Professional Documents
Culture Documents
SITUATIAASEZARILORDELUROASE
IN TARA NOASTRA
Peste 57 % din asezarile romanesti sunt situate 10 altitudine cuprinsa intre 300 si 1500
metri, totalizand 0 populatie de 44 % din populatia totala a tarii.
In cazul acestor localitati terenul inclinat si intraperimetral a fast folosit fie in scopuri
militare, reprezentative (primarii, biserici), pitoresti (amenajate co lac de agrement si
belvedere), sou deseori in scopuri curative (zonele bogate in rezerve de ape minerale sou
gaze curative au fast folosite co amplasament pentru statiuni balneo-climaterice: Saline/e
de 10 Potaissa - Turda sou termele romane de 10 Herculane si Felix).
Asezarile rasfirate, asezarile montane situate 10 peste 800 m altitudine sunt asezari ce
atesta continuitatea populatiei si au 0 fizionomie specifica.
Asezarile de deal si podis (400-800 m altitudine), nascute din asa -zisele "sate
devalmase" si avand asa-zisa "obste sateasca" sunt dominante co pondere in Romania,
avand 0 structura lotizata cu tesut stradal organic, niciodata ortogonal, dovedind
adaptare 10 teren si intelegere maleabila a acestei adaptari.
3.CONCEPTE NATIONALE, REGIONALE, CONTINENTALE 51 COMPARATII
America anilor '20 ai acestui seGal este taramul experimentarilor calor mai variate
tipologii de locuinte individuale pe ponto, co 0 expresie a creativitatii, imaginatiei si fortei
omului in inclestarea cu natura.
LosAngeles-ul este unul din locurile de intalnire a arhitecturii moderne si a acestui
element, nu mai putin modern, care este ponto. Pe colinele de 10Beverly Hills,arhitectul
Schindler a realizat, intra anii 1920 si 1940,sute de locuinte si, folosind betonul armat 10
maxima capacitate a expresiei, a reusit performanta nuantarii in zeci de tonuri si
sensibilitatia relatiei om - natura prin intermediul arhitecturii.
Genialul Wright, nu mai putin si-a pus amprenta personalitatii sale pe numeroasele
cladiri executate fie in ideea unei integrari organice in natura, fie conflictualizand raportul
cu aceasta.
Situl co un context apare pregnant in secolul 01XX- lea si abia acum e considerat
co 0 problematica "moderna". Modernitate- pentru pionierii arhitecturii pantelor co
Schindler si Wright- insemna 0 atitudine strict conceptuala, lipsita total de constrangeri
economice. Logica singura a pantei este inteleasa co un rationalism modern, un
functionalism 10modo in anii '20.
Fata de anvergura problemelor legate de volumetrie, inscriere in sit, ideea de
pericol, de miscare, dezechilibru, indrazneala, contradictie etc., deci ideea unui spatiu
conceptualizat, simbolizat,problematica functionala apare co minora.
Conceptualizarea problematicii pantel in secolul "modern" se izbea pe de 0 parte
de vechile prejudecati functionaliste - de pilda situa rea 10 nivelul terenului a receptiei,
salonului, sufrageriei si amplasarea 10 etaj a camerelor de dormit, prejudecata ce a fast
abandonata in favoarea a ceea ce s-a numit "Iogica pantei": vederea frumoasa,
orientarea cardinala a pantei, accesul in sensascensional.
Problemele esentiale ce au inceput so apara nu sunt legate de aceste prejudecati.
Restrictiilevechi sunt parasite, "teoria formala" caracterizand creatia de inceput de seGal
a marilor personalitati ale secolului modern co Wright,Schindler,Aalto, Le Corbusier etc.
In bozo acestui limbaj formal, Wright dispune pe ponto de un limbaj "geologic" sou,
in in mai mica masura, "bionic" sou "botanic"; Schindler experimenteaza "miscarea unui
solid pe un plan inclinat".
Asezarile pe terenuri inclinate a unor localitati americane din a doua jumatate a
secolului 01 XIX-lea nu este specifica Europei turistice. In schimb, Los Ange/es-ul anilor
ultimului sfert 01 secolului 01XIX-lea promoveaza rezidentialul pe coline in numele vederii
frumoase spre ocean si spre Grassi 01"eliberarii" de constrangerile automobilului.
Unul dintre cei mal prolifici si in acelasi timp foarte bine "cotat" arhitect 01 acelor
timpuri in America este R.M.Schindler,arhitect 01 carui limbaj formal exprima 0 paleta
extrem de largo de "figuri" ale unui solid pe ponto. Prin numeroasele si variatele sale
exemple, Schindler otero 0 adevarata teorie formala a arhitecturii "departe de justificari
ideologice", in care solidul este dispus pe ponto pentru a suferi diverse si dramatice
modificari: de 10 alunecari, deplasari, rostogoliri, 10 dislocari, rupturi, desprinderi, toate
concepute co 0 miscare a carei scenografie surprinde 0 anumita ipostaza.
