrnatul e lipsit de minte, pricina
pentru care-si agoniseste pieirea
sufletului;
33 chinuri si ocara sufera si batjocura
lui n veac nu se va sterge.
34 Caci gelozia aprinde mnia barbatului
ei si mila nu-i va fi n ziua razbunarii;
nici o rascumparare nu-i va stinge
dusmania, nici multime de daruri va fi
sa-l mblnzeasca.
24
A te feri de desfrnare.
1 Fiule, pazeste-mi cuvintele si din poruncile
mele fa-ti un sfat de taina.
3Desfrnata
de profesie se vinde pentru ca

sa traiasca, dar femeia adultera nu-si urmareste
dect poftele.

2 Fiule, cinsteste-L pe Domnul si te vei
ntari sin afara de El nu te teme de altul.
3 Pazeste poruncile mele si vei fi viu,
pazeste-mi cuvintele ca pe lumina ochilor;
pune-ti-le pe degete, nscrie-ti-le pe
tablita inimii.
4 Spune-i ntelepciunii sa-ti fie sora,
minte cuprinzatoare agoniseste-ti,
5 ca sa te pazeasca de femeia necunoscuta
si vicleana cnd te amageste cu
daruri de vorbe.
6 Ca, dacan casa ei se uita pe fereastran
ulita,
7 si printre feciorii nemintosi l vede pe
unul mai fara minte
trecnd pe lnga coltul casei

si vorbind seara, pentuneric, n linistea
sin negura noptii,
10 atunci femeia i iese nainte aratnd
ca o desfrnata din cele ce-i fac pe tineri
sa-si iasa din minti.
11 Ca rasfatata este si neastmparata,
ale carei picioare nu-s facute pentru
casa;
12 ea, cnd pe-afara se dezmiarda, cnd
pe la tot coltul ulitei pndeste,
13 dupa care se apuca si-l saruta si cu
chip nerusinat i zice:
14 Am avut de adus o jertfa de pace,
astazi mi-am plinit fagaduintele,1
15 de aceea ti-am iesit nainte dorindute
pe tine, si te-am aflat.
16 Patul mi l-am gatit cu pnzeturi, cu
scoarte din Egipt l-am asternut;
17 asternutul mi l-am stropit cu sofran
si casa mea cu scortisoara.
8
9
1Seductia
ncepe cu o masca de evlavie. Pentru

jertfa de pace vezi Lv cap. 3 si 7.
Vino, sa ne desfatam cu iubire pna

dimineata, vino, sin dragoste sa ne tavalim;
19 ca barbatul meu nu-i acasa, departen
cale sa fost dus,
20 minile si le-a ncarcat cu bani si
dupa multe zile se va ntoarce acasa.
21 Si astfel, cu vorbe multe l-a abatut
din drum si cu laturile buzelor l-a tras
dupa ea,
22 iar el degrab a urmat-o si iata-l mergnd
ca un bou lanjunghiere si ca un
cine la zgarda
23 sau ca un cerb ranit de o sageata la ficat,
sau ca pasarea ce se grabeste spre
lat fara sa stie ca e vorba de viata ei.
24 Acum, deci, fiule, asculta-ma si ia
aminte la cuvintele gurii mele:
25 Inima ta sa nu se abata spre caile ei
sin cararile ei sa nu te ratacesti, ca ea
pe multi, ranindu-i, i-a nimicit si nenumarati
sunt cei pe care i-a ucis.
26 Casa ei e drumul iadului, rpa ce
duce la camarile mortii.
18
Despre adevarata ntelepciune.

Fiul lui Dumnezeu.
1 De aceea, tu vesteste ntelepciunea,
pentru ca lucrarea mintii1 sa-ti dea ascultare;
2 ca ea pe culmile cele nalte se afla sin
rascrucea cararilor e asezata
3 si la portile celor puternici si are salas
si la intrarile cetatilor se lauda2:
1lucrarea
mintii = ratiunea.
lauda cu voce nalta, asemenea negustorilor
ambulanti care-si striga marfa.
2Se

4 Oamenilor, pe voi va rog, si catre fiii
oamenilor mi ndrept eu glasul.
5 Voi, cei lipsiti de rautate, cunoasteti
istetimea3, si voi, cei nestiutori, puneti
la inima!
6 Ascultati-ma pe mine, ca lucruri de
mare pret voi grai si cuvinte drepte voi
scoate din buze.
7 Cerul gurii mele adevarul l va vesti,
fiindca urte-mi sunt mie buzele mincinoase.
8 Drepte sunt toate graiurile gurii
mele, nimic n ele nu-i strmb sau nclcit;
9 toate sunt deschise celor ce le nteleg
si drepte celor ce au aflat cunoasterea.
10 nvatatura luati, iar nu argint, si cunoastere
mai mult dect aurul lamurit
si pricepere agonisiti mai mult dect
aurul curat.
11 Ca mai pretioasa e ntelepciunea dect
nestematele si nimic din ce e scump
nu-i cu ea deopotriva.
12 Eu, ntelepciunea, salas i-am facut
sfatului, eu am chemat ca martori cunoasterea
si cugetarea.
13 Frica de Domnul uraste nedreptatea
si trufia si mndria si caile viclenilor,
iar eu am urt caile nclcite ale celor
rai.
14 Ale mele sunt sfatul si temeinicia, a
mea e lucrarea mintii si a mea e taria;
15 prin mine domnesc regii si cei puternici
scriu dreptatea;
16 prin mine mai-marii devin mai
mari si prin mine stapnii stapnesc
pamntul.
3Istetimea:
cum anume si cnd sa faci un lucru.
Eu i iubesc pe cei ce ma iubesc,4 iar

cei ce ma cauta vor afla har.5
18 Ale mele sunt bogatia si slava si bunurile
multora si dreptatea.
19 Sporul meu e mai de pret dect aurul
si piatra scumpa, caci roadele mele mai
bune sunt dect argintul curat.
20 Eu n caile dreptatii umblu sin cararile
dreptarelor traiesc la rascruce
21 ca sa mpart bunuri celor ce ma iubesc
si vistieriile lor sa le umplu de bunatati.
Daca va voi spune lucrurile ce
se ntmpla zilnic, din amintire le voi
povesti si pe cele de demult.6
22 Domnul ma zidit7 ca nceput al cailor
Sale spre lucrurile Lui;
23 ntrunceput, mai nainte de veci ma
ntemeiat, mai nainte de a fi durat
pamntul
17
4Sf.
SimeonNoul Teolog identifica ntelepciunea

n persoana lui Iisus Hristos: Daca cineva,
pe fata sau n ascuns, si ntoarce iubirea datorata
mirelui Hristos spre pofta vreunui alt lucru
si inima lui e tinuta de acel lucru, se face urt
Mirelui si nevrednic de unirea cu El.
5Cuvntul har se afla numai n codicii Alexandrinus
si Sinaiticus.
6Aceste ultime doua stihuri sunt proprii Septuagintei.
ntelepciunea are capacitatea de a cuprinde,
simultan, particularul si generalul, amanuntul
si ansamblul.
7Aici si n urmatoarele sase stihuri sunt folosite
trei verbe pentru nceputul ntelepciunii: a
zidi, a ntemeia, a naste. n limbajul biblic,

a zidi nseamna a face ceva elaborat, organizat,
bine definit. A ntemeia este nrudit semantic
cu primul, iar ambele se pot referi la ntelepciune
n ipostaza ei de nsusire a lui Dumnezeu,
activa mai nainte de orice nceput si mai nainte
de veci. Verbul a naste sustine teza Sfntului
Pavel din 1 Co 1, 30, potrivit caruia ntelepciunea
e identificata cu Iisus Hristos, adica
cu Cuvntul care Sa nascut din Tatal mai nainte
de toti vecii (Crezul), Cel ce este nascut,
nu facut. n Constantinopol, mparatul Justinian
si va pune bazilica sub patronajul Sfintei
ntelepciuni (Aghia Sofia).

24 si mai nainte de a fi facut adncurile,
mai nainte ca izvoarele apelor sa
fi tsnit,
25 mai nainte ca muntii sa fi fost saditi
si mai nainte dect toate dealurile, El
pe mine ma nascut.
26 Domnul a facut tari si pamnturi nelocuite
si lumea cea mainalta n ceea
ce-i sub cer.
27 Cnd pregatea cerul, eu cu El eram;
si cnd Si-a asezat tronul deasupra
vnturilor,
28 si cnd a ntarit norii cei de sus, si
cnd, ca pe o temelie, punea izvoarele
n ceea ce-i sub cer,
29 si cnd a ntarit temeliile pamntului
30 eu lnga El eram, una fiind n lucrare,
8 eu eram aceea n care El Se bucura
sin toate zilele necontenit ma veseleam
n fata Lui
31 cnd El Se veselea desavrsindu-ne9
lumea si ntru fiii oamenilor Se veselea.
32 Acum asadar, fiule, asculta-ma:
8armzo
(cuvnt rar, folosit de numai sapte

ori n V. T.) nseamna a (se) potrivi, a (se)
adapta, a (se) pune de acord, dar si a construi,
a dura, a inventa, precum si a (se)
uni. Toate aceste sensuri converg catre identificarea
ntelepciunii cu Logosul ca partas la crearea
lumii (In 1, 3), asa cum ni-L descopera Pavel
n 1 Co 1, 30. n Textul Masoretic corespondentul
ebraic al lui armzo are un sens foarte
neclar, ceea ce-i face pe traducatori sa oscileze
ntre: eram lnga El ca un copil drag (OSTY)
si eram lnga El ca un mester, BJ, RSV, TOB.
Editia romneasca 1936 si urmatoarele traduc:
eram ca un copil mic alaturi de El.
9syntelo nseamna a mplini (a ispravi, a
completa, a desavrsi) o lucrare, dar nu singur,
ci mpreuna cu altcineva (syn-telo). Un
argument n plus pentru prezenta si mpreunalucrarea
Logosului n actul creatiei.
Fericit e barbatul care ma asculta10

si fericit e omul care pazeste caile
mele, zilnic priveghind la usile mele,
asteptnd la pragurile intrarilor mele.
35 Ca iesirile mele sunt iesiri de viata
si [n ele] se pregateste bunavoire de la
Domnul.
36 Dar cei ce pacatuiesc mpotriva mea
si pngaresc sufletele, iar cei ce ma
urasc pe mine, ei moartea o iubesc.
33
34
ntelepciunea cheama la prietenie.

1 ntelepciunea si-a zidit siesi casa si
pe sapte stlpi a ntarit-o;1
2 jertfele si le-a njunghiat, vinul si l-a
dres n pahar si masa si-a pregatit-o;
3 slugile si le-a trimis sa facanalta strigare
la pahar, zicnd:
4 Cel simplu, nenvatat, sa treaca pe
la mine! Iar celor nemintosi le-a zis:
5 Veniti si mncati pinea mea si beti
vinul pe care l-am dres pentru voi!
6 Lasati deoparte nerozia si veti trai,
pentru ca n veac sa mparatiti;2 cautati
lucrarea mintii,3 ca sa puteti trai,
si drept calauziti-va ntelegerea prin
cunoastere.
7 Cel care-i cearta pe cei rai si va
atrage dispret, iar cel care-l mustra pe
cel necurat se necinsteste pe sine.
10Stihul
acesta nu se afla n toti codicii; de

aceea el lipseste din cele mai multe versiuni romnesti.
1Numarul 7 e simbolul perfectiunii; n cazul
de fata, garantia statorniciei si durabilitatii.
2Stihul acesta e preluat din Codicii Vaticanus
si Sinaiticus.
3= Ratiunea, gndirea rationala.

8 Nu-i mustra pe cei rai, ca sa nu te
urasca; mustra-l pe cel ntelept, si el te
va iubi.
9 Deschide-i nteleptului o cale4, si el va
fi mai ntelept; nvata-l pe cel drept sa
cunoasca, si el mai multa cunoastere
si va dobndi.
10 nceputul ntelepciunii e frica de
Domnul, iar sfatul celor sfinti e cunoasterea;
caci a cunoaste legea e datul cugetului
bun;
11 can acest chip vei trai mult si anii
vietii tale ti se vor adauga.
12 Fiule, daca esti ntelept pentru tine,
ntelept vei fi si pentru vecinii tai;5 dar
daca te dovedesti rau, singur ti vei
purta raul. Cel ce se reazema pe minciuna,
acela pastoreste vnturile si tot
asa se tine dupa pasari zburatoare; fiindca
el a parasit caile propriei sale vii
si osia gospodariei sale a abatut-o de la
drumul cel drept; el umbla prin pustiu
fara de apa si prin pamnt facut pentru
seceta, si nerodire-si aduna cu minile.
13 Femeia nemintoasa, obraznica si nerusinata
se face ca-i lipseste dumicatul,
14 se asaza n usa casei sale pe un scaun
cu fata spre ulita
15 chemndu-i pe trecatori si pe cei ce
merg de-a dreptun drumul lor:
16 Cel carentre voi e mai zabauc, sa
treaca pe la mine; iar celor nemintosi
le poruncesc, zicnd:
17 Atingeti-va dulce de pinea tainuita
si de apa cea dulce a furtului!
18 Acela nu stie ca muritorii acolo mor,
lnga ea, si can fundul iadului se duc.

4=
5T.
Da-i nteleptului o sansa.

