Curs Beton

Construcii de Beton Armat
CBA
14 x 2 = 28 ore curs
14 x 2 = 28 ore proiect
Condiie de intrare la examen:
Predarea i susinerea proiectului
Forma de verificare: EXAMEN
Cunotiine minim necesare:
Mecanica construciilor
Rezistena materialelor
Statica construciilor
Beton armat i precomprimat
Cunotiine dobndite:
Elemente de construcii de b.a.(p.)
Sisteme structurale de b.a.(p.)
Mecanica c.b.a.
Proiectarea structurilor de b.a.(p.)
Normativele specifice c.b.a.
Bibliografie
Ionescu, A., Mircea, C.: Manual pentru proiectarea plcilor plane dreptunghiulare din beton armat, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 1998
Mihailescu, M., Bota, O. s.a.: Constructii de beton armat si precomprimat. Partea I-a Structuri liniare. Institutul
Politehnic Cluj-Napoca, 1983
Bucur, I.: Constructii de beton armat * Introducere si scurt istoric. Calculul structurilor din beton armat.
Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, 1992.
Bucur, I.: Constructii de beton armat ** Placi plane din beton armat. Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, 1992.
Bucur, I.: Constructii de beton armat *** Grinzi din beton armat. Grinzi din beton precomprimat. Grinzi pereti.
Grinzi cu zabrele si grinzi cadru. Grinzi cu pereti subtiri. Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, 1993.
Bucur, I.: Constructii de beton armat **** Plansee din beton armat. Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, 1993.
Hangan, M.: Constructii de beton armat. Editura Tehnica, Bucuresti, 1963.
Mihailescu, M., Bota, O. s.a.: Constructii de beton armat si precomprimat. Partea I-a Structuri liniare. Institutul
Politehnic Cluj-Napoca, 1983
Mihul, A.: Constructii de beton armat, Editura Tehnic, Bucuresti, 1980
Mrsu, O., Friedrich, R.: Constructii de beton armat, Editura Tehnic, Bucuresti, 1985
***SR EN 1992-1-1 (EC2): Calculul si alctuirea structurilor din beton (http://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/)
***NE 012 99: Cod de practic pentru executare lucrrilor din beton si beton armat
***STAS 10107/0-90: Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Civil-and-Environmental-Engineering/1-054Spring2004/CourseHome/
I.
Scurt istoric:
Apariia betonului si a lianilor
rezistenti la apa
Pantheon
Hagia Sofia, Turcia (537)
Mihrimah Mosque, Turcia (1555)
Evul mediu:
Torre del Trovador, Zaragoza
Bazilica Sf. Petru (1626)
Revoluia tehnic englez

Farul din Edystone
Apariia betonului armat:
Utilizarea betonului precomprimat:

- nbunteste calitatea, mrete performana
Primul brevet: Jackson, 1886- bolti cu tiranti
K. Wettstein: 1919-1927 placi de planseu armate cu corzi de pian
Cel mai mare inginer al betonului precomprimat: Eigen Freyssinet studii teoretice, brevete privind tehnologii, utilaje, detalii,
consolidari si constructii realizate:
portul Le Havre consolidare cu piloti + precomprimare
primul ped cu tirant precomprimat (curgere lenta)
elaborarea tehnicii de precomprimare prin pretensionare -1929
elaborarea tehnicii de precomprimare prin post-tensionare -1934
realizare hale cu deschideri mari pentru hangare (Marignan, Orly) compactarea prin vibrare
tehnologia de precomprimare a rezervoarelor cilindrice prin infasurare - 1949-50
http://www.freyssinet.com/appli/internet/w3fcom.nsf/ag_Creation_Page?OpenAgent&UNID=F5E7F0B49DF71328C12572760
05BB5ED&contexte=431&rubrique=legroupe&lang=en&font=middle
Realizri recente
Citic Plaza, Goangzou (391, 1996)
Basilica de Maringa, Brazilia (1958, 124
CN Tower
Akashi-Kaikyo, Japonia (1991, 1998)
Podul KRK (1430, 1980)
Barajul Folsom, USA (1950)
Barajul Hoover, USA (1936)
ncotro?
Rotating Tower, Dubai
Makkah Royal Clock Tower
Dubai Towers Doha
Chicago Spire
Trump Tower, Chicago
20 Fenchurch Street, London
Burj Dubai
CBA I.
Curs nr. 2.
Consideraii privind conceperea i calculul structurilor din beton

armat.
Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990,
SR EN 1992
2.1. Modele conceptuale n proiectarea construciilor
Construcie = intermediu dintre om i natura, avnd statutul de ansamblu solid
imobil (/ansamblu posibil mobil), cu destinaia de a adposti activitile umane.
Criterii de optimizare:
Criteriul preului de cost minim
Criteriul maximei utilizri a spaiului
Crieteriul maximei performane
Prescripiile de proiectare pentru diferite elemente de construcii au n vedere criteriul de

cost minim, respectiv utilizarea cu maxim eficien a materialului pentru acoperirea
necesitilor
Modelul structural se adopt n funcie de concepia de proiectare stabilit
2.2 Procesul de concepere al construciilor

