Niciodata din nou

Despre :

Deci acesta este fanficul meu ,,Niciodata din nou” care vorbeste despre Jane
Volturi,despre cum il intalneste pe Aro,cum devine vampir,un Volture ca in New
Moon,Eclipse,Breaking Down sau Twilight.Cum se razbuna pe Alec pentru ceea ce i-a
spus lui Afton si tot ce a facut si deci … rezumatul :

Cand tot ceea ce si-a dorit a fost distrus si a pierdut ceea ce si-a dorit dintodeuna a
incercat sa fuga dar trecutul o urmareste sub forma fratelui ei.Ea vrea sa ii plateasca raul
facut chiar daca stie ca niciodata nimic nu va mai fi la fel oricat de tare l-ar rani.Si atunci
cand il intalneste pe seful fostei organizatii de vampiri si accepta sa li se alature poate
realiza ca ar fi ceva ce nu vrea sa lase in urma … iar lucrurile se pot complica

Cap.1. In biroul directorului

Mergeam spre biroul directorului in timp ce sirenele ambulantei urlau afara ca

nebunele.Oh ce mare chestie?Doar i-am facut rasfatatei de fiica a lui un nou loock dar se
pare ca ei nu prea ii plac ochii vineti sau nasul rupt…cine ar fi stiut?m-am amuzat in
gand.Si era chiar amuzant cum au chemat un spital intreg doar pentru o stupida bataie
intre fete dar cum Rosalie este cea mai rasfatata persoana din lume si bineinteles cea mai
aroganta lucrurile se exagereaza.Iar pentru asta taicasu a trebuit sa ma cheme la el in
birou,unde mergeam de cel putin doua ori pe saptamana,si probabil,nu,sigur,ma astepta o
pedeapsa astronomica acasa si un punct,doua in minus la purtare…desi asta ar insemna sa
am un numar negativ ca medie la purtare.Am zambit imaginandu-mi cum Miss Rasfatata
Mileniului urla in fata oglinzii disperata ca nasul sau,care are pe putin zece operatii
estetice,nu vrea sa ste drept sau cum va reactiona la vederea ochilor vineti.Cateodata uit
cat de puternica sunt dar mai sunt si sadica…

Stiam ca ochii colegilor ma urmaresc si fiecare au expresii diferite.Cativa sunt

amuzati,altii ma privest cu admiratie,lucru care nu imi displace,cele cinci fituase
profitoare ma dispretuiesc iar altii superiori sau invidiosi.Mi-am dat ochii ca argintul
peste cap.Cata superficialitate…nici unul nu facea altceva decat sa ma urmareasca asa ca
am decis sa le raspund prietenoasa cu un zambet.Contrar a cum ar fi reactionat alte
persoane,eu eram chiar mandra de ce facusem.Le-am zambit catorva care s-au uitat uimiti
la mine.

Am ajuns in fata temutei usi,ok temute pentru altii,eu o vedeam atat de des ca asi putea
ajunge aici cu ochii inchisi si nu exagerez.

Am deschis usa si inauntru s-a format un curent ce a daramat cateva hartii.Directorul

Faceti-cum-zic-eu-s-au-va-pic se uita la mine ca o stana de piatra.Era asa penibil,ce vroia
sa faca?Tipul asta ar fi vrut probabil in tinerete sa se faca actor dar nu i-a reusit si acum
incearca sa ne faca noua scene.Am mai vazut asta intr-un film,un film de actiune,desi am
hotarat sa ii fac jocul si am spus exact replica actritei din film,macar atat sa ma amuz si
eu.Am luat figura de ,,serioasa”si am zis:

-Ce?

Inca ma privea ca o statuie si am ras dupa care am zis:

-Si acum ar urma sa zic:Nu e vina mea.Am vazut filmul.

Directorul isi drese glasul pentru a-mi capta atentia si zise:

-Exact cum ma asteptam din partea unei needucate ca tine.In toata istoria mea ca director
si ca profesor nu am mai vazut pe cineva asa idiot ca tine!Te-ai gandit macar la
consecinte?I-ai spart nasul!

L-am intrerupt:

-Spart?Credeam ca l-am rupt oricum e tare si nici nu conteaza,nasul ala a suferit atatea
operatii estetice ca nici nu se mai vede.

-Cum indraznesti?Ai dat-o de un perete si i-ai invinetit ochii!Tu nu gandesti?

Gandesc mai mult decat ti-ai putea imagina,dar ce?Nu am voie sa ma distrez din cand in
cand?Si oricum nu i-am facut nimic grav.Stiu suficienta medicina cat sa imi dau seama
de asta.

-Gandesc chiar foarte bine dar oricum nu am mai avut parte de asa o distractie!

Grasanul asta chel cunoscut si ca director arata ca si cum ar fi vrut sa imi dea cu ceva in
cap.

-Asta ti se pare tie distractiv?Nu poti sa fii ca tot restul?

Nu,chiar nu pot.

-Poate asi putea daca asi vrea dar nu vreau.Ce poti sa faci?

-O sa iti sun parintii?

Am pufnit.Ce imi pot face in cel mai rau caz?Interzicerea la calculator?

-Si ce?

-De ce nu poti fi si tu ca fratele tau?El este elevul model,mandria scolii!Si tu ce esti?O

depravata ordinara!
-Nu sunt nici depravata nici ordinara.Defapt cred ca intelectul dumneavoastra redus nu
poate sa ma vada altfel asa ca nu prea conteaza.

Asta a fost ultima picatura,stiam asta.

-Iesi afara!

-Bine.

Am iesit la fel de repede cum am intrat si la usa bineinteles ca ma asteptau fitoasele alea
de prietene ale lui Rosalie.Isabella,Alice,Tanya,Kate si Irina.Tipic.Din nou mi-am dat
ochii peste cap.Cat de disperati pot fi unii…Isabella avea fusta de un deget,cizme roz si
un top foarte scurt fara bretele,cu paiete de culoarea … ati ghicit:roz.Aratau ca niste
papusi Barbie toate.Alice avea o rochie cu paiete fara bretele,foarte scurta,de vampa care
ii lasa tot piciorul liber si sutienul la vedere.Avea tocuri stupide de zece centimetri si era
toata in,bineinteles,roz.Tanya si Kate erau cu maieuri care semanau mai mult cu niste
sutiene si boxeri,tocurile imense facandu-le si mai palugi decat erau.Erau in roz iar Irina
era imbracata la fel ca Alice si mi-am amintit ca Rosalie era imbracata ca Bella.Erau
chiar penibile plus ca aratau oribil dar ce sa faci,rozul e la moda.Daca maine toate
vedetele ar purta negru si ele vor face la fel.Fetele astea aveau fonduri nelimitate,pe
bune.Daca banii ar putea da si inteligenta…

Am incercat sa ma strecor pe langa ele dar bineinteles ca m-au oprit.

-Vreau sa trec,am spus uitandu-ma la ele ingamfata.

-Nu asa repede,micuto.

-Nu imi spune micut-o Isabella.Sau poate iti place machiajul lui Rosalie si vrei si tu unul
la fel.

Cativa oameni se adunasera in jur printre care i-am recunoscut pe macho mani
scolii,prietenii lor,Edward,al Isabellei,Jasper,al lui Alice,Felix,al Tanyei,Demetri,al lui
Kate si Laurent,al Irinei.Ei aveau toti geci de piele si costume stupide create de nu-stiu-ce
designer faimos.

-Poate vrei tu albinoaso,zise proasta de Alice.Ti-ar prinde bine niste culoare.

Asa e.Sunt albinoasa si sunt mandra de asta.

-Si tie ti-ar sta bine cu un toc rupt vampo.

-Hei,striga Jasper.

-Taci,i-am zis.
-Esti asa mica si urata,ce vrei?

-Nu la fel de urata ca tine Alice si si tu esti mica,esti chiar mai scunda ca mine.Si ce
vreau?Nu vreau nimic,decat sa pot sa trec.Dar poate voi vreti un machiaj ca al lui
Rosalie,v-ar face sa aratati mai bine pe toate cinci.

-Ce se intampla aici?striga un profesor nervos.Era cel de mate deci nu prea e bine,in mod
sigur ne va da un test.Aiurea…

-Toata lumea in clase.Acum!

Am inceput sa merg razand de fetele lor.Erau asa de stupide si pareau ca sunt niste dive
fara creier intrerupte de cineva neimportant.

Ajunsa in clasa m-am asezat la locul meu,langa Alec,care refuza sa ma priveasca.Cat il

uram!Nu imi venea sa cred ca e fratele meu!Nici nu semanam!El avea un par saten
inchis,ochii negri si un bronz accentuat pe piele si era cel mai cuminte si cel mai destept
din scoala,ce sa mai,mandria scolii,preferatul profesorilor etc.,etc. in timp ce eu eram
albinoasa si eram cea mai obraznica din scoala si singura care le raspundea profesorilor si
avea curaj sa ii infrunte pe unii.Apropo de infruntat,aveam in mod sigur ceva de discutat
cu Edward,Jasper,Emmet,Felix,Demetri si Laurent.Felix si Demetri nu fusesera mereu
asa idioti,asta pana sa le intalneaca pe Tanya si Kate.Erau chiar simpatici inainte…ce dor
mi-e de Italia…dar nu eu a trebuit sa vin la liceu aici,in cel mai ploios loc de pe cuprinsul
S.U.A.,micutul orasel numit Forks unde ploua zilnic.Nici nu stiu de ce am plecat.Imi
placea asa mult acolo…

-Jane iti dai seama ce ai facut?Esti asa de iresponsabila!

Alec vorbea pe un ton jos si incet,cat sa nu auda si altii.Ce ma enerva cu atitudinea lui
superioara,ca si cum el ar fi perfect.

-Ce am facut?Nu esti seful meu,nu ai dreptul sa ma duci la raspundere.Alec,intelege,nu

mai sunt fetita micuta si inocenta din Italia!!!!!!!

-Esti sadica si needucata.De ce Jane?

-Uite de aia!

Nu paru multumit de raspunsul meu dar nu mai continua pentru ca Mr. Faceti-liniste intra
in clasa cu multe foi in mana.Asa cum am zis …

Cap.2. Test,Alec si Emmet

Profesorul Bisectoarea-nu-este-inaltime,cam toti au porecle,ne dadea foaia de test.Exact

cum am spus:un test fulger.Si probabil iar o sa ne dea intrebari de scoala generala pentru
a ne demonstra ce mine scurta avem si alte bla-blauri dinastea.Dar cum nu poate sa taca
nici o secunda imi spuse:

-Directorul a spus sa te duci dupa ora in detentie.

-Adica in arest.

-Nu.Detentie?

-Da.Arest.

Ce nu inteleg unii?Era arest nu detentie si daca va fi in stilul directorului va fi un

cojmar.Ce ma va mai pune sa fac de data asta?Sa ii numar firele de par?Bine,daca ar fi
asta asi termina in cinci secunde.Ceva si mai aiourea … sa ii scriu un eseu de 1000 de
cuvinte despre ceea ce am facut.Cat poate cineva sa exagereze!Nu este decat un nou
loock pentru Rosalie si daca ma intrebati pe mine ii sta mai bine decat inainte si probabil
si prietenelor ei le-ar sta bine.Movul se potriveste cu reflexiile parului lui Alice si cu
albastrul ochilor Taniey.

Profesorul ne explica ce trebuie sa facem si ne facu semn sa incepem.Nu parea

greu,bineinteles pentru ca era test grila.Nu parea,cu accent pe parea.M-am uitat la
Alec.Bineinteles ca deja terminase jumate de test.Mi-am dat ochii peste cap.Tipic.M-am
uitat la prima intrebare : Ce este rombul? Asta e usor.Deci avem prima varianta:
a)patrulaterul cu doua laturi consecutive egale se numeste romb.Asta era!Ce usor e!

Am trecut rapid peste restul de zece intrebari si am terminat a doua dupa care am iesit din
clasa.Primul care terminase era ,ce surpriza, Alec.Acum statea pe hol si ma astepta la o
discutie dinaceea serioasa care mereu se termina cu acelasi raspuns:,,Ce nu intelegi ca nu
mai sunt acea fetita inocenta din Italia?” si cateodata mai adaugam si un: ,,Nu e treaba ta
ce fac eu!”.Si chiar nu era treaba lui si oricum ce ii pasa lui de suferinta mea ascunsa?
Cand cineva intreaba: ce faci? raspunsul obisnuit e: bine dar Alec nu intelegea asta cu tot
cu iq lui kilometric!De ce mereu trebuia sa insiste exact pe subiectele pe care nu le
suportam?Nu vroiam sa vorbesc despre acel incident cu nimeni,nici macar cu el.Si el
incapatanat ca mine bineinteles ca nu putea sa ma lase in pace!Descoperirea mileniului :
aveam ceva in comun.Bineinteles ceva in comun ca personalitate pentru ca daca e sa ne
luam dupa biologie aveam mult mai multe.

M-am uitat la el si am zis:

-Care e problema ta?

-Ce te face sa crezi ca am vreo problema?Vreau doar sa discutam ca niste persoane

civilizate.

-Doar zi ce ai de zis.Mi-e foame.

Nu imi era chiar deloc foame dar vroiam sa scap de el si asi fi facut orice sa pot sa
scap.Alec incepe interogatoriul:

-De ce te-ai schimbat?

Asta chiar nu era treaba lui.El a stricat tot si ma mai si intreaba ce este?Are un tupeu in
el!El m-a distrus.Bine,nu chiar el dar el a fost cel care a pornit totul.I-am spus:

-Asta chiar nu e treaba ta!

Si asta a putut sa auda jumatate de scoala …

-Aici te contrazic.Vreau doar sa stiu,sa vad cum te pot ajuta.

-Si daca nu vreau sa fiu ajutata?Nu vreau!Nu m-am schimbat cu un motiv,ci pentru ca asa
am vrut eu!Chiar nu poti intelege?Nu mai suntem in Italia!

-Asa e Jane dar fie ca iti place sau nu eu tot fratele tau raman si pot sa imi dau seama ca
ceva nu e in regula!

A ridicat tonul asa ca am tipat suficient cat sa auda si cei de la etajul patru si avand in
vedere ca eram la parter a fost destul de tare.

-Te urasc!

Aici a ramas fara cuvinte.Stiam ca banuia ca nu prea il plac sau ca am ceva cu el dar sa ii
strig asta in fata?Nu am mai facut-o niciodata dar puntru toate exista un inceput.Si exact
asa este:il urasc!El l-a distrus pe singurul care imi facuse vreodata inima sa bata cu un
motiv deci si pe mine.Acum probabil Afton sta prin baruri cu nesuferitele alea de Heidi si
Chelsea sau cine mai stie cine.Si totul doar din vina lui Alec.Singurul pe care l-am crezut
vreodata prieten m-a tradat,l-a facut pe Afton sa imi faca ce mi-a facut!Totul din cauza
acestui idiot care acum statea fara cuvinte si ma privea socat.Am simtit cum mi se umplu
ochii de lacrimi si am plecat tragandu-ma din stransoarea lui de fier inainte sa observe.

Merg spre cantina care este,momentan,goala si intru.Ma asez pe un scaun dar nu am timp
sa respir ca intra Babuin-idiot-macho-man-cap-patrat Emmet MCcarty in sala si ma
priveste cu multa ura.Pentru o secunda i-am fost recunoscatoare ca pentru in urmatoarea
secunda sa realizez cu cine am de a face.

-Ce mai vrei si tu?Iti place machiajul pe care il are Rosalie si vrei si tu unul la fel?Dar nu
prea cred ca movul e culoarea ta,mai degraba verde dar o porti deja MCcarty.

Se uita furios ca o stana de piatra.Este deja al doilea om care o face pe ziua de azi.Ce au
astia cu furia si fetele de piatra?Mie mi se pare ca se potrivesc ca baba si mitraliera sau in
cazul nostru Emmet si ratiunea si cum a fost pauza trecuta directorul si parul.Am zambit
la mica mea gluma mintala.Emmet se apropia daramand tot in jurul lui dar nu ma
simteam in pericol.Mai degraba ma temeam pentru el,pentru ce ar urma sa pateasca,sau
poate ca nu.Venea ca un taur turbat spre mine.La mintea lui probabil este nervos ca va
trebui sa isi gaseasca o iubita mai frumoasa ca Rosalie lucru care,recunosc,ar fi greu sau
… nu,pe Emmet nu il intereseaza inteligenta.Chiar deloc.Este doar un macho-man stupid
care se crede grozav,la fel ca prietenii lui,care nu poate sa deosebeasca un atlas de un
dictionar si care nu are in cap decat bani,masini,fete si … urmeaza cuvantul urat de toti
profesorii inafara de cel de biologie.Este unul dintre specia de maimute babuin neevoluat.

Vine la mine si spune:

-Jane.

I-am raspuns pe masura.Nu mai eram fetita aceea micuta si inocenta care se lasa calcata
din Italia.A avut grija Alec de asta.Alec,Afton,Heidi,Chelsea,niste persoane pe care nu le
pot suporta.Din cauza lor acum sunt ceea ce sunt si asta nu o voi ierta niciodata.

-Asa e.Tu esti parca Babuin-idiot-macho-man-cap-patrat Emmet MCcarty.Sa ma ierti ca

am uitat sa adaug cap sec,papagal afon sau … am uitat ceva?Nu prea cred…

Emmet a facut un lucru toatal neasteptat.A ras si inca cum … rasul lui se izbea de pereti
si se intorcea inapoi facand totul sa pulseze.Parca era un urs agitat abea scapat de la un
circ cu tirani.M-am uitat la el incercand sa ma mentin serioasa dar pana la urma am
inceput si eu sa rad.Rasul meu era acoperit de al lui dar dupa cateva minute se calma si
zise:

-Iar tu esti cea care i-a facut nasul varza si ochii vineti prietenei mele!Si acum sincer
Jane,mai i-ati si tu o revista.Movul nu mai este la moda de doua sezoane!Oricum Jane am
venit aici sa iti spun ca tu esti cea mai bestiala si mai amuzanta din tot liceul!Nici nu ma
uimesc de cat de geloasa e Rosalie pe tine.Rosalie si toate fetele din liceu.

-Iar eu cred ca ori ai fost socat,ori ai febra,ori delirezi.Una din trei MCcarty,alege tu
raspunsul chiar daca eu ma aplec mai mult spre a treia varianta.

-Nu derilez …

-Se spune delirez.Tu si Demetri …

-Demetri e tare dar ceea ce vroiam sa zic este ca exact in momentul cand ai lovit-o pe
Rosalie vroiam sa vin la tine.Nici nu stii cat de tare esti!Rad ore intregi seara cand ma
gandesc la tine.Asta o face pe Rosalie foarte geloasa … nici nu poti sa iti inchipui!Ma
intreaba de ce rad iar eu nici nu pot sa pronunt literele!

-Acum sunt sigura ca delirezi!Nu ar trebui sa fii furios?Totusi cred ca ii sta mai bine asa
ca inainte!!!

-Si eu cred la fel si nu de-li-rez!!!!!!!Esti foarte tare!!!!!!!

-Nici tu nu esti asa rau.Aparent …

Am adaugat ultimul cuvant cand i-am vazut sclipirea din ochii.Asta nu e normal sau ce?
Ar mai fi o varianta.Aceea ca e ipocrit si nu prea asi exclude-o.Dar bineinteles ca a
trebuit sa strice el totul.Va trebui sa tip mai incet daca nu vreau sa ma trezesc cu
interogatorii …

-Jane,despre ce era vorba in hol cand ai tipat ,,Te urasc!!!!!!!”?

Zambetul ,care nu stiu cand aparuse, disparu instant si am zis pe un ton de gheata:

-Asta chiar nu e treaba ta MCcarty.

-In regula Jane.

Atmosfera destinsa disparu lasand loc unui spatiu plin de nervozitate dupa care am plecat
de acolo.De ce???Am incercat decand am plecat din Italia acest lucru dar se pare ca e
inevitabil.Umbrele trecutului ma urmaresc zilnic asteptand sa iasa si sa ma distruga.Am
simtit ca am obrajii umezi …

Cap.3. In arest

Fiecare pas pe care il faceam mi se parea ca dureaza un mileniu,fiecare bataie a ceasului

mi se parea ca pulsus unei rani sub vanataie.Aerul ma lovea tare in fata in timp ce
mergeam spre parcare inainte sa trebuiasca sa merg in arest.Timpul trece,trece chiar si
atunci cand pare imposibil,pentru toata lumea si se spune ca vindeca toate ranile dar desi
a trecut atat timp nu am fost vindecata.Umbrele trecutului ma bantuie ca in acel
moment.Exact ca atunci cand am pierdut atatia ani de munca.Stiu,suna ca un film
aiurea,ca o porcarie de remake plina de clisee.

De langa am simtit mirosul de nicotina.M-am uitat si am vazut ca era Afumat-prost-ca-

un-patrat Edward Mansen.Avea asa un tupeu ca imi fuma in fata.Bine ca era intuneric
bezna si nu imi putea vedea lacrimile ce nu se oprisera.

-Buna Afumat-prost-ca-un-patrat Edward Mansen.

Mi se vedea nervozitatea in voce dar am ras putin infundat pentru a nu observa si el.

-Buna Jeny-Eny,ma saluta si el inapoi.

Am vrut sa merg in continuare dar el ma prinse si ma trase langa el.Ce vroia sa faca?In
momentul urmator o tigla imensa care probabil m-ar fi facut bucati a cazut exact langa
noi.

-Hm … multumesc?
-Asta e o intrebare?

-Nu.Asta,da.Ce faci aici?

-Nu se vede?Dansez si compun poezi , spuse el sarcastic aratand tigara pe jumatate

terminata cu un zambet pe buze.

-Ce fel e?

Am intrebat pentru a fi politicoasa dar poate o sa ii cer una daca mai are.In acest moment
asi vrea sa ma imbat pentru a nu mai suferi dar ar fi fost inutil pentru ca ar fi fost un gest
lipsit de curaj si plus ca dupa m-as fi simtit mizerabil si mi-ar fi fost rau.Am facut asta
odata.A doua zi a fost oribil si glumele neinspirate ale lui Santiago nu m-au prea
ajutat.Cand il mai vad ii arat eu cine e betiva depresiva.A fost in seara in care s-a
intamplat ce s-a intamplat.

-Marijuana,zise el surprins.De ce?

-Eram curioasa.Deci ce faci aici?

-Il astept pe Jasper,zise el in timp ce Jasper iesi pe usa scolii.

-Buna Ed-red,il saluta el in timp ce scoase un pachet de Kent rosu cu desene de care eram
sigura ca nu erau facute din fabrica dupa care se uita la mine si zise : buna Jeny-Eny.

-Buna Stiu-cum-te-simti Jazz.

Au inceput amndoi sa rada si Jasper isi aprinse tigara care facu o lumina slaba in jur dupa
care ma intreba:

-Jane ai plans?

-Nu,am mintit repede.Doar imi lacrimeaza ochii de la fum.

-Aha.Sorry Jany-Eny am fost cam nepoliticos,intinse tigara spre mine si spus: vrei?

-Nu.Unde sunt Isabella si Alice?

-In detentie.Se crizeaza pe acolo de pata de pe bluza Bellei.Dar oricum …

L-am intrerupt:

-Detentia!Am uitat.Aproape!Pa!