La Coso Wolfe, una dintre cele mai mult discutate, Schindler implanteaza pe 0
ponto de 45 0 cladire dispusa in consolo inspre amante, dovedind nu numai depasirea
unui functionalism perimat, dar si depasirea unor sensuriconstructive prestabilite: "in lac
de a exagera stabilitatea constructiei, cerceteaza posibilitatile dezechilibrului. Avand 0
structura pe cadre atat de subtila inGot do iluzia disparitiei structurii portante, constructia
pe piloti permite vederea oceanului inca de 10fundatii", jar volumele superioare, iesite in
console repetate spre oval, sporesc din profil senzatia dezechilibrului.
Modernitatea lui Schindler conduce 10 inlocuirea scolii wrightiene cu Stilul
International. Coso Loke
Trovis (Texas) e un cub
dispus pe diagonala ce
"nu pretinde decaf so se
rostogoleasca".
Conceptiei
wrightiene clasice de
amplasare a caselor pe
cui me, pe parcursul sou
10 poalele pantei,
Schindler ii opune ideea
declansarii unei miscari
de rostogolire, coso e
surprinsa intr-unul din
momentele acestei
rostogoliri(indiferent de pozitia pe profilul pantei) inainte, in timpul sou dupa "cadere".
Figura clasica ramane cascada. Dar Schindler nu se multumestecu un limbaj
banal, el sugereaza miscare in "ralenti", co si cand volumul or suferi 0 franare in cadere.
Aceasta cadere e uneori contrabalansata de 0 cascada inversa ce do echilibru maselor.
Wright descoperain California originea Americii, adica indienii.Aceastasensibilitate
a contextului local era deja a so, deoarece in Japonia el a cautat elemente
arhitectonice care semnificau profunda apartenenta a cladirii moderne 10spiritul locului.
De aceasta idee se impregneazasi Schindler. Teoria so va intalni pantele din vestul
american, va pierde structura, betonul, ideologia sociala, dar va atinge 0 dimensiune
atmosferica.
Wright, dupa ce a stabilit distinctia intre a construi "in" si nu "pe" colina, pentru
proiectul unei locuinte va dezvoltatema intr-oseriede proiecte unde coso se imagineaza
intr-unmoment 01pantel, intr-untimp geologic, intr-unmoment 01naturii.
Conceptia organica a lui Wrightse exprimain raportulcu fatui si cu fatui "special"
intre constructie si natura, raport ce presupuneco "artefactul" se naste din sit co 0
cresteregeologica sou co 0 cresterebotanica soucadere de apa.
Exemplul Gel mai cunoscut in acest sens este renumita "CASA KAUFMANN", sou
"coso de 10coscodo", care simbolizeaza " stanco, co 0 energie puternica si naturala, nu
subordonare, ci mal degraba stapanire, pozitie dominanta si securitate.. .atributele
vechilor castele" (Dominique Rouillard-Construire10pente).
-RICHARD O. SPENCER,CosoSpencer,SantaMonica,California,1950
In anii '50- '60, datorita cresterii densitatii populatiei, au avut lac primele incercari
ale unor colectivitati urbane europene de a-si exprima posibilitatilede experimentarea
unor tipologii de locuire semicolectiva.Programemari, ample, apar in Anglia, Tarilede
Jos, Finlanda si Suedia si, bineinteles in Elvetia, Italia, Franta sou Germania unde,
dispunandu-se de un relief va riot si muntos, experimentele locuirii semicolective pe ponto
se inmultesc cu rapiditate.
TarileEuropeioccidentale au exersatprin excelenta doua tipologii de bozo ale
abordarii locuintei semicolective pe ponto: locuinta covor si locuinta cascada.
Formulaceo mal simpla, LOCUINTA CASCADA obtinuta prin retragerea aceluiasi
apartament (cuplat in oglinda sou nu) pe ponto, este si ceo mai raspandita.
Daca 10 Wright, Schindler sou Lautner relatia edificiu - teren inclina in favoarea
primului termen, in sensul co, desi ponto genereaza conflictul, chiar dramatizandu-l, eo
este lasata neatinsa, pastrandu-i-se configuratia, tot efortul este facut in "ajutarea"
constructiei care aluneca, se contorsioneaza, 10 Aalto, in schimb, se inteNine asupra
terenului ce devine prelucrat intr-o succesiune de terase largi ce urmaresc configuratia
naturala, artificializand-o si accentuand-o constient si rafinat.