M.: Daca esti ntelept, pentru tine esti.
Tu nsa fugi, n preajma ei nu zabovi,

nici nu-ti ntoarce ochiul catre ea, caci
numai asa vei trece ca printro apa care
nu te atinge, ca printrun ru strain vei
strabate.
20 ndeparteaza-te de apa straina, nu
bea din izvor strain, ca sa traiesti mult
si anii vietii sa ti se adauge!
19
10
Despre dreptate.
1 Fiul ntelept si nveseleste tatal, iar
fiul nebun si ntristeaza mama.
2 Nelegiuitii nu se vor folosi de averi,
dar dreptatea va izbavi din moarte.
3 Domnul nu va ucide cu foame sufletul
celui drept, dar viata celor necredinciosi
o va surpa.
4 Saracia l umileste pe om, dar minile
celor ndemnatici1 se mbogatesc.
5 Fiul scolit va fi ntelept si pe cel nescolit
l va avea sluga.
6 Fiul grijuliu scapa de zaduf, dar fiul
nelegiuit2 se vatama n spulberul secerisului.
7 Binecuvntarea Domnului e pe capul
celui drept, iar gura necredinciosilor
acoperita va fi cu plngere timpurie.
8 Pomenirea dreptilor e cu laude, dar
numele necredinciosilor se stinge.
9 Cel ntelept la inima primeste poruncile,
dar cel ce nu-si pazeste buzele
sempiedica si cade.
1Literal:
celor barbati; celor vnjosi, ntreprinzatori.

aici l desemneaza pe omul care
nu are o norma de conduita, criterii de a se conduce
n viata; n opozitie cu omul grijuliu (prudent,
prevazator, cu judecata).
2Nelegiuit

10 Cel ce umbla drept, umbla cu ncredere,
dar cel ce-si strmba caile va fi
astfel cunoscut.
11 Cel ce face semne cu ochi viclean, ntristare
le aduna oamenilor, dar cel ce
mustra cu ndraznire e facator de pace.
12 Izvor de viata este n mna dreptului,
dar gura necredinciosilor va fi acoperita
de nimicnicie.
13 Ura strneste glceava, dar iubirea
i acopera pe toti cei ce nu iubesc glceava.
14 Cel ce scoate ntelepciune din buze l
bate cu toiag pe cel lipsit de inima.
15 nteleptii si tainuiesc priceperea,
dar gura celui nesocotit se apropie de
pustiire.
16 Averea celor bogati e cetate tare, dar
saracia e pustiirea necredinciosilor.3
17 Faptele celor drepti sunt facatoare
de viata; dar roadele necredinciosilor,
de pacate.
18 nvatatura pazeste dreptele cai ale
vietii, dar nvatatura lipsita de mustrare
se rataceste.
19 Buzele drepte acopera glceava, iar
cei ce graiesc ocari sunt tare lipsiti de
minte.
20 Din vorba multa nu vei scapa de pacat,
dar cel ce-si retine buzele va fi prevazator.
21 Argint lamurit este limba dreptului,
dar inima necredinciosului se va
stinge.
22 Buzele dreptilor stiu lucruri nalte,
dar cei fara minte mor n saracie.
23 Binecuvntarea Domnului e pe capul
dreptului; ea l mbogateste, si ntristaren
inima nu i se va adauga.
3Bunastarea
morale.
materiala e pusa pe seama prosperitatii
Nebunul face raul rznd, dar ntelepciunea

naste n om lucrarea mintii.4
25 Necredinciosul se scufundan nimicnicie,
dar dorinta dreptului e bineprimita.
26 Cnd trece furtuna, necredinciosul
piere, dar dreptul se fereste si pe totdeauna
scapa.
27 Asa cum agurida strica la dinti si
fumul la ochi, ntocmai e faradelegea
pentru cei ce o fac.
28 Frica de Domnul adauga zile, dar
anii necredinciosilor se vor mputina.
29 Veselia petrece cu dreptii, dar nadejdea
necredinciosilor va pieri.
30 Frica de Domnul e ntarirea cuviosului,
5 dar prabusire le vine celor ce savrsesc
raul.
31 Dreptul niciodata nu se va clinti, dar
necredinciosii nu vor locui pamntul.
32 Din gura celui drept picura ntelepciune,
dar limba nedreptului va pieri.
33 Din buzele oamenilor drepti picura
daruri, dar gura necredinciosilor e ticaloasa.
24
11
Tot despre dreptate.

1 Cntarele nselatoare sunt urciunen
fata Domnului, dar cumpana
dreapta i e bineplacuta.
2 Oriunde intra trufia, acolo va fi si dispretul,
dar gura celor smeriti cugeta
ntelepciune.
4Lucrarea
mintii = ratiunea.
limba originala cuvios poate nsemna si
sfnt.
5n

3 Cnd dreptii mor, lasan urma pareri
de rau, dar pieirea necredinciosului e
grabnica si veseleste.
4 n ziua mniei averile nu vor folosi
la nimic, dar dreptatea va izbavi din
moarte.1
5 Dreptatea nevinovatului ndreapta
caile, dar necredinta se prabuseste n
nedreptate.
6 Dreptatea oamenilor drepti i va face
liberi, dar nelegiuitii se prind n propria
lor nimicnicie.
La moartea omului drept nu-i piere si

nadejdea, dar laudarosenia necredinciosului
l va face sa piara.
8 Omul drept scapa din capcana, iar necredinciosul
i ia locul.
9 Gura necredinciosului e un lat pentru
cetateni, dar priceperea dreptilor
aduce spor.
10 n bunastarea dreptilor nfloreste cetatea,
11 dar prin gurile necredinciosilor se
surpa.
12 Omul descreierat i batjocoreste pe
cetateni, dar mintosul le aduce liniste.
13 Omul care vorbesten doi peri da pe
fata sfaturi n adunare, dar credinciosul
n duh ascunde lucrurile.
14 Cei ce nu au crmuire cad ca frunzele,
dar n sfatul bogat se afla mntuire.
7
1Versetul
4, omis n LXX ed. Rahlfs, este preluat

din Versiunea Ebraica si se afla ca atare n
vechile editii romnesti. Desigur, o prefigurare
a Judecatii de Apoi.
2Sa nu credem ca ne putem crmui pe noi
nsine, ci avem nevoie de ajutor. Frunza e la nceput
totdeauna verde, n crestere, placuta, apoi
se usuca cu ncetul si cade; iar la sfrsit e dispretuita,
calcata n picioare. Asa si omul necrmuit
de cineva: se usuca pe nesimtite si cade si se face
Cnd se aduna cu cel drept, omul rau

face raul si uraste sunetul temeliei.3
16 Femeia de bunacuviinta e slava barbatului,
dar femeia care uraste dreptatea
devine tron de necinste. Lenesii nu
sunt vrednici sa aiba averi, dar cei harnici
se reazema pe bogatii.
17 Omul milostiv i face bine propriului
sau suflet, dar cel nemilostiv si pierde
si trupul.
18 Necredinciosul face lucruri nedrepte,
dar semintia dreptilor e
rasplata adevarului.
19 Fiul cel drept se naste spre viata, dar
prigonirea necredinciosilor sfrseste n
moarte.
20 Urciune n fata Domnului sunt caile
strmbe, dar toti cei neprihaniti n
caile lor sunt bineveniti.
21 Cel ce da mna ntru nedreptate
nu va ramne nepedepsit, dar cel ce
seamana dreptate, rasplata dreapta va
primi.
22 Frumusetea femeii fara minte e ca
cercelul de aur n narile porcului.
23 Orice dorinta a omului drept e buna,
dar nadejdea necredinciosilor va pieri.
24 Sunt unii care risipesc ce e al lor si
fac mai mult si sunt altii care aduna ce
nu e al lor si saracesc.
25 Tot sufletul simplu e binecuvntat,
dar omul mnios nu arata bine.
26 Cel ce tine strnsura, pentru pagni
o tine; dar binecuvntare este pe capul
celui ce da.
15
Cel ce plasmuieste sfaturi bune cauta

daruri bune, dar pe cel ce cauta
27
rob vrajmasului. Ct despre expresia: n sfatul

bogat se afla mntuire, aceasta nu nseamna ca
cineva trebuie sa se sfatuiasca cu fiecare, ci sa se
sfatuiasca n toate (Avva Dorotei).
3Sunetul temeliei: semnul asezarii stabile.

raul, raul l va ajunge.
28 Cel ce se ncrede n avutie, acela va
cadea, dar cel care-i ajuta pe cei drepti,
acela se va ridica.
29 Cel ce nu se poarta bine cu casa lui,
acela va mosteni vnt, iar nebunul va
fi sluga nteleptului.
30 Din roada dreptatii creste pomul
vietii, dar sufletele nelegiuitilor vor fi
ucise de timpuriu.
31 Daca omul drept abia se mntuieste,
atunci necredinciosul si pacatosul
unde se vor ivi?
12
Sfaturi folositoare pentru viata.

1 Cel ce iubeste nvatatura iubeste priceperea,
dar cel ce uraste mustrarile e
nebun.
2 Cel ce afla har de la Domnul devine
mai bun, dar omul nelegiuit se va
trecen tacere.
3 Din nelegiuire nu-si agoniseste omul
bunastare, iar radacinile dreptilor nu
vor fi smulse.
4 Femeia virtuoasa i e cununa barbatului
ei; dar precum viermele n lemn,
asa si nimiceste barbatul femeia care
face raul.
5 Gndurile celor drepti sunt gnduri
drepte, dar necredinciosii nascocesc nselaciuni.
6 Cuvintele necredinciosilor sunt nselatoare,
dar gura celor drepti pe acestia
i va izbavi.
7 Orincotro se va ntoarce necredinciosul,
acolo se va stinge, dar casele1 celor
drepti vor dura.
1n
limbajul biblic, cuvntul casa are dese-
Gura cunoscatorului o lauda omul,

dar pe cel mpietrit la inima l ia n derdere.
9 Mai bun e omul umil care munceste
pentru el dect cel ce se cinsteste pe
sine si umbla dupa pine.
10 Omului drept i e mila de animalele
lui, dar inima necredinciosilor e lipsita
de mila.
11 Cel ce-si lucreaza pamntul se va ndestula
de pine, dar cei ce umbla dupa
desertaciuni sunt lipsiti de minte.
12 Cel ce se veselesten petreceri cu vin
necinste va lasa n propria lui fortareata.
13 Dorintele necredinciosilor sunt rele,
dar radacinile credinciosilor sunt bine
nfipte.
14 Pacatosul cade n lat din pricina pacatelor
buzelor sale, dar dreptul scapa
8
din el. Cel ce priveste lin va afla mila,

dar cel ce se hlizeste pe la porti necajeste
suflete.
15 Din roadele gurii sale se va umple
sufletul omului de bunatati si rasplata
buzelor lui i se va da.
16 n ochii nebunilor, caile lor sunt
drepte, dar nteleptul asculta de sfaturi.
17 Nebunul n aceeasi zi si arata mnia,
dar omul istet si ascunde dispretul.
18 Omul drept va vesti credinta temeinica,
dar marturia celor nedrepti e nselatoare.
19 Sunt unii care, atunci cnd vorbesc,
parca ranesc cu sabia, dar limbile nteleptilor
vindeca.
ori ntelesul de familie (sau comunitatea tuturor
celor ce traiesc ntro casa parinti, copii, servitori,
sclavi).

20 Buzele adevarate fac marturia
dreapta, dar martorul grabnic are
limba nedreapta.
21 Viclesug este n inima celui ce mestereste
raul, iar cei ce voiesc pace se vor
veseli.
22 Dreptului nu-i place nimic din ceea
ce e strmb, dar cei necredinciosi se vor
umple de rele.
23 Urciune i sunt Domnului buzele
mincinoase, dar cel ce lucreaza cu credinciosie
i e bine primit.
24 Omul care cunoaste e tron al priceperii,
dar inima nebunilor ntmpinata
va fi cu blesteme.
25 Mna celor alesi va dobndi cu usurinta
stapnire, dar cei vicleni vor fi de
prada.
26 Un cuvnt nfricosator nfricoseaza
inima dreptului, dar o veste buna l nveseleste.
27 Cel ce hotaraste2 drept si devine
siesi prieten, dar gndurile necredinciosilor
sunt lipsite de mila. Pe cei ce
pacatuiesc i vor ajunge relele, iar calea
necredinciosilor i va duce aiurea.
28 Omul viclean nu va nimeri vnatul,
dar omul curat e o avere scumpa.
29 n caile dreptatii se afla viata, dar
caile celor ce nu uita raul duc spre
moarte.3
2epignmon
nseamna, de fapt, arbitru,

adica cel ce ia o decizie ntre doua parti adverse.
3Sf. Maxim Marturisitorul: Supararea este
mpletita cu amintirea raului. Prin urmare,
cnd mintea va oglindi cu suparare fata fratelui,
vadit este ca-si aminteste raul de la el. Daca-ti
amintesti de raul facut de cineva, roaga-te pentru
el si vei opri patima din miscare, despartind,
prin rugaciune, supararea de amintirea raului
pe care ti l-a facut.
13
Alte sfaturi.
1 Copilul istet e ascultator fata de tatal
sau, dar cel neascultator se va nimici.
2 Omul bun va mnca din roadele dreptatii,
dar vietile nelegiuitilor se vor