-Pa!zisera amndoi aproape in acelasi timp dupa care rasera.

Inainte sa intru am auzit cum Jasper ii spunea lui Edward:

-Daca …

Mai mult n-am putut auzi.Ziua asta devenea din ce in ce mai ciudata.Nu ar trebui sa fie
furiosi.Inspecial Emmet.El ar fi trebuit sa fie cel mai nervos.Erau toti asa de calmi si de
linistiti!Ce era cu ei?Mai mult Emmet chiar mi-a spus ca sunt foarte tare!Ce era cu el?Si
cum ar fi putut sa se gandeasca la mine seara,cand era cu Rosalie in pat?Se pare ca
poate.In momentul acesta sunt doar doua variante:

1)juca teatru pentru a rade de mine sau pentru o provocare data de cineva care nu are
ceva de facut

2)vorbeste serios

Ratiunea si logica imi spuneau ca este prima varianta si sentimentele erau si mai
amestecate.Pe de o parte nu eram ,,vindecata”,ca sa zic asa,de depresia puternica pe care
mi-au cauzat-o Alec,Chelsea,Heidi si Afton si ar fi fost destul de periculos sa iubesc pe
cineva in starea asta si pe cealalta parte … stati!Tocmai am zis ,,sa iubesc” ?Nu!Eu nu il
iubesc!Nu pot sa iubesc.Am iubit odata si uite ce am ajuns!Chiar l-am iubit pe Afton si
nu a fost bine.Nu il iubesc pe Emmet.Nici macar nu il plac vreun pic.Este asta doar din
cauza sentimentelor amestecate dar cand ma voi calma imi voi da seama ca nu il iubesc
nici macar umpic,ca nici macar nu il plac.Brusc mi-au venit in minte niste versuri:

so now you see

who I’m scared

I can’t open up my heart

without ain’t care

but here I go it’s what I feel

for the first time in my life

I know

 it’s real

Si se potriveau perfect cu ceea ce simteam acum.De ce trebuia sa fie asa?Inainte ca Alec

sa ii spuna ce i-a spus lui Heidi totul era perfect dar acum sunt aruncata in mijlocul unor
evenimente carora trebuie sa le fac fata chiar daca vreau sau nu.

Am intrat in sala.Oops … I did’it again.Profesorul era in sala.Oh,am crezut ca va fi

Faceti-cum-zic-eu-s-au-va-pic dar era doamna In-anul-1495-…
-Intra,imi spuse ea.

M-am dus si m-am asezat pe ultima banca din randul de la perete.Emmet statea pe randul
din mijloc tot pe ultima banca ascultand muzica,Isabella si Alice se tot enervau cu un
servetel.Bietul servetel.Nu asi vrea sa fiu in locul lui.I-am vazut pe Mike tocilarul care se
uita insistent la mine.Viseaza cat vrei,viseaza-ma cand dormi cu vreo carte sub perna ca
mai mult nu primesti.In camera se mai aflau si prietena lui Jessica,cea disperata dupa
atentie care ar face orice sa fie celebra.Am fost martori la ,,aptitudinile ei de superstar” la
ultimul spectacol scolar.Atunci Emmet,Edward,Jasper,Felix,Demetri si Laurent au
aruncat cu tigari in ea.Eu nu cred ca merita banii.Mai era si Eric cel care este disperat sa
iasa cu vreo fata.Angela cea rea era si ea acolo.Ce facuse,tatuase scoala?La cum arata ar
fi fost posibil si acest lucru …

-Dupa cum vedeti fiecare are pe masa niste hartii.

A,da?

-Si pe fiecare sunt intrebari.Vreau sa raspundeti.Defapt nu.Vom raspunde impreuna.Sa

incepem.Angela citeste prima intrebare.

Angela spuse pe o voce plictisita si enervata:

-Cati iubiti/iubite ati avut pana acum?Raspund?

-Da.

-Mi-e lene sa numar da stiu ca mai mult de 100.Cam cati ani aveti dumneavoastra.

Am inceput sa radem.

-Bine … Isabella aceeasi intrebare.

-De zece ori mai multi decat toti din camera asta la un loc.

-Da,sigur,am zis cu un sarcasm imens.

-Da tu micuto?

-Mai multi decat tine oricum.

Daca ei mint si eu pot sa o fac.Am avut doar unul dar am o dorinta de cearta
cateodata.Afton …

-Da sigur.

-Crezi ce vrei pa …
-Stati!Liniste!Nimeni nu va spune acel cuvant sau altele de acel gen in detentia mea!

Cred ca s-a enervat rau.Si ce?

-Alice?

-Paii cam putini.Doar 99,spuse ea cu o fata de catelus suparat.

-Emmet?

-Cateva multe,foarte multe.Dar Rosalie e cea mai buna la p…

-Ce am zis mai devreme?

-N-am fost atent.

-Mike?Jessica?

-Multe,spuse Mike

-Super multi,spuse Jessica

-Jane?

-Multi.

Afton facea cat o gramada.Era asa de superb dar asa de rau.

-A doua intrebare.

Toti am oftat si Emmet spuse:

-Vreau acasa.Rosalie va deveni foarte nervoasa daca in sea…

-Emmet!Am spus fara astfel de cuvinte!

-Vroiam sa zic doar seara asta nu are si acum urmeaza cuvantul.

Am decis sa rad putin de el daca tot sunt asa de amuzanta si de tare.

-Oh MCcarty te mai uiti la Rossie-nosi cu noul ei loock?

-Nu prea.

-Doamna Flinn avem voie sa gandim injuraturi?

Emmet incepu sa rada.

-Nu.Gata!Ma disperati toti!Acasa cu voi!Maine tot veniti in detentie cu domnul Hount!

Deci maine detentie cu domnul Do-re-mi-fa-sol-nu-e-o-gama-intreaga.Retinut.

-Hei Jany-Eny!ma striga Alice lady-moda dupa ce profesoara iesi.

-Da lady-moda.

Emmet abia se abtinea sa nu rada.

-Ce vrei sa faci?

-Nu stiu.Mi-e lene sa va fac un machiaj ca al lui Rosalie,am spus in timp ce imi scoteam
din geanta o cutie de Colla.

-Adica frica …

-Nu.Lene,am spus in timp ce strangeam in mana cutia si o deformam plastic vizibil in

timp ce lichidul rece ma gadila incet pe mana.Am zambit pentru a nu rade.

-Da?spuse Alice in timp ce se chinuia sa rupa un creion de machiaj.

-Da,am spus in timp ce plecam si am aruncat cutia fara sa ma uit direct in maieul
Isabellei.De la ce o fi fost cealalta pata?

Ele au inceput sa tipe iar eu am iesit zambind.Afara l-am vazut pe Alec sarutandu-se cu o
fata.Era Bree.O anonima care nici macar nu avea porecla.Dorinta de a-l distruge asa cum
m-a distrus si el pe mine crescu si am plecat de acolo.Se pare ca ma voi distra.Cum am
mai spus … sadica.O sa vad cum voi face si o sa il fac sa sufere asa cum si el m-a facut
pe mine.Il voi face sa sufere …

Am iesit pentru a nu ma vedea iar afara erau Edward si Jasper.Emmet veni dupa mine.

-Hei,i-am salutat.

-Hei,ma lasutara si ei inapoi.

-Sal fratilor,le zise Emmet dandu-le un pumn in joaca.

-Sal Em.

-Sal.Jazz.

-Sal.Emmie.
-Sal.Ed-red.

Am plecat de acolo asta fiind singura sansa sa scap de acolo.Cand eram aproape de casa
si nu ma putea vedea nimeni am vazut eu ceva.

Nu se intampla nimic cu incetinitorul ca in filme.Defapt chiar am fost surprinsa de cat de

repede se intampla totul.Adrenalina im pulsa prin vene in timp ce o dubita a carei culoare
nu o puteam identifica venea direct spre mine.Nu ma putam misca.

Cap.4. Peste normal

Urma sa mor.Nu m-am gandit niciodata la cum voi muri dar chiar daca asi fi facut-o nu
mi-as fi imaginat ca voi muri in felul acesta.Am vazut cum dubita se apropia de mine si
intradevar ceva ma lovi cu putere si nu am mai vazut nimic.

Cava nu era bine.Trecuse prea mult timp.Am incercat sa deschid ochii dar nu puteam.Era
ca si cum cineva mi-ar apasa ochii facandu-mi vederea imposibila.Simteam ca e ceva sau
cineva foarte rece peste mine dar nu simteam nici o respiratie sau vreun alt semn al
existentei lui.

-Esti bine?m-a intrebat vocea necunoscuta.

Persoana era asa de politicoasa chiar daca isi riscase viata pentru a ma a salva pe
mine.Cine putea fi?Dubita venea direct spre mine mult prea repede pentru a fi oprita de
cineva normal.
-Sunt in regula,cred.Cine esti?

Dar disparu rapid.Se pare ca cineva a fost cam neglijent pentru ca a lasat in urma un
medalion.Era ca un fel de V mai stilat si era incredibil de frumos.Am urmarit cu degetul
liniile modelului si am apasat incet piatra rosie.Era si medalionul la fel de rece ca si
persoana misterioasa.Mai rece decat gheata,mai tare ca titanul.Cine ar fi putut fi?Nu i-am
vazut fata,nu l-am vazut deloc.Am clipit cand m-am gandit la senzatia de apasare a
ochilor ca si cum nu ar fi trebuit sa-l vad.Oare il voi mai intalni vreodata?Of,iar sun ca
intr-o porcarie de remake plina de clisee ieftine daca nu chiar mai rau.

-Umpic de ajutor aici … se auzi din dubita rasturnata invers in partea cealalta a strazii.

Apoi am observat.Pe masina erau urme de palme,ca si cum tabla de metal ar fi fost mai
usor de strapuns ca branza.Farurile erau stricate,defapt toata masina ar putea fi dusa la
piese de schimb,altceva nu poate face cu ea.

M-am dus langa dubita si acolo l-am vazut pe Tyler plin de sange cu rani ce pareau
superficiale.Bine zis pareau.La o privire mai atenta am vazut cat de adanci erau.Arata
oribil,nu ca ar fi el prea frumos si altfel dar acum era plin de sange.

-Tyler!Te duc la spital.

-Ce?Lauren tu esti?

Mi-am dat ochii peste cap in ciuda faptului ca nu era nimic amuzant.Bine ca nu aveam
probleme cu sangele pentru ca altfel am fi fost doi de dus la spital.

-Nu.Sunt Jane.Acum voi suna la ambulanta.

Mi-am scos mobilul dar acesta era facut praf.Piese de schimb … mi-am pus lantul la
gat,l-am legat acolo unde se rupse si am zis:

-Bine.Telefonul meu este facut praf,varza,cum vrei sa ii zici.Va trebui sa mergem pe

jos,am zis in timp ce i-am vazut telefonul facut tandari intre portiera si inca ceva care este
posibil sa fi fost un radio.Sa fi fost …

-Bine.Ma ajuti putin?

-Da.

L-am ridicat incet si l-am ajutat sa iasa.Of,da stiu ca este greu ca un porc gras.Bine ca
indepartasem ruinele portieri de langa scaunul soferului pentru ca am putut
trece.Imobilitatea lui nu prea ma ajuta.Mai mult ma incurca.Defapt ma incurca foarte
mult.

-Tyler nu ai putea sa te misti si singur.Sti,esti greu.

-Incerc.

-Haide.Spitalul e aproape.

Asta da noroc chior.Si am fi si mai norocosi daca ar veni un doctor de dupa colt …

-Poti sa mergi sau te tarasc pana acolo?

-Pot sa merg.

-Bine.

Am inceput sa merg cu el pana am ajuns la spital.Ce noroc pot sa am … doctorul Boull

era acolo si isi bea o cafea.Cine bea cafea la 7 seara?Se pare ca am gasit
raspunsul.Doctorul se uita la noi cu ochii mari si mai avea putin pana scapa cana.

-Noi … tocmai iesim dintr-un accident.Mai e vreun doctor disponibil la ora asta?

-Da.Carlisle … doctorul Cullen.

M-am strambat.Era ceva la doctorul Cullen care nu imi placea.Si nici nu stiu ce.
-Bine.Unde e?

-La etaj la cabinetul sau.Cel cu numarul cinci.Da stiu ca arati oribil Tyler!

-Multumesc la fel.

Cred ca doar eu l-am auzit pentru ca Boull nu a parut deloc jignit.Plus ca avea aparatul de
auzit dat incet … si mai are si vreo 70 de ani … sau 700,nu stiu nu l-am intrebat si nici nu
ma intereseaza.

Am inceput sa urcam.Toate privirile erau atintite pe noi doi.Ce?Sunteti intr-un spital!Nu

ati mai vazut sange in viata voastra?Cativa copii mici au inceput sa planga si un altul sa
vomite.Ce naiba!Nu ati mai vazut sange in viata voastra?Chiar nu ii intelegeam pe cei
care se speriau la vederea dureri fizice.Eu spun ca groaza psihologica sperie mai mult
decat niste capete taiate sau membre rupte.Groaza psihologica … cea care m-a rupt in
bucati.Cateodata mi-as dori sa fiu masochista pentru a fi fericita ca sufar dar nu … eu
trebuie sa fiu sadica.Oricum nici o groaza psihologica nu se compara cu ceea ce au facut
Alec,Heidi si Chelsea … si Afton.

Am ajuns la usa si am intrat cu Tyler Crownlwey sau cum il cheama dupa mine.

-Carlisle,l-am salutat pe doctorul asta ciudat.

Era mai alb chiar si decat mine,albinoasa si arata ca un star de cinema.Ca si cum cei din
familia Cullen au luat pentru ei toate resursele de frumusete din lume.Nu imi placea nici
Esme Cullen si nici fata lor Renesmee.Mi se parea ca este ceva ciudat,ca nu sunt
normali.Cel mai des ii asemanam cu niste staruri de cinema ultra machiate.Si cica au 30
de ani … da sigur.Cred ca n-au nici 25.

-Buna Jane.Tyler arati oribil.

-Da stiu.Ar fi chiar aiurea sa ma intalnesc cu un vampir chiar azi.

Si eu si Carlisle ne-am dat ochi peste cap.Tyler cu obsesiile lui.Daca ar exista vampiri el
ar fi sigur unul dintre ei.Sigur a citit tot ce s-a scris vreodata si a vazut toate filmele cu
vampiri posibile si imposibile.Si mai rau este ca palavrageste mereu despre ei si idolul lui
… ghiciti cine? …Dracula.

-Jane vrei sa pleci?

-Nu.

-Bine.Atunci hai sus.

L-am urmat in liniste.Cand am ajuns l-a asezat pe Tyler pe un pat si in timp ce ii vorbea
eu m-am uitat la medalionul meu.Nu se intampla asa ceva in fiecare zi.Dubita aceea m-ar
fi zbrobit dar nu a facut-o si mai era ciudat ca alea erau urme de maini si medalionul era
asa de frumos … un V minunat.Oare de la ce vine V?Probabil de la ceva ca
victorie,vulture,volti.Volti colti.Am gasit o rima.De ce speculam atata?Un necunoscut
mi-a salvat viata intr-un mod imposibil.Sau poate era posibil.Nu l-am observat pe Carlisle
si am tresarit cand a spus:

-De unde ai medalionul?

Care e treaba ta?

-L-am gasit.

De la un strain misterios pe care nu l-am vazut.Poate el stia ceva.

-Ai mai vazut asa inainte?

-Am mai vazut mai demult cand am fost in Italia.

Italia?Din Italia am plecat eu.Continua:

-Erau acolo niste oameni,ca un fel de clan si toti aveau medalioane asa.

-Serios?

-Serios.

-Ce mai sti despre ei?Ceva ca viteza inumana sau putere incredibila,am bombanit fara sa
imi pese ca ma va credea nebuna.Cred ca nu m-a auzit,acum doar privind in gol sec.Se
pare ca uitase de Tyler si de ranile lui si se uita la usa.Usa se intredeschise si am vazut ca
inauntru intra un barbat inalt cu pielea ca ceapa si ochii negri cu cearcane imense.Era
chiar mai alb decat Carlisle daca asa ceva ar fi fost posibil.Si era ,la fel ca si Carlisle,
incredibil de frumos.Dupa aspect parea bogat.Avea o pelerina neagra si lunga iar pe
dedesupt era imbracat simplu dar de firma si calitate.Carlisle il saluta:

-Aro.

-Carlisle.

Ce au astia cu numele ciudate?Mi se parea mie sau Aro nu respira?Si nici nu privea spre
Tyler.Ciudat.

-Ce te aduce in Forks prietene?

Era prieten cu Carlisle?Si probabil era Italian.Of decand nu am mai avut o zi asa?De …
atunci.Mai lipseste sa imi spuna Tyler ca nu crede in vampiri si le-am vazut pe toate.Sau
sa spuna cele cinci mega fituase ca urasc cumparaturile.Atunci le-asi fi vazut pe aproape
toate.

-Treaba sti tu.

-Da,chiar stiu.Aro mai bine ai pleca.

-Sigur.

Aro vroia sa plece dar eu m-am luat dupa el si am zis:

-Asta nu e al tau?

I-am aratat medalionul care statea acum la mine in mana.

Cap.5. Mister

-Asta e al tau?

Facu un efort sa zambeasca si imi spuse:

-Da.Multumesc ca l-ai gasit.Credeam ca l-am pierdut.

Am intins mana pentru a i-l da dupa care i-am zis tragandu-mi inapoi mana:

-Nu asa repede.L-am gasit dupa o salvare imposibila si lucruri ca astea nu se intampla
zilnic!

-Si ce?

Nu mai zambea si isi tinea mainile intinse pe langa corp cu o privire acra ca si cum ar fi
zis ,, Nu e treaba ta!” . Parea indicnat de faptul ca nu ma atinsese dintr-un motiv pe care
nu il intelegeam.Nu ca Emmet ,logic, ca si cum ar fi putut sa afle ce gandeam daca ma
atingea.

-Si nici un ,,Si ce?” !Vreau doar sa stiu de ce te-ai deranjat sa faci asta!

-Ce te face sa crezi ca eu te-am salvat?

Daca asa vrei sa joci bine dar te voi invinge Aro …

-Uite asa.Spune-mi adevarul!Doar nu esti varcolac sau spiridus sau ceva asemanator!

-Nu.Nu sunt nici varcolac si nici spiridus.

Spiridus?La ce ma gandeam?Varcolac mai zic dar spiridus!Cel putin nu am zis elf,asta ar
fi fosr culmea!Spiridus!

-Doar explica-mi!Sau ma voi duce la Carlisle si imi va explica el.

-Nu ar indrazni!

-Ba da!am strigat in timp ce am dat cu mana intr-un tablou inramat si m-am taiat la
mana.Ma durea si am vazut si lichidul rosu numit sange cum mi se intindea pe mana si
am zambit in timp ce ma uitam daca nu cumva m-a vazut cineva iar in urmatoarea
secunda l-am vazut pe Carlisle tinandu-l pe Aro de umeri si spunand:

-Aro!Nu!

-Nu esti seful meu Carlisle!

Vocea lui era acum mai mult ca un urlet de agonie.Ca cineva insetat.Insetat.Cand am
gandit acel cuvant atentia mi-a fost distrasa de ochii lui rosi si salbatici,parca inebuniti.

-Nici tu nu mai esti seful meu Aro!Mai suntem doar 9,nu mai suntem rasa glorioasa de
alta data!Nu mai esti seful meu,nu mai esti seful nimanui!

-Aici gresesti Carlisle!

M-am uitat la taietura care nu ma durea dar puteam vedea cu sangele mi se  imprastie pe
mana,pe toata suprafata.Sange rosu si cald.Din cate stiam doar vampirii ar fi atrasi de
sange …

-Nu.Nu gresesc.Acum trebuie sa ii spunem adevarul.

-Nu Carlisle!Nu vom incalca regulile!Exista de mii de ani si nu le vom incalca tocmai
acum!

-Aro,Volturi nu mai exista!Nu mai exista nici o lege in lumea celor ca noi!Cum am zis :
nu mai sunt decat 9 vampiri!

Vampiri?Vampiri!Mintea mea irationala putea accepta cu usurinta aceasta posibilitate dar

singura picatura de ratiune pe care o aveam nu reusea.Vampiri.Imposibil de
puternici,imposibil de rapizi.Ei beau sange.Ei au ochii rosii.Ei sunt nemuritori.Dar ce rost
are sa traiasca pentru todeuna?Nu cred ca asi putea.Mi-a venit in minte un citat : When
you can live forever why you live for?

Nu stiam nici un raspuns.

-Nu!
-Ba da Aro.Si ei trebuie sa ii spunem adevarul.Aici si acum.

-Nu este bine Carlisle.

-Stiu dar este singura cale.

-In regula Carlisle.Dar spune-i tu.

-Jane,mi se adresa Carlisle inca tinandu-l pe Aro strans si ambii cu ochi fixati pe mine.Ai
lui Carlisle erau calmi dar intr-un fel suparati si ai lui Aro era inebuniti,ca si cum sangele
meu ar fi foarte atragator.Hm,vampir.De ce nu m-am gandit la asta?

-Zi Carlisle.

Vocea nu imi suna panicata asa cum ar fi fost normal.Defapt eram chiar foarte sigura ca
cea ce se va intampla mai departe nu poate fi rau.Niciodata nu am avut un motiv suficient
de bun pentru a lupta asa ca nu imi pasa daca sangele meu va fi baut de Aro sau poate
chiar Carlisle.Sa faca ce vor.

-Jane,nu te speria,dar asta e adevarul.Noi suntem vampiri.

-Vampiri?Cred ca am inteles asta deja.Imposibil de rapizi,de puternici.Sange,ochii rosi.

-Asa e.In urma cu 100 de ani a avut loc un mare razboi la care a participat toata rasa
noastra.Denali,Normanzii,Europeni,Australieni …

-Cred ca a inteles asta deja,scuipa Aro cuvintele.

-In regula.Cum vampirii se inmultisera si sangele devenea tot mai putin.Asa ca cei atacati
au fost Volturi.Cei mai puternici vampiri.Atunci faceam parte din ei.Eram la fel de
important ca Aro sau Caius sau Marcus.Si lupta a inceput.Palatul a fost distrus,acum mai
sunt doar ruine in subteranele carora se ascund cei care au fost odata regii vampiri.Intr-un
final Volturi au castigat dar cu pierderi imense.Din cei 100 au ramas doar sapte.Sase
vampiri.Aro,Caius,Marcus,Didime,Anthenodora,Sculpcia si cu mine.

L-am intrerupt:

-Dar Esme si Renesmee?Ele nu sunt vampiri?

-Ba da dar ele fac parte din povestea mea.

-Deci voi sunteti vampiri?

-Da.

-Intrebare.
-Zi.

-Cum ajunge un om vampir?

-Printr-o muscatura.Veninul intra in sange si se imprastie prin tot corpul facand

transformarea oribila.

-Aro,pot sa vorbesc cu tine.Singuri.

Cand am adaugat ultimul cuvant m-am uitat la Carlisle care ma privea cu ochii
inghetati.Parea ca isi cantareste optiunile.

-Bine.Aro,te poti controla?