Coso Carre, construita de Aalto pentru vestitul comerciant de tablouri LouisCarre 10
Bozoches-sur-Guyome,este dominata de gradina plina de pomi oj colinei pe culmea
careia e amplasata cladirea. Accesul e condus serpuit pe trepte gazonate, permitand
astfel 0 privelistevariata 10infinit asupra padurii de stejari.
In comparatie cu Wright, Schindler sou Aalto, care ofera locuinte organic implicate
in teren, Le Corbusier, in seriile de case Dom-in-o, elimina terenul in relatia cu restul
spatiului construit, prin introducerea pilotilor de sprijince permit 0 atitudine indiferenta fata
de sol, co de altfel fata de orice alt context furnizat de natura, facand astfel posibil
drumul spre abstractizarea totala a demersului artefactual 01cladirii de locuit.
Arhitectul Takis Zenetos, cel mai radical arhitect modernist de dupa razboi din
Grecia, a fast consacrat ideei progresului tehnologic in arhitectura. In cazullocuintei de la
Kavouri, Attica, relatia dintre sit si cladirea in consolo cu aspect dramatic, a avut 0 mare
importanta. Incaperile casei sunt ridicate deasupra pamantului prin stalpi de beton si fac
parte dintr-o consolo indrazneata care
amplaseaza atat spatiul interior, cat si terasa
alaturata, in padurea de pini inconjuratoare.
Balustrada terasei este articulata ca 0 banco
si formeaza 0 legatura intre mediul natural
inconjurator si coso, oferind totodata privelisti
dramatice asupra marii.
Proiectul, inceput in 1987, a fast prop us pentru 0 statiune apartinand unui parc
national din sudul peninsulei Izu.Situleste inconjurat de falezele unui promontoriu jos ce se
intinde direct in ocean.
Cladirea este tormata dintr-o seriede volume rectangulare,tiecare avand 10bozo
patru unitati ale unei grile unitorme de 5.6x5.6m. Fiecare volum este adaptat terenului,
generand asimetriivizibile in sectiune.
In centrul compozitiei se atla un hotel, cu diverse elemente inconjurandu-1 -un
restaurant, 0 galerie de arta si platforme panoramice. Din tiecare incapere a ansamblului
se otero priviriiMunte/e Fijisi oceanul.
-TADAOANDO, Rokko Housing /, Kobe, 1978-1983
-- -- - -
4. ACTUALIZAREA CONCEPTULUI.
BeaconStreet,SanFrancisco,2004
-FOUGERON ARCHITECTURE,
LEDDYMAYTUMSTACYARCHITECTS,
Casa Carmen, Baja California South, Mexico, 2000
Desi
, terenul este
I --~--
amplasat intr-unul din cele mai aride deserturidin lume, conditiile climatice nu sunt
extreme.Provocareaa fast de a crea 0 arhitecturatotal permeabila, in care peretii so
subliniezepeisajulsiso creezesuficientaintimitatepentrua face cladirea locuibila.
Datoritapantei mari a terenului,a fast posibiladeschidereaspreexteriordoor a unei
fatade. Coso a fast conceputa cu 0 separareverticala clara intregeneratii.Parintiiocupa
nivelul superior,jar copiii cel inferior,fiind separate de "nivelul social", lac de intalnirea
celor doua generatii.
Scaraexterioaraeste elementulcare unestecele trei nivele ale casei intreele si cu
plaja. Configuratia so releve ponto terenului si arata autonomia functionala a fiecarui
nivel.
Nivelul social este centrul de greutate 01casei, un spatiu cu inaltime dubio, care-i
do statutul de zona principala a casei. Aici se afla 0 terasa conceputa co 0 camera de zi
pe timpul verii, partial protejata de 0 pergola.
Accesul 10 locuinta din partea superioara a dealului se face printr-o terasa cu 0
veranda, care domina intreg peisajul.
EUROPA
Proiectul
consta in trei
locuinte
Arhitectii prezinta acestea intr-un singur bloc care se integreaza natural cu topografia
~---
unifamiliale.
terenului, ce coboara de 10vest 10est.
In partea de sud, aleasa so gazduiasca accesul vertical, stilul fatadei este mal inchis sl mal
compact, cu sase niveluri decalate, care translateaza ideea de duplex si otero intrari
alternative. Fatada opusa este mai deschisa. Pe aceasta fatada geometria simpla a
cladirii este organizata pe cele trei locuinte.
In interior arhitectii faG din lumina si spatiu punctul central 01 proiectului lor, aranjand
diversele incaperi in legatura cu panorama oferita.
Cele trei unitati au fast tratate in acelasi mod, desi Gel superior este mai mic. Una
peste alto, complexul prezinta sapte planuri orizontale care, deasupra camerei de zi
dezvoltandu-se mai mult pe verticala datorita unui gal practicat in planseu (structura
dublata se inalta pe doua niveluri). Una dintre cele mai eficiente strategii ale complexului
este folosirea spatiului: planseul fiecarui apartament functioneaza co 0 terasa.