sfrsi de timpuriu.
3 Cel ce-si pazeste gura, sufletul si-l pazeste;
dar cel care-si pripeste buzele,
frica-si va aduce siesi.
4 Cel fara nici o treaba o ducentro
pofta, dar minile celor harnici se
aflan luare-aminte.
5 Omul drept uraste vorba nedreapta,
dar necredinciosul e rusinat si nare ncredere.
6 Dreptatea i pazeste pe cei lipsiti de
rautate, dar pe cei necredinciosi i face
rai pacatul.
7 Sunt unii care, neavnd nimic, se mbogatesc,
si sunt altii care se umilesc
n mijlocul multor bogatii.
8 Bogatia omului e rascumpararea vietii
lui, dar saracul nu sufera amenintarea.
9 Dreptii au pururea lumina, dar lumina
necredinciosilor se va stinge. Sufletele
viclene se ratacesc n pacate,
dar dreptii au ndurare si miluiesc.
10 Omul rau cu sudalma face raul, dar
cei ce se cunosc pe ei nsisi sunt ntelepti.
11 Averea adunata cu faradelege se va
mputina, dar a celui ce o strnge cu
buna-credinta se va nmulti. Dreptul
se ndura si mprumuta.
12 Mai bun este cel ce ncepe sa ajute
din inima dect cel ce fagaduieste si-l
face pe altul sa spere; caci dorinta cea
buna e pom al vietii.
13 Cel ce nu-si ia lucrul n serios, nici
el nu va fi luat n serios; dar cel ce se
teme de porunca e sanatos la suflet.
14 Fiului viclean nimic nu-i este bun;
dar servul ntelept va dobndi fapte
spornice si calea lui se va ndrepta.
15 Legea nteleptului e izvor de viata,
dar cel fara minte de lat va muri.
16 Cunoasterea cea buna da dar; a cunoaste
legea e un dar al cugetului bun,
dar caile celor usuratici tind catre pierzanie.
17 Tot istetul lucreazantru cunoastere,
dar cel lipsit de minte si ntinde siesi
raul.
18 Regele nesabuit va cadea n necaz,
dar solul ntelept l va izbavi.
19 nvatatura ndeparteaza saracia si
ocara, iar cel ce si-a nsusit mustrarile
va fi slavit.
20 Dorintele credinciosilor ndulcesc
sufletul, dar lucrurile necredinciosilor
sunt departe de cunoastere.
21 Cel ce umbla cu nteleptii ntelept va
fi, dar cel ce umbla cu descreieratii, asa
va fi cunoscut.
22 Pe pacatosi i urmareste raul, dar pe
cei drepti i va ajunge binele.
23 Omul bun si va lasa mostenitori pe
fiii fiilor, dar bogatia necredinciosilor e
strnsa pentru cei drepti.

24 Dreptii vor petrece multi ani n bogatie,
dar nedreptii degrab vor pieri.
25 Cel ce cruta nuiaua si uraste fiul,
dar cel care-l iubeste l mustra cu
grija.1
1Cuv.
Petru Damaschin: Precum parintii iubitori

de fii si ntorc cu mustrari, din iubire, pe
fiii lor care fac lucruri nesabuite, asa si Dumnezeu
ngaduie ncercarile ca pe un toiag care-i ntoarce
pe cei vrednici de la viclenia diavolului.
Omul drept mannca si-si satura sufletul,

dar sufletele necredinciosilor vor
duce lipsa.
26
14
Lauda iscusintei n viata.

1 Femeile ntelepte zidesc case,1 dar
cea fara minte si-o darma cu minile
ei.
2 Cel ce merge drept se teme de Domnul,
dar cel cen caile sale umbla
strmb va fi aratat cu degetul.
3 Din gura nebunilor, toiag de obraznicie,
dar buzele nteleptilor i pazesc pe
acestia.
4 Unde nu sunt boi, ieslea e curata, dar
unde sunt holde multe, acolo se arata
taria boului.2
5 Martorul de buna-credinta nu minte,
dar marturia strmba atta minciuni.
6 La cei rai vei cauta ntelepciunea si
nu o vei afla, dar priceperea e lesne de
gasit la cei ntelepti.
7 Toate lucrurile sunt mpotriva omului
fara minte, dar buzele ntelepte sunt
armele priceperii.
8 ntelepciunea celor isteti le descopera
caile, dar gndul celor fara minte duce
aiurea.
9 Casele nelegiuitilor au nevoie de curatire,
dar casele dreptilor sunt bineplacute.
10 Omul cu inima simtitoare si mhneste
sufletul, iar cnd se veseleste nu
are de-a face cu trufia.
1Casa
= familie.
vorba de treieratul grului, caren vremile
vechi se facea sub picioarele boilor.
2E

11 Casele necredinciosilor se vor
stinge,3 dar locasurile celor ce umbla
drept vor dura.
12 Exista o cale ce li se pare oamenilor
dreapta, dar al carei capat duce n fundul
iadului.4
13 ntristarea nu se amesteca cu voiosia,
dar bucuria, pn la urma, se ntoarcen
plngere.
14 Omul ndraznet cu inima se va satura
de caile sale, iar omul bun, de gndurile
lui.
15 Omul simplu da crezare fiecarui cuvnt,
dar istetul vine la gndul de-peurma.
16 nteleptul are teama si se fereste de
rau, dar nemintosul se ncrede n sine

si se aduna cu nelegiuitii.
17 Cel grabnic la mnie lucreaza cu
nesocotinta, dar omul ntelept multe
rabda.
18 Cei fara minte mpart rautate, dar
cei cu mintea isteata se tin de pricepere.
19 Oamenii rai vor luneca n fata celor
buni, iar necredinciosii vor sluji la usile
celor drepti.
20 Prietenii i vor ur pe prietenii saraci,
dar prietenii celor bogati sunt multi.
21 Cel care-l necinsteste pe nevoias pacatuieste,
dar fericit este cel ce-i miluieste
pe saraci.
22 Cei rataciti pun la cale lucruri rele,
dar cei buni pun la cale mila si adevar.
Cei ce mesteresc raul nu cunosc mila si
credinta; milostenia si credinciosia se
afla la cei ce mesteresc binele.
3Vezi
nota de la 14, 1.
nu rezida n aparente, ci n certitudini.
4Adevarul
Tot cel ce se ngrijeste are de prisos,

dar cel dezmierdat si nepasator va
duce lipsa.
24 Omul istet e cununa nteleptilor, dar
pierderea de timp a nemintosilor e rea.
25 Martorul de buna-credinta mntuieste
un suflet de la rau, dar nselatorul
atta minciuna.
26 Nadejdea celui tare sta n frica de
Domnul, si fiilor sai le va lasa un reazem
de pace.
27 Porunca Domnului e izvor de viata,
si pe cel ce o are l va face sa se fereasca
de latul mortii.
28 Slava unui rege e o natiune numeroasa,
iar mputinarea poporului nseamna
prabusirea celui puternic.
29 Omul cel mult-rabdator e mult si n
lucrarea mintii, dar omul nerabdator e
lipsit de minte.
30 Omul blnd e doctor al inimii, dar
inima zglobie e un vierme5 al oaselor.
31 Omul care apasa pe cel sarac l mnie
pe Cel ce l-a facut, dar cel care-l miluieste
pe sarac, acela l cinsteste.
32 Necredinciosul va fi aruncat n propria
sa rautate, dar cel ce-si pune ncrederea
n credinta6 lui, acela e drept.
33 n inima cea buna a omului se afla
ntelepciunea, dar n inima celor lipsiti
de minte totul e totuna.
34 Dreptatea nalta neamul, dar pacatele
mputineaza semintiile.
35 Un slujitor grijuliu i este bineplacut
regelui si prin buna lui purtare ndeparteaza
necinstea.
23
5Literal:
car (insecta care roade lemnul pe

dinlauntru).
6Credinta (aici): orice forma de adorare a lui
Dumnezeu.
15
Roadele iscusintei. Mijloace mpotriva
pacatelor.
1 Mnia i ucide chiar si pe ntelepti; 1
un raspuns potolit nsa ndeparteaza
furia, n timp ce un cuvnt aspru o
aprinde.
2 Limba nteleptilor stie ce e bun, dar
gura nemintosilor striga ce e rau.
3 Pretutindeni ochii Domnului i cuprind
si pe cei rai, si pe cei buni.
4 Vindecarea limbii e pom de viata, iar
cel ce o pastreaza se va umple de duh.
5 Cel fara minte si bate joc de nvatatura
tatalui sau, dar cel ce-i pazeste
porunca e mai ntelept. n dreptatea
prisositoare este multa putere, dar necredinciosii
vor fi smulsi din pamnt cu
radacini cu tot.
6 n casele dreptilor e tarie multa, dar
roadele necredinciosilor vor pieri.
7 Buzele nteleptilor sunt legate prin
chibzuinta, dar inimile nenteleptilor
nu sunt bine pazite.
8 Jertfele necredinciosilor sunt urciune
naintea Domnului, dar rugaciunile
celor ce se ndreapta i sunt bineprimite.
9 Caile necredinciosilor sunt urciune
naintea Domnului, dar El i iubeste pe
cei ce umbla dupa dreptate.
10 nvatatura omului simplu o cunosc
trecatorii, dar cei ce urasc mustrarea
mor n rusine.
11 Iadul si pierzania i sunt nvederate
Domnului; cum dar sa nu-I fie si inimile
oamenilor?
1Stih
propriu Septuagintei.
Cel nenvatat nu-l va iubi pe cel carel

cearta si nici nu se va aduna laolalta
cu nteleptii.
13 Cnd inima e vesela, fata nfloreste,
dar cnd e strnsa, se posomoraste.2
14 Inima dreapta cauta pricepere, dar
gura celor nenvatati se deprinde cu
raul.
15 Ochii celor rai asteaptantotdeauna
ce e rau, dar cei buni ntotdeauna sunt
linistiti.
16 Mai buna e o portie mica cu frica
de Domnul dect vistierii bogate fara
aceasta frica.3
17 Mai bun e ospatul de legume cu prietenie
si bunatate dect carnea de vitel
la o masa cu ura.
18 Omul mnios atta certuri, dar cel
domol le potoleste si pe cele ce-ar fi sa
fie.
19 Omul domol va stinge certurile, dar
cel necredincios mai mult le ntarta.
20 Caile celor lenesi sunt asternute cu
spini, dar ale celor harnici sunt cai batute.
21 Fiul ntelept si nveseleste tatal, iar
12
fiul fara minte si batjocoreste mama.

22 Cararile nebunului nau nici un nteles,
dar omul cuminte merge cu ndreptar.
2Cel
ce cultiva gndurile pacatoase si face

privirile din afara ntunecate si posomorte.
Limba lui e muta pentru laudele dumnezeiesti si
nu vine n ntmpinarea nimanui spre fericirea
lui. Dar cel ce cultiva rasadurile bune si nemuritoare
ale inimii are fata bucuroasa si luminoasa.
Limba lui e cntatoare la rugaciune si devine ntru
totul preadulce la cuvnt (Nichita Stithatul).
3Sa nu vrei a primi ceva daca nu te-ai ncredintat
ca Dumnezeu ti-a trimis din roade drepte
si astfel sa o primesti cu toata pacea. Iar pe cele
ce le vezi venindu-ti din nedreptate sau lupta sau
viclenie, respinge-le si arunca-le (Cuv. Isaia Pustnicul).

23 Cei ce nu cinstesc adunarile tagaduiesc
schimbul de pareri, dar sfatul
ramne n inimile celor ce se sfatuiesc;
24 omul rau nu-i va da ascultare, nici ca
va spune n obste ceva bun sau potrivit.
25 Gndurile nteleptului sunt cai ale
vietii, asa ca el sa se fereasca de iad si
sa se mntuiasca.
26 Domnul surpa casele batjocoritorilor,
dar El ntareste hotarul vaduvei.
27 Gndul nedrept e urciune n fata
Domnului, dar spusele celor curati au
maretie.
28 Cel ce primeste mita se nimiceste
pe sine, dar cel ce uraste primirea de
mita, acela viu va fi.
29 Pacatele se curatesc prin milostenii
si credinta, iar cu frica de Domnul se
fereste fiecare de rau.
30 Inimile dreptilor cugeta credinta,
dar gura necredinciosilor raspunde lucruri
rele.
31 Caile oamenilor drepti sunt bineprimite
de Domnul; prin ele, chiar dusmanii
devin prieteni.
32 Departe sta Dumnezeu de cei necredinciosi,
dar El asculta rugaciunile
dreptilor.
33 Mai bine e sa primesti putin cu dreptate
dect roade multe pe nedrept.4
16
ndemnuri la smerenie, dreptate

si nfrnare.
4Unele
editii ale Septuagintei, inclusiv aceea

a lui Rahlfs, ncorporeaza urmatoarele patru
versete n acest capitol, 15, printro dubla numerotare
a unora care le preceda. Aici e preferabila
ordinea clasica a editiilor romnesti.
Inima omului sa gndeasca ce e drept,

pentru ca pasii lui sa-i ndrume Dumnezeu
pe calea cea dreapta.
2 Ochiul care se desfatan frumusete
veseleste inima si o veste buna ngrasa
oasele.
3 Cel ce da deoparte nvatatura se
uraste pe sine, dar cel ce tine seama de
mustrari si iubeste sufletul.
4 Frica de Dumnezeu este nvatatura
1
si ntelepciune, iar rasplata ei e nalta

cinstire.
5 Toate lucrurile celui smerit sunt vaditen
fata lui Dumnezeu, iar cei necredinciosi
vor pieri n ziua cea rea.
6 Tot cel ce are inima mndra e necurat
n fata lui Dumnezeu, iar cel ce da
mna cu nedreptate nu va ramne nepedepsit.
7 nceputul caii celei bune este a face
dreptate, caci ea e primita de Dumnezeu
mai mult dect a-I aduce jertfe.
8 Acela care-L cauta pe Domnul va afla
cunoastere cu dreptate, iar cei ce-L cauta
drept, pace vor afla.
9 Toate lucrurile Domnului sunt facute
cu dreptate, iar necredinciosul e pastrat
pentru ziua cea rea.
10 Rostire insuflata1 e pe buzele regelui
sin judecata gura lui nu va rataci.
11 nclinarea cumpenei e dreptate de la
Domnul si masuri drepte sunt lucrurile
Lui.
12 Raufacatorul e urciune n fata regelui,
caci scaunul de domnie e ntemeiat
pe dreptate.
1Rostire
insuflata l traduce aici pe mantios

= oracol, rostire prin inspiratie divina.
Prin ungere, regele obtinea si prerogativa dumnezeiasca
de a judeca, de a mparti dreptatea (a
se vedea celebra judecata a lui Solomon n 3 Rg
3, 16-28). Urmatoarele cinci versete se refera la
rege.