-Asta chiar nu e problema ta.

-Ai grija.

-Mereu am,spre deosebire de tine.

Dupa ce Carlisle a plecat i-am spus lui Aro care parea innebunit de sete.Mi-am sters
sangele de pe mana si i-am spus:

-Vreau sa va ajut.

-Nu.Nu te pot transforma.

-De ce?Aici nu am nici un motiv pentru care vreau sa traiesc.Vreau sa va ajut.

-Da.Atunci bine dar nu o voi face eu.

-De ce?

-Cum sa iti explic … te va transforma Didime.Ea are cel mai bun auto-control.

-In regula.Unde e Didime?

-In Volterra.Trebuie sa mergem acum.

-Bine.

Cap.6. Decizie

-Jane,zise Aro incercand sa nu ma priveasca,ce vor crede parintii tai?

Oh,da,parintii.Aproape am uitat.Bine,am uitat de tot.Cine s-ar gandi la acest aspect?Eu
nu.Vampiri,Voltera,razboiul vampirilor si eu trebuia sa ma gandesc la cum ii voi
convinge pe parinti.

-Paii,o sa ma gandesc la ceva.

-Stam aici pana te gandesti.

Nu parea ca admite contraziceri.Mi-am controlat impulsul de a scoate limba ca un copil

de cinci ani si am zis:

-Bine dar te avertizez ca nu vom sta mult.

-Eu am tot timpul.

-Nu va fi nevoie de prea mult timp.

M-am gandit doua secunde.Nici o idee.In minte mi se desfasurau imagini din filmul
,,Blood : The last vampire” care nu prea ma inspirau dar nu a fost nevoie sa ma gandesc
prea mult ca am auzit o voce cunoscuta si foarte enervanta de la etajul inferior.

-Si mi-a spart nasul idioata aia!Albinoasa mica si nesuferita!

Asta era Rosalie si de langa ea ii raspunse vocea unui barbat necunoscut.Sau baiat,nu stiu
ce era.

-Asa e mititico.

M-am strambat la auzul dulcegariilor si i-am zis lui Aro:

-Ce?

Il priveam la ochi si pana la urma el a cedat si a zis:

-Stiu ca nu am dreptul sa iti cer asta dar vreau ca saptamana asta tu sa faci tot ce ai vrut
vreodata,dupa te va transforma Didime.

L-am privit intrebatoare.

-Si de unde stiu eu ca tu nu vei pleca pana atunci?

-Nu o voi face.Am venit aici cu treaba.

-Ce treaba?

-Nu te intereseaza.
-Bine.Deci eu o sa fac tot ce mi-am dorit vreodata si tu ma transformi?

-Nu te transform eu.

-Si ma transforma cineva?

-Asa e.

-Bine.

Ne-am privit cateva secunde si eu am plecat spre casa gandindu-ma la ceea ce vazusem si
auzisem.Vampiri.Eram surprinsa de cat de usor am acceptat asta.Dar niciodata nu am fost
prea rationala,cand eram mica ma gandeam ca in ocean sunt sirene si in dulap e un
dragon.Dar atunci eram micuta.Aveam cinci ani atunci.

Am deschis usa si am vazut ca nimeni nu era acasa.Asta era chiar ciudat.Stiam ca parintii
sunt la reuniunea de douazeci de ani de la terminarea liceului dar Alec?Alec pe unde
umbla?Poate era cu Bree.Cand din nou in minte mi-a venit imaginea cu Alec si Bree de
pe hol a crescut in mine dorinta de razbunare.Ii voi distruge povestea asa cum el a
distrus-o pe a mea,respectand acelasi scenariu,aceleasi lovituri,exact cum si el mi-a facut
mie.O saptamana ar trebui sa imi ajunga.

Deci primul lucru pe care Alec l-a facut a fost sa il minta pe Afton ca asi fi fost cu
Oliver,cel mai mare rival al lui.

Exact asta o sa fac.O voi minti pe Bree ca Alec afost cu Victoria.Asta ar trebui sa
functioneze.

Ce o sa ma distrez saptamana asta!Va fi asa de … super!Sunt sadica si pentru prima data

pare sa ma ajute acest lucru.

Am urcat la etaj si am intrat in camera mea.Unde surpriza!Era bezna.Defapt,surpriza,doar

eram singura acasa.Sau poate ca nu.Am aprins lumina si am vazut doi oameni miscandu-
se sub patura patului lui Alec.M-am apropiat incet,nu pareau sa ma auda.Am atins
marginea paturii,din nou,nici nu m-au simtit.Am inceput sa vorbesc:

-Sunt asa obosita,aproape-accidentul meu m-a terminat.

Din nou nimic.Chiar incepeam sa ma enervez.Am incercat sa ma opresc din ras desi nu
era nimic amuzant si o idee ce trebuia rapid pusa in aplicare mi-a invadat mintea.Inainte
sa apuc sa-mi pun ordine in ganduri am inchis lumina si am iesit.Lasa ca vor vedea
ei.Ceea ce a facut Alec nu a fost identic cu ceea ce voi face eu dar cand am o oportunitate
stiu sa profit de ea.Maine dimineata,era noapte,Bree nu mai avea unde sa plece,o voi
astepta in bucatarie.In mod sigur ea se va trezi prima,si in bucatarie o sa vedeti ce plan
am in minte.Ma simteam ca un personaj negativ dar nu imi pasa.Alec a fost personaju-l
negativ in viata mea,acum eu voi fi in a lui.Ce amuzant.
Am inchis ochii zambind si de dimineata mi-am pus ceasul sa sune la patru dimineata si
m-am dus in bucatarie.Nu a trebuit sa astept prea mult ca Bree si-a facut aparitia.Deja
eram aranjata ca si cum abia m-as fi trezit,cu o ciocolata calda in fata si cand m-a vazut
pentru Bree era pre putin de spus : rosie ca o rosie.Culoarea parului ei negru si a ochilor
tot negri se vedea ciudat pe fundalul pielii ei rosii,deobicei era alba,dar acum nici roz nu
era,Rosu.M-am abtinut sa rad si i-am zis:

-Buna.

-Buna.

-Deci Bree,ce face Alec?

Pielea ei se inrosi si mai mult,daca asta ar fi fost posibil.

-Este bine.

-Ei bine,tu ar trebui sa stii ca a lasat multe inimi frante in Italia.Cam 90% din fete inca
sufera dupa el si mai vorbeste cu ele la telefon.

Ochii ei incepeau sa aiba lacrimi.Ea avea incredere in mine,stiam asta.

-Nu!Alec a zis ca nu a mai avut nici o prietena pana acum.

Acum era verde.

-Asa le-a zis tuturor fetelor.A fost si cu Victoria.Daca nu ma crezi intreab-o.

Stiam ca niciodata nu ar face asta.

-Cum e posibil?

-Uite,am zis aratandu-i o agenda cu numere de telefon de fete.O facusem pentru asa o
ocazie si cum scrisul meu semana cu al lui Alec nu a banuit nimic.

S-a uitat.Numerele erau scrise pe zece pagini.Lacrimile incepusera sa i se scurga pe

obrajii care acum aveau o culoare de galben.Serios,ce mai urmeaza?Mov?

Nu a mai asteptat nimic si a plecat.Am vazut ca a venit fratele ei dupa ea asa ca era in
siguranta.Deci pasii 1 si 2 au fost facuti.Urmeaza pasul trei : Pozele . Asta era partea mea
preferata.

M-am dus la laptop si am inceput sa modific poze cu Alec si tot felul de

fete.Renata,Heidi,Chelsea, … .Oh,da.Va fi incredibil!

Cap.7. Discutie interzisa

De la sase dimineata,cam cand se trezea Alec eram deja in pat dormind.Ceea ce am visat
a fost mai mult decat ciudat : l-am visat pe Emmet,dar nu Emmet hanterofilul de la
scoala,era un Emmet diferit,amuzant,deloc nesimtit si incredibil de dragut.Am visat ca il
sarutam.Ce era cu mine?Nu il placeam ce sa mai zic de saruturi?Hormoni tampiti!Si in
plus el avea prietena iar eu nu eram refacuta dupa Afton.Dupa ce il voi distruge pe Alec
voi fi in sfarsit fericita.Sadicitatea si ura cresteau in mine.Alec,vei plati cu varf si
indesat.Mai ales la etapa de azi.Statusem doua ore si am modificat poze si pot sa spun ca
au iesit incredibil de reale.Alec sarutandu-le pe Chelsea,Heidi,Renata si multe alte fete
din Italia.Ceasul m-a trezit la sapte  fix.M-am spalat si m-am imbracat destul de
obisnuit,pentru mine dar cum eram toti acolo un amestec de stiluri si culori nu se mai stia

ce e normal si ce nu. Si totusi eu eram decenta,ignorandu-

mi suvitele asi fi putut fi considerata chiar … cuminte?Tricoul era preferatul meu.Mi-am
privit ochii albastri in oglinda.Nu vor mai fi mult timp asa.In curand vor fi rosii.Vor fi ca
ai lui Aro.Peste doar o saptamana voi fi vampir,o creatura a noptii,un monstru.Wow!
Decand am o minte asa de byronica?Emotii.Emotii ca imi voi sfarsi viata ca om si voi
deveni acea creatura care a rezistat atata timp in mitologie din cauza puterii ei de seductie
si a puterii prin care isi lasa victimele distruse.Voi fi vampir.Mi se pare mie sau sunt cam
melodramatica in dimineata asta?Poate pentru ca nu am dormit destul.

De dimineata l-am salutat pe Alec cu multa ura in voce,chestie normala.El mi-a raspuns
cu acelasi interogatoriu care s-a terminat ca si ieri cu un ,,Te urasc!” dar imi imaginam
cum va fi distrus,cum il va distruge Bree asa cum Afton a facut cu mine.Mi-o imaginam
pe Bree aruncandu-i aceleasi cuvinte pe care mi le-a spus si mie Afton.Era o imagine ce
merita vazuta.Pe drumul spre scoala am mers pe jos,cladirile nu erau asa de
departate,cativa decimetri si aveam Ip-odul in urechi.Mi-am abtinut lacrimile la melodia
aceea pe care o iubeam dar care descria perfect relatia mea cu Afton.De asta nu ma
indoiam ca planul meu va merge.Sentimentele lui Afton pentru mine erau identice cu ale
lui Bree fata de Alec.Am strans din dinti ascultand versurile.Dar cand ajunsesera la :
,,There’s not real love in you” am oprit pentru ca eram aproape de scoala si nu vroiam
lacrimi.Din spate sari Emmet si ma si sperie:
-Deci ce faci?

-Ca de obicei.Tu?

-Cum,nu primesc nici un ,,La multi ani!”?

Mi-am dat ochii peste cap si i-am raspuns in stilul meu caracteristic,daca tot sunt asa de
amuzanta.

-Oh,da.Cum am putut sa nu vad ce iti este scris in frunte?

-Mi-a placut asta.Dar ploaia mi-a sters scrisul original.Era scris : I love you dar acum se
pare ca pudra s-a dus.

-Rosalie va fi foarte dezamagita,am zis si am izbucnit in ras.Emmet zambi si imi spuse:

-Ce ma enervezi!Niciodata nu stiu ce replica sa iti dau!

-Eu nu am aceasta problema.

-Eu am acum cu cea roscata,cum o cheama?Aia roscata?

-Te referi la masa-atomului-nu-are-concentratie-in-invelisul-electronic zisa si electoni-

nu-sunt-izotopi?

-Eu ii zic inchideti-geamul-ca-imi-faceti-mizerie-in-laborator.Tu ce ai?

-Cu aia-e-capitala-nu-tara.Data trecuta mi-a dat un sase pentru ca nu i-am aratat

continentele bine.Harta aia e mai batrana decat ea!De atunci cred ca s-au mai departat
continentele.

-Eu raman corijent … si la mate,engleza si mai multe dar nu raman repetent.O sa ma

asculte pe ultima suta de metri si o sa-mi dea zece pentru procentul de promovabilitate.

-Eu doar la chimie,pe bune asta mai are si altceva in cap?Si fizica si muzica!Nici nu stiu
de ce fac si ora aia!Tempoul lui peste prazit,am bombanit iar Emmet a inceput sa
rada.Era asa de usor sa vorbesc cu el!

-Deci vii diseara?La karaoke?

-Probabil,daca nu gasesc altceva de facut.Nu prea e prima mea obtiune sa imi pierd
vremea cu niste adolescenti care fac dedicatii.

-Vrei o tigara?

-Asta in loc de bomboana?Sigur,de ce nu?

-Ed si Jazz mi-au zis ca aseara le-ai zis ca nu fumezi.

-Si ce?Chiar nu fumez.Doar ocazional.Si nu pot sa refuz pe cineva de ziua lui,nu?

-Ba da,poti.

Un zambet ii juca prin colturile gurii.

-Dar nu vreau.

Am luat tigara si am intrat in scoala.Ce era in capul meu cand am acceptat asta?Am
aruncat-o in primul cos pe care l-am vazut si m-am dus la obijnuitul meu loc,langa una …
Leah.Ora a trecut repede in timp ce ma plictiseam si ma imaginam in diferite
ipostaze.Vampir si om.Ochii rosi si cei albastrii.Urmatoarea ora aveam desen cu doamna
culorile-astea-nu-sunt-obtinute-de-tine si speram sa ne dea ceva usor.Cam cu cinci
minute inainte sa se sune de pauza am primit un SMS de la … Alec.Bine ca telefonul era
pus pe silentios si nu am atras prea multa atentie.Scria:

,,Jane,chiar imi pare rau ca tu ma urasti.Este din cauza ca sunt asa de bun si de priceput la
scoala si sunt admirat nu?Raspunde-mi.”

Lasa ca vezi tu.

,,Alec nu este din cauza k esti bun la scoala,chiar nu are nici o legatura cu asta.Motivul
este in Volterra.”

I l-am trimis si in urmatoarea secunda a inceput sa se sune.Ne-a dat tema si m-am dus la
ora care urma.Desen.Aici eram cu Jasper si Bella.Porcarie,dar le puteam ignora vocile
stupide.M-am asezat pe scaun si am observat ca Bella lipsea.Jasper veni langa mine si imi
zise:

-Buna!

-Buna Jazz.

-Nu am mult timp de vorbit,doar pana vine Bella.Stii ce,Emmet ne-a inebunit pe mine si
Edward cu cat de super esti tu.Zice ca esti amuzanta si ca esti singura din scoala care se
arata asa cum e.

-De ce imi spui mie astea?Ce este cu tine,Edward si Emmet de va putati frumos cu mine?
Capcana …

-Nu e nici o capcana.Nu vrei sa vii diseara la karaoke?Toti vor fi acolo.

-Vrei acelasi raspuns pe care i l-am dat si lui Emmet?

-Nu.

-Atunci iti zic : Nu.

-In regula.

-Bine.

El a plecat iar profesoara a intrat si ne-a lasat sa desenam ce vrem noi.Trebuia sa ne

incheie mediile pentru ca peste o saptamna se termina semestrul iar eu m-am dus la ea si
bineinteles ca m-a lasat sa ies cand i-am zis ca nu ma simt bine.M-am dus spre
baie.Ok,stiu ce s-ar putea sa credeti dar eu nu ma simteam rau.Eram chiar foarte bine dar
trebuia sa ies putin.Cand am deschis usa de la baia fetelor  Emmet intra in baia
baietilor.Inauntrul bai fetelor era chiar gretos.Se vedea ca Alice o
decorase.Roz,roz,oglinde,usile roz.Scarbos.M-am dus langa peretele care despartea baile
si m-am lipit cu obrazul de faianta si m-am lasat sa cad.Rece.Am inchis ochii si am auzit
vocea lui Emmet de pe partea cealalta:

-De ce ora ai vrut sa scapi?

-Desen.Tu?

-Matematica.Esti lipita de perete?

-Da.Tu?

-Nici nu stii.Normal ca da.Cum e in baia voastra?

-Scarbos.Roz peste tot.La voi.

-Albastru peste tot.

-Macar aveti o culoare mai umana.

Usa se deschise si intra Bree.

-Jane,exact persoana pe care o cautam.

-Buna Bree.Stii,chiar imi pare rau pentru tot.

-Nu.Mi-am dat seama ca am reactionat prosteste aseara.

-Era dimineata.

-Cat a fost.Dar ai vreo dovada inafara de acel carnetel?

-Bree,mai am o dovada.

Stiam ca am facut bine sa bag pozele modificate in telefon.Am intrat in imagini si i l-am
intins.Se uita cateva secunde lungi dupa care il scapa pe jos,pe covorul pufos.

-Imi pare rau,i-am zis  chiar foarte convingatoare.

-Nu e vina ta.

-Asa e.Dar nici a ta.

Pleca repede iar eu mi-am recuperat telefonul.L-am inchis si l-am bagat in buzunar.

-Ce a fost asta?

-I-am spus lui Bree ce fel de om e Alec,Emmet.Ai tras cu urechea?

Acum eram in picioare dar tot lipita de perete.Era bine ca era rece.

-Putin.Oricum n-am ce face pana se termina ora.Vrei sa pun muzica?

-Da.

-Iti place Metro Station?

-Da!

-In regula.

Melodia ,,Disco” a inceput sa cante si se auzea chiar foarte bine.Am inceput sa

dansez.Intai mai aproape de perete dar dupa din ce in ce mai aproape.Simteam o energie
din partea cealalta care ma atragea.Era minunat.L-am intrebat:

-Unde esti?

-Plec acum dar e o energie aici care nu vrea sa ma lase.

-Si stim ca nu ai stofa de poet.

Am plecat de acolo si am iesit intorcandu-ma in clasa.Cel putin asa intentionam dar cu

mana pe clanta am luat decizia de a chiuli.Am iesit din scoala fara sa ma vada nimeni si
am inceput sa alerg spre locul accidentului de aseara.Acolo bineinteles ca inca mai era
masina si l-am vazut pe Carlisle in spatele meu.Mai mult l-am simtit pentru ca m-am si
speriat de el.Carlisle,o sa iti iau clopotei daca mai faci asta!

-Trebuie sa vorbim.
-Despre ce Carlisle?

-Despre tot.Despre vampiri si tot ce include lumea in care tu intentionat vrei sa intri dar
pe care toti o uram.Niciunul dinte noi nu a ales sa fie asa dar tu ai oportunitatea de a
alege.Nu o pierde.In cei 365 de ani ai mei nu a fost nicio secunda in care sa nu ma
urasc.Ma urasc pentru ca sunt un monstru.

-Si mie mi se parea ca eu am o gandire byronica.Uite Carlisle,asta e ceea ce imi

doresc.Asta e ceea ce vreau.Nu e treaba ta ce fac eu.

-Cum e cu dieta vampirilor?

-Nu imi fac probleme.Discutia asta nu are nici un rost.Este o discutie interzisa,mai
mult,una imposibila.

-Viata pentru todeuna?Nu vei mai imbatrani,nu vei mai putea sa ai a doua sansa la
umanitate.

-Si ce daca?Asta chiar nu e treaba ta,Carlisle.

-Aici gresesti.Suntem 9 vampiri in toata lumea,vrei sa fii tu a zece-a?

-Da.Este alegerea mea,nu a ta,nu a lui Aro,nu a nimanui!

-Nu iti vei mai vedea niciodata prietenii.Nu vei mai vedea altceva decat vampirii,fosti
Volturi,pana iti vei gasi autocontrolul.

-Tu sa ma lasi in pace,vampirule.

Cap.8. Karaoke si ... karate

-Jane,nu trebuie sa faci asta.Cat timp ti-a dat Aro?

-O saptamana dar Carlisle,asculta-ma,si daca vrei iti mai zic asta in cinci limbi,asta este
ceea ce vreau.

-Jane …

-Pa Carlisle.

De ce mereu cand ma relaxam undeva trebuia sa apara cineva sa ma streseze?Vroiam sa

ma gandesc,vroiam sa stau undeva SINGURA!Fara Carlisle,Jasper,Emmet,Aro,Alec sau
altcineva.M-am dus spre piata,unde la ora asta nu era niciodata nimeni.Treceam pe langa
niste tarabe vechi,niste geamuri sparte de infractori si Bingo!Uite piata.Dar cum se zice :
nu spune hop pana n-ai sarit gardul.De langa un geam au iesit patru baieti masivi,mai
mari decat Emmet,si asta e ceva,ceva important,si veneau spre mine.Pareau sa aiba in jur
de 20 de ani,unul poate 25.Contrar la cum ar fi reactionat oricine cu o doza de normalitate
eu am zambit si mi-am imaginat distrusi,striviti.Aproape ca simteam gustul sangelui in
gura.Delicios.Din niste difuzoare stricate se auzea o piesa care ma reprezenta.Defapt eu
ma regaseam in majoritatea pieselor triste.Despre iubire,prietenie,tradare.La refren le-am
zis:

-Ce faceti baieti?