Ponto I -
nghesuita intre munte si mare,aceasta coso din Corsica apare co 0 vasta platforma de
cedru rosu taiata in peisaj.lnscrierea casei in ponto s-a facut in paralel cu 0 munca de
excavatie si de terasament. Gradina este 0 sulfa de terase apropiate de coso sustinutede
pereti de piatra. Scara de acces coboara printr-o taietura in acoperis pana 10 curtea
interioara de 10 parterul casei.lndreptat spre farm si cer,corpul principal 01 casei este
alcatuit din doua niveluri decalate cu camere de oaspeti si studio-atelier 10 nivelul
inferior,iar de cealalta parte a curtii interioare 0 vasta zona de zi sl dormitorul
matrimonial.Fata casei se sprijina literalmente de pamant. Aici se gasesc incaperi Garbe,
separate de zona de zi printr-un perete din beton care urmeaza 0 curba de nivel.
Terase,galerii,zone de luat masa in aer liber maresc semnificativ spatiul
interior.Privelistiledin fiecare incapere sunt complexe si cu multo grija alese.
In aceasta coso regasim arhetipul vilei mediteraneene, revolute de modernism,
arhetip care nu e strain nici de constructiile masive cu acoperis terasa, nici
microambiantelor strazilorde tara. nici traditiei.
-RUDYRICCIOTT/ARCHITECTE,Vi/a Lyprendi, Tau/on France, 1997-1999
no dintre caracteristicile principale comune ale operelor acestui inginer arhitect este
respectul pentru natura. Acest lucru este demonstrat de proiecte precum Villa Lyprendi
(1997- 1999)sou Villa Marmonier(1999), unde arhitectura se confunda cu peisajul.
Aceasta locuinta se gasaste pe
un teren abrupt care coboara spre
mare. Pentru a altera cat mai putin
peisajul, coso a fast proiectata 10
capatul superior 01 lotului, in timp ce
camera de zi si terasele sunt amplasate
deasupracopacilor existenti.
-MARIN-TROTTIN ARCHITECTS,Coso in
Pom.oonne
Bine integrata in peisaj, coso e compusa din trei cuburi verzi, de inaltimi diferite ce
coboara in trepte ponto dealului. Planul alungit, de 10 coso scarii din susul pantei 10
camera de zi cu frontul sudic vitrat din josul pantei. Vitrajele de inaltimea incaperilor
permit 0 legatura bogata interior-exterior. Ventilatia e asigurata prin flapsuri inguste, ce se
deschid in exterior din panourile fatadei.
Contrastul este masiv, intre materialele drepte, luminoase, reflectorizante ale industrializarii
si contururile blonde ale vegetatiei inconjuratoare.
-SSPARCHITECTS,
Mt. Martha Beach House, Victoria, Australia, 2001- 2002
Coso construita cu un buget restransintr-un golf izolat din nordul Noli Zeelande are
forma unei scoici, fiind in stransa legatura atat cu dealul, cat si cu marea. Sustinutede 60
de stalpi din lemn, cele trei niveluri ale casei sunt situate sub planul curb, continuu 01
acoperisului, construit cu ajutorul grinzilor laminate din lemn. La primul nivel se afla trei
dormitoare pentru oaspeti care se deschid spre terasa din nord. La 01 doilea nivel, zona
de zi este despartita de 0 alto terasa printr-un perete de sticla. Ultimul nivel contine un
dorm itor,0 baie si 0 camera pentru studiu.
Arhitectul a ales cu grija materialele si finisajele interioare si exterioare, pentru a nu
ridica costul constructiei si pentru a crea un dialog cu istoriazonei.
~cea
' sta
I
coso, arhitectul impinge pana 10ultimul grad transparenta, prin disparitia aproape totala
a peretilor. Panouri culisante pot fi retrase lasand libera privirea. Sticla, elementul cel mai
pretios01 modernitatii, permite 0 osmoza perfecta intre interior si exterior, expunand coso,
sou mai degraba ceea ce mai ramane, aerului si vantului.
Pilonii de sustinere sunt de 0 mare finete. Dolo podelei -de 62 mp- se releva pentru
a forma peretele din spate, care prelungeste un acoperis din otel in asa fel inGot coso e
constituita dintr-un strat de aer prins intre doua planuri de 0 albeata imaculata. Unica
concesie facuta intimitatii sunt niste ecrane culisante care pot so izoleze baja.
-WENDELLBURNETTE,
Studio/Locuinta, Phoenix, Arizona, USA, 7997
1999-2001
-CASA UNUI TAMPLAR,OLO7: Girana, Spania, 2003
2.ISTORIC. EVOlUTIE