13 Buzele drepte i sunt bineprimite regelui
si el iubeste cuvintele drepte.
14 Mnia regelui e solul mortii; dar
omul ntelept l va mblnzi.
15 Fiul unui rege se afla n lumina vietii,
iar bineplacutii sai sunt ca un nor
de ploaie trzie.
16 Cuiburile ntelepciunii sunt mai
alese dect aurul si cuiburile cunoasterii
sunt mai alese dect argintul.
17 Cararile vietii abat de la rau, iar caile
dreptatii sunt lungime de viata.
18 Cel ce primeste nvatatura va fi plin
de bunatati, iar cel ce pazeste mustrarile
se va ntelepti.
19 Cel care-si tine caile si pazeste sufletul,
iar cel care-si iubeste viata si
opreste gura.
20 Mndria merge naintea nimicirii,
iar naintea caderii, gndul cel rau.
21 Mai bun este cel blnd cu smerenie
dect cel care mparte prazile cu cel
mndru.
22 Istetul n tot ce face si afla bunatati,
iar cel ce se ncrede n Dumnezeu
e foarte fericit.
23 Unii i numesc rai pe cei ntelepti si
pe cei priceputi, dar cei cu vorbe dulci
si vor auzi mai multe.
24 Cugetarea e un izvor de viata pentru
cei ce o au, dar nvatatura nebunilor

este rea.
25 Inima nteleptului cunoaste ceea ce-i
iese din gura, pe buze el poarta cunoastere.
26 Fagure de miere sunt cuvintele bune
si vindecare sufletului e dulceata lor.
27 Sunt cai care i se par omului drepte,
dar capatul lor cata spre fundul iadului.
28 Omul care munceste, pentru el munceste
si-si alunga propria sa prabusire,
dar omul sucit2 si poarta pieirea n
propria sa gura.
29 Omul fara minte si sapa luisi raul si
foc si aduna pe buze.
30 Omul sucit raspndeste raul si faclie
vicleana le aprinde celor rai, iar pe prieteni
i desparte.
31 Omul nelegiuit si nsala prietenii sii
ndruma pe cai care nu sunt bune.
32 Cel ce se uita tinta planuieste blestematii
si daca-si musca buzele alege tot
ce-i rau; acela e un cuptor al rautatii.
33 Batrnetea e cununa cinstirii, daca
se afla n caile dreptatii.
34 Omul ncet la mnie e mai bun dect
cel puternic,3 iar cel care-si stapneste
firea e mai bun dect cel ce stapneste
o cetate.
35 Celor nedrepti le vin toate din launtrul
lor, dar toate cele drepte vin de la
Domnul.
17
Cearta si vrajba.
1 Mai bun e un dumicat cu placere sin
pace dect o casa doldora de bunatati
si jertfe nedrepte, cu vrajba.
2 Servul grijuliu si stapneste stapnii
nemintosi si el le mparte fratilor partile.
2Sucit
(skolios) e omul cu sufletul ntortocheat,

pe care niciodata nu stii cum sa-l iei sau
de unde sa-l apuci; omul nestatornic, pe care nu
poti pune temei.
3Codicii Alexandrinus si Sinaiticus intercaleaza
aici: iar omul ntelept (e mai bun) dect
o mosie ntinsa; zicerea nsa se afla la 24, 5.

3 Asa cum aurul si argintul se lamuresc
n cuptor, tot astfel inimile cele alese,
lnga Domnul.
4 Omul rau asculta de limba nelegiuitilor,
dar omul drept nu ia aminte la
buzele mincinoase.
5 Cel ce rde de sarac l ntarta pe Cel
ce l-a facut, iar cel ce se bucura de caderea
altuia nu va ramne nepedepsit;
dar cel ce simte mila, mila va afla.
6 Copiii copiilor sunt cununa batrnilor,
iar parintii lor sunt lauda copiilor.
Cel credincios arentreaga lume plina
de banet, dar necredinciosul, nici un
banut.
7 Cel fara minte nu-si apropie buzele
drepte, dar nici cel drept buzele mincinoase.
nvatatura e buna rasplata celor ce se

tin de ea: orincotro se ntoarce, ea e pe
drumul cel bun.
9 Cel ce ascunde strmbatatea umbla
dupa prietenie, dar cel ce-i uraste ascunzisul
desparte prieteni si casnici.
10 Amenintarea sfarma inima nteleptului,
dar nemintosul, chiar cnd e batut,
nu simte.
11 Omul rau scorneste certuri, dar
Domnul va trimite mpotriva-i nger
nendurator.1
12 Purtarea de grija i revine omului
grijuliu, dar nemintosul cugeta lucruri
rele.
13 Din casa celui ce plateste cu rau pentru
bine raul nu se va muta.
14 O lege dreapta le da cuvintelor putere,
dar cearta si vrajba aduc dupa ele
saracia.
8
1ngerii
trimisi de Dumnezeu au uneori misiunea

de a-i pedepsi pe oameni pentru pacatele
lor, cum e cazul celor ce au mers n Sodoma si
Gomora (vezi Fc 19, 1-25).
Cel ce hotaraste ca ce-i drept e

strmb si ca ce-i strmb e drept, acela
spurcat este si urciune n fata lui
Dumnezeu.
16 De ce are nebunul de toate? ca doar
nu poate nemintosul sa cumpere ntelepciune!
17 Cel ce-si nalta casa, cauta so darme,
iar cel lenes la nvatatura va cadea
n necazuri.
18 Pentru orice vreme sa ai un prieten,
iar fratii sa-ti fie de folos la nevoie, ca
pentru aceasta sunt facuti.
19 Omul fara minte bate din palme si
se veseleste siesi, asa cum chezasul se
pune zalog pentru prietenul sau.
20 Cel ce iubeste pacatul se bucura de
glceava, iar cel cu inima mpietrita nu
se aduna cu cei buni.
21 Omul cu limba schimbatoare va cadea
n necazuri, iar inima nebunului
durere i este celui ce o are.
22 Un tata nu se bucura de fiul lipsit
denvatatura, dar fiul ntelept si veseleste
mama.
23 O inima vesela face viata sanatoasa,
dar omului mhnit i se usuca oasele.
24 Caile celui ce primeste mita 2 nu sporesc,
iar necredinciosul se abate de la
caile dreptatii.
25 Fata omului ntelept o citesti usor,
dar ochii nebunului sunt pe la marginile
pamntului.
26 Fiul fara minte i este mnie tatalui
sau si ntristare celei ce l-a nascut.
27 Nu e bine sa-l pagubesti pe omul
drept si nu-i cuviincios sa uneltesti mpotriva
celor ce stapnesc cu dreptate.
15
2Literal:
Caile celui ce pe nedrept primeste

daruri n snul sau.

28 Cel ce mpiedica rostirea unei vorbe
grele e un om cu minte, iar omul care
rabda mult e un ntelept.
29 Cnd nemintosul ntreaba ntelepciunea,
ntelepciune i se socoteste, iar
cel ce face pe mutul, ntelept va fi.
18
Prietenia si nfrnarea limbii.

1 Omul care vrea sa se desparta de prieteni
cauta pricini, dar n toata vremea
va fi vrednic de ocara.
2 Omul lipsit de minte nu are nevoie de
ntelepciune, ca mai bine o duce cu nebunia.
3 Cnd necredinciosul intra n adncul
rautatilor, nici nu le baga de seama,
dar necinste si ocara vin peste el.
4 Apa adnca este cuvntul n inima
omului si ru ce tresalta si fntna de
viata.
5 Nu e bine sa-i dai cinstire omului fara
Dumnezeu, si nici potrivit ca omului
drept sa-i rapesti, la judecata, dreptatea.
6 Buzele nemintosului l duc n necazuri,
iar gura lui ndrazneata cheama
moartea.
7 Gura celui fara minte e prabusirea
lui, iar buzele lui sunt lat pentru sufletul
sau.
8 Pe cei lenesi i biruie frica, iar sufletele
oamenilor afemeiati vor flamnzi.
9 Cel ce nu se ajuta pe sine prin faptele
sale e frate cu cel ce pe sine se nimiceste.
10 Numele Domnului, din maretia tariei;
alergnd la el, dreptii se nalta.
11 Averea omului bogat e cetate tare,
dar slava ei arunca umbra larga.
12 nainte de prabusire inima omului
se nalta, dar nainte de marire se smereste.
13 Cel ce raspunde nainte de a auzi, nebun
este si ocara siesi.
14 Sluga nteleapta potoleste mnia
omului, dar pe cel las cine-l va suferi?
15 Inima celui ce gndeste cstiga pricepere,
iar urechile nteleptilor cauta
cugetarea.
16 Cnd omul da, darul sau l largeste
si printre cei puternici l asaza.
17 Omul drept se nvinuie pe sine cnd
ncepe sa vorbeasca, dar daca prsul
sare asupra-i, acela e mustrat.
18 Sortii pun capat certurilor si hotarasc
ntre cei puternici.
19 Un frate ajutat de un frate e ca o cetate
nalta si tare si e tot att de puternic
ca un palat bine temeluit.
20 Omul si umple pntecele din roadele
gurii sale si cu roadele buzelor sale
se va satura.
21 Moartea si viata sunt n puterea
limbii, iar cei ce si-o stapnesc i vor
mnca roadele.
Cel ce si-a gasit o femeie buna, bune

daruri si-a aflat si desfatare a primit
de la Dumnezeu.
23 Cel ce o ndeparteaza pe femeia
buna, bunatatile si le ndeparteaza, iar
cel ce tine o adultera e nebun si necredincios.
22
Saracul raspunde cu rugaciuni, iar

bogatul raspunde cu asprime.
25 Omul binevoitor ntro adunare e mai
prieten dect un frate.2
24
1T.
M. omite acest verset.

verset si primele doua din capitolul urPROVERBELE
2Acest
LUI SOLOMON 19 986
19
Saracii cinstiti si fiii bine crescuti.

1 Mai bun e saracul n calea simplitatii
lui dect cel cu buze viclene si cap fara
minte.
2 Unde nu e stiinta sufletului, acolo nu
este binele, iar cel ce-si grabeste picioarele
se va mpiedica.
3 Nebunia omului i strmba caile sin
inima lui l nvinuie pe Dumnezeu.
4 Bogatia aduce belsug de prieteni, dar
saracul se trezeste si fara singurul sau
prieten.
5 Martorul mincinos nu va ramne nepedepsit,
iar cel ce nvinuie pe nedrept
nu va scapa.
6 Multi sunt cei ce se gudura pe lnga
fetele regilor; dar tot omul rau i devine
ocara altui om.
7 Tot cel care-l uraste pe fratele sarac
departe va fi si de prietenie. Buna cugetare
se apropie de cei ce o stiu, iar
omul ntelept o afla. Cel ce face mult
rau desavrseste raul, iar cel ce ntarta
cuvinte nu se va mntui.
8 Cel care-si agoniseste ntelepciune se
iubeste pe sine, iar cel ce-si pastreaza
lucrarea mintii va afla binele.
9 Martorul mincinos nu va ramne nepedepsit,
iar cel ce atta rautatea, de
ea va pieri.
10 Celui fara minte desfatarea nu-i foloseste
la nimic si tot asa daca sluga
ncepe sa domneasca cu semetie.
11 Omul milostiv e mult-ngaduitor si
lauda lui va trece pe deasupra nelegiuitilor.
mator sunt omise n ed. Rahlfs.
Amenintarea regelui e ca racnetul leului,