Ei au inceput sa rada si unul dintre ei s-a apropiat de mine cu o seringa de heroina in

mana.Erau drogati.Hm … daca nu erau coerenti insemna ca nu vor sti sa lupte.Sau poate
ca nu.M-am apropiat si eu de unul dintre ei si l-am impins.Am uitat cumva sa mentionez
centura mea neagra in karate?Probabil.Chiar daca nu mai practicasem artele martiale de
cinci ani tot mai stiam sa lupt.El s-a repezit sa imi dea un picior dar eu l-am barat si i-am
dat un alt picior in barbie.Era bine.Ii vedeam sangele intinzandu-se pe barbie.Au venit si
ceilalti.Erau patru impotriva mea.Unul dintre ei a venit spre mine dar eu eram ocupata sa
ma lupt cu altul.De data asta era periculos.Avea un bolovan luat de langa perete.Plin de
muschi si de praf dar totusi bolovan.Nu ma asteptam la o salvare ca in filme si nu vroiam
sa tip sau sa fug.Am reusit cu greu sa il dau jos pe unul de pe mine dar cel cu bolovanul l-
a aruncat si a spart un geam chiar langa mine,acum eliberata de mainile lor.Am luat un
ciob si m-am miscat repede facandu-i unuia o taietura destul de adanca dar nu suficient
cat sa-l opreasca.Ceilalti trei au venit deodata pe mine si unul mi-a bagat seringa in
mana,aproape de vena.Unul dintre ei ma tinea sa nu scap,de maini,altul imi bagase
seringa iar ceilalti doi radeau.Desi nu era nimic amuzant am ras imaginandu-mi cum se
vede totul de afara.Melodia nu se terminase deci insemna ca au trecut un minut sau nici
atat.Unul dintre ei si-a apropiat buzele de ale mele.Hello!Am 14 ani,chiar nu se vede?L-
am respins cat de mult am putut,dar am reusit doar sa nu ii mai simt respiratia de dragon
nespalat.Nu aveam nici o idee cum sa scap.Eram singura impotriva a patru barbati care
erau de doua ori mai mari decat mine.Ar fi trebuit sa strig dupa ajutor dar stiam ca nimeni
nu ma poate auzi.La Carlisle nici nu ma gandeam.Fara sa imi dau seama mi-au mai
injectat o seringa.Nu a fost nevoie sa ma uit,stiam foarte bine ca era heroina.Dar nu stiam
cantitatea.Am analizat unde ma aflam pentru a vedea daca ceva ma poate ajuta.Eram intre
un geam spart,doi pereti acoperiti cu grafiti iar in spate era un bloc numai cu drogati si
tampiti.Dintre toate locurile din Forks tocmai aici mi-am gasit si eu sa chiulesc.Pe unul
dintre pereti era o scara,probabil pentru evacuare.Nu puteam ajunge la ea.Era prea
departe.Si era si mult prea sus,cam de trei ori inaltimea mea.Unul dintre ei iar a incercat
sa ma sarute dar i-am dat un picior in locul in care l-ar durea cel mai tare.Cel putin asa
auzisem.Nu aveam ghiozdanul la mine ca sa ii pot lovi cu altceva decat cu forta mainilor
si picioarelor mele.Am profitat de secunda lor de neatentie si am vrut sa le iau seringa dar
nu am reusit.Ma tineau prea strans.Dar unul dintre ei mi-a dat drumul.Tot imobilizata
eram.Imi doream sa fiu cineva de care sa se teama.Vroiam sa fiu vampir.Dorinta era de
nestapanit.Am marait printre dintii dezveliti.Din nou gustul sangelui era delicios in gura
chiar daca era doar imaginatia mea bolnava.Cateodata ma intrebam de ce sunt asa.Asa
bolnava,asa de diferita dar peste o saptamana (daca o sa apuc lunea viitoare) nu va mai
conta.Cel care acum ma tinea singur radea si isi tinea buzele slinoase lipite de parul
meu.Scabos!Va trebui sa ma spal pe cap din cauza lui.Altul era mult prea aproape de
mine.Stupid de aproape.Era lipit de mine.Aiurea.Scarbos.Dezgustator.Am profitat ca
aveam picioarele libere si l-am lovit din nou.De data asta in stomac.Se pare ca uitasem
cum se lupta.Altul a luat o sticla sparta la gat dar plina de o substanta transparenta si mi-o
lipi de buze.Fata imi era imobilizat de cel care ma tinea.Refuzam sa inghit.Tineam limba
astfel incat sa nu curga nici o picatura.Dupa miros era cianura,facusem la
chimie.Cianura.Substanta chimica ce contine cel putin un grup cian,care consta intr-un
atom de carbon in legatura tripla cu unul de azot.Mirosul de migdala,imperceptibil pentru
unii,era foarte usor de mirosit pentru mine.Cel putin nu era de potasiu.Am zis ca raman
corijenta la chimie  nu ca nu stiu chimie.Am scuipat tot ce se scursese pe unul dintre ei.

Melodia din difuzoare se schimba.Nu o mai auzisem pe cea care doar ce incepu.Am
inchis ochii si am inceput sa ma zbat pentru a scapa.Dadeam din maini si din picioare.I-
am dat un picior in genunchi celui care ma tinea.Se pare ca ii dadusem tare pentru ca a
inceput sa tipe si m-a scapat.

-Boule!a strigat cel care avea in jur de 25 de ani.

Am incercat sa fug dar nu puteam alerga in spate pentru ca m-ar fi prins.Am sarit prin
geamul spart taindu-ma la picior si la mana.Nu era prea grav.Am inceput sa alerg.M-am
urcat la primul etaj sperand ca pot ajunge pe acoperis.Am alergat pana la etajul 4 care era
si ultimul dar geamul era inchis.Nu puteam sa ies.Ce tampenie!Am auzit ca au reusit sa
darame usa.O usa ruginita si desprinsa nu ar fi fost chiar asa de usor si gustasem puterea
pe care o aveau.Am vazut acolo o cutie destul de mare sa ma ascund in ea.Am intrat
acolo dar printr-o micuta crapatura tot puteam sa vad.Nu era in plan sa fug dar alta idee
nu am avut.Eram sigura ca le voi plati cand voi fi vampir.M-am uitat la zgarieturi.Nu
erau multe.Doar putin,cat sa sangerez.Si nici prea adanci nu erau.Chiar daca sangele mi
se imprastiase pe maini si de la genunchi in jos.Plan nou.Stau aici pana se plictisesc si
pleaca.Am tresarit cand s-a miscat ceva langa mine.Incet am ridicat cutia si am vazut ca
era un amarat de sobolan.Patetic.Mi-am cautat telefonul si i-am dat un mesaj lui Alec.

,,Alec,atunci cand iesi de la ce ora ai sa treci si pe la desen si i-ami ghiozdanul de

acolo.Iti explic acasa.”

Am vazut ca era 9:25.Dupa ce zgomotele s-au mai oprit am ridicat

cutia.Acolo.Surpriza.Se pare ca reusisera sa urce trei etaje fara sa faca zgomot si ma
puteau vedea.Scaparea cu acoperisul si dupa pe scara de urgente era ca si terminata.Am
batut la o usa dar fara nici un rost.Stiam ca nimeni nu locuia in acest … fost bloc cu
magazin la parter.M-am urcat pe scara care duce la geamul incuiat.Am incercat sa il
sparg dar nimic.M-am prins de margini (unde si-au gasit si ei sa puna termopan) si mi-am
dat la o parte picioarele de pe scara.Intr-o incercare patetica am incercat din nou sa sparg
geamul.Deci ce stiam despre termopane.Oh,da,sunt greu de spart.Si parea ca este si
nou.Unul dintre ei a venit si m-a prins de picior.M-am agitat si pana la urma,nu,nu mi-a
dat drumul,am cazut eu de acolo rupandu-mi geaca.Porcarie stupida.Cazatura a fost
destul de puternica,vreo cinci metri,si eram sigura ca va ramane vanataie.Am marait din
nou si am incercat sa ma urc din nou pe scara.De data asta nu am mai reusit.Unul dintre
ei ma tinea de picior.Mi se parea si ca am dat cu capul de un calorifer rece.Fara sa imi
pese ce ar putea sa vada cand s-au apropiat de mine am sarit si am ridicat un picior cam la
nicelul umerilor lor si am incercat sa il lovesc pe unul dar altul m-a lovit in
spate,impingndu-ma aproape peste balustrada.Aproape.Am calculat distanta pana jos.Nici
o sansa.Era fatala pentru un om.Pana sa imi dau seama de durerea ce imi strabatea tot
corpul unul dintre ei a scos un cutit si m-a injunghiat in spate.Nici nu mi-am dat seama
cum s-a intamplat dar in secunda urmatoare eram pe jos.Era o durere ingrozitoare.Un
lichid rosu cadea pe jos.Era sangele meu.Idioti ma injunghiasera.Mi-am abtinut
lacrimile,sau mai bine am incercat,pentru ca nu am reusit.Nu vroiam sa le dau
satisfactia.Nu vroiam sa i-o dau nimanui.Era doar o lovitura in spate,doar o
lovitura.Nimic prea grav.Am auzit ca autosugestia merge mereu.Am incercat sa merg iar
ei au inceput sa rada.Unul dintre ei mi-a tras un pumn si am cazut din nou si tot din nou
m-am lovit de calorifer.Telefonul a inceput sa imi vibreze in buzunar accentuand fiecare
junghi,fiecare senzatie.Daca supravietuiesc te bat Alec!Ei acum se uitau la mine.Asta nu
e spectacol cu public!Deci din cata medicina si anatomie stiam nu ma lovisera intr-un
punct vital.Unul dintre ei s-a apropiat si m-a sarutat spunand :

-Sa plecam.Nu cred ca mai e in stare de ceva acum.

Se pare ca erau treji deci toate drogurile,a se intelege seringa de heroina si otrva,a se
intelege cianura,erau pentru mine.Nu.Nu pentru mine.Pentru o fata tampita si fraiera care
ar lua-o pe strada aia periculoasa.Fata tampita care am fost chiar eu.Am fost o tampita ca
am luat-o pe acolo si si mai tampita ca am incercat sa lupt cand,poate,la inceput,asi fi
putut sa fug si acum asi fi fost in siguranta.Am inchis ochii timp de cateva minute.Pe toti
Volturi … sunt o tampita.Ar fi trebuit sa fug dar nu,eu cum am orgoliul cat mine a trebuit
sa raman si sa cred ca pot lupta.Telefonul incepea sa devina enervant.L-am scos si l-am
inchis.Daca vrea sa imi zica ceva imi zice acasa.

Putea fi mai rau,nu?Cel putin doar m-au sarutat si m-au umplut de sange.Aveam si pe
buza.Mi-am lins buzele.Gustul era sarat si ma ustura in unele locuri.Cand am inceput sa

amortesc am incercat sa ma ridic. Se parea ca am ajut

noroc.Puteam sa ma misc si asta insemna ca asi putea si sa ma tarasc pana acasa.Deci asta
ar fi la trei cartiere distanta.Nu.Prea mult.O alta obtiune ar fi fost sa sun pe cineva dar
orgoliul meu tampit nu ma lasa sa fac nici asta.Singura chestie buna care s-ar putea
intampla ar fi sa pot sa merg pana acasa.M-am ajutat de calorifer si am reusit sa stau in
picioare dar necazurile nu aveau cum sa se termine aici.Jos se pare ca era o banda de
betivi.Stiam ca nu ma pot vedea si am realizat ca nu erau betivi.Erau
piromani.Piromani.Si se pare ca erau pregatiti pentru ca aveau la ei chibrituri.M-am uitat
mai atenta la ei si i-am recunoscut pe Mike,Eric si Angela.Ceilalti trei nu stiam cine
sunt.Unul era inalt,brunet si plin de tatuaje,altul la fel de inalt ca Mike dar roscat si mult
mai slab si ultimul era defapt o ,,ultima” inalta cat mine dar bruneta si,si ea tatuata.Am
observt ca Mike si Eric erau si ei tatuati.Deci deasta poarta ei mereu maneca lunga.Am
observat ca nu imi mai curgea sange si mi-am deschis telefonul.Cele ,,cateva minute” ale
mele s-au trnsformat in cateva ore.Era ora 3:45.Cel putin telefonul meu nu avea taste
sonore.M-am uitat la ei si am vazut ca au aruncat un chibrit langa o gramada mare de
hartii si au plecat.Focul s-a intetit repede si a blocat toate caile de acces pana jos.Pentru a
ma salva am ignorat cat am putut durerea,cauzata acum de o infectie in formare si am luat
cutitul pe care il lasasera cei care m-au injunghiat si am lovit in geam.Nu m-am lasat
descurajata de lacatul enorm si nici de insectele care ieseau cu fiecare lovitura.Haide,inca
o data.Da.Am spart lacatul si am putut sa deschid geamul cu mult efort.Era
intepenit.Flacarile deja incepura sa ajunga pana la mine.Cu o lovitura mai puternica am
reusit sa deschid geamul,mii de insecte cazand in foc.Deja era aproape de adidasi mei.Am
sarit si m-am ajutat de maini sa pot sa urc.Am reusit.Eram pe acoperis.Am coborat pe
scara de urgente  pana jos.Nu era nimeni.Alunecam pe scara si i-am vazut cum inca mai
stateau si se holbau la foc.Piromani.M-am analizat putin.Sangele era inca pe mine intins
si imi dadea o ciudata culoare de galben.Durerea din spate apeoape disparuse fiind
inlocuita de o amorteala puternica.Ma gandeam la o cale de a scapa fara sa ma vada ei dar
prea tarziu.L-am vazut pe cel roscat intorcandu-se spre mine.

-Uuu,facu el surprins.

-U,ce?i-am raspuns in stilul care i-ar fi placut lui Emmet.

-Se pare ca era cineva inauntru.

-Asa se pare.

-Nu ii spune directoarei,tipa Mike

-Nici nu aveam de gand.Plec.

-Sigur?Nu arati prea bine!

-Nici tu,Angela.

-Nu,vreau sa zic ca te-ai cam zgariat.

-Ma zgarai tot timpul.Tu ar trebui sa sti.

Aveam din nou sadicitatea data la maxim.Si nu ma indoiam ca ii voi putea bate. ,,Nici pe
ceilalti nu te-ai indoit ca i-ai putea bate!”striga o voce din capul meu.Hei,eu nu aud voci!
Inspecial nu voci asa pitigaiate si enervante.Si aia era patru barbati imensi,de doua ori cat
Emmet,astia erau niste colegi de liceu piromani.Oare cum ma va afecta focul ca vampir?
Cf,m-am strambat cand mi-am amintit ce se zice despre vampiri si foc.Frankenstein era
alergic la foc dar el nu era vampir.

-Ai chef de putina distractie?ma intreba cel roscat.

-Sigur.Oricand.

-Bine pentru ca noi doar ce vroiam sa incepem niste lupte.Vrei sa ramai cu noi?

-Da,de ce nu?Oricum nu am altceva mai bun de facut.

-Bine.Prima data Angela si Eric.Noi restul ne uitam.

-Am inteles.

Angela si Eric s-au apropiat in mijlocul strazii cu tot cu fostul bloc arzand in spatele
lor.Am vazut ca avea niste polite de material imflamabil asa ca nu era nici un pericol.Plus
ca ploua.Meciul a inceput.Prima data Angela l-a apucat pe Eric de mana iar el s-a invartit
si a aruncat-o departe,l-a cativa metri.Dupa mai multe prive esuate Mike a inceput sa
strige:

-Hai Angela!

Atunci ea l-a trntit pe Eric pe jos intr-un procedeu numit … nu mai stiu cum,ceva parca
de … sigur nu era karate.L-a trantit pe Eric peste ea si dupa care s-a intors si a inceput sa
numere.Eric era imobilizat.

-Imi datorezi o bere,i-a soptit ea in ureche.

-Maine tu o sa imi datorezi doua.

A fost destul de plictisitor.Ma asteptam la ceva mai spectaculos.Ceva mult mai

spectaculos.Dar ce asteptari poti sa ai de la niste oameni ca ei?Dar daca tot nu am ceva
mai bun de facut … o sa pierd vremea cu ei.

-Mike si Jane.

Oh,da.Mike o sa vezi tu ce te asteapta.Nu uita : sadica.L-am apucat de mana in timp ce el

imi bara piciorul.Proasta miscare.L-am prins de umeri si l-am aruncat intr-un perete ud de
la ploaie.A,si incendiul se stinsese.

-Asta e tot ce poti micuto?

-Nici nu sti tu.

Am ranjit intr-un mod … vampiric si m-am dus la el si l-am apucat de gat tinandu-l
imobilizat.Era o priveliste care merita vazuta.Dupa ce am castigat dupa o lupta pot sa zic
… plictisitoare cel brunet si inalt,nu mai zic plin de tatuaje pentru ca toti erau asa a zis:

-Noi mergem la karaoke.Vii?

De ce mi se parea ca are o licarire mai mult decat amuzanta in ochii?Ochii verzi,ca ai lui
Afton.Am zambit intr-un mod prietenesc si am zis:

-Da.

-Mergem de acum.Nu uita.Casa lui Jacob,in La Push.La ora 6:35.Da?

-Da,aaa …

-Trace.

-Ne vedem acolo.

Am plecat toti.Am aflat ca Angela locuieste aproape de mine.Ceea ce ei nu stiau era ca eu

mad duc la karaoke pentru ultimele doua faze.Deci cine ar fi asa de disperat sa o sarute pe
Bree in fata lui Alec?Si cum o conving pe Bree sa-l sarute?Ei bine,trebuie sa gasesc o
cale.Deci disperatul ar putea fi … Tony!Tony de la clasa de chimie!Oh,da!A fost usor sa
gasesc raspuns la intrebarea asta!Si l-a adoua,am cativa asi in maneca,sau mai bine zis in
niste substante interzise.Cateva sticle de ceva tare si se rezolva.Eram optimista.Chiar
fosrte optimista.Cand am ajuns aproape de casa m-am ciocnit de un necunoscut.Un
necunoscut foarte inalt.Bine,pe langa mine toti erau inalti dar el cred  ca avea 1,90.

-Jane,exact persoana pe care o cautam.

-Cine esti?

Vreun alt psihopat sau un vampir.Nu,vampir nu.Nu avea ochii rosi si era mijlocul zilei.O
zi foarte ploiaoasa in micutul orasel Forks.

-Profesorul de franceza al lui Alec.

-De cand face Alec franceza?

-De la inceputul anului.Asi vrea sa vorbesc cu tine.

-De ce asi vrea eu sa vorbesc cu tine?Nici nu te cunosc.

-Vreau sa vorbim despre tine.

-Si poate eu nu vreau sa ascult.Stii … am si lucruri mai bune de facut.

-Nu vreau decat sa asculti ce am sa iti spun.

-Si care ar fi interesul meu in toate astea?

-Ar fi ca ai intelege mai bine pe ce lume te afli.

-Oh,da?Sti ce?Stiu foarte bine pe ce lume ma aflu.

-Ba nu.Nu stii.Probabil ca nu m-ai observat la vechiul magazin de accesori de

epoca,pentru ca eram inauntru.Si mascat.Ar fi trebuit sa fugi de acolo,nu sa incerci sa te
lupti!Iti dai seama in ce pericol te-ai aflat?

-M-am saturat sa mi se zica ce sa fac!Nu sunt copil,pot sa decid si singura ce e bine sau
nu pentru mine!

-Drogurile,alcoolul,substante interzise?Am luat legatura cu fostii tai profesori si mi-au zis

ca atunci umblai numai cu drogatii si toti aiuriti care nu stiu pe ce lume sunt!Iar pe cand
Alec era si acolo mandria scolii!De ce nu poti fi si tu ca el?

-Uite de-aia!Si chiar nu e treaba ta ce fac eu,cu cine si cand!Pe toti Volturi!

Nu m-am putut abtine sa zic ultima parte!Pe toti Volturi!

-Nu am vrut sa sune asa,se scuza el.Dar stai,ce ai zis?Pe toti Volturi?

-Da,pe toti Volturi!Si nu ma intreba cine sunt Volturi pentru ca nu iti spun.
-Stiu cine sunt Volturi.Fosta familie regala de vampiri.Acum sunt numai
sase.Aro,Caius,Marcus,Sculpcia,Anthenodora si Didyme si locuiesc sub ruinele fostului
lor castel in orsul Italian,Volterra.

Volturi,Volterra!Cum nu mi-am dat seama?Sunt tampita,deasta!In Volterra,ma voi

intoarce in Volterra.Il voi revedea pe Afton.Nu!Opreste-te!Nu te duci acolo sa iti revezi
fostul iubit!Te duci acolo pentru vampiri!Pentru Aro,Caius si cine a mai zis.

-De unde stii?

-Hai sa facem o plimbare.E o poveste mai lunga.

-Am timp,am zis in timp ce imi prindeam parul in coada.

-Pe aici.

Am inceput sa mergem prinr-un loc unde nu ploua,pe langa mai multe case cu acoperisuri
late.Chiar foarte late.

-Deci zi.

-Totul a inceput acum 20 de ani.Volturi erau deja invinsi dar o mai aveau pe Gianna,fosta
mea prietena.Si ea era umana.Am cunoscut-o pe 5.03.1990,deci aproximativ 20 de
ani.Atunci ea le aducea masa vampirilor zilnic la aceleasi ore.Aducea oameni pentru ca
monstrii sa ii lase fara sange.Odata eram si eu printre oameni,vizitam orasul.Un oras
foarte frumos.

-Stiu,am crescut acolo.Continua.

-Ea ii conducea pe oameni printre ruine si atunci m-a vazut.Mi-a zis sa stau pe loc,afara si
sa o astept.Ea a dus masa vampirilor si a iesit afara.Era zi.Avea pielea usor bronzata,ochi
verzi si parul brunet si lung pana la coapse prins intr-o coada de cal.Mi-a dat numarul ei
de telefon.Zicea ca are 17 ani.M-am intors in Forks si la o saptamana m-a sunat.Am
vorbit ore intregi.Abia primisem credit si l-am consumat pe tot.Gianna la fel.Am
continuat sa ne scriem scrisori si sa ne dam telefoane iar pana la urma ne-am
reintalnit.Era amurg in Volterra.Atunci ea mi-a povestit despre Volturi,vampiri si despre
razboi.Despre cum au mai ramas doar 9 din cele cateva sute.Am crezut-o imediat dar am
plecat de acolo.Era prea ciudat.La cateva saptamani am primit un mesaj de la Aro care
imi zicea ca a murit dintr-o cauza necunoscuta.Inca mai cred ca a devenit vampir.

-W-O-W!Bine dar asta nu ma va face sa ma razgandesc.Aro mi-a promis.

-Aro?Este in Forks?Aro!Aro Volturi?

-Da,Aro,Aro Volturi,este in Forks.

-Cum l-ai intalnit?

-Asta chiar nu e treaba ta.E suficient ca m-ai secat la creieri cu povestea ta si cu Gianna!
Acum am alte lucruri de facut!

Am plecat de acolo.Auzi,sa ii povestesc despre viata mea,despre Aro si vampiri.Un

ciudat care stie despre lumea secreta,un strain aiurit.M-m dus direct spre casa.cand am
intrat am vazut ca Alec nu era dar ghiozdanul meu era.Bine ca atat a fost si el in stare sa
faca.M-am descaltat si m-am dus la etaj.Era deja ora 4:59.Am pornit radioul din camera
pe postul meu preferat.Muzica rock din anii 70′.AC/DC , Smokie si multi altii.Acum era
melodia celor de la Smokie : Young Hearts . M-am uitat in oglinda.Aveau dreptate cand
ziceau ca arat oribil.M-am dus,am facut dus si m-am imbracat cu un hanorac rosu cu
gluga,blugi si conversi.Pe dedesuptul hanoracului aveam un tricou alb cu Tom si
Jerry.M-am uscat cu feonul pentru ca ploaia ma facuse varza si nu vroiam sa racesc.Parul
mi l-am lasat liber.Mi-am pansat locurile lovite care acum nu se mai vedeau si am zambit
cand m-am uitat in oglinda.Chiar imi placea.Am auzit jos usa trantindu-se.Alec.

-Hei Alec,l-am salutat nervoasa.Nu trebuia sa dau nimic de banuit pana miercuri.

-Jane,vii la karaoke?

-Sigur!

,,Nu asi rata asta pentru nimic.” am adaugat in gand cu un zambet.Va fi grozav.

-Unde esti?

In loc de raspuns i-am dat o alta intrebare:

-Pot sa sun pe cineva de pe telefonul tau?

-Ah,Jane,am incercat sa te sun dar zicea ceva de genul ,,Aparat neidentificat”.

-Oh,da.Am cazut si s-a spart.

-Jane…

-Stiu.Pot sa sun pe cineva?

-Da.Vino jos.

Am coborat scarile aluncand pe balustrada si am sarit cand am ajuns la inaltimea mea.

-Hei.

-De ce ai plecat azi?

-Am avut ceva de facut.O sa faci pleumonie.

-Asa e.Ma duc sa ma schimb.Pa!

-Pa!

i-am luat telefonul si am sunat-o cu numar ascuns pe Bree.Ea a raspuns dupa primul trr…

-Buna.

-Buna Bree.Vii la karaoke?

-Nu stiu.Alec va fi acolo?

-Nu,sunt sigura.

-Vin.Ne vedem acolo?Stai!Ai vorbit cu el?

-Nu.Ne vedem acolo.