Conine un numr de nuclee de activiti, cele
mai importante fiind reprezentate n figur, care,

integrate judicios, dau formula raional pentru
realizarea unei construcii de calitate
Proces de sintez cutarea formei adecvate
pentru o tema dat, pe baza unor condiii de
optimizare stabilite
Proces de creaie tehnic cercetare
concretizat n invenii i inovaii tehnice avnd

finalitate material
Procesul de concepere a structurilor prezint urmtoarele faze:
1.
Stabilirea temei: condiii funcionale (ex. geometrice, mecanice, fizice), condiii

impuse (ex. materiale folosite, tehnologii de execuie, amplasament, durata
investiiei)
2.
Bazele obiective i subiective ale sintezei: aciuni, caracteristicile

materialelor utilizate, sigurana impus, alte condiii / cunotiine acumulate,
experiene personale ale individului sau membrilor unei comuniti
3.
n urma unui aplicrii criteriilor i condiiilor de optimizare, stabilirea geometriei

globale ale structurii n diferite variante i a geometriei detaliate, nsemnnd
form, suprafee mediane, axele elementelor structurii, respectiv detalierea
geometriei n urma unui proces de analiz structural
Procesul de optimizare:
Cercetare => descoperiri - teorii
Proiectare => proiecte invenii
Execuie => raionalizri - industrializri
2.3. Metode de calcul in proiectarea structurilor

Analiza comportrii structurilor furnizeaz mulimea informaiilor calitative i
cantitative, care stau la baza dimensionrii scheletului de rezisten al

construciei
Calculul urmrete:
Determinarea
strii de eforturi i deformaii produse sub aciunea
solicitrilor statice/dinamice, variaii de temperatur, etc.

Verificarea
stabilitii formei sau poziiei unei structuri de rezisten
La baza calculului pot sta modele matematice sau fizice
2.3.1. Modele matematice

Se pot baza pe dou formulri:
Formulare diferenial: se scriu ecuaii de echilibru, de continuitate i fizice.
Sinteza se poate face n metoda eforturilor sau n metoda deplasrilor.

Soluia va fi furnizat de rezolvarea sistemului de ecuaii difereniale sau
derivate pariale, lund n considerare condiiile de contur
Formulare variaional: se bazeaz pe principiul minimului energetic
A energiei
poteniale n cazul metodei deplasrilor
A energiei
complementare n cazul metodei eforturilor
2.3.1. Modele matematice

Metodele de calcul utilizate pot fi analitice i numerice:
Metode analitice exacte: au arie de aplicabilitate relativ restrns din
cauza dificultilor ntmpinate la scrierea funciilor care s descrie fidel

comportarea structurii. n cazul aproximrii, gradul de aproximare al metodei
analitice este n concordan cu ipotezele de simplificare impuse
Metode numerice: sunt sprijinite de calculul automat, cu arie de aplicabilitate
practic nelimitat: metoda elementului finit, metoda diferenelor finite. Aceste

metode au caracter general i permit elaborarea unor algoritmuri de calcul
generale.
2.3.2. Modele fizice
Se utilizeaz n cazul unor structuri complexe.
Pot fi similare (reproducere la scar redus) sau analoge (se bazeaz pe
analogii matematice)
2.4. Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

Scopul si cerintele proiectarii: Asigurarea cu o probabilitate acceptabila ca
structura sa se comporte satisfacator pe durata de viata.
Dimensinarea structurii
Evaluarea capacitatii portante
ndeprtarea comportrii real de cea ideal, pentru care s-au gsit modele
riguroase din mecanica construciilor
Calculul structurilor din beton armat trebuie s ine seama de:
proprietile materialelor folosite (beton, armtur)
modul de alctuire i conformare structural
2.4. Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

Legate de material betonul armat
1.
b.a. material compozit, neomogen, alctuit din beton i armtur, avnd
caracteristici mecanice diferite (rezisten, deformabilitate). Caracteristicile

materialului compozit sunt influenate de calitatea materialelor componente, de
procentul de armare, de modul de distribuie a armturii, de tipul solicitrii

b.a. nu se comport elastic nici chiar sub