dar bunavointa lui e ca roua pe
iarba.
13 Fiul fara minte e o rusine pentru
tatal sau, iar prinoasele din simbria
desfrnatei nu sunt curate.
14 Parintii le mpart fiilor casa si avere,
dar femeia i este rnduita barbatului
de catre Dumnezeu.
15 Barbatului afemeiat i stan cale
lasitatea, iar sufletul celui trndav va
12
flamnzi.
16 Cel ce pazeste porunca, sufletul si-l
pazeste, dar cel ce-si dispretuieste caile,
acela va pieri.
17 Cel care-l miluieste pe sarac l mprumuta
pe Dumnezeu si dupa ceea ce
da i se va rasplati.
18 Ct timp mai e nadejde, pedepsesteti
fiul, dar n sufletul tau nu te nalta
pnla trufie.
19 Omul rautacios va avea multa paguba,
dar daca face raul si va pierde
si sufletul.
20 Asculta, fiule, nvatatura tatalui
tau, pentru ca macar la urma urmelor
sa fii ntelept.
21 Multe gnduri sunt n inima omului,
dar sfatul Domnului ramne n veac.
22 Roada i este omului milostenia, iar
saracul cel drept e mai bun dect bogatul
mincinos.
23 Spre viata i este omului frica de
Domnul, dar cel fara frica sta pe unde
cunoasterea nu-i de vazut.
24 Cel ce cu nedreptate si ascunde minilen
sn nu si le va duce nici la gura.
25 Cnd l bati pe ticalos, omul simplu
devine mai istet, iar daca-l vei certa pe
omul ntelept, el va cunoaste priceperea.
26 Cel care nu-si cinsteste tatal si se
leapada de mama sa, acela va fi supus
rusinii si ocarii.
27 Fiul care nceteaza sa pastreze nvatatura
tatalui sau, acela cu rele vorbe
se va deprinde.
28 Cel ce se pune chezas pentru copilul
nemintos dispretuieste dreptatea, iar
gura celor necredinciosi va nghiti judecatile.
29 Bice li se pregatesc nerusinatilor si,
tot asa, pedepse pentru cei fara minte.
20
Regele ntelept.
1 Neastmparat lucru este vinul si
plina de nemasura-i betia, dar fiece nebun
se prinden mreaja lor.1
2 Amenintarea regelui nu se deosebeste
de racnetul leului, iar cel care-l
ntarta pacatuieste mpotriva propriului
sau suflet.
3 E o cinste pentru om sa urasca sudalmile,
dar tot cel fara minte cu unele ca
acestea se ncurca.
4 Cnd e ocart, trndavul nu se rusineaza;
asa-i si cu cel ce se mprumuta
cu gru la seceris.
5 Apa adnca e sfatul n inima omului,
iar cel ntelept o scoate afara.
6 Mare lucru si de cinste e omul milostiv,
dar greu e de gasit omul credincios.
7 Cel ce umbla neprihanit ntru dreptate
fericiti i va lasa pe copiii sai.
Cnd sade pe tron un rege drept nici

un lucru rau nu-i poate sta nainte.
8
1Acest
al doilea stih e tradus aici dupa varianta

din Codicii Vaticanus si Sinaiticus. n ed.
Rahlfs: si tot cel ce sa prins n ea (n betie) nu
va fi ntelept.
Cine se poate lauda ca are inima curata?

sau cine va cuteza sa spuna ca e
curat de pacate?
10 Lumina celui ce vorbeste de rau pe
tata sau pe mama se va stinge si luminile
ochilor sai ntuneric vor vedea.
11 Portia dobndita cu graba lanceput
nu va fi binecuvntata la sfrsit.
12 Sa nu zici: Ma voi razbuna pe dusmanul
meu!, ci asteapta-L pe Domnul,
ca El sa te-ajute.
13 Cntarul mare si mic si greutatile de
doua marimi necurate-s amndoua n
fata Domnului, iar cei le fac, n naravurile
lor se vor mpiedica.
14 Dreapta e calea tnarului [care umbla]
cu cel cuvios.
15 Urechea aude si ochiul vede, amndoua
sunt lucrul Domnului.
16 Nu iubi clevetirea, ca sa nu pieri;
deschide-ti ochii si te satura de pine.
17 Rau!, rau!, zice cel ce cumpara, dar
dupa ce pleaca si freaca minile.2
18 Exista aur si belsug de pietre
scumpe, dar vase de cinste sunt buzele
pricepute.
19 Ia-i haina celui ce sa pus chezas pentru
un strain; spre binele celui necunoscut,
ia-i un zalog.
20 Dulce i este omului pinea nselaciunii,
dar mai apoi i se va umple gura
de pietris.
21 n sfat se ntemeiaza ce-ai de gnd
sa faci, cu planuri ntelepte se face razboiul.
22 Cel ce tradeaza tainele adunarii vorbesten
doi peri; cu cel ce are mereu
gura deschisa nu te amesteca.
9
2n
LXX, versetele 18-22: text lacunar. Redactarea

de fata urmeaza vechile versiuni romnesti,
care, la rndul lor, le-au tradus dupa Versiunea
Ebraica.

23 Urciune i este Domnului cntarul
dublu, iar cumpana nselatoare nu este
bunan ochii Lui.
24Umbletele omului sunt ndreptate de
Dumnezeu; atunci, cum poate un muritor
sa priceapa caile Sale?
25 Cursa i este omului graba de a
aduce la altar ceva din bunurile sale,
caci dupa ce a fagaduit sar putea sa-i
para rau.
26 Regele ntelept e o vnturatoare pentru
cei necredinciosi si vrtej aduce
asupra-le.
27 Suflare oamenilor le este lumina
Domnului, cea care sfredeleste adncurile
inimii.
Mila si adevarul i stau de paza regelui

si tronul sau l vor nconjura cu
dreptate.
29 ntelepciunea e podoaba tinerilor,
iar parul carunt e slava batrnilor.
30 Zdruncinari si sfarmari se abat
asupra celor rai si rani ntru adncurile
launtrului lor.
28
21
Pronia lui Dumnezeu.

1 Precum dezlantuirea apei, asa e
inima regelui n mna lui Dumnezeu:
orincotro vrea so duca, ntracolo o
porneste.1
2 Fiecare om si pare siesi drept, dar
Domnul este Cel ce ndreapta inimile.
3 A face ce e drept si a vorbi adevar i
sunt mai placute lui Dumnezeu dect
sngele jertfelor.
1Imaginea
este aceea a morarului care mnuieste

zagazul apei de pe scoc, dndu-i acesteia directia
pe care el o vrea.
Omul marinimos e cutezator mpotriva

ocarii, dar faclia necredinciosilor
e pacat.
5 Planurile omului srguitor aduc
ntotdeauna cstig, dar lenesul
entotdeauna n lipsa.2
6 Cel ce agoniseste comori prin limba
mincinoasa dupa desertaciuni umbla
sin laturile mortii se duce.
7 Nimicirea va locui mpreuna cu cei
necredinciosi, fiindca nu vor sa faca ce
e drept.
8 Celor ndaratnici, cai ndaratnice
le trimite Dumnezeu, caci curate si
drepte sunt lucrurile Lui.
9 Mai bine e sa locuiesti ntrun ungher
sub cerul liber dect n [odai] varuite
cu nedreptate sin casa de obste.
10 Sufletul necredinciosului pofteste
raul,3 el nu va fi miluit de nici un om.
11 Cnd omul neastmparat e pedepsit,
cel simplu devine mai istet, iar nteleptul
priceput va dobndi cunoastere.
12 Omul drept pricepe inimile necredinciosilor
si-i dispretuieste pe cei necredinciosi
pentru rautatea lor.
13 Cel ce-si astupa urechile ca sa nu-l
auda pe cel n neputinta va ajunge si el
sa strige fara ca cineva sa-l auda.
14 Darul facut ntrascuns potoleste
mnia, dar omul care nu da deloc, acela
strneste urgii.
15 A face judecata e bucuria celui drept,
dar n ochii raufacatorilor chiar si sfntul
e necurat!
16 Omul care se rataceste din calea
dreptatii se va odihni n adunarea um4
2Verset
omis n LXX; n vechile editii romnesti,

ca si aici, tradus dupa Versiunea Ebraica.
3pofteste raul (cele rele) omis n LXX.
brelor.4
17 Omul neispravit iubeste veselia, vinul
prietenos si uleiul mbelsugat;
18 ct despre nelegiuit, el e spurcaciunea 5
celui drept.
19 Mai bine e sa locuiesti n pustie dect
cu o femeie certareata si limbuta si
amarnica.
20 Dorita comoara se odihneste n gura
nteleptului, dar cei fara minte o nghit.
21 Calea dreptatii si milosteniei va afla
viata si marire.
22 nteleptul ia cu asalt cetati ntarite
si darma ntaritura n care necredinciosii
sau ncrezut.
23 Cel ce-si pazeste gura si limba si pazeste
sufletul de necaz.
24 Un om ndraznet si ncrezut si obraznic
se cheama ciuma, iar cel ce tine
minte raul e un nelegiuit.
25 Poftele l omoara pe cel trndav, caci
minile lui nu se hotarasc sa faca ceva.
26 Necredinciosul doreste zilnic pofte
rele, iar dreptul miluieste fara scumpatate
si sendura.
27 Jertfele necredinciosilor urciune i
sunt Domnului, pentru ca ei le aduc n
chip nelegiuit.
4Literal:
n adunarea Uriasilor. Metafora

pentru umbrele care zac n iad (Seol), existente
care, cufundate n ceata, duc o viata larvara.
5Grecescul periktharma nseamna, pe de o
parte, curatire, purificare, ispasire si, pe de
alta, obiectul purificarii, adica fiinta necurata,
impura, spurcata. Traducerile dupa T. M. prefera
primul sens, mai nuantat: (omul) rau e rascumparare
pentru cel drept sau serveste ca rascumparare
celui drept, n acord cu Is 43, 1-4.
Versiunea de fata opteaza pentru sensul ultim.
(T. M. adauga: si pentru cel drept va fi dat (n
schimb) nelegiuitul, adaos adoptat si de vechile
noastre editii).
Martorul mincinos va pieri, dar omul

ascultator ia seama la ce graieste.
29 Omul necredincios cu nerusinare ti
iesenainte, dar dreptul si cunoaste el
nsusi caile.
30 mpotriva necredinciosului6 nu
exista ntelepciune, nici curaj si nici
sfat.
31 Calul e pregatit pentru ziua razboiului,
dar ajutorul e de la Domnul.
28
22
Alte sfaturi.
1 Un nume bun e mai de pret dect bogatia
multa, si un dar bun, dect argintul
si aurul.
2 Bogatul si saracul sau ntmpinat
laolalta, dar Domnul este Cel ce pe
amndoi i-a facut.
3 Iscusitul, vazndu-l pe omul rau ca
rau se chinuieste, scoate el nsusi o nvatatura,
dar cei nepriceputi trec mai
departe spre paguba lor.
Frica de Domnul e odrasla ntelepciunii,

ca si bogatia, marirea si viata.
5 Ciulini si laturi sunt n caile strmbe,
dar cel ce-si pazeste sufletul se va feri
de ele.
6 Pe copil nvata-l dupa chemarea sa;
cnd va mbatrni, nu se va abate.1
7 Bogatii i vor stapni pe saraci si slugile
si vor mprumuta stapnii.
8 Cel ce seamana rele, rele va si secera
si din plin va primi pedeapsa faptelor
sale. Domnul l binecuvinteaza
pe omul blnd si darnic, dar [omul] va
da seama de prostia faptelor sale.
4
6Ebr.:
naintea Domnului.
omis n LXX si tradus dupa T. M.
1Verset

9 Cel care-l miluieste pe sarac, el nsusi
se va hrani, caci din pinea lui i-a dat
saracului. Cel ce da mita si cstiga biruinta
si cinste, dar ia sufletul celui ce
a primit-o.
10 Scoate-l din adunare pe zurbagiu, si
odata cu el va iesi glceava; ca daca sta
el n adunare, pe toti i necinsteste.
11 Domnul iubeste inimile cuvioase si
placuti i sunt toti cei fara prihana. Un
rege crmuieste cu buzele.
12 Ochii Domnului ocrotesc priceperea,
dar El dispretuieste vorbele nelegiuite.
13 Lenesul si cata ndreptatiri si zice:
E un leu pe drum si un ucigas pe
ulita. . .
14 Groapa adnca e gura nelegiuitului
sin ea cade cel urt de Domnul.
Rele cai sunt naintea omului si lui nui
place sa se ntoarca din fata lor; dar el
trebuie sa se abata de la calea strmba
si rea.
15 Lipsa de gndire face inima tnarului
so ia razna, iar batul si nvatatura
i sunt departe.
16 Cel care-l nsala pe sarac si sporeste
averea, dar daca-i da bogatului,
si-o micsoreaza.
17 Apleaca-ti urechea la cuvintele nteleptilor,
asculta si cuvintele mele si
lipeste-ti inima, ca sa stii ca ele sunt
bune.
18 Si daca ti le vei pune la inima, mpreuna
cu tine se vor veseli pe buzele
tale,
19 pentru ca nadejdea ta sa fie n Domnul
si pentru ca El sa-ti faca tie cunoscuta
calea;
20 si scrie-ti-le de trei ori, pentru sfat si
cunoastere, pe tablita inimii tale.
21 Eu te nvat, asadar, cuvntul adevarului
si cunoastere buna n auz, pentru
ca si tu sa poti raspunde cuvintele adevarului
celor ce te ntreaba.
22 Nu-l sili pe cel nevoias, fiindca el e
sarac si nici sa-l necinstesti pe cel neajutorat

care bate la porti;
23 fiindca Domnul este Cel ce-i va judeca
pricina, iar tu la adapost ti vei
mntui sufletul.
24 Omului mnios sa nu-i fii nsotitor,
nici sa locuiesti mpreuna cu prietenul
gata de sfada,
25 ca nu cumva sa nveti ceva din purtarile
lui si sufletului tau sa-i agonisesti
laturi.
26 Nu te pune chezas din rusine fata de
obrazul cuiva;
27 ca daca nu vei avea de unde plati,
ti vor lua chiar si asternutul de sub
coaste.
28 Nu muta vechile pietre de hotar pe
care parintii tai le-au pus.
29 Omul care stie sa vada si care-i grabnic
n faptele lui trebuie sa stea pe
lnga regi, iar nu pe lnga oamenii
trndavi.
23
Despre mncare si bautura.