Am inchis zambind.Zambeam o gramada cand ma gandeam la ce voi face in seara asta.L-

am sunat si pe Tony,tot cu numar ascuns.Tony,cel mai bun prieten al lui Alec.Si aveam
avantaj si ca Tony ma cam placea asa ca nu va fi greu.A raspuns dupa un sfert de trr…

-Buna Tony,am zis pe o voce dulce facuta pentru a cuceri.

-Jane?Jane?Chiar tu esti?Eu sunt …

-Stiu cine esti.Vi diseara la karaoke?Mi-ar placea sa te vad acolo.

-Da!Da!Ne vedem acolo!Sau vrei sa vin eu la tine?

-Ne vedem acolo,dragutule.

Cand am inchis puteam fi sigura ca se hiperventileaza.M-am dus in bucatarie si am

inceput sa amestec tot ce am gasit tare pe acolo.Bineinteles nu la intamplare.Stiam ca nu
ar trebui sa combin anumite substante.Aveam nevoie de un Tony ametit nu de unul care
sa doarma.Si de Bree.Tony si Bree trebuiau sa se sarute exact in fata lui Alec.Oh,da.Va fi
cea mai tare seara din viata mea.Toate ingredientele erau in cantitati mici si cam totul
cantarea un miligram.Avea un miros indetectabil.Am ascuns totul intr-un medalion si m-
am uitat la ceas.Mai aveam jumatate de ora.L-am strigat pe Alec:

-Vii diseara la karaoke?

-Da.
Perfect.M-am asezat pe canapeaua de pe hol si am inceput sa ma uit la televizor.Aceleasi
emisiuni vechi si reluari de desene animate si am inceput sa rontai o ciocolata.Hm,cum
voi rezista fara ciocolata?m-am amuzat in gand.Era Marti.Luni vampirizare!Mi-am oprit
gandirea inainte sa devina din nou byronica.Dar stiam ca vampirizarea era ceea ce trebuia
sa mi se intample.A fi sau a nu fi … vampir.Eu alegeam ,,a fi”.

***

Jumatatea de ora a trecut si eu am plecat spre La Push cu planul foarte bine intiparit in
minte.Aveam totul la mine.Acolo am intrat in micuta casuta a lui Jacob,alias Jake si am
vazut ca piromanii era deja acolo plus fitoasele de prietene ale lui Rosalie.Mai erau si
Quil,Embry si toata gasca Quileute.Jacob imi puse o palarie de petreceri pe cap si zise:

-Petrecere frumoasa!

-Jake,ai vazut-o pe Bree?

-Bree,Bree,a,Bree!Nu!Cand intra sa ii spun sa mearga la tine?

-Da.

M-am asezat pe canapea si am inceput sa vorbesc cu Sam si Emma.Nu ma scapa din

ochii o secunda.Ce zic o secunda!O microsecunda!Ce isi imagina ca pot sa fac?Nu
raspundeti.Pana la ora sapte venisera toti si era chiar greu de crezut cum incapeam.Si cu
instalatia de karaoke.Am vazut-o pe Bree si i-am zis sa vina la mine.Ea a facut in tocmai
si ne-am uitat impreuna la Bella care falsa pe melodia ,,Ooops…I did’it again” a lui
Britney Spears.Dupa i-am vazut pe Alec si Tony si era timpul sa imi pun planul in
actiune.Am turnat substanta in sucul lui Bree si m-am dus sa filtrez cu Tony expediindu-l
pe Alec sa vorbeasca cu Edward.Era bine,nu era aproape de raza vizuala a lui Bree.

-Deci Tony,am zis punandu-i mana pe fata.Nu imi pasa ca erau cativa profesori,era prea
ocupati sa o urmareasca pe Alice si melodia ,,Stop and Erase” a Selenei Gomez.

-Da,Jane,imi zise pe o voce ce se vroia a fi seducatoare.

Mi-am apropiat buzele de ale lui si incet am inceput sa il mangai cat sa imi fie degetele
aproape de gura lui.Cu ochii ma uitam ca nu cumva sa ne vada cineva,ar fi stricat totul!

-Wow!Chiar stii sa saruti.

-Multumesc.

-Imi place medalionul tau.

-Nu e medalion,e bomboana.

-Pot sa o gust?

Ce scarbos!Oribil!Dezgustator!Dar trebuia sa accept!

-Sigur,dragutule.

A bagat medalionul care avea o gaura care se deschidea in contact cu orice si mi-am dat
seama ca a inghitit.

-Hai sa mergem acolo,Tony!

In starea in care era ar fi facut orice.Am vazut ca Bree nu bause.

-Bree,nu ti-e sete?

-Ba da,zise in timp ce lua o inghititura.

Dupa ce m-am asigurat ca nici Bree si nici Tony nu mai stiau pe ce lume sunt m-am dus
la Jacob si i-am zis ca eu urmez.Nu venisem aici ca sa cant da trebuia sa fac asta.L-am
impins pe Tony in Bree si l-am strigat pe Alec sa se uite in timp ce cautam printre
melodii.Pana la urma am gasit o melodie care imi placea Taylor Swift-A place in this
world.Aceiasi melodie care se auzea si la inceput,intre acei pereti,langa geamul spart.In
timp ce urcam pe scena ma uitam cand la Alec,cand la Bree si Tony.Inca nu ii vazuse.Esti
chior?Am facut un semn cu mana ca si cum asi arata spre cineva,dupa cate parea,spre
Sam.Emma ma va face bucati.Atata le trebuie sa incerce.Si tu sa taci,voce pesimista!

Cantecul pe care il stiam la perfectie a inceput iar eu in timp ce cantam ma uitam la pionii
principali.Cam dupa un minut i-a vazut si Alec.In sfarsit!Ce papagali!Uuu,da se pare ca
erau drogati.L-am vazut pe Alec plecand de acolo.Perfect!Faza terminata!M-am straduit
sa termin melodia dar eram foarte fericita!Cand cantecul se terminase am iesit si afara m-
am intalnit cu Emmet.Din nou.

-Hei Jane,am auzit de aseara,ai fost incredibila!Esti cea mai buna!

-L-ai vazut pe Alec?

-Da,nu mi-a zis nimic.

-In regula,am oftat in timp ce mintea mea era plina de fericire.Oh,da,oh,da!

Dinauntru incepu sa se auda o melodie lenta.Mi se parea ca era Clair de lune.

-Dansezi?ma intreba Emmet.

-Nu,trebuie sa ajung undeva.Pa Emmet!

Cap.9. Incercare

-Emmet,chiar trebuie sa plec.

-Doar un dans micut,pentru mine?Fac figura de catelus bleg.

-N-ai decat,nu functioneaza pe mine.Si nici psihologia inversa daca la asta te gandesti.

-Haide Jane,macar vii vineri la bal?

Bal,vineri … rochii elegante,maniere,nu e pentru mine.Chiar deloc.

-Nu pot Emmet.Am ceva de facut.Ceva foarte important,la fel ca acum.Pa!

-Jane,este tarziu.La ora asta ies varcolacii pe aici.Lupi mari care se transforma in oameni
si nu ai vrea sa mergi singura,nu?

-Incerci sa ma sperii?Pentru ca nu reusesti,acum pa!

Ce era cu mine?Ultimei persoane care mi-a facut asta i-am spart nasul.Si acum il lasam
pe Emmet sa ma opreasca sa-mi savurez cea mai mare victorie si sa imi termin planul.Dar
inca mai era marti si trebuia sa termin miercuri asa ca asi mai putea sta dar nu!Nu vreau!
Nu trebuie!Nimic nu ma opreste,nu in astfel de momente!M-am uitat in jur si am vazut o
umbra langa copaci.L-am recunoscut imediat.Aro.Aro care … nu mai vreau gandire
byronica,m-am plans mintal dupa care m-am injurat mintal.Proasta,tampita,idioata!Cel
putin nu mai era gandirea byronica,nimic nu e mai rau decat asta.Sau poate doar
momentul in care … Afton.Toata bucuria razbunarii mi-a disparut lasand loc amintirilor
din Volterra.Cel putin stiu cine vor fi primele mele victime ca vampir,vampir ca
Aro,despre care stiam ca ma vede,era la umbra copacilor.M-am uitat la el.

-Hm,facu Emmet.

-Pa Emmet!

-Jane …

Am plecat inca injurandu-ma.Nu trebuia sa simt,nu trebuia sa mai simt nimic,totul din
cauza lui Alec.Cel pe care ma razbunam ca om.Pe Chelsea,Heidi si Afton cand voi fi
vampir.Si Afton pentru ca el a avut alegerea decisiva,el mi-a dat papuci,cum se
zice.Afton,sa nu iti imaginezi ca vei scapa mai ieftin decat ceilalti,din contra.Il puteam
vedea speriat,alergand departe de mine.Puteam sa vad cum ii voi aplica aceeasi portie de
durere prin care am trecut si eu. ,,Nu te mai vreau!”,cuvintele imi veneau in minte ca si
cum le-as fi citit.Fara nici o intonatie,fara nimic.Dar acum voi face ultima faza.Va fi
minunat!Am mers pe jos  desi stiam ca un vampir se uita la mine.Mergeam si stiam unde
voi ajunge gandindu-ma la ce am facut si la ce urmeaza.Planul ar fi putut sa se distruga
atat de usor dar a mers la perfectie.Exact cum vroiam.Pentru Alec ziua nu va avea un
final bun,dar pentru mine da.Am zambit cand mi-am imaginat cum Alec a plecat de acolo
cand Bree se saruta cu Tony.Ce pot face drogurile … sadica de mine.

Stiam ca e un vampir in spatele meu si vroiam sa fiu singura.Nu imi placea sa fiu
urmarita,chiar daca era Aro sau … Dracula,am glumit.Am simtit cum ma impinge cineva
de la spate,prea puternic pentru un om.La lumina lunii am vazut un barbat palid si
blond,sigur vampir.Luna noua.L-am vazut apropiindu-si gura de gatul meu si a soptit :

-Nu esti mia cantante dar esti suficient de buna!

M-am invartit dar m-a prins.De doua ori intr-o zi,asta e un record.Am dat din picioare dar
era inutil.Era un vampir.Vampir.Si nu era Aro.Si nici Carlisle,deci insemna ca era
Marcus sau Caius.Vampirul ma musca si durerea era insuportabila.Era rau,foarte
rau.Ardeam.Deci asta inseamna ca ma transform,am concluzionat.Nu mai era nici o cale
de intoarcere,voi deveni o creatura a noptii si … gandire byronica in exces,creierule.Am
luat o piatra si am aruncat-o in apa sperand ca ii pot distrage atentia.Nu a functionat.Imi
bea sangele si trebuia sa fac ceva ca sa-l opresc.Si sa tip nu era in lista.Din nou.De pe  un
bloc am vazut umbra unui alt barbat sarind si indepartandu-l pe primul.Era Aro.Desi era
bine ca m-a salvat vroiam sa ii zic ca m-as decurca si singura,pentru ca asi fi reusit.Nu
stiu cum dar asi fi reusit.Chiar daca focul ma ardea nu vroiam sa tip,nu eram lasa.In
ultimele zile viata mi s-a intors 180 de grade.Aaa!Durere,nu,durere!Aaa,nu e bine!Aaa!
Imi opream tipetele chiar daca era aproape imposibil.Ii vedeam pe Aro si celalalt Volture
luptandu-se si maraind ca niste animale salbatice.Aro l-a aruncat pe celalalt si a venit la
mine.Mi-a pus mana pe muscatura si a soptit :

-Delicios.

M-am miscat dar asta nu a facut decat sa-mi rupa o parte din gat.Aaa!Era rau!Cand te
gandesti la cum asi fi zambit daca ar fi fost altcineva in locul meudar acum nu
puteam.Imi opream tipetele,dar lacrimile nu.Chiar daca incercam lacrimile imi
curgeau.Lacrimi.Nu voi mai plange niciodata din nou.Porcarie tampita!Eu nu plang!Nu
trebuie sa plang!Nu!Dar presun ca durerea trebuia sa se exprime cumva.M-am uitat la cel
blond si s-a trezit zvarcolindu-se de durere pe jos.Am inchis ochii si in secunda accea am
mai simtit o muscatura!Disparu dupa o secunda dar reaparu din nou!Nu stiam ce se
intampla dar cand din nou m-am uitat la Aro si la cel blond.Aro il arunca pe celalalt in
perete si se apropia de mine.Nu!M-am rostogolit si am vazut doua lucruri in acelasi timp :
cel blond l-a muscat pe Aro.Dar era ceva ciudat la Aro.Amandoi pareau inebuniti dar Aro
era mai mult.Era furios.

-Pentru un om Aro!striga blondul acum pe jos

-Nu Caius,nu e un simplu om!Vad puterea,asa cum Gravis a vazut in tine,asa cum tu ai
vazut in Alchemy si Kayle!
-Nu compara vampiri adevarati cu asa ceva!Cu un om!Ar fi putut fi o masa delicioasa dar
tu nu!Nu!Dute si gasesteti o tia cantante!

-Asi vrea sa pot!

Durerea se dubla.Era oribil.Ah!Foc!Lacrimile inca mai curgeau,chiar mai rau.nu!Nu

trebuie sa tip!Caius l-a aruncat pe Aro direct in mine.Era greu.Imi strivi mana si o parte
din trunchi.Date jos!Cum a zis Caius,gaseste-ti o tia cantante sau la tua cantante sau cum
se  zice!Mi-era sete dar apa nu ma atragea in nici un fel.Mi-am oprit un tipat iar in
secunda urmatoare am fost smulsa si dusa undeva … pe un acoperis de bloc.Mi-am
muscat limba ca in secunda viitoare sa fiu pe jos.Pietrele imi intrau in piele si in rani.In
fata nu vedeam decat imaginea lui Afton,imaginea cand m-a parasit,lucru care ma
distrugea,ma facea sa imi doresc sa se termine odata cu tot.Le vedeam pe Chelsea si
Heidi sarutandu-l,vedeam momentul despartiri.Credeam ca se vede toata viata dar eu nu
vedeam decat acele momente.Stiam ca nu le voi uita nici in o mie de ani.trebuia sa ma
razbun pe ei.Alec!Razbunarea fata de el nu era terminata.Aro ma lua si ma duse langa o
masina neagra care parea blindata,era prea intuneric sa imi dau seama.Aro intra si ma
arunca pe bancheta din spate.Am strigat in gand toate insultele pe care le stiam.Caius
intra si el si se stramba.

-Aro!Ce e in capul tau?Sa creezi asa vampiri dupa cum bate vantul!Nici nu stim daca ne
poate ajuta cu ceva!

-Caius,ii spuse Aro incet privind in fata.Nu eram sigura daca vedea pe unde merge.Deja
incepusem sa imi mai scad durerea,bine se scadea singura.Prietene.

-Nu ma lua cu ,,prietene”!Spune-mi ce ai de gand sa faci!Ti-a putrezit creierul in 3000 de

ani de existenta?

Caius tipa.Acum era mai usor sa ii inteleg.La prima ocazie aveam de gand sa protestez.

-Nu,Caius.Nu mi-a putrezit creierul dar un talent asa de mare nu se gaseste pe toate
drumurile.Uita-te la ea.

Caius facu intocmai.Avea ochii rosi si se vedea ca ma ura.Ura era un sentiment extrem de
cunoscut pentru mine.M-am uitat la el si in secunda urmatoare a inceput sa tipe si a
sfaramat scaunul cu unghiile.Cand m-am uitat in fata la un necunoscut care mergea a
inceput si el sa se zvarcoleasca.

-Jane!Nu te mai uita la nimeni!Inchide ochii!

Am facut cum mi-a zis chiar daca nu imi statea in caracter.Si normal,am comentat

-De ce?

-Pentru ca asa spune perversul asta de langa mine,tipa Caius.

-Ca tu ce esti?am bombanit stiind ca ma aude dupa care am realizat ceva.Nu ma mai
durea!Focul,durerea,totul,se oprise.Ma asteptam sa dureze mai mult.M-am uitat la ceasul
de bord.Spunea ca este 12.M-am incruntat,cand plecasem de acolo era 7

si cateva minute.Asta insemna ca nu observasem cum trecuse timpul.Aro porni muzica si

la radio era cantecul preferat al lui Afton de pe vremea cand era impreuna.Un cantec de
anime foarte dragut.Odata cautasem traducerea pe internet.

-Aro?am intrebat fara sa ma uit la el.Ma uitam pe geam si chinuiam pe cine vedeam.Mi
se parea ca  o vazusem si pe Bree.Stiam ca nu e corect sa o chinui si pe Bree atat fizic cu
puterea mea cat si mintal cu despartirea de Alec si ca scopul nu scuza mijloacele,sau era
ca le scuza,nu mai stiu,dar suferisem mult prea mult asa ca Bree era o victima colaterala.

-Da,Jane,imi spuse el rece.Daca asi fi fost om asi fi putut sa cred ca a fost un ton dulce si
politicos.

-Unde mergem?

-In Italia.Din Seattle vom lua avionul direct spre Italia.Cum te simti?

-Mai bine.

-Atunci taci!tipa Caius.

-Caius … bombani Aro.

-Taci si tu,i-am zis lui Caius si l-am atins usor pe Aro pe mana.Parea ca a tresarit sau doar
mi s-a parut.

-Vorbesc cu amandoi in Volterra,ne zise Aro.Caius,calmeaza-te si Jane nu te mai uita la

nimeni pana nu ajungem in Volterra.Va trebui sa fim atenti,o sa fie soare cand vom
ajunge.
-Si ce?Ne topim?am intrebat sarcastica.Asta l-a facut pe Caius sa ma fulgere din nou cu
privirea.Pe toate ciocolatele din lume!Nu isi da seama ce s-ar intampla sa il fulger eu.Nu
mai zic pe toti Volturi pentru ca i-am cunoscut pe unii dintre ei.

-Nu,doar stralucim,s-a maimutarit Caius ca prostul.Am rezistat impulsului sa scot limba

ca un copil de trei ani si am evitat si sa ma uit la el chiar daca mi-l imaginam taramdu-se
pe jos ca un tampit ce era.la radio incepuse ,,Bad romance”.

-Mai taci,i-am spus,lucru care l-a facut pe Aro sa rada.

-Tu sa taci!

-Taceti amandoi,facu si Aro dar un amuzament i se citea in voce.Amuzament care il

scoatea din minti pe Caius.Ma gandeam ce s-ar intampla daca m-as uita in oglinda si nu
m-am putut abtine sa intreb :

-Aro,vampirii au reflexie in oglinda?

Rase usor.

-Da.Doar mituri.Si cel cu tepusa sau coltii sau alte exagerari.

Nu stiu ce mi-a venit si am intrebat :

-Culleni au lentile de contact?

Ochii aia galbeni nu puteau fi adevarati,nu?

-Nu.Ei au o altfel de dieta,sa zic asa,care le coloreaza ochii in galben.Ei nu beau sange de
om,ei beau doar sange de animal.

-Ciudati,bombani Caius.

-Am inteles.

M-am imaginat langa Afton.Si cu el aveam un plan dar ma intrebam daca asi putea
rezista cat sa-l pun in aplicare sau nu.Imagini sadice imi veneau in minte si nu le
opream.Niciodata nu le opream.

-Jane,la ce te gandesti?ma intreba Aro.

-Aiuritule nu ar fi mai simplu sa o atingi?se baga Caius ca de obicei.

-Taci,i-am spus si eu si Aro in acelasi timp.Am chicotit.

-Deci Jane,la ce te gandesti?

Nu mi-a fost prea greu sa ii zic,doar era o trasatura a vampirilor : cruzimea.Nici lui Alec
pe vremea cand eram cei mai buni prieteni nu i-am spus,nici lui Afton si nici
nimanui.Nimeni nu stia ca sunt asa de sadica,dar cu Aro era asa de usor sa vorbesc chiar
si cu acel Caius in masina.

-Imagini sadice.Dar,stai putin,cum e partea cu atinsul?

-Partea cu atinsul este ca atunci cand ating pe cineva vad tot ce a gandit vreodata.

-Atunci nu o sa ma las atinsa,am bombanit spre el.

Caius incepu sa rada.Stia sa rada?Descoperirea secolului,sau a mileniului,daca vorbim in

timp vampiric.

-Nu ai nici o sansa.

Cel care vorbi fu Caius.Am vazut ca l-a atins pe Aro iar Aro a zambit.

-Nu ii spune si ei asta.

-Hello,Caius,am auzit asta.

De data asta nu a mai ras dar Aro da.Am vazut ca nu avea colti.

-Unde suntem?l-am intrebat pe Aro.Stiam ca mi-a auzit tonul si probabil stia ca sunt
suparata pe Caius.

-In Spoken,mai avem putin si intram in Montana.

Am dat din cap.M-am uitat la ceas si am vazut ca trecuse destul de mult decand am plecat
din Forks,si tot mai eram aproape.Daca am alerga am ajunge mai repede.M-am uitat in
jur plictisita si am vazut un telefon.

-Pot sa sun pe cineva?i-am intrebat pe amandoi.

-Da,dar vezi sa nu strivesti telefonul.

-De ce l-as strivi,Caius?

-Putere de vampir.

Am luat telefonul si am format numarul lui Alec.Pana sa raspunda Aro m-a intrebat :

-Pe cine suni?

-Pe fratele meu.Vreau sa-l fac sa sufere putin si sa imi termin planul.
I-am vazut reflexia lui Caius intr-o oglinda.Zambea satisfacut dar era si putin jenat.Oare
de ce?Intrebare neimportanta,nu conta.

-Ar trebui sa auziti asta,le-am zis.

-Auzim,imi spuse Aro.

Dupa doua minute Alec raspunse :

-Da?Cine e?

Parea ca plansese.Minunat.

-Bebelusul a plans?am intrebat pe o voce de copil putin aranjata sa semene cu fosta mea
voce.

-Jane,tu esti? 

-Cine altcineva?Zi,bebelusul a plans?

-Adica?Jane,nu prea am chef de astfel de glume.Nu ai vazut ce a facut Bree?

Un zambet imens mi se contura pe fata.

-Ba da.Nu imi multumesti?

-Pentru?

Parea ca nu intelege.

-Esti asa de fraier.Ai vazutce avea ea in pahar?

-Suc?Era un suc verde plin de chimicale.

-Pentru cineva cu 10 pe linie esti asa de fraier.

-Jane,doar nu…

Nu l-am lasat sa termine.

-Ba da.

-De ce Jane?

Parea ca plange.Ce asi fi vrut sa vad asta.Ma uitam la reflexiile lui Caius si Aro in
oglinda.Amandoi zambeau.Aro era satisfacut iar Caius putin jenat.
-Ti-am mai spus : te urasc.

-Jane!Iti dai seama ce ai facut?Chiar o iubeam!Si ea ma iubea!

-Da,acelasi lucru pe care mi l-ai facut si tu in Italia anul trecut.Nu am uitat.Eu nu uit
niciodata.

I-am inchis.

-Netalentata zici?il intreba Aro pe Caius.

-Taci Aro.

-Jane,va trebui sa imi spui despre asta.Planul tau are doar o tinta?

Se parea ca si ei,cel putin Aro,erau la fel ca si mine.Super!

-Nu,mai sunt si alte trei.Chelsea,Heidi si Afton.

Din nou ura dar era mult mai accentuata ca vampir.Niciodata nu am crezut ca pot ura atat
de tare,credeam ca urasem cu cea mai mare putere dar nu era asa.

-Esti sadica asa ca noi.chiar am avut dreptate.

Aro era satisfacut.

-Ei,ce sa zic,ai si tu dreptate in cei 3000 de ani ai tai o data,bombani Caius.

Am ras usor.Dar un sfert din plan era terminat!Yuhuu!!!

-Acum intram in Montana,imi zise Caius.Suntem la granita.

-Mersi.

M-am uitat pe geam si am facut un caine sa se zvarcoleasca de durere.M-am uitat la

reflexia din oglinda a lui Caius.Nu prea il vazusem bine in strada dar acum ii vedeam
parul blond ciufulit si ochii rosi.Era chiar … dragut,ca majoritatea vampirilor pe care i-
am intalnit.Restul drumului a trecut rapid vorbind pe diferite teme,mai mult cu Aro.Am
vorbit mult despre calculatoare,el apucase toate genurile,eu am folosit doar din 2003 si
2007.Am aflat ca si lui Caius ii place sa se certe,bineinteles de la Aro,lucru care a pornit
o alta cearta.De dimineata am ajuns la un aeroport asa ca nu a trebuit sa ne asiguram de
trasport.Stai putin,Aro a spus ca luam avionul din Seattle.Poate s-a razgandit sau a vazut
ceva in mintea lui Caius dar nu m-am putut abtine sa il intreb in avion iar el mi-a raspuns
ceva despre o intarziere pe care a vazut-o Caius dimineata la stiri.Mai mult am stat pe hol
unde nu mai era nimeni si mirosul era mai suportabil.Am incercat sa ma uit in oglinda dar
proasta de mine mi-am folosit puterea pe mine.Porcarie.
Cap.10. Niciodata in ochii

Acum stateam pe hol  si imi reveneam

dupa portia de durere pe care mi-am aplicat-o singura.Nu vroiam decat sa ma uit in
oglinda si sa imi gust puterea.Ma amuzam gandindu-ma la lista lunga de persoane pe care
asi vrea sa o folosesc si zambeam ca o aeriana gandindu-ma la cum m-am distrat
aseara.Incet zambetul se transforma intr-unul satisfacut in timp ce imi imaginam lacrimile
lui.Asi fi vrut sa vad asta dar mai am pe cineva sa il fac sa sufere.Pe cativa,mai exact
trei.Nu aveam planul pus exact dar stiam ca va fi usor.M-am dus spre baie si m-am asezat
langa usa pentru a nu mai intra nimeni in timp ce inca imi mai imaginam lacrimile
lui.Lacrimile lui,la fel de multe ca ale mele.Ura lui,la fel de mare ca a mea.Dar el nu era
sadic,asta o stiam foarte bine, si cu asta l-am luat.M-am uitat la gresie.Era verde
smarald,cam ca ochii lui Edward Cullen,cu modele de flori de camp foarte stupide dar era
mai bine decat baia roz de la scoala decorata de Alice Brandon.Ii vedeam pe toti in
ceata,ca si cum asi privi pe sub apa.Tot in afara de Afton si cum am suferit.Era foarte clar
tot ce nu era bine.Vedeam cum Chelsea il saruta pe Afton chiar in fata mea,o vedeam pe
Heidi atingandu-l iar el era chiar fericit.Dupa care vedeam cum m-a parasit m-a lasat.Era
frig si a fost multe tipete si urlete,in special din partea lui.M-am uitat la mana mea
stanga.Semnul disparuse.In loc ramasese doar pielea perfecta si alba.Cel putin nu mai
trebuia sa ma asigur ca nu plang.Am incercat sa imi amintesc alte lucruri dar erau bagate
adanc sub o mare neagra.Am incercat sa mi-l amintesc pe Emmet dar nu puteam,nu imi
aminteam imaginea lui.Si nu,pentru ca mi-am dat seama de asta,nu ii voi spune lui Aro sa
ma atinga doar pentru a-mi gasi eu amintirile.Aveam lucruri mai bune de facut si plus ca
aveam si ganduri secrete,cel putin asa imi aminteam vag.Am incercat din nou sa
vad.Vedeam inca o bucata,chiar daca era incetosata.Imi vedeam cojmarurile de cand
aveam intre 10 si 12 ani.Le vedeam perfect.Filme de groaza.Am incercat sa imi amintesc
lucruri mai putin importante dar bineinteles ca nu am reusit decat sa ma induc si mai tare
in eroare.Se amestecau unele cu altele.Am inchis ochii si mi-am bagat capul intre
genunchi incercand sa vad ceva.Auzeam doar soapte si vedeam doar sub apa.Am reusit
doar sa vad secvente din filme si bucati din cantece.Am vrut sa imi amintesc distractia
mea obisnuita.Am vazut doar … nimic.Si,nu,nu ma duc la Aro.La usa batu
cineva.Oh,da,am ras,blocam usa.M-am ridicat fiind sigura ca pot face fata situatiei.Deja
ma ardea gatul si am realizat ca nu bausem nimic.Ei,ce conteza o victima?Am asteptat o
voce sa imi raspunda.Se pare ca eram vampir suta la suta.Cruzimea.Am vazut o imagine
foarte cruda in minte,oh,da,eram cruda si inainte.Si sadica.Da,asta e Jane in persoana.Cel
putin imi aminteam esentialul.Usa se deschise si inauntru intra o femeie care cazu.M-am
uitat la ea.Am luat-o inauntru,am inchis usa si cum imi era foarte sete va puteti inchipui
ce s-a intamplat.Dupa cateva minute m-am dus la Aro si Caius.

-A fost buna masa,Jane?ma intreba Aro.

Scaunele erau trei si expres m-am asezat langa Caius sa nu poata Aro sa ma atinga.Se
insala daca isi imagineaza ca ma voi lasa atinsa de mana lui ca ceapa.

-Ha,ha,am ras sarcastica.Unde suntem?

-Deasupra oceanului.Aproape de Europa.

Caius era ciudat de prietenos.Nu m-am putut abtine sa intreb cand mi-am amintit :

-Deci,ce a fost cu razboiul vampirilor?

Caius se intoarse nervos la Aro si scuipa cuvintele :

-I-ai.Spus?

-Calmeaza-te prietene.

-Nu incepe cu ,,prietene”!Spune-mi,i-ai spus?

-Da,i-am spus.Acum e ca noi!

-Nu,nu e ca noi!E doar o nou-nascuta isetata de sange!Nu mai spune ca e ca noi!

M-am uitat la Caius si i-am transmis o durere care ar putea omora un om,cel putin asa imi
imaginam.Aro imi puse o mana pe ochii sa se asigure ca nu a vazut nimeni nimic.

-Mai incet!Am zis,vorbesc cu amandoi in Volterra!

-Nu vreau sa vorbesc cu tine.Merg sa dau un telefon.

-Vezi sa nu masacrezi tot avionul,am bombanit dupa el iar Aro incepu sa rada.Nu m-am
dus mai aproape de el.

-Deci razboiul a fost acum 100 de ani si din cei foarte multi vampiri care erau au ramas
doar 9,acum cu tine 10.Carlisle,Esme si Renesmee au plecat din Volturi.Erau prea multi
vampiri si nu mai aveam mancare sficienta.Intr-un final noi am castigat dar cu pierderi
majore.

-Stii ca intr-o zi imi vei spune toata povestea,nu?

-Da.

-Bine.

-Si bineinteles ca va trebui sa inveti sa iti controlezi puterea.Ai o putere imensa …

-Continua,l-am indemnat.

-In Volterra.Daca ne aude Caius iar face ca toti …

-… isterici,i-am terminat propozitia si a inceput sa rada.Deci aterizam la Roma si dupa?

-Dupa luam trenul spre Volterra.Nu vreau sa amenintam cu expunerea.Stai aici,ma duc sa
o sun pe Sculpcia.Ea,Anthenodora si Didyme nu stiu de tine.

Era mai multe telefoane.

-Ce asi putea sa fac?

Deschise gura sa zice ceva dar l-am oprit spunandu-i :

-Nu raspunde.

A zambit.M-am departat suficient cat sa poata sa treaca fara sa ma atinga.Pe scaune

aveam niste pungi si pentru ca nu aveam ce face am inceput sa citesc instructiunile chiar
daca stiam ca nu imi vor trebui.Vom merge cu trenul … nu am mers niciodata cu
unul.Dupa ce am terminat in cateva secunde de citit in toate cele 15 limbi de acolo din
care eu stiam doar 5 : italiana,engleza,franceza,spaniola si germana am ascultat
conversatia lui Aro la telefon.Vorbea cu Sculpcia,parca, si am nimerit exact in momentul
in care ii spunea de ,,vampirita nou-nascuta”,cum zicea el.Daca asi fi avut colti i-as fi
aratat eu ,,vampirita” dar a fost suficient sa ma uit la el cu ochii rosi.Ca si Caius,Sculpcia
a inceput sa se crizeze.O voce feminima din spatele Sculpciei a intrebat despre ce e vorba
iar alta incerca sa o calmeze pe Sculpcia.

-Stati!a spus Aro.Calmati-va!

-Cum sa ma calmez?O nou-nascuta!Ce e in capul tau?Spatiu pentru careierul care

probabil ti-a putrezit!Ai inebunit?Caius ce zice?

-La fel ca tine.Dami-o pe Didyme.

Intr-o microsecunda o alta voce feminina a spus :

-Zi,Aro.
Nu parea deloc suparata.Si vocea ei semana cu a lui Aro,aveau acelasi tempo si aceiasi
nuanta.Mi-am amintit ca si vocea mea semana cu a lui Alec.Porcarie.Din nou.

-Ai auzit ce era de zis.

-Asa e.Pot sa vorbesc cu ea?Promit ca nu tip sau altceva,doar vorbesc cu ea.

-Bine.

Aro imi facu semn sa vin la el pentru ca stia ca il urmaream.Am avut grija sa nu ma
atinga si am luat telefonul.Stateam la un metru de el.

-Deci,salut,i-am zis lui Didyme in telefon.

-Buna.Cum te cheama?

-Jane.

-Si esti o vampirita nou-nascuta.Cati ani ai?

-Asta e un interogatoriu?Am 14 ani.

Rase si imi zise :

-Nu e un interogatoriu,este doar pentru a sti.Eu sunt Didyme.Deci unde sunteti?

M-am uitat pe geam si am zis :

-Am intrat pe continent,suntem cred ca pe la Lisabona,nu sunt sigura.Aro a spus ca o sa

luam un tren de la Roma.

-Bine.Stai.Luati trenul?Iar a inceput Aro sa citeasca?

M-am uitat la Aro iar el zambea.Imi facu semn din deget.Insemna ,,nu”.

-Nu.Cel putin asa zice el.

-Bine,vezi sa nu faca vreo scena gen ,,Crima din Orient Expres” din nou.Stie el la ce ma
refer.Deci ai vreo putere?

-Da.Daca ma uit la cineva,mai exact in ochii cuiva se zvarcoleste pe jos de durere.Nu stiu
daca este fizic sau mintal.

-Bine.Deci,pa.

-Pa,imi zise si ea.

Am inchis si m-am uitat la Aro.Niciodata in ochii.

-Ce e cu ,,Crima din Orient Expres”?

-O sa afli.Cand o sa iti controlezi puterile.

-Bine.

M-am intors la loc  si din nou langa Caius.Chiar daca nu era prea incantat era mai bine
decat sa stau langa Aro si sa risc sa imi afle gandurile pe care nu le mai stiam.Sti
versurile astea,Aro?am ras in gand. ,,Can’t read mind,can’t read mind,now you can’t read
and my poker face.” si am zambit.Cel putin asa imi aminteam ca era.Am ascultat toata
melodia in gand.

-Niciodata nu privi in ochii ,imi spuse Aro.

Caius incepu sa bombane.Spusesem in masina ca nu e asa de rau?Am gresit si nu asi

recunoaste-o niciodata.Am inchis ochii cateva secunde,timp suficient cat sa ii dau lui Aro
o sansa sa ma atinga.Am deschis ochii si am zis :

-Nicio sansa.

Caius incepu sa rada.Daca asa ceva ar fi fost posibil probabil ca asi fi facut o cadere
nervoasa din cauza toanelor lui.

***

Vocea pilotului care ne spunea sa ne punem centurile era stupida in difuzoare.Dupa ce

am coborat am asteptat pe peron sa vina trenul pana ni s-a zis ca va intarzia o ora.Eu m-
am dus in baie,ce loc tare unde sa fiu singura imi gaseam mereu, si m-am asezat jos.Imi
imaginam cum ar fi fost sa fiu vampir atunci cand au venit acei barbati,atunci.Ei bine le
voi plati cm nu se poate mai bine.Ma vedeam distrugandu-i.Minte bolnava de vampir.
 Om si vampir.Trecut si prezent.Cald si rece.Lipita de
perete am inceput sa fredonez niste versuri : ,,Remember the fellings remember the
way,on my stone hart was breaking,my love run away …”.Era chiar ciudat cum imi
aminteam versurile unor cantece si secvente din filme.Si citate din carti.Imi aminteam
perfect ultima carte citita : ,,Gazda”,dar nu imi aminteam lucruri ca si imaginea lui
Emmet.Va trebui sa gasesc o explicatie,mi-am zis in gand.Ceva mai bun decat : asta e.Si
asta nu il includea si pe Aro.Am iesit de acolo si am urcat in tren.Eram doar noi trei intr-
un compartiment.

Cap.11. Scenariu cunoscut

Inauntrul vagonului era cald,nu ca ar conta prea mult,chiar deloc.Chiar daca nu vedeam
mare lucru tot stiam ca Aro s-a enervet ca nu stau langa el.Nu imi afli gandurile nici in o
mie de ani,am zambit rautacioasa.Nici Caius nu era o companie prea placuta dar la el nu
trebuia sa fiu atenta la ganduri.Am luat o carte de pe compartimentul cu bagaje probabil
uitata de cineva si am inceput sa o citesc. ,, Crima si pedeapsa” . O stiam pe dinafara deci
nu avea rost.Am mai cotrobait pe acolo si am gasit o geanta exact la timp pentru ca Aro
trecea pe langa mine.Nu iti imagina,vampirule.Iar nu a reusit.Zambi nervos si isi continua
drumul.Aro imi amintea de un vrajitor.Ca tot vorbim de vrajitori probabil geanta
apartinea unei vrajitoare din cauza continutului imens de farduri.Nu ma interesau asa ca
am mai scotocit putin pana am gasit ceva folositor.Un caiet noteboock si un pix.Cel putin
nu ma voi plictisi.Am inceput sa desenez incet conturul unei flacari mari.

-Iti place sa desenezi?ma intreba Caius facandu-ma sa tresar.

-Putin,oricum nu am ce face,spre deosebire de Aro,am bombanit uitandu-ma pe geamul

ce dadea spre hol.Aro filtra intr-una cu o fata umana.Aiurea.

Caius  incepu sa rada.Opreste-te sau te opresc eu.

-Poti sa taci?

-Poti sa te opresti din comentat?imi replica el.

-Poti sa nu imi mai zici ce sa fac?

-Poti sa ma asculti?

-Poti sa gandesti?

Se ridica si ma privea.Am facut si eu la fel chiar daca nu il priveam.

-Aro nu te-a creat ca sa comentezi,te-a creat pentru ca e prost.

Nu m-am gandit si i-am zis uitandu-ma in ochii lui si facandu-l sa se zvarcoleasca de

durere,ah,ce priveliste.Nu la fel de dulce ca suferinta lui Alec dar si sa il chinui pe Caius
era destul de bine.

-Nici tu nu ai fost cea mai inspirata alegere a lui Gravis,cine o fi fost.

-Tu sa nu vorbesti de Gravis!tipa el de pe podea.

M-am dus langa el si am zis uitandu-ma direct in ochii lui.

-Sau ce?Ma arzi?Oh,da,nu poti face asta.

Caius isi feri privirea de ochii mei si se ridica exact in momentul in care intra Aro.

-Ce se intampla aici?racni el.

-Ce?Te deranjam din sesiunea de agatat oameni,am bombanit cat sa ma auda.Si Caius m-
a auzit si a zis :

-Tu sa taci!

-Sau ce?Fugi si alergi sa ma spui lui Gravis,m-am maimutarit langa Caius imitand o voce
de copil pentru a-l scoate din sarite.

-Opriti-va amandoi,intra si Aro in cearta.

-Tu sa taci!ne tipa Caius mie si lui Aro.

-Opreste-te!

Atat a trebuit,am inceput sa tipam toti trei ca si cum am fi fost surzi.Vorbeam,mai bine
zis tipam,in acelasi timp si nu se mai intelegea nimic.Nu ma opresc prima daca asta speri
Caius.Si nici Aro nu dadea semne de oboseala.Pana la urma ne-am calmat dupa o
jumatate de ora si am iesit de acolo tipand :

-La,la,la,la,nu va aud!

Pe hol nu era mai liniste.Se pare ca un detectiv fusese chemat intr-o statie pentru a
identifica o crima.Era un belgian scund si cu mustata.Mi se parea ca il cunosc de
undeva.Nu simteam sete,chiar deloc.Poate doar dorinta de suferinta,sete nu.Ce fel de
vampir eram?Oh,da,unul bun.Cruzimea.Sadica.Puterea de seductie nu o incercasem dar
eram sigura ca este foarte buna.Putere de seductie din parti,nu aveam nevoie.M-am
apropiat de detectiv si l-am intrebat fara sa ma uit la ochii lui,asta ar fi insemnat un tren
masacrat si nu ca deranja dar nu aveam chef sa mananc.Sau sa il enervez mai tare pe
Caius,defapt aveam,mi-am dat seama.Si imi era si sete daca respiram.Oh,da,nu
respirasem.

-Ce se intampla aici?

Aroma care venea din gatul sau era delicioasa.M-am oprit din respirat.Unde ar fi fost
distractia?Fara nici un fel de suferinta inainte?Nici o sansa.

-O crima se banuieste,avem nevoie de amprente.Se pare ca a fost lovit de 12 ori dar nu cu

aceasi intensitate.

,,Iar a inceput Aro sa citeasca?Vezi sa nu faca un scenariu gen ,,Crima din Orient
Express” din nou.” ,zise Didyme.Asta a vrut sa zica.M-am abtinut din ras.La o prima
impresie Aro paru mai original,si plus ca daca a mai folosit scenariul asta odata … ei
bine,era vampir,nu ca asta ar fi o scuza.Am privit cadavrul si am vazut ca semana cu
James din clasa de chimie.

-Pe victima o chema James?am intrebat pe o voce pe care nu am vrut sa o fac seducatoare
dar asa a iesit.

-Nu,parca Daniel.Il cunosti?

-Nu.

Am plecat incercand sa imi abtin rasul pana la vagon unde Aro si Caius nu terminasera
cearta.Inca se mai contraziceau.Si imi zic mie ca sunt nou-nascuta.

-Aro,iar ai inceput sa citesti?l-am intrebat cu un ras in voce.

-Nu,de ce?

-,,Crima din Orient Expres” vagonul urmator.

Dupa o pauza am zis :

-Mi-e sete,ma duc sa mananc.

-Bine.Stai putin.

-Pa Aro.

Nu am vazut cum sau cand sau de ce s-a intampla dar dupa ce ii spusesem ,,Pa!” Aro a
venit si m-a prins de mana.Ma atingea ceea ce insemna ca … imi citeste
gandurile.Vedeam pe fata lui cum la unele amintiri zambeste,chiar rade,la altele se
incrunta,ca si cum l-ar fi deranjat sau ar fi fost treaba lui ce gandesc eu.Stiam ca rade la
amintirile mele cu Afton si nu am mai rezistat.Nu era corect!Nu putea face asta!M-am
uitat direct in ochii lui si in urmatoarea secunda era pe jos.

-Pa Aro,am zis cu ura in voce.Nu era nevoie sa ma uit la Caius pentru a stii ca
zambeste,sadic ca mine.M-am intrebat daca toti vampirii sunt asa dar mi-am amintit de
Carlisle Cullen.Ce ,,dar”?Prefacut …

-Jane,a tipat Aro.nu am degand sa iti suport fitele nici o secunda in plus!Cine te crezi?

-Tu?am sarit in atac.Eu sunt cea care iti suporta fitele si eu am vrut sa fiu doar
transformata nu sa si vin cu voi!

Ziceam primele lucruri care imi veneau in minte.Imaginea noastra ar fi fost infricosatoare
privita de afara.Trei vampiri dintre care doi maraie necontrolat unul la altul printre dintii
dezveliti.Repede o arsura a inceput sa mi se urce in gat si am iesit afara nervoasa unde
bineinteles ca m-am ciocnit de belgian.Fara sa ma gandesc l-am aruncat in perete asa cum
facusem intr-o alta viata cu Rosalie Hale.Ei bine mr.Poirot (mi-am amintit de un detectiv
la nimereala care se potrivea descrierii) nu te pune cu mine.Si i-am si dat putina
durere.M-am uitat pe geam si am vazut ca nu mai aveam mult pana in Volterra.Imagini
clare mi se conturau.Vedeam fiecare clipa cu Afton in timp ce in fata noastra veneau case
si magazine.Era un oras foarte vizitat.Din spate aparu Aro si m-a trantit de perete.L-am
rupt si am vazut vagonul de dormit.Inauntru era un pat nefacut cu cearceafuri
galbene.Am tipat si mi-am folosit puterea pe Aro,sau doar am incercat.Mi-a pus prea
repede mana pe ochii … ca atunci cand ne-am intalnit prima data.

,,Til everything burns while everyone screams

Burning their lifes
Burning my dreams
All of this hate and all of this pain
Burning all down as my anger reigns
Till everything burns”

Versurile mi-au venit in minte si am simtit un metal rece pe piele dupa care Aro si-a
indepartat mana de pe ochii mei.

-Acum ce mai zici.Nu te mai uita la mine.

Nu puteam vorbi.Inauntrul meu ardea un foc,era ca si cum doua parti se luptau,amandoua
vrand sa domine.In jurul mainilor si picioarelor se strangeau lanturile reci si ruginite pe
care le visam cand eram mica si chiar daca eram un vampir ma simteam ciudat de …
vulnerabila.Simteam ca ma voi rupe in orice secunda … lanturile … erau oribile.Erau
lanturi create de mine in copilarie,in groaza viselor mele.Mereu imi imaginam cum voi fi
intr-o zi omorata si simteam exact aceleasi lucruri ca atunci.Era o durere fizica,nu se
compara cu cea psihologica,dar era oribila.Niciodata nu suferisem asa de tare fizic.Ma
strangeau si speram sa se termine,nu imi pasa daca ma vor strivi …

Si mai era si lupta dintre cele doua parti in interiorul meu.Era pe de o parte eu umana si
obraznica reprezentata de o umbra si mai era si cineva necunoscut.Pentru cateva secunde
nu vedeam in jur,vedeam intr-un loc ciudat.Un joc de lumini.Imaginea banala a trenului
si imaginea unei sali cu oglinzi sparte in flacari.Am recunoscut vechea sala de balet din
Volterra,fusesem odata acolo,cu multi ani in urma.Printre flacari vedeam cum o fata si un
baiat vorbesc.Am recunoscut scena.Exact asa se intamplase,cu exceptia flacarilor.Fata se
uita la el inocenta,asa cum era pe atunci iar baiatul ii arunca cele mai urate injuraturi pe
care le putea scoate si o impinge.Incep sa se certe.