1 Daca stai sa mannci la masa cuiva
mare, ia seama bine la cele ce ti se pun
dinainte
2 si ncetineste-ti mna, stiind ca sar
cuveni ca si tu sa gatesti ceva la fel;
3 iar daca esti chiar fara sat, nu pofti
la bucatele lui, caci acestea se tin de o
viata falsa.
4 Daca tu esti sarac, nu te masura cu
cel bogat, ci retine-te n propria ta cugetare.
5 Daca-ti atintesti ochiul asupra-i, el se
va face nevazut, caci aripi ca ale unui
vultur i sau gatit si el se ntoarce la
casa stapnului sau.
6 Sa nu cinezi cu omul invidios, nici sa
poftesti la bucatele lui;
7 ca el asa mannca si bea ca si cum
cineva ar nghiti par;
8 nici sa-l aduci la tine si nici sa mannci
cu el bucatica ta de pine, caci el
o va varsa si va spurca vasele tale cele
bune.
9 La urechea celui fara minte nu spune
nimic, ca nu cumva, de cte ori i vine,
sa-si rda de cuvintele tale ntelepte.
10 Sa nu muti din locul lor vechile pietre
de hotar, iar n agoniseala orfanilor sa
nu intri;
11 fiindca Cel ce-i mntuieste pe ei,
Domnul, este tare si El va judeca pricina
lor cu tine.
12 Da-ti inima la nvatatura si
pregateste-ti auzul pentru cuvintele
priceperii.
13 Nu te mpiedica sa certi un copil; ca
daca-l vei bate cu nuiaua, nu va muri;
14 ca tu l vei bate cu nuiaua, dar i vei
scapa sufletul de la moarte.

15 Fiule, daca inima ta e nteleapta, si
inima mea o vei nveseli
16 si buzele tale vor sta de vorba cu buzele
mele daca vor fi drepte.
17 Inima ta sa nu-i pizmuiasca pe pacatosi,
cin toata vremea fii n frica Domnului.
18 Ca daca vei pazi aceste lucruri, vei
avea urmasi si nadejdea ta va ramne
statornica.
19 Asculta, fiule, si fii ntelept si cugetele
inimii tale le ndreapta.
20 Nu fi betiv, nici sa tentinzi la sfatosenii
si la cumparaturi de carnuri;
21 ca tot betivul si destrabalatul vor saraci
si tot lenesul va pune pe el haine
crpite si zdrente.
22 Fiule, asculta-l pe tatal tau, cel care
ti-a dat nastere, si nu te sfii de maicata
pentru aceea ca a mbatrnit.
23 Agoniseste-ti adevarul si nu vinde
ntelepciunea, nvatatura si stiinta.1
24 Un tata drept mparte hrana buna,
iar sufletul sau se veseleste de fiul ntelept.
25 Veseleasca-se tatal tau si mama ta
de tine si sa se bucure aceea care te-a
nascut.
26 Fiule, inima ta da-mi-o mie, iar ochii
tai sa vegheze asupra cailor mele.
27 Ca o casa straina e un vas plin de
gauri, iar o fntna straina e fntna
strmta.
28 Ca un lucru ca acesta degrab va pieri
si tot nelegiuitul se va stinge.
29 La cine e vai? la cine e glceava? la
cine sunt certurile? la cine sunt tulburarile
si sfezile? la cine sunt oase rupte
fara pricina? la cine sunt ochii urdurosi?
30 Oare nu la aceia care sentind la vin?
oare nu la aceia care stau la pnda
pe unde se fac petreceri? Nu va mbatati
cu vin, ci stati de vorba cu oameni
drepti, n plimbari deschise stati
de vorba cu ei.
31 Ca daca-ti vei tine ochii pe ulcele si
pahare, pe urma vei umbla mai gol dect
un pisalog,
32 iar mai pe urma te vei zvrcoli ca un
muscat de sarpe si ca unul prin care
curge venin de vipera cu corn.
1Verset
omis n LXX si tradus dupa T. M.

33 Oriunde ochii tai vor vedea o [femeie]
straina, atunci gura ta va vorbi
pentortocheate
34 si vei zacea can mijlocul marii si ca
un crmaci nvaluit de furtuna.
35 Si vei zice: Mau batut si nu ma
durut, si-au rs de mine si nam stiut.
Cnd oare se va face ziua, ca sa ma
pot duce si sa-i caut pe cei cu care pot
mergempreuna?
24
Despre cei n primejdii de moarte;
despre usuratatea mintii.
1 Fiule, nu-i invidia pe oamenii rai, nici
nu pofti sa le fii alaturi.
2 Ca inima lor cugeta minciuni, iar buzele
lor graiesc numai prostii.
3 O casa se zideste cu ntelepciune si
prin cunoastere se ntareste.
4 Prin pricepere se umplu camarile cu
toata bogatia scumpa si buna.
5 Un om ntelept e mai bun dect unul
tare si unul cu minteantreaga dect o
mosie ntinsa.
6 Un razboi se duce sub o comanda, dar
ajutorul vine prin inima unui sfatuitor.
7 ntelepciunea si cugetarea sunt la
portile nteleptilor; nteleptii nu se
abat de la gura Domnului,
8 ci iau cuvntul n adunari.
9 Pe cei nenvatati i ntmpina moartea;
nemintosul moare n pacate si necuratia
l murdareste pe cel ticalos;
10 pngarit va fi el n ziua cea rea sin
ziua necazului, pna ce se va mistui de
tot.
11 Nu pregeta sa-i scapi pe cei dusi la
moarte si sa-i rascumperi pe cei ce sunt
a fi ucisi.
12 Dar de vei zice: Nu-l cunosc pe
acest om!, sa stii ca Domnul cunoaste
inimile tuturor; El, Cel ce le-a dat tuturor
suflare, El pe toate le stie si El i
va rasplati fiecaruia dupa faptele lui.
13 Fiule, mannca miere, ca bun este
fagurele si-ti ndulceste gtlejul.
14 n acest fel vei simti ntelepciunea n
sufletul tau; ca daca o vei afla, bun ti
va fi sfrsitul si nadejdea nu te va parasi.
15 Pe cel necredincios sa nu-l aduci n
pasunea dreptilor si nici sa te lasi nselat
de satul pntecelui;
16 ca de sapte ori va cadea dreptul si se
va ridica,1 dar cel necredincios n rele
va slabi.
17 De va cadea dusmanul tau, nu te bucura
asupra-i, iar de mpiedicarea lui
nu te mndri;
18 ca Domnul va vedea aceasta si no saI placa si mnia Si-o va ntoarce dinspre
el.
19 Nu te bucura asupra raufacatorilor,
nici sa-i invidiezi pe pacatosi;
20 fiindca raii nu vor avea urmasi, iar
lumina celor necredinciosi se va stinge.
21 Fiule, teme-te de Dumnezeu si de
rege si nici unuia sa nu-i fii nesupus.
1Sf.
Maxim Marturisitorul: De sapte ori a cazut

omenirea, ntorcndu-se cu spatele la Dumnezeu:
1. Prin Adam si Eva; 2. prin crima lui
Cain; 3. prin generatia lui Noe; 4. prin turnul
Babel; 5. prin generatia lui Avraam; 6. prin
generatia lui Moise; 7. prin generatia profetilor.
Iisus Hristos, asumndu-Si firea omeneasca,

drept fiind si fara pacat, a luat asupra-Si povara
pacatelor noastre si de sapte ori a ridicat omenirea
din cadere.

22 Ca ei dintro data i vor pedepsi pe cei
necredinciosi, si cine oare va sti razbunarea
amndurora?2
23 Si iarasi pe acestea vi le spun voua,
nteleptilor: Nu e bine ca la judecata
sa-i cunosti pe mpricinati.
24 Cel ce-i spune necredinciosului ca
este drept, blestemat va fi de popoare
si urt de neamuri.
25 Iar cei ce mustra, aceia mai buni
se vor arata si binecuvntare va veni
peste ei.
26 Un raspuns cu vorbe bune e o sarutare
pe buze.
27 Punen rnduiala ceea ce ai de facut
afara, pregateste-te la tarina si vino
dupa mine, si pe urma ti vei dura casa.
28 Sa nu fii martor mincinos mpotriva
concetateanului tau si nici sa-ti dai
drumul la gura.
29 Sa nu zici: Cum mi-a facut el, asa i
voi face si eu; si: Cu ce ma napastuit,
cu aceea i voi plati.
30 Omul nemintos e ca o aratura, omul
fara minte e ca o vie:
31 Daca o lasi, senteleneste si se umple
de buruieni si se pustieste si pietrele
gardului i se surpa.
32 Apoi mie mi-a parut rau si mi-am
luat seama, ca sa aleg nvatatura.
2Textul
urmator, pna la versetul 23, e omis

n Textul Ebraic, dar si n vechile editii romnesti.
Aici, dupa ed. Rahlfs. Fiul care pazeste
poruncile scapa de pieire; dar cel ce vrea so primeasca,
acela a si primit-o. Nimic mincinos sa
nu spuna regele cu limba lui; da, nici o minciuna
sa nu-i iasa de pe limba. Limba regelui e sabie, si
nu una de carne; cel ce va fi dat pe seama ei, acela
va pieri; ca daca i se strneste furia, el nimiceste
oameni cu arcuri si mannca oase de oameni si le
arde ca o flacara, asa ca ele nu mai pot fi mncate
nici de vulturii tineri. Fiule, cinsteste cuvintele
mele si pune-ti-le la inima si gndeste-te la ele!
Putina dormitare, putintel somn,

putin sa stai cu minile n sn. . . ;
34 si daca asta vei face, ti iese saracianainte
si, ca o buna alergatoare,
lipsa.
33
25
Cuviinta n adevar, masura n

vorba si la mncare.
1 Acestea sunt proverbele lui Solomon
pe care le-au transcris prietenii lui Iezechia,
regele lui Iuda.
2 Slava lui Dumnezeu ascunde ntelesurile,
slava regelui le cinsteste lucrarea.
3 nalt e cerul si adnc e pamntul, dar
inima regelui e de nepatruns.
4 Bate argintul cu zgura n el si se va
face pe de-antregul curat.
Ucide-i pe cei necredinciosi de dinaintea

regelui si tronul sau va propasi
ntru dreptate.
6 Nu te fali n fata regelui si nici nu sta
n locurile celor puternici;
7 ca mai bine e sa ti se zica: Urca-te
lnga mine!, dect sa fii umilit n fata
celor puternici. Pe cele ce ochii tai leau
vazut, spune-le!
8 Nu te repezi la sfada, ca sa nu-ti para
rau la urma.
9 De cte ori te nfrunta prietenul
trage-te napoi, nu-i spune vorbe rele,
10 ca nu cumva prietenul sa te ocarasca
si cearta si vrajba sa ramna aproape;1
ci sa-ti fie tie ca o moarte. Bunavointa
si prietenia te fac liber;2 tine-le pentru
5
1Literal:
2Literal:
sa nu se ndeparteze.
l fac (pe om) liber.

tine, ca sa nu te faci de ocara, cin pace
si prietenie sa-ti pazesti caile.
11 Ca un mar de aur ntro salba de sardiu
asa e cuvntul rostit [cu ntelepciune].
12 O piatra de sardiu ntrun cercel, asa
e cuvntul ntelept la urechea atenta.
13 Asa cum la seceris o ninsoare ar potoli
arsita, ntocmai e solul credincios
pentru cei ce l-au trimis: ajuta sufletele
alor sai.
14 Precum vnturile si norii si ploile
sunt foarte aratoase, asa e cel ce se lauda
cu darul fals.
15 ndelunga-rabdarea e propasirea regelui,
dar limba moale zdrobeste oasele.
16 Daca gasesti miere, mannca cu masura,
ca nu cumva, mbuibndu-te, sa
o versi.3
17 La prietenul tau sa te duci rar, ca
nu cumva, saturndu-se de tine, sa te
urasca.4
18 Maciuca si sabie si sageata ascutita,
asa e omul care aduce marturie mincinoasa
mpotriva prietenului sau.
19 Calea omului rau si piciorul nelegiuitului
vor pieri n ziua cea rea.
20 Asa cum otetul nu foloseste la rana,
si nici fumul la ochi, tot astfel boala,
3Sf.
Isaac Sirul: Firea sufletului, sprintena,

l ndeamna pe om sa caute, sa descopere si sa nteleaga
lucruri cu mult superioare ei. Cnd nsa
ea doreste si cnd i se permite sa fie si asemenea
cu ceea ce a descoperit, atunci omul si da
seama ca, de fapt, vrea mai mult dect poate, si
risca sa fie cuprins de deznadejde. Asadar, totul
cu masura.
4Sf. Maxim Marturisitorul: Prietenul poate
fi trupul nostru, din pricina afectiunii naturale
pe care sufletul o are pentru el. ntelesul acestui
proverb ar fi sa nu te ncarci prea mult si prea
des cu grija fata de trup, ci numai atta ct el sa
poata merge pe urma sufletului.
caznd n trup, mhneste inima. Cum

e molia n haina si cum sunt carii n
lemn, asa e tristetea omului: strica
inima.
21 Daca dusmanul tau e flamnd, da-i
sa mannce; daca-i e sete, da-i sa bea;
22 ca facnd aceasta, carbuni de foc i
gramadesti pe cap, iar Domnul te va
rasplati cu bunatati.
23 Vntul de la miazanoapte ridica
nori; tot astfel, fata nerusinata ntarta
limba.
24 Mai bine sa locuiesti ntrun ungher
din pod dect n casa de obste cu o femeie
artagoasa.
25 Asa cum apa rece i este dulce sufletului
nsetat, tot astfel o veste buna
dintro tara de departe.
26 Cnd un om drept cade n fata necredinciosului
e ca atunci cnd cineva
astupa izvorul si zapaceste curgerea
apei,
27 Nu e bine sa mannci miere multa,
dar e drept sa cinstesti cuvintele care
nalta.
28 Ca o cetate cu zidurile cazute si care
nu-i ntarita, asa e omul care face ceva
fara santrebe.
26
Sfaturi mpotriva leneviei si vicleniei.

1 Asa cum la seceris nu-i roua sin miezul
verii nu-i ploaie, tot astfel la cel fara
minte nu se afla cinste.
2 Ca pasarile ce se duc, ca vrabiile ce
zboara, asa e blestemul fara pricina:
nu va cadea pe nimeni.
3 Cum e biciul pentru cal si boldul pentru
asin, asa e toiagul pentru un neam
nelegiuit.
4 Nu-i raspunde nebunului dupa nebunia
lui de teama sa nu-i devii asemenea,
5 ci raspunde-i nebunului dupa nebunia
lui, ca nu cumva lui sa i se para ca
e ntelept.
6 Cel ce trimite solie printrun sol nebun
si aduna ocara din propriile sale
cai.
7 Opreste umbletul picioarelor si nelegiuirea
din gura nebunilor!
8 Cel ce leaga piatra n prastie e asemenea
celui ce-i da nemintosului marire.
9 Spini cresc n mna betivului si robie
n mna nemintosilor.
10 Mult se zdrobesc n trup toti cei lipsiti
de minte, caci zdroaba lor nu duce
la nimic.
11 Cum e cinele care sentoarce la varsatura
lui si devine scrbos, asa e nemintosul
caren rautatea lui sentoarce
la pacatul sau. Exista o rusine care
aduce pacat si exista o rusine care nseamna
marire si har.
12 Am vazut un om caruian sine i se
parea ca-i ntelept; un nebun nsa avea
mai multa nadejde dect el.1

13 Zice lenesul cnd e trimis la drum:
E un leu pe drumuri si un ucigas pe
ulite. . .
14 Cum sentoarce usa n ttna, asa
sentoarce lenesul n patul sau.
1Sf.
Grigorie Sinaitul: Cnd cineva vorbeste

din gndul sau propriu, dar nainte de a-l fi purificat,
e o victima a amagirii de sine; caci, n acest
caz, cuvntul sau nu se hraneste din izvorul cel
curgator si limpede al Duhului, ci dintro balta
de apa statuta, plina de lipitori si broaste.
Omul trndav sta cu mnan sn si

no poate duce la gura.
16 Trndavul si pare luisi mai ntelept
dect unul care aduce o veste buna.
17 Ca unul care se tine de coada cinelui,
asa e cel ce se baga n pricina altuia.
18 Precum cei ce asteapta mustrari
le pun oamenilor nainte cuvinte [frumoase]
iar cel ce prinde ntiul cuvnt
se va mpiedica,
19 asa e cu cei ce ntrascuns si pndesc
prietenii si cnd sunt descoperiti
zic: Nu-i asa cam glumit?
20 Cu multe lemne focul creste; dar
acolo unde nu e un certaret se potoleste
sfada.
21 Vatra pentru carbuni si lemne pentru
foc si un om artagos ca sa sencinda
sfada.
22 Vorbele lingusitorilor sunt moi, dar
patrund pnan strafundul maruntaielor.
23 Argintul dat cu necinste sa fie socotit
ca un hrb. Buzele calme ascund o
inima trista.
24 Un dusman plngaret fagaduieste
totul cu buzele, dar n inima viclesug
mestereste.
25 Cu glas mare de te-ar ruga dusmanul,
sa nu-l asculti, ca sapte viclesuguri
sunt n inima lui.
26 Cel ce ascunde dusmania dospeste
viclesugul, dar se descopera prin aceea
can adunari si-arata pacatele.
27 Cel ce sapa groapa aproapelui cade
el n ea, iar cel ce pravaleste piatra, pe
el si-o pravaleste.
28 Limba mincinoasa uraste adevarul
si gura neacoperita pricinuieste rasturnari.
15
27
Despre mnie, prietenie adevarata

si ngrijirea turmelor.
1 Nu te lauda cu ziua de mine, ca nu
stii ce-aduce urmatoarea.
2 Nu gura ta sa te laude, ci aproapele
tau; strainul, iar nu propriile tale buze.
3 Grea este piatra si greu de purtat
e nisipul, dar mnia nebunului e mai
grea dect amndoua.
4 Nemiloasa-i mnia si taioasa urgia,
dar invidia nimic nu rabda.
Mustrarile fatise sunt mai bune dect

prietenia ascunsa.
6 Ranile de la un prieten sunt mai vrednice
de ncredere dect binevoitoarele
sarutari ale dusmanului.
7 Sufletul satul dispretuieste fagurii,
dar sufletului flamnd chiar si lucrurile
amare i se par dulci.
8 Precum pasarea cnd zboara din cuibul
ei, asa devine omul sluga cnd se
nstraineaza de locurile sale.
9 Inima se desfata cu miruri si cu vinuri
si cu miresme, dar sufletul se
sparge sub nenorociri.
10 Pe prietenul tau si pe prietenul tatalui
tau sa nu-i parasesti; n ziua ta de
necaz sa nu intri n casa fratelui tau;
mai bun e un prieten din apropiere dect
un frate care locuieste undeva departe.
11 Fii ntelept, fiule, ca sa ti se veseleasca
inima, si ndeparteaza de la tine
vorbele de ocara.
12 Pndit de rele, istetul se ascunde;
nemintosii umbla si devin buni de
plata.
13 Scoate-i haina, ca a trecut, el, semetul
care iroseste bunurile altora.1
14 Cel ce cu glas mare si binecuvinteaza
dimineata prietenul e totuna cu2
cel ce l blesteama.
15 La ceas de ploaie, picaturile l scot pe
om afara din casa; tot asa femeia artagoasa
[l scoate pe om] din casa lui.
16 Vntul de miazanoapte e aspru, dar
pe nume se cheama Prielnicul.
17 Fier pe fier se ascute si omul ntarta
fata prietenului.
18 Cine sadeste un smochin i va mnca
roadele, iar cel care-si pazeste stapnul
se va bucura de cinste.
19 Dupa cum fetele nu sunt aceleasi ntre
ele, asa-i si cu gndurile oamenilor:
nu sunt totuna.
20 Iadul si nimicirea nu se satura; asa
sunt si ochii oamenilor nesatiosi. Cel
ce se uita poncis e urciunen fata
Domnului, precum si cei nenvatati
care nu-si nfrneaza limba.
21 Focul e ncercarea argintului si a
aurului, iar omul e ncercat prin gura
celor ce-l lauda. Inima nelegiuitului
umbla dupa lucruri rele, dar inima
dreapta cauta cunoastere.
22 Daca pe nemintos l vei bate
facndu-l de rs n mijlocul adunarii,
n nici un chip nu-i vei rapi nebunia.
5
1Verset
dificil. T. M. l redacteaza ca fiind

ruda cu 6, 1 si 20, 19. n acest context, semetul
ar fi beneficiarul unei chezasii pe care nu si-a
onorat-o (vezi nota de la 6, 1) si care trebuie sasi
primeasca plata. Expresia scoate-i haina
(sau: ia-i haina) e raportata de Nil Ascetul la
regula luptatorului (n lupte greco-romane) de
a se dezbraca si a lupta gol, avndu-si trupul
uns cu untdelemn, pentru ca adversarul sa nu-l

poata apuca de haina sau de piele.
2Literal: ntru nimic pare a se deosebi de
. . . .

23 Cunoaste pe de-antregul sufletele
turmei tale si ntareste inima cirezilor
tale;
24 caci puterea si taria omului nu-i sunt
de-a pururi si nici ca le lasa urmasilor
lui.
25 Ai grija de fnetele din cmp si vei
cosi iarba si vei aduna fnul din munte,
26 ca sa ai oi pentru mbracaminte;
daca vrei miei, ai grija de pajiste.
27 Fiule, de la mine ai cuvinte de mult
folos pentru viata ta si pentru viata
servilor tai.
28
Iubirea legii si lauda facerii de

bine.
1 Necredinciosul fuge cnd nimeni nu-l
goneste, dar dreptul ca un leu sta teapan.
2 Pacatele necredinciosilor atta certuri,
dar omul istet le potoleste.
3 Omul nerusinat i apasa pe saraci
prin fapte pagne. Ca o ploaie naprasnica
si nefolositoare,
4 tot astfel cei ce parasesc legea lauda
rautatea; dar cei ce iubesc legea se ngradesc
cu zid.
5 Oamenii rai nu nteleg judecata; dar
cei ce-L cauta pe Domnul vor ntelege
totul.
6 Saracul nsotit cu adevarul e mai bun
dect bogatul mincinos.
7 Fiul ntelept pazeste legea, dar cel
ce nutreste dezmatul si necinsteste tatal.
8 Cel ce-si nmulteste avutia prin camata
si lacomie o aduna pentru cel ce
miluieste saracii.
9 Cel ce-si ntoarce urechea sa nu auda
legea, chiar el si defaima rugaciunea.
10 Cel ce-i face pe oamenii drepti sa rataceasca
pe cale rea se nimiceste pe
sine nsusi; nelegiuitii vor trece prin
propasire, dar ntrnsa nu vor intra.
11 Bogatul se crede si ntelept, dar saracul
destept l va osndi.
12 Prin ajutorul dreptilor multe laude
se ridica, dar locurile necredinciosilor
sunt plasa pentru oameni.
13 Cel ce-si acopera propria sa rautate
nu va propasi, dar cel ce cu grai se nvinuie
pe sine va fi iubit.1
14 Fericit e omul care din evlavie se
teme de toate; dar cel vrtos la inima
va cadea din rau n mai rau.
15 Leu flamnd si lup nsetat este cel ce,
sarac fiind, stapneste o natie saraca.
16 Un rege fara venituri e un mare asupritor;
dar cel ce uraste nedreptatea,
ndelung va trai.
17 Cel ce se pune chezas pentru un nvinuit
de crima fugar va fi si statornicie
nu va avea. Cearta-l pe fiul tau, si el
te va iubi si frumusete i va da sufletului
tau; el nu se va supune unui neam
nelegiuit.
18 Cel ce umbla drept va fi ajutat, dar
cel ce umbla n cai strmbe, n ele se va
ncurca.
19 Cel ce-si lucreaza pamntul se va satura
de pine, dar lenesul va fi doldora
de saracie.
20 Omul vrednic de ncredere, mare binecuvntare
va dobndi, dar cel rau nu
va ramne nepedepsit.
21 Cel ce nu se sfieste n fata celor
drepti, acela nu-i om bun; unul ca
1Un
text care prefigureaza Taina Marturisirii.

acesta te vinde2 pentru o bucata de
pine.
22 Omul invidios i da zor sa
sembogateasca si nu stie ca cel
milostiv l va stapni.
23 Cel ce mustra purtarile omului va
avea mai mult har dect cel care-i rosteste
lingusiri.
24 Cel ce-si ndeparteaza tatal sau
mama si crede ca nu pacatuieste, acela
partas se face cu omul necredincios.
25 Omul gaunos judeca lantmplare,
dar cel ce se ncrede n Domnul se
poarta cu grija.
26 Cel ce se ncrede ntro inima semeata,
acela e nebun; dar cel ce umbla
n ntelepciune se va mntui.
27 Cel ce da la saraci nu va fi n lipsa;
dar cel ce-si ntoarce ochiul, acela n
mare lipsa va fi.
28 n locurile necredinciosilor cei drepti
suspina, dar pe masura ce ei pier, dreptii
se vor nmulti.
29
Lauda dreptei judecati.