Durerea s-a dublat si am vrut sa tip dar nu puteam.Bine ca nu puteam sa plang.Scena

chiar mi-ar fi placut daca nu asi fi cunoscut personajele.

Niste maini mari mi-au inconjurat gatul strangandu-ma,accentuaind durerea provocata de

lanturi.Imi impungea gatul cu unghiile.

Nu stiu cat de mult am stat vazand si revazand scena,lanturile strangandu-se cu fiecare

secunda,dar intr-o clipa totul s-a schimbat.Nici la transformare nu fusese asa … era doar
fizic totul atunci.

-Ce s-a intamplat?l-am intrebat pe Aro uitandu-ma in jos.Eram vampir,nu trebuia sa simt
asta.

-Nimic.

Am vazut lantul de la gat.Emblema accea de ,,V”,o emblema stilata,simbolul

puterii,simbolul

Cap.12. Da,nu mai spune

Simbolul puterii,un simbol ata de frumos.

-Aro,mai am o sansa?

Am asteptat in liniste raspunsul lui pregatindu-ma de ce e mai rau.

-Da,mai ai o sansa.Una singura Jane.

-O singura sansa e suficient pentru mine,nu te voi dezamagi.

-Bine.Cand ajungem in Volterra va trebui sa te antrenezi si dute la detectiv,vreau sa te

mai vad odata in actiune.

Fara sa ma gandesc m-am dus la detectiv si i-am zis incet :

-Buna.

Mirosul lui imi ardea gatul si asi fi vrut sa il beau dar … ce rost are fara distractie?
Si,vorba lui Alec,ratiunea nu iti intuneca imaginatia,ti-o face mai realista.Nu stiu de unde
a scos asta dar avea dreptate,chiar foarte multa dreptate … banuiesc.Iar imaginatia mea
lucra … chiar foarte bine.Il vedeam secat de sange … delicios.Imaginatie bolnava si
sadica.

-Buna.

Imi imaginam cum se uita la mine si am facut riscul de a inspira.Pericol … pentru el nu

pentru mine.

-Mirosi a frezi …

Am mai inspirat odata.Nu era cel mai bun miros din lume dar era ceva.Asa cum ar fi
pentru un carnivor foarte infometat o bucata de soia … tare asociere,nu?Niciodata nu mi-
a placut carnea si nici soia.

-Probabil e samponul.

Nu detectivul fuse cel care a spus asta.In spate intra o fata de 20 de ani dar la cum arata
nu parea sa fie deloc fata … era femeie sigur.Chiar foarte,am bombanit in gand.

-Iar tu esti?am intrebat-o fara sa ma uit la  ea.

-Gianna.

Numele ei suna cunoscut dintr-o alta viata.Parca mai auzisem odata de o Gianna dar nu
imi aminteam unde.

-Tu cine esti?ma intreba si ea.

-Cel mai mare cojmar al tau,i-am zis constienta ca Aro ma urmarea.

A inceput sa rada,Gianna nu Aro.M-am intors spre ea si a inceput sa se zvarcoleasca de

durere pe jos.Nu stiam cum este agonia fizica … ba da,stiam.Dar tot la parerea mea
raman.Un gust amar imi inunda gura si am mirosit aerul.Scarbos.Freziile se amestecau cu
un gust amar si rezulta o mare tampenie.Pentru cateva secunde m-am intrebat ce gust are
Alec,nu ca asi vrea sa incerc.De ce sa ii termin tocmai eu suferinta?Sa mai sufere putin
… si nu m-as apropia de el nici pentru …

-Nu pe bune,esti majora?

-Nu este treaba ta.

Urletele ei umpleau aerul si nu era nevoie sa ma uit ca sa stiu ca detectivul e ingrozit si

Aro multumit.Usile s-au deschis si inauntru intra … ghiciti cine ? … Aro.

-Aro,scuipa Gianna numele.

-Bine te-am regasit Gianna,o saluta Aro.Jane,opreste.

Am facut cum mi-a zis.Nu stiam ce era cu lanturile alea dar stiam ca era ceva care ma
determina sa fac asta.Din nou am vazut umbra.M-am uitat la detectiv fara sa imi dau
seama ca nu e bine si ca asta ii mai opreste putin groaza … sau poate ca nu.Am zambit si
m-am uitat la el cu ochi profunzi.

Aro se duse la Gianna si o atinse pe maini.

-Deci Gianna,inca te mai gandesti la el?

-Taci Aro!

Aro isi plimba buzele pe gatul ei.Nu mai avea nici o sansa.Am zambit gandindu-ma la o
scena cu Aro bandu-i sangele incet si stiam ca se va intampla in curand si bineinteles ca
… eram nerabdatoare si m-am intrebat cum se simt buzele lui si dupa m-am simtit stupid
pentru ca m-am gandit la asta si si mai stupid pentru ca el va afla asta.I-am injurat talentul
… ce ar zice de o a treia sansa?

-Mirosi amar,a varcolac.

-Oh,da,am un iubit varcolac care nu ar fi interesat de un razboi cu Volturi.Toti cei sase.

-Sapte,sopti el.

Nu a fost nevoie sa ma uit pentru a sti ca se uita la mine cu ochii ingroziti.Frica plutea in
aer … aproape ca puteam sa o gust …. delicios.Mi-am lins buzele nerabdatoare.

-Am auzit ca prietenul tau inca mai traieste ….

-Nu!Nu este adevarat!

Am luat o inghititura din aer.Bleach … oribil.

-Ba,da,spuse Aro infingandusi coltii (a se intelege dintii) usor in gatul ei.Nu atat de tare
cat sa o lasa fara suflare dar suficient de tare cat sa i se imprastie sangele pe gat.Aro … ai
un autocontrol …

Am inchis ochii si am asteptat sa termine.Chiar daca sangele mirosea oribil tot sange
era,ce … nu conteaza.Aro … urmeaza * multe.

-Aaa!se auzi detectivul de a carui prezenta am uitat in spatele meu.Am vrut sa ii dau un
picior dar am intins mana spre Aro.El s-a prins de ceea ce vreau sa fac si doar a dat din
cap in semn de aprobare.

M-am dus spre detectiv si m-am asezat jos la inaltimea lui.

-Mai ai vreo sansa?l-am intrebat pe o voce seducatoare.

A tipat din nou.

-Cum te cheama?

-Brom …

-Bine mr.Brom.

Din cate stiam Bromul era un elemen din tabelul elementelor periodice.M-am apropiat de
el fara sa il privesc in ochii si am zis aratand medalionul Volturilor.

-Sti ce e asta?

De data asta l-am privit in ochii.

-Nu!urla el.M-am intrebat de ce nu se trezeste victima … sau de ce nu vine nimeni.

-Daca ai avea o sansa sa afli … am zis infingandu-mi coltii in gatul lui.

Sangele lui era cald si ar fi putut fi chiar gustos … daca nu ar fi fost mirosul din partea
Giannei.Dupa ce am terminat cu detectiv am vazut ca Aro o lasase pe Gianna sa
priveasca,pentru ai amplifica teama.Si credeam ca eu sunt sadica … m-as fi descurcat
mai bine,oricum.

-Uita-te,spuse Aro.Nu eram sigura cui dar m-am uitat la Gianna si a inceput sa tipe.Ce
putere tare!

-Asa,spuse din nou Aro.Ii bea sangele fara sa se deranjeze de miros si am vazut ca nu
respira … trisorule!
Dupa cateva minute lungite special de Aro pentru a prelungi si suferinta Giannei a aparut
Caius ii usa :

-Ce faceti aici cu Gianna si …

Se uita la detectiv.

-Brom,am zis.

-Brom,repeta el uitandu-se urat la mine.

-Mancam,am vrut sa te chem si pe tine sa vezi … asta.

-Aha,sopti el uitandu-se la mine.

-Despre ce vorbiti … lanturile au aparut din nou si au inceput sa se stranga … stapane?

Din nou am vazut acea umbra alba,de data asta mai stearsa.Si l-am vazut si pe Caius
zambind satisfacut si Aro aratand ciudat …

-Iti zicem la ruine.Am ajuns in Volterra.

M-am uitat in jur si am vazut locuri cunoscute si am vazut si ca era innorat.Locuri

cunoscute … vedeam turnul cu ceas si fantana.Vedeam fostul meu magazin preferat,de
cipsuri,normal,nu faceam cumparaturi … si am vazut-o si pe Heidi.Am marait iar Aro m-
a apucat de umeri.

-Vrei sa strici tot planul cu un acces de furie?imi spuse cu respiratia lui gadilandu-mi
urechea.

Avea Aro un stil de a ma face sa ma simt prost cu doar cateva cuvinte dar avea dreptate
… doar de data asta si nu,nu ii spun eu.

-Nu.
M-am uitat in continua re la Heidi.Mergea pe un covor de
frunze si parea trista dar cum asta nu putea fi posibil normal ca juca teatru,mai incolo
statea un grup de baieti,toti de 17 ani si plini de muschi.Erau bronzati,exact genul lui
Heidi,bine,orice baiat era genul lui Heidi,intr-un fel mai altfel si eu eram ca ea,doar ca ea
era sadica pentru ca iubea sa provoace inimi frante si toti iubitii ei aveau o prietena
inainte de ea iar eu iubeam sa provoc groaza si durere.Deci cam aveam ceva in comun,si
nici asta nu asi recunoaste niciodata.O uram.Tampite,idioata buna de nimic.Mai incolo
erau doua persoane.Chelsea si Renata.A,nu era Chelsea,era doar o fata care semana.Dar
Heidi era Heidi si Renata era Renata.

-Haide,ma impinse Aro pe la spate.

Am inceput sa merg fara sa ma mai uit la ele si am ajuns la ruine repede.Acolo astepta o
alta criza,din partea a doua persoane cu care ne vom intalni,sau erau patru?Am uitat …

Caius a dat la o parte un bolovan pus acolo probabil pentru a nu intra nimeni si am
inceput sa mergem pe un coridor mare,care nu parea deloc o ruina.Probabil ca avusesera
un castel odata si asta vroiau sa zica cu ruine,subteranele.Din intamplare l-am atins pe
Aro.Din intamplare intentionat.El a dat din cap in semn de aprobare.Unde imi disparuse
aversiunea fata aflarea gandurilor,m-am intrabat nostalgica.Din nou am vazut acea
umbra,mult mai slaba.Aproape ca am injurat.

Caius a dat la o parte o usa desprinsa din balamale si m-am simtit jignita,puteam si eu sa
fac asta.Inauntru stateau trei femei si un barbat care intai au ramas cu gura deschisa de la
soc ,doua dintre ele si cealalta si cu barbatul ala au inceput sa rada.

-Aro!Ce e in capul tau?Caius are dreptate!Ti-a putrezit creierul!

-Sculpcia,a incercat Aro sa o potoleasca.Ma intrebam unde sunt cei cu popcorn,ar fi mers
pentru oameni.
Deci de retinut : Sculpcia e cea isterica.Si barbatul cred ca e Marcus,da,Marcus e si cea
blonda care nu e isterica e Anthenodora si bruneta e Didyme.U,ce le stiu …

-Nu incerca sa ma calmezi!O nou-nascuta!Ai macar vreun motiv destul de logic sa

explici ce ai facut?

-Cam am.Are un talent,un talent mult prea mare pentru a fi irosit.

-Lasa-ma cu talentele tale!Ai mai vazut oameni talentati si inainte!

-Sculpcia …

In timp ce cei doi continuau sa se certe ca niste orbi cea bruneta,Didyme,a venit spre
mine.

-Buna,eu sunt Didyme.

-Eu sunt Jane,i-am spus fara sa ma uit la ea.Caius ii explica :

-Nu vrei sa se uite in ochii tai.In asta consta talentul ei,te va face sa te zvarcolesti de
durere,nu e prea placut,nu ca ar fi incercat asta pe mine.

Da,sigur,am gandit.In seara aceea ce a fost?Spectacol cu papusi?

-Ah,da.

-Ma duc sa ii calmez,spuse Didyme in timp ce Anthenodora se apropia de Caius.

Anthenodora zise :

-Deci care este motivul pentru care Aro a creat o nou-nascuta?

Fara sa ii pese ca le intrerupe conversatia Aro spune :

-Nu eu am muscat-o.

Liniste cateva secunde.Toti se intorc spre Caius,care e inghetat.

-Eu doar am muscat-o cu gandul sa o beau dar a sarit Aro de pe un bloc si nu m-a lasat si
in timp ce ne luptam ea s-a transformat.

Eram sigura ca daca ar fi fost om ar fi rosit.Mi-am amintit de emoticonul ala care rosea
de pe mess.Din nou am vazt umbra,de aceasta data neagra.Toate privirile s-au intors spre
Aro :

-Nu este treaba voastra.

Toti au tacut.

Cap.13. Falshback

Ochii ei erau ca de obicei ca niste diamante negre care ma asteptau sa le descopar

misterul.

-Alec,a soptit ea lipindu-se de peretele rece al holului.

M-am uitat in jur sa vad daca mai este cineva si eram singuri.Nu asi fi vrut sa vina
cineva,ar fi intrerupt magia si sigur ca Jane nu ar pierde nici un motiv sa imi aminteasca
ca ma uraste.Inainte erau doar fapte dar acum imi strigase cuvintele foarte clar.

-Da,Bree,i-am raspuns.

Mi-am pus mana pe fata ei si a rosit.Ce draguta era … mai da-o in colo pe Jane,imi spuse
o voce din capul meu.Nu stiu cat am stat asa dar fara nici un avertisment am sarutat-o,mai
intai incet,sa vad daca ii place.La inceput am vrut sa ma retrag,sigur ca nu ii place pentru
ca nu facea nici o miscare dar ma prinse de mana fara sa spuns nimic.Stateam cu buzele
lipite fara nici o miscare.Am deschis ochii si am vazut ca Bree inca ii mai tinea inchisi
dar avea obrajii rosi.La nici un avertisment a inceput sa se miste.Incercam sa imi tin
respiratia calma si constinta la locul ei pentru ca … eram pe holul unei scoli.Dar cu Bree
asa de aproape … mai greu.Eram constient ca ceea ce fac nu e bine dar Bree … Bree isi
apasa mai tare gura matasoasa pe buzele mele dar parea ca nu are curaj sa faca mai
mult.Mereu mi-am imaginat primul sarut,dat nu mi-am imaginat ca va fi asa … asa de
minunat.Nu mi-a mai pasat ca ceea ce fac nu e bine si i-am atins incet dinti cu limba.Ce
porcarie,ma provoca sa fac mai mult.vorba lui Jane : ,,Este doar o iluzie,niciodata nimic
nu se mai intampla din nou.”,pe care mi-o spuse odata cand aveam 10 ani.Da-o incolo pe
Jane,am gandit din nou.

Bree a inceput incet sa isi miste buzele stangace,dar incredibila de sexy,in capul meu
incoerent.Am inchis ochii si mi-am apasat mai tare buzele de ale ei cu gandul de a nu-mi
pierde controlul.Nu asi fi recunoscut nici mort la ce ma gandeam seara cand Bree nu era
cu mine.

Se retrase si ma privi timida :

-Imi pare rau.

Mi-a luat ceva timp sa inteleg.

-De ce?

Avea o expresie de ,,e evident” si imi zise :

-Nu sunt chiar asa de buna in domeniul asta.Nu am mai sarutat niciodata inainte.
-Vrei sa iti zic un secret : nici eu.

A zambit si si-a apropiat buzele de ale mele,de data asta fara sa le

atinga.O priveam direct in ochi.Ochi negri cu o

stralucire de diamant si a rosit,din nou.

-La ce te gandesti?am intrebat-o.

-La …

Mi-am apropiat buzele si mai tare de ale ei,zdrobindu-le puternic.Speram sa ii placa.Am

inceput sa ma simt mai bine si ii exploram gura in timp ce ea imi facea acelasi lucru.Era
foarte dulce,ma facea sa ma gandesc la bomboanele cu cirese din Volterra amestecate cu
menta proaspata care se gaseste in toate magazinele din Forks.
(Aici apare Jane)

Nu imi pasa daca vine cineva,profesor sa nu fie,oricum cine mai sta la ora asta pe holuri?
Deja intarziasem la fizica si ea la astrologie asa ca …

A inceput sa fie mai indrazneata,nici nu ai zice ca este un first kiss,si acum nu doar
explora incet era mai repede si cu miscari care se schimbau si eu ma luam dupa
ea.Aveam un sentiment ca si ea face acelasi lucru.Era chiar aiurea cum ne sarutam
asa,fara sa ne gandim ca vine cineva.

-Vii maine la karaoke?am intrebat-o cand sarutul s-a sfarsit.

-Doar daca vei fi si tu acolo,mi-a raspuns respirand greu.

M-am uitat in jur si am vazut holul pustiu.Am expirat fericit.

-Nu vreau sa ne despartim,mi-a zis.

Atunci am uitat de timiditatea care mi-a facut mereu probleme si i-am zis :

-Atunci hai pe la mine.Nu e nimeni acasa.

-Jane?

Ma privea neincrezatoare.Of,Jane e o adevarata pacoste in astfel de momente dar nu

vroiam sa o pierd pe Bree :

-Nu va fi acolo.

Sau va fi dar nu sti tu.Oricum,cui ii pasa de Jane?N-ar decat sa faca ce vrea.

Am mai stat pe hol uitendu-ne in tot felul de directii (ar trebui sa se mai varuiasca pe aici)
si pana la urma am luat-o de mana zambind.

-E chiar bine,zise ea zambind dupa care adauga : stii,chiar mi-a placut.

Am zambit.

-Haide, i-am spus nervos ca am intrerupt momentul.

Ea a zamibit.Era chiar amuzant cum parea ca imi citeste gandurile mereu.Cum de nu o

descoperisem inainte?Chiar daca Jane ura locul asta … era probabil pentru ca era
singura.Da-o incolo pe Jane!mi-a spus din nou aceiasi voce.Eu iubeam locul asta,poate si
doar din cauza persoanei care mergea langa mine.
Niciodata nu m-as fi gandit la acest loc mai mult decat ca la un simplu oras dar acum nu
asi mai pleca de aici pentru nimic.Nici pentru Jane,nu asi pleca nicaieri fara Bree.Da-o
incolo pe Jane!Serios,va trebui sa merg la un psihiatru.Nu la Carlisle … da-l incolo pe
Carlisle!Aceiasi voce … va trebui sa merg neaparat la cineva.

Am urcat in primul autobuz pe care l-am vazut si m-am asezat incercand sa fiu atent doar
la drum.A pornit muzica si s-a … nimerit cea mai romantica melodie dintodeuna!Cel
putin asa zic cei cu sondajul … Leona Lewis – Beeding Love.

-Imi place cantecul,a spus Bree pe un ton normal.

-Si mie,i-am raspuns.

-Ce alte cantece iti mai plac?

O intrebare simpla,foarte usor de strecurat intr-o conversatie normala,totusi sunand

frumos spusa de ea.

-Pai … m-am gandit putin sa nu o jignesc cumva … imi plac cantecel celor de la
Smokie.Inspecial : ,,Young hearts”.

-Mie imi plac cei de la ABBA.Si Smokie sunt ok …

Ei bine … e bine de stiut.Si ABBa sunt destul de buni …

-Deci … ai citit ce avem pentru engleza?

O alta intrebare normala,spusa de mine de aceasta data.

-Da … in mare parte.Nu ma pot convinge sa citesc unele carti … brrr.Imi plac Fantasy.

-Si mie,imi plac mai mult cele reale.Dar daca autorul le scrie bine sunt ok.

-Locic.Mi-a placut … multe mi-au placut.

A adaugat un zambet dulce.Eram la semafor si indicatorul ne punea sa mai asteptam

cateva minute.Mai exact zece.

-Eu acum sunt la ,,Fundatia” de Isaac Asimov si mai am putin … si dupa incep ,,Romeo
si Julieta”.

Cum Bree raspunde mereu :

-,,Romeo si Julieta” e preferata mea!Am citit-o prima!

-Nu prea imi place de Romeo … si nici de Julieta.

-Fa ce vrei.

-In schimb deabia astept sa ajung la ,,Dune” de Herbert Franke.

-Eu la … manualul de construire a masinilor … la inginerie .

Aici m-a surprins :

-Faci inginerie?

-Da,mi se zice sa fiu mai femina … inspecial Alice de la ora de desen.Nu o suport pe tipa
aia.Nici pe Bella Swan sau Rosalie Hale sau pe toti din gasca lor.

Aici m-a incurcat.

-Ce traba ai tu cu ele?

-Promiti sa nu razi?

-Cum asi putea sa rad?

-Bine.In clasa a 7-ea am fost cu Edward Mansen si s-a despartit de mine … si de atunci
toata gasca lor ma terorizeaza.

-Asi putea sa aranjez asta,m-am oferit gandindu-ma la lectiile de karate de cand eram
mici … eu si cu Jane mergeam des.Inca mai am unele vanatai facute de ea.

-Nu e nevoie.Patru ani mai pot sa suport.

S-a lasat linistea si am vazut cum au si trecut zece minute.Ce repede trece timpul cand
sunt cu ea … ma enerveaza.Am pornit masina si am condus pana acasa.Eram sigur ca voi
fi singur,masina lui Jane nu era acolo.Nu ca ar avea masina … dar prezenta ei se simte.

Am coborat din autobuz.Vroiam sa ma grabesc si am urcat repede impreuna la etaj,in

camera mea.

-Mi-e frig,mi-a spus ea cu voce pitigaiata.

Am pus patura pe ea si i-am zis sa vina mai langa perete.Ea a facut cum i-am zis si in
curand eram amandoi lipiti unul de  altul cu ea in bratele mele.Ce tare … din nou imi
veneau in minte genul ala de imagini.

Fara nici un averisment am luat-o in brate mai tare si am pus patura peste noi doi.Ea a
alunecat usor si eu am luat-o in brate stand amandoi intinsi pe pat cu patura peste noi.
Ma gandeam la ce ar crede cineva daca ne-ar vedea acum.Probabil ar crede ca facem …
(ceea ce a crezut si Jane)

Am zambit la o imagine care mi-a venit in minte.

-Acum nu mai mi-e frig,mi-a spus Bree inchizand ochii.Ce simpatica era.M-am uitat mai
de aproape la ea … era chiar superba,nu doar simpatica.Am inchis si eu ochii dar a fost
un somn cam agitat cum ne tot apropiam urand fiecare centimetru , sau milimetru , dinte
noi.

***

Nu stiu ce s-a intamplat sau cum pentru ca atunci cand m-am trezit Bree nu mai era langa
mine.Probabil plecase.M-am dus pe hol dar … am alunecat.Ce … n … asa?Pe jos era plin
de apa!Ce aiureala!Si mai era si rece.Imi va ramane vanataie.Din usa aparu mama care
imi zise:

-Alec,ai grija pe unde mergi sa nu aluneci.

-Prea tarziu,i-am spus ridicandu-mi capul putin.

Si se mai zice ca pijamalele astea nu aluneca.Bine,nu erau chiar pijamale,doar am stat cu

Bree,erau un tricou si pantaloni dar tot am alunecat.Ce prostie!Din partea mea …

-Ai vazut-o pe Jane?am intrebat.

-Nu.Daca o vezi spune-i ca vreau sa discut cu ea despre … chestii de fete.

-Da,i-am spus.Am ras imaginandu-mi o astfel de discutie plus ca Jane era experta in
astfel de lucruri si nu ar trebui sa dea de banuit … cateodata ma gandeam la Jane ca la
fetita aceea din Volterra,nu realizasem ce o schimbase,fusese doar o gluma,nu am realizat
ca va fi chiar asa de rau pentru ea.Si doar nu facusem mare lucru …

M-am ridicat si m-am tinut d e o bara de pe

perete pentru a nu mai cadea si m-am dus in baie unde i-ar am alunecat,de data asta
aproape de cada.Asi putea fi mai tampit de atat?Probabil ca nu … si aici era ud.Pentru ce
trebuia sa cad doar eu?Jane sau altcineva nu au cazut niciodata … ok,Jane e Jane.Cea mai
infricosatoare din todeuna.Dar tot e cea mai buna.Nu ar face rau nici unei muste … (asta
crede el) nici nimanui.Si nu cred ca ma uraste,a fost doar un soc ieri.Nu ma uraste,doar e
sora mea.Si geamana.

M-am ridicat si de data asta m-am tinut de chiuveta.Si asta era alunecoasa.

Pe un dulap erau poze cu mine si cu jane de cand eram mici.Va trebui sa la ascund … cel
putin nu le-a vazut Bree,ar fi fost aiurea.Sa zicem ca Jane mai arata cum mai arata dar eu
eram oribil!Bleach … zici ca eram un dovleac.Si primele poze erau una cu mine de cand
aveam zece ani intr-un parc cu role,poza facuta de o fata din Volterra,Renata parca,ea
fusese a doua cea mai buna prietena a mea acolo si langa era o poza cu Jane.Dintodeuna
ea a fost mai retrasa , lucru dovedit si de poze , poza fiind facuta cu ea in fosta camera din
Volterra.Pe atunci se prostise cu un sparai de colorat cateva ore parul si era satena.In alta
era tot ea,de aceasta data blonda,culoarea ei naturala.Unul din putinele momente cand am
vazut zapada,si in poza mai era si tipul de la fosta scoala.Poza era cam de prin 2005 … si
atunci ea era chiar … nu fericita,mai bine ca de obicei.Langa era o poza cu mine,cum
eram in acelasi an , tot in 2005,gras,urat si cu ochelari.Era chiar ciudat cum m-am
schimbat.Cum aratam cu cativa ani in urma si cum arat acum.Jane ar spune : ,,Esti un
belerec.”

Chiar va trebui sa ascund pozele astea undeva.Urgent … cat mai urgent.Langa am vazut
si niste poze mai acceptabile,facute anul trecut.Era una cu mine si cu Jane,era chiar
reusita.Ea avea parul prins in coada si un costum negru si statea pe covor bolborosind
despre cat de prost e filmul care rula iar eu statea langa ea si o aprobam.Jane nu era chiar
asa rea … chiar deloc.Nu stiu ce vad ceilalti dar mie nu mi se pare deloc rea.

M-am pregatit pentru scoala si m-am dus direct fara sa ma mai gandesc la nimic.

Orele au trecut greu si pana la urma i-am trimis lui Jane un mesaj in care o intrebam ce e
cu ea si raspunsul m-a socat.Intelesesem ca a afectat-o Volterra dar nu chiar in halul
asta,sa o  schimbe asa de tare.Jane … esti culmea.Belereaco …

-Asteptam,mi-a spus profesorul.

-Ah,da,puteti repeta intrebarea?

Nici nu auzisem ca m-a intrebat ceva.Tampit … tampit … tampit …

-Care este capitala Omanului?

-Muscat,am zis fara sa imi pese.

-Si inca ceva …

A tusit semnificativ.
-Oh,da,am zis dandu-i telefonul.

A plecat.Stiam cum face profesorul asta,pune telefoanele pe catedra si le lasa acolo.M-am

prefacut atent si am ascultat vocea din capul meu si am lasat-o in colo pe Jane!M-am
gandit numai la Bree … e o problema cum Jane ii ocupa o mare parte din gandire,dar si
Bree parca ocupa mai mult.

Orele au trecut pana am primit un alt mesaj de la Jane in care imi spunea sa iau si
ghiozdanul ei din clasa de desen.Si asta a fost peste o ora.Am iesit pe hol si am vazut-o
pe Bree,nu parea ca ma observa,parea ca se uita pe geam.Era asa frumoasa … nu vroiam
sa o intrerup.Nu ii vedeam decat parul lung si pantalonii,bineinteles si pantofii … nu sunt
orb.Nu am strigat-o.Incet s-a pierdut in multime si a inceput sa vorbeasca cu aceea …
cum o cheama? … Renesmee.Era chiar ceva ciudat in legatura cu ea.Si semana intr-un fel
cu Esme sau Carlisle dar nu prea mult.Era la fel de palida ca ei … mai palida ca
Jane,albinoasa.Mi-a aruncat o privire urata si am inteles ca ma dadea mai in colo.M-am
dus spre clasa de desen unde,spre norocul meu,nu era nimeni.Am luat ghiozdanul lui Jane
si am auzit in spate o fosnitura.M-am intors si nu am vazut pe nimeni.Din nou aceasi
fosnitura.De data aceasta am vazut o pelerina neagra.Nu puteam sa vad cine o poarta.

-Cine esti?i-am spus.

Nici un raspuns.

-Cine esti?am intrebat din nou.

Din nou nici un raspuns.M-am apropiat de el sau ea si am tras in spate persoana

necunoscuta.Am incercat,nu s-a miscat.

-Nu ma atinge,mi-a spus o voce care mi se parea cunoscuta dar nu stiam de unde.

-Cine esti?

-Asta nu conteaza.Tine-te departe de Jane.

-Ce?Cred ca ai gresit persoana!

-Nu,nu am gresit.

S-a intors spre mine.Mi se parea ca e nebun sau ciudat … am vazut imaginea ca a unui
star de cinema si ochii aia galbeni … Carlisle Cullen.

-Ce vrei Carlisle?Esti nebun?Nu aveti psihiatri la spital?Pleaca!

-Nu plec.Asculta-ma,tine-te departe de ciudatii cu ochi rosi!

-Ochii rosi?In Volterra era un psihiatru foarte bun,si face consultatii si de urgenta,cum iti
trebuie si tie!

-Si tine-te departe de Volterra!

-Nu ma duc in volterra!Acum lasa-ma in pace!

A plecat fara nici un avertisment.Ok,asta a fost ciudat si aiurea … belerec … si au

psihiatru la spital,e destul de bun,asa am auzit.

Am luat ghiozdanul lui Jane si am plecat.Va trebui sa vorbesc cu Renesmee , Carlisle e

cam nebun.Am iesit pe hol si … ce noroc am … spaniola , cu Renesmee in clasa.M-am
dus si am asteptat sa vina.Langa mine de obicei statea un tip … Sam … Sam Uley dar
Renesmee Cullen statea in spatele meu.Cand a inceput ora i-am trimis un biletel :
,,Renesmee,ar trebui sa vorbim.”

Am aruncat biletelul.Ea l-a prins si a inceput sa scrie :

,,Lasa-ma in pace!Esti un belerec idiot!”

I-am zis :

,,Carlisle a venit acum zece minute si a zis ceva despre niste ciudati care au ochii rosi.”

I l-am trimis.Mi s-a parut ca se uita o secunda la bilet socata si imi scrie :

,,Nu te mai obosi sa mai scri ceva pentru ca nu iti mai raspund si cred ca tu ai nevoie de
psihiatru,pentru ca ai vedenii.”

Mi l-a dat inapoi.

Nu am vedenii si nu ma duc la doctorul Carlisle,doar e nebun.Ok,ori e nebun,ori nu are ce

face acasa si pierde vremea incercand sa sperie adolescenti inocenti.Am chicotit fara sa
ma auda nimeni.Adolescenti inocenti,sigur.Oricum Carlisle e belerec.Mai belerec decat
orice belerec am mai cunoscut vreodata.

Nu m-am mai gandit la asta si azi nici nu am mai vorbit cu Bree,nici nu am vazut-o prea
mult.Dupa ore nu m-am dus direct acasa si am format un numar la telefon pe care nu il
mai folosisem de ceva timp.

Dupa primul trr a raspuns cu vocea aceea de sirena.

-Buna Alec,te-ai gandit sa ma suni?

-Buna Renata.
Renata.Ce dor mi-a fost de ea.

-Ce faci?m-a intrebat ea.

-Bine,auzi … ce mai e prin Volterra?

-Nimic.De obicei e mai agitat,diseara e un concert,merg cu Afton.Si stii ce?

-Ce?

-Ninge.

M-am uitat in jur cuo oarecare neincredere.

-Aici ploua.

Ploaia pentru mine tinea locul lacrimilor.

-Naspa.Auzi … ce mai fac belereci aia doi Felix si Demetri?

-Ei sunt bine,tot belereci au ramas.

-Ce face Jane?

-E mereu suparata dar e bine …

- … nu ca ar zambi ea prea mult,imi termina Renata propozitia si am inceput sa radem.

-Totusi … aici sunt multe masini de politie.

Asta mi-a starnit curiozitatea :

-De ce?

-Niste furturi pe aici.Ma intreb daca isi vor gasi stiker-ul de memorie …

-Doar nu ai,am spus cu un zambet in voce.Si eu mai faceam deastea.

-Ba da.

Am inceput amandoi sa radem.Cateodata imi lipsea Renata.

-Ok,trebuie sa plec.Pa!

-Pa!imi raspunse.
Am inceput sa rad.Renata … e chiar culmea.

Din spatele meu a aparut un belerec.Emmet.

-Hei Al,ma saluta el.

M-am strambat la el.Stie ca nu imi place sa imi zica asa.

-Hei Emme-bebe.

S-a strambat si el.Belerec.Si uite un nou cuvant : emelerec.Nu,prea mare insulta pentru a
o adresa altcuiva.Ce vede Rosalie la el?E la mintea gainii ca el nu sta cu ea decat  pentru
bani si … ati inteles.

-Ai vazut-o pe Jane?

-Nu.

Oricum,chiar daca o vedeam nu ii spunea lui.Stiam de ce e in stare.Tampit belerec,daca el

crede ca o las pe sora mea cu el.

-Ei bine … pa!

-Pa!

Asta a fost chiar culmea.

M-am gandit la Emmet si la Jane ca la un cuplu.Bleach … nu ma simt bine.

Inainte sa imi mai vina vreo idee m-am urcat in autobuz si am asteptat pe scaun cu
muzica data incet in casti.,,Party” a lui Demi Lovato.

Cand am ajuns Jane era deja acolo.Dupa ce mi-am dat seama?Dupa salutul ei super
politicos.Mereu era nervoasa.Eu ma enervam doar daca scriam prea mult sau faceam
continuu acelasi lucru.Si de la calculator si sucuri acidulate,ca tot vorbim de sucuri,nu am
realizat cat de sete imi e.M-am dus in bucatarie si am realizat ca sunt si ud de la ploaie.Ar
fi trebuit sa observ asta … sunt belerec.Ce e cu mine?Jane ar spune ca am belerecie
acuta.Cel putin eu sunt intreg la minte spre deosebire de doctorul ala de pesti prajiti.Am
ras.Pentru conversatie am intrebat-o pe Jane :

-Jane,vii la karaoke?

Nu am spus niciodata dar are o voce superba.Mi-ar fi placut sa o vad cantand din nou.Cu
nostalgie m-am uitat la chitara care statea cu doua corzi rupte aruncata in punctul cel mai
nordic al holului si imediat m-am gandit la fosta scoala,la Volterra,la cat de des canta la
spectacole si puteam vedea ca e fericita.Mereu la melodiile de love se uita la Afton.Si pe
cele de prietenie la prietenii de acolo.Mi-ar fi placut sa ii vad din nou zambetul cand
spune : ,,Asta a fost pentru voi.” sau ,,Pentru cine altcineva?” si am oftat.Jane … mi-e dor
de tine.

-Sigur,mi-a raspuns ea.

O urma de zambet mi-a jucat pe la colturile buzelor.Poate mai era o speranta pentru
vechea Jane.

-Unde esti?am intrebat-o impiedicandu-ma in … ce cauta asta pe jos?In un pantof.Daca

nu m-as fi lovit asi fi ras.

In loc de raspuns am primit o alta intrebare :

-Pot sa sun pe cineva de pe telefonul tau?

Asta m-a facut sa imi amintesc de ,,Aparat neidentificat” cand am incercat sa o sun in
timpul unei ore cand m-am plictisit.

-Ah,da,am incercat sa te sun dar spunea ceva de genul ,,Aparat neidentificat.”.

Probabil l-a spart.

-Oh,da,am cazut si s-a spart.

Probabil nu si-a dat seama cat de muzicala ii suna vocea.

-Jane …

Eram nervos pe lipsa ei de responsabilitate.

-Stiu … pot sa sun pe cineva?

-Da,vin-o jos.

Nu am vazut daca a coborat scarile sau a aluncat pe balustrata dar a ajuns repede.

-Hei,m-a salutat pe o voce amuzanta de Miky Mouse.

Eram curios de un lucru :

-De ce ai plecat azi?

-Am avut ceva de facut,o sa faci pneumonie,a spus ea.Un raspuns normal.

-Asa e.Ma duc sa ma schimb.Pa!

-Pa!a adaugat ea plictisita.

Am urcat la etaj si m-am intins pe pat,unde am stat aseara cu Bree.Oh,Bree.Instinctiv am

luat in brate patura si m-am gandit la caldura ei.Nu prea era bine dar mi-ar placea sa o
consolez daca ar pati ceva.Nu vroiam sa pateasca ceva,doar un gand trecator.Pe mine
puse stapanire acel sentiment pe care nu il putea suporta.O intepenire ciudata pe care nu o
sportam deloc,chiar o uram.Ceva care ma paraliza.Nu stiu cat am stat asa dar in cateva
secunde am reusit greu sa cad din pat.Era chiar culmea starea asta.Nu puteam sa
gandesc,doar sa ma enervez.Si de obicei se intampla cand ma gandeam la ceva care i-ar
face pe alti sa se simta vinovati.Si mi-am dat seama ca imi e si somn,bine,imi era somn
mereu,dar in fine.M-am ridicat pe covor si m-am dus in baie cu gandul sa ma schimb si
dupa sa imi continui visarea.

Repede m-am ridicat,mai repede decat mi-am imaginat,pentru ca am vazut in ceata cateva
secunde.Care era cuvantul … belerec.Asta eram.

Am injurat.

Dupa m-am dus in baie mai mult pentru a nu face pneumonie si … ok,mai mult m-am
tarat … si m-am schimbat dupa care m-am dus inapoi in pat.Sper sa nu imi consume Jane
tot creditul.

M-am intors pe o parte si am inchis ochii gandindu-ma la Bree.

Afara ploaia umplea geamul si se intindea ca si cum ar fi fost lacrimi si mi-am imaginat
cum stau cu Bree afara si … stiu ca suna stupid,dar imi plac astfel de scene … dans in
ploaie.Chiar daca nu era nimeni sa ma auda am rosit si am deschis televizorul pe un canal
de desene animate.Putin ras o sa imi faca bine.Iar m-am gandit la Bree,la frumusetea ei,la
cat de fragila pare si mi-am imaginat-o din nou cu acea parte perversa din mintea mea,mi-
am imaginat-o … ah … oare aceste vise vor deveni realitate?Nu vad de ce nu.Dar in
mintea mea era doar Bree si am rosit singur din nou.Cel putin nu era nimeni aici.Cu
mintea mea ,,creativa” mi-am imaginat-o pe Bree rosind.Era asa draguta … asi fi vrut sa
o sun dar telefonul era la Jane.Da-o in colo pe Jane!a tipat din nou vocea din capul
meu.Hei,nu m-am gandit la Jane.Taci!

Taci tu!am urlat.Aud voci … ce tampenie.

Am dat televizorul mai tare,el fiind dat pe mute si am auzit o melodie care imi placea
chiar daca era dintr-un film : ,,Gotta go on my own way” .Nu stiam a acum e HSM 2 la
televizor,am gandit.

Dupa ce m-am uitat la tot filmul din care niciodata nu am inteles nimic m-am imbracat
mai gros si am coborat jos.Acolo nu mai era alunecos … ce bine! Am iesit si am luat
autobuzul.Inainte ma deranja sa stau cu atatia intr-o masina dar acum nu mai aveam nici
o problema.In fata erau doua fete,Isabella Swan si Alice Brandon de la mine de la scoala
si nu le-am salutat,nici nu cred ca m-au vazut.Oricum,va trebui sa vorbesc cu ele despre
Bree,sa o lasa in pace!

Conductorul a venit si zbang … sunt un belerec!,am uitat sa imi iau bilet!Belec!Asta

sunt,un belerec.M-am uitat la el cu o figura de ,,Imi pare rau …” din parti si i-am spus pe
un ton normal :

-Mi-am uitat abonamentul acasa si nu ma pot intoarce.

Speram sa ma creada,nu vroiam sa fac o scena in fata autobuzului.Si nu vroiam sa ii dau

satisfactie lui Jane,nu acum cand este asa aproape sa redevina cea de dinainte.Controlorul
m-am masurat si mi-a zis :
-Doar de data asta,tinere.

Am zambit la el si el a continuat drumul.Chiar daca statusem cateva … sferturi de ora in

pat tot eram putin obosit dar merita …

A oprit putin mai departe de La Push si a trebuit sa merg pe jos cativa metri.Am oftat
cand am vazut casuta lui Jacob unde se tinea petrecerea si m-am intrebat daca vom
incapea toti.

Am intrat si inauntru si Jacob mi-a pus o palarie de petrecere pe cap si am vazut ca toti
au.Printre palariile astea nici o sansa sa vad pe cineva si sa il sau o recunosc.Supa cateva
secunde m-am obisnuit cu diferitele culori de albastru strident si roz si am putut sa vad
mai inteleg ceva … uite-o pe Jane!

M-am dus la ea dar in scurt timp l-am vazut pe Tony punandu-i mana pe fata … bleach
… era chiar scarbos dar Jane avea un zambet satisfacut … n-am stiut ca ii place de el dar
Tony a facut un gest stupid si scarbos : a bagat medalionul de la gatul lui Jane in
gura.Jane se abtinea sa nu se strambe.M-am uitat suspicios la ea,nu prea era genul ei sa
face deastea.

Am vazut ca Tony a plecat dupa cateva secunde dar eu ma uitam sfidator la locul de unde
plecase.Va trebui sa vorbim despre asta … huh … ce ciudat e aici.M-am auzit strigat de
vocea lui Jane :
-Alec!

M-am uitat la ea si am vazut ca se uita printre cantecele disponiile pentru karaoke.Mi-ar

fi placut sa cante Taylor Swift – Love story,nu stiu de ce,poate sa ma duc la Bree si sa
dansez cu ea pe melodie.Jane a facut un semn ca mana si parea ca spre Sam,of,Emily o va
face bucati,impreuna cu Leah.Dupa un minut m-am uitat si am vazut ca langa Sam si
Emily era Bree si ceea ce a urmat a fost :
Prima data fericire : O vazusem pe Bree
Agonie : Bree il saruta pe Tony si mai aveau putin si faceau … asa . Am plecat de acolo
fara sa ma gandesc si afara l-am vazut pe emelerec.Nu am vorbit cu el ,doar am plecat si
nu am putut astepta,lacrimile au inceput sa imi curga la cativa metri de casa lui Jacob.

Credeam la inceput ca visez,ca am un cojmar … dar era real.De ce?era prima intrebare
care imi veni in minte.Ce facusem sa merit asta?Nu imi venea nici un raspuns in mintea
mea incetosata de la lacrimi,nu ca altfel mi-ar fi venit vreunul.Probabil aratam ca un
nebun sau un betiv asa cum mergeam fara tinta pe trotuar.Probabil ca daca asi fi trait in
alt timp pedeapsa ar fi fost mai dura dar si asa …

Aveam o durere cumplita pe inima si credeam ca o sa cad.Lacrimile inca mai

curgeau,chiar mai tare.Aveam un gol imens in piept care ma tragea in jos …
agonie.Probabil ca oricine ar fi trecut ar fi ras,dar nu si eu.Ca in bancul cu acel copil care
a cazut dar el a fost singurul care nu a ras.

Mintea mea bolnava dadea reluare din nou si din nou acea parte si m-am impiedicat.

Am respirat si am scurtat intunericul.Se vedea doar o pelerina neagra care statea si se uita
la mine … era ca si imaginatia mea.Nu era ceva real.A plecat de acolo in cateva
secunde,la fel ca si mine.Chiar daca ratiunea imi urla ca trebuie sa fie doar o iluzie
mintala eu nu o ascultam si am fugit.

Cand am ajuns acasa am mers directin camera mea si am plans incontinuu vazant si
revazand scena.

***

Dupa cateva ore am primit un apel telefonic.Reusisem cu greu sa ma calmez,stiam ca nu

e bine sa plang,nici nu imi aminteam cand facusem asta inainte.

Am raspuns cu greu dupa doua minute unui numar necunoscut.

-Da?Cine e?

Am fost surprins ca am putut sa spun doar atat dar intr-un fel a fost bine sa vorbesc.

-Bebelusul a plans?ma intreba o voce putin cunoscuta dar care semana cu a lui Jane.Era si
putin din vocea unui copil care se prosteste.

-Jane,tu esti?am intrebat.Nu aveam chef de astfel de glume.Bine,de nici un fel de glume.

-Cine altcineva?Zi,bebelusul a plans?

-Adica?Jane,nu prea am chef de astfel de glume.Nu ai vazut ce a facut Bree?

Inca ma mai gandeam si o noua lacrima mi-a curs pe obraji.

-Ba da.Nu imi multumesti?

I se simtea un zambet in voce.

-Pentru?

Nu intelegeam ce vrea sa zica.

-Esti asa de fraier.Ai vazut ce avea ea in pahar?

M-am gandit putin si am zis :

-Suc?Un suc verde si plin de chimicale.

Nu intelegeam ce vrea sa zica dar mi-a intrerupt gandurile :

-Pentru cineva cu 10 pe linie esti asa de fraier.

Acum am pus totul cap la coada si am realizat ce facuse.Doar ea era experta in
droguri,dar a trebuit sa ma conving:

-Jane,doar nu ai …

Nu m-a lasat sa termin.

-Ba da.

Era satisfacuta si vocea ei acum sugera o satisfactie imensa.

-De ce Jane?

Din nou lacrimile au inceput.

-Ti-am mai spus : te urasc.

Fara sa ma gandesc am tipat in telefon :

-Jane!Iti dai seama ce ai facut?Chiar o iubeam!Si ea ma iubea!

Verbul asta suna ciudat la trecut.

-Da,acelasi lucru pe care mi l-ai facut si tu in Italia anul trecut.Nu am uitat.Eu nu uit
niciodata.

Mi-a inchis.

Din nou au inceput sa curga alte lacrimi.