1 Unul care mustra e mai bun dect un
ndaratnic; cnd cel din urma se pomenesten
foc, nici un leac nu se afla.
2 Cnd dreptii sunt laudati, popoarele
se bucura; dar cnd necredinciosii stau
la crma, oamenii plng.
3 Cnd un om iubeste ntelepciunea,
tatal sau se veseleste; dar cel ce nutreste
trfe si va pierde avutul.
4 Un rege drept nalta o tara, iar un om
nelegiuit o darma.
2Literal:
l vinde pe om.
Cel ce pregateste o plasa n calea prietenului

sau, n picioarele lui si-o pune.
6 Mare e latul n drumul pacatosului;
dar dreptul n bucurie sin desfatare va
fi.
5
Omul drept stie cum sa le faca judecata

saracilor; necredinciosul nsa nu
are priceperea de a o cunoaste; saracului
nu-i este dat sa aiba minte priceputa.
8 Nelegiuitii au aprins cetatea, iar nteleptii
au stins mnia.
9 Omul ntelept va judeca neamuri; dar
netrebnicul, furios fiind, rde si nu se
teme.
10 Oamenii sngerosi l urasc pe cel cuvios,
dar cei drepti i cauta sufletul.
11 Nemintosul si da pe fata toata mnia,
dar nteleptul, numai o parte.
12 Cnd un rege si pleaca urechea la
vorba nedreapta, toti supusii lui sunt
niste nelegiuiti.
13 Cnd creditorul si datornicul se ntlnesc
laolalta, Domnul i cerceteaza
pe amndoi.
14 Cnd regele i judeca pe saraci ntru
adevar, marturia este nsusi tronul
sau.
15 Bataile si mustrarile dau ntelepciune,
dar copilul care umbla de capul
lui si face parintii de rs.
16 Cnd se nmultesc necredinciosii se
nmultesc pacatele; dar cnd aceia cad,
dreptii se umplu de frica.
17 Cearta-l pe fiul tau si el ti va da
odihna si frumusete i va da sufletului
tau.
18 Neamului nelegiuit sa nu-i fii talmaci;
dar cel ce pazeste legea e omul
cel mai fericit.
19 Sluga ndaratnica nu stie de cuvnt;
chiar daca-l ntelege, tot nu asculta.
20 Daca vezi un om grabit la vorba sa
stii ca nemintosul are mai multa nadejde
dect el.
21 Cel ce din pruncie duce viata usuratica
va deveni sluga, iar n cele din
urma se va plnge pe sine.1
22 Omul furios strneste certuri, iar suparaciosul
adnceste pacatul.
23 Mndria l umileste pe om, dar Domnul
i tinen cinste pe cei smeriti la cuget.
24 Cel ce se face partas cu hotul si
uraste sufletul; iar daca a auzit de o punere
la cale si nu va sufla o vorba
25 de frica sau rusinea oamenilor, se va
prabusi; dar cel care-si pune ncrederea
n Domnul, acela se va veseli.
26 Necredinta l face pe om sa se poticneasca;
dar cel ce se ncrede n Stapnul
sau se va mntui.
27 Multi se gudura pe lnga fetele crmuitorilor,
dar dreptatea omului de la
Domnul vine.
28 Omul nedrept e urciunen fata celui
drept, iar nelegiuitului urciune i este
calea cea dreapta.
7
30
Alte proverbe.
1 Pe acestea le spune omul catre cei ce
se ncred n Dumnezeu; eu ma opresc.
2 Fiindca eu sunt cel mai nentelept
dintre toti oamenii sin mine nu se afla
ntelepciunea oamenilor.
1Prefigurare
a Fiului risipitor (Lc 15, 11-32).
ntelepciunea ma nvatat-o Dumnezeu,

caci eu cunosc ntelepciunea sfintilor.
4 Cine Sa suit n cer si Sa pogort?
Cine Si-a adunat vnturile n
sn? Cine a nvelit apele ntro haina?
Cine stapneste peste toate marginile
pamntului? care i este numele? sau
care este numele copiilor Lui?
5 Ca toate cuvintele lui Dumnezeu sunt
n foc lamurite si El i apara pe cei careL cinstesc.
6 Nu adauga tu la cuvintele Lui, ca nu
cumva El sa te mustre, iar tu sa devii
mincinos.
7 Doua lucruri cer eu de la Tine, si sa
nu mi le iei n nume de rau att ct eu
traiesc:
8 ndeparteaza de la mine desertaciunea
si minciuna si nu-mi da bogatie
sau saracie; rnduieste-mi ce trebuie,
si-i de-ajuns;
9 ca nu cumva, saturndu-ma, sa devin
mincinos si sa zic: Cine ma vede?; sau,
sarac fiind, sa fur, sin desert sa jur pe
numele lui Dumnezeu.
10 Sa nu dai un serv pe mna stapnului,
ca nu cumva el sa te blesteme, iar
tu sa fii nimicit.1
11 Urmasii rai si blesteama tatal si nusi
binecuvinteaza mama.
12 Urmasii rai se cred a fi drepti, dar
nu-si curata deprinderile.
13 Urmasii rai au ochi trufasi si cu genele
ochilor se nalta.
14 Urmasii rai si au dintii sabii si maselele
cutite, ca sa-i mistuie si sa-i nfu3
1Aici
poate fi vorba de sclavul fugit de la stapnul

sau, n cautare de azil. T. M.: Sa nu-l nvinuiesti
(sa nu-l ponegresti) pe serv n fata stapnului
sau; n acest caz, urmarile ar fi total
disproportionate.

lece pe neputinciosii pamntului si pe
cei ce mai sunt cu ei sarmani ntre oameni.
15 O lipitoare avea trei fete preaiubite;
si acestea trei no saturau, iar a patra
nu ajungea sa spuna: Destul!
16 Iadul si dragostea femeii si pamntul
nesatul de apa si apa nsasi, si focul
nu vor spune: Destul!
17 Ochiul care-si rde de un tata si
necinsteste batrnetea unei mame, pe
acela ciorile de pe vale sa-l scoata si
vulturii tineri sa-l mannce!
18 Trei sunt lucrurile pe care nu le pot
ntelege, iar pe al patrulea nu-l stiu:

19 urma vulturului cnd zboara, caile
sarpelui pe stnca si cararea corabiei
ce merge pe mare; si caile omului n tineretile
lui.
20 Asa este calea femeii adultere: se
spala pe mni de ceea ce a facut si zice
ca na facut nimic n afara de cale.
21 De trei lucruri tremura pamntul,
iar pe al patrulea nu-l poate suferi:
22 daca o sluga domneste, daca nebunul
se satura de bucate
23 sau daca slujnica si va alunga stapna;
sau daca o femeie urcioasa nimereste
barbat bun.
24 Sunt pe pamnt si patru lucruri mai
mici, dar ele sunt mai ntelepte dect
cele ntelepte:
25 furnicile, care sunt slabe, dar si pregatesc
vara hrana;
26 aricii, neam slab, care-si fac casele n
piatra;
27 lacustele, care nu au rege, dar merg
n rnduiala ca la o porunca;
28 si salamandra, care se reazema pe
mini si poate fi lesne prinsa cu mna,
dar locuieste n castelele regilor.
29 Si trei sunt lucrurile care umbla sporind,
si un al patrulea care merge bine:
30 puiul de leu, mai puternic dect
toate fiarele, care nu ocoleste si nici ca
se teme de vreo fiara;
31 cocosul, care umbla semet printre
gaini; si tapul care calauzeste turma;
si regele care vorbeste deschis n fata
unui neam.
32 Daca te vei da prada voiosiei si-ti vei
ntinde mna ntro cearta, fara cinste
vei fi.
33 Mulge lapte si va fi unt; stoarce nari
si va iesi snge; smulge cuvinte: vor
iesi certuri si vrajba.
31
Lauda femeii harnice.

1 Cuvintele mele sunt spuse de Dumnezeu
raspunsul dumnezeiesc al unui
rege pe care maica lui l-a nvatat.
2 Ce anume, fiule, vei pastra: Ce? Graiurile
lui Dumnezeu. Fiule, tu, ntiul
meu nascut, tie ti vorbesc: Ce?, fiu al
pntecelui meu; Ce?, fiu al fagaduintelor
mele:
3 Avutia ta no da femeilor, nici mintea
si nici viata, asa ca pe urma sa-ti para
rau.
4 Pe toate fa-le cu socotinta, cu socotinta
sa bei vin. Cei puternici sunt pusi
pe mnie, asadar, sa nu bea vin,
5 ca nu cumva, bnd, sa-si uite de ntelepciune
si sa nu-i poata judeca cu
dreptate pe cei slabi.
6 Bautura tare sa le dati celor cuprinsi
de mhnire si vin de baut celor ce sunt

n dureri,
7 ca sa-si poata uita de saracie si sa nusi
mai aminteasca de necazuri.
8 Deschide-ti gura cu cuvntul lui
Dumnezeu si pe toti judeca-i dupa cuviinta.
9 Deschide-ti gura si judeca drept si
pune la inima pricina celui sarac si
slab.
10 Cine va afla o femeie vrednica? fiindca
una ca aceasta e mai pretioasa
dect nestematele.
11 Inima barbatului ei are ncredere
ntrnsa; una ca aceasta nu va avea
lipsa de bune dobndiri,
12 caci ea lucreaza toata viata spre binele
barbatului ei.
13 Adunnd lna si in, ea cu minile ei
le face de folos.
14 Ea e ca o corabie negutatorind de departe:
asa si agoniseste traiul.
15 Si se scoala de-noapte si le da casnicilor
de mncare si slujnicelor de lucru.
16 Ea vede o mosie si o cumpara si cu
roada mnilor ei sadeste stapnire.
17 si strnge cingatoarea pe mijloc si
bratul si-l ntareste pentru lucru.
18 Din deprindere stie ca bine este a lucra
si lampa ei nu se stinge toata noaptea.
19 Bratele si le ntinde spre ceea ce e
de trebuinta si minile si le ndeamna
spre fus.
20 Minile i le deschide nevoiasului si
hrana i ntinde saracului.
21 Cnd barbatul ei ntrzie undeva,
departe, el nu duce grija de cele de
acasa, caci toti ai ei sunt mbracati.
22 Sotului ei i face haine cu tesatura
deasa, iar ea e mbracata n vison si
porfira.
23 Barbatul ei devine om de cinste n
cetate cnd sta n adunare cu batrnii
tinutului.
24 Ea face pnzeturi subtiri si le vinde
Fenicienilor.1 si cingatori Canaaneenilor.
25 Gura si-o deschide cu grija si masura
si rnduiala-i pune gurii sale.
26 Ea se mbraca n putere si cinste sin
zilele ei de pe urma se veseleste.
27 Deprinderile casnicilor ei sunt pline
de grija, iar ea nu-si mannca pinea
n trndavie.
28 Iar gura si-o deschide cu ntelepciune
si dupa rnduiala. n bunatate
si-a crescut copiii si i-a mbogatit, iar
sotul ei o lauda:
29 Multe fete au dobndit bogatie,
multe au nfaptuit putere, dar tu le-ai
ntrecut si le-ai covrsit pe toate.
30 Farmecele sunt mincinoase,
desarta-i frumusetea femeii, caci
femeia nteleapta va fi binecuvntata,

si ea sa laude frica de Domnul.
31 Dati-i din roada minilor sale si laudat
n cetate sa-i fie barbatul!

Proverbele Lui Solomon

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Proverbele Lui Solomon

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proverbele lui Solomon

traduce sensul restrns al cuvntului

pentru a cunoaste vorba cu tlc si cuvntul

frica lui Dumnezeu. Acest genitiv

iubeste virtutea si se teme de schimbare. T. M.:

PROVERBELE LUI SOLOMON 2 964

fii partas de snge.

Ca am strigat si nu mati ascultat,

nici la sfaturile mele nau vrut sa ia

de foc: cercetare amanuntita, exhaustiva,

PROVERBELE LUI SOLOMON 3 965

daca poruncile mele ti le vei ascunde,

O, cei ce parasesc caile cele drepte ca

dreapta si te vor nstraina de gndul

ndemn la fapte bune. Lauda ntelepciunii.

Sa nu fii ntelept doar n sinea

poate face pomana.

ca mai bine e sa negustoresti cu ea

distinctii clare, mai ales atunci cnd ele sunt

PROVERBELE LUI SOLOMON 4 967

cailor tale si piciorul ti-l va sprijini ca

ntelepciunea mpotriva pacatului.

5-9 sunt realcatuite aici ntro redactare

dupa T. M., n asa fel nct ntelesul sa apara ct

PROVERBELE LUI SOLOMON 5 968

ei sunt ratacitoare: ncotro, nici ea nu

28 si 29 sunt proprii Septuagintei;

PROVERBELE LUI SOLOMON 6 969

Maxim Marturisitorul: Cel ce a nvatat

mpotriva chezasiei. ndemn la

propriei sale guri.

(garantia, raspunderea pentru cineva)

PROVERBELE LUI SOLOMON 7 970

sin jurul grumazului tau nfasurate;

M.: Sase sunt lucrurile pe care le uraste

ca sa te pazeasca de femeia cu barbat

de profesie se vinde pentru ca

PROVERBELE LUI SOLOMON 8 971

trecnd pe lnga coltul casei

ncepe cu o masca de evlavie. Pentru

Vino, sa ne desfatam cu iubire pna

Despre adevarata ntelepciune.

PROVERBELE LUI SOLOMON 8 972

cum anume si cnd sa faci un lucru.

Eu i iubesc pe cei ce ma iubesc,4 iar

SimeonNoul Teolog identifica ntelepciunea

zidi, a ntemeia, a naste. n limbajul biblic,

PROVERBELE LUI SOLOMON 9 973

(cuvnt rar, folosit de numai sapte

Fericit e barbatul care ma asculta10

ntelepciunea cheama la prietenie.

acesta nu se afla n toti codicii; de

PROVERBELE LUI SOLOMON 10 974

lnga ea, si can fundul iadului se duc.

Da-i nteleptului o sansa.

Tu nsa fugi, n preajma ei nu zabovi,

celor barbati; celor vnjosi, ntreprinzatori.

PROVERBELE LUI SOLOMON 11 975

materiala e pusa pe seama prosperitatii

Nebunul face raul rznd, dar ntelepciunea

Tot despre dreptate.

PROVERBELE LUI SOLOMON 11 976

La moartea omului drept nu-i piere si

4, omis n LXX ed. Rahlfs, este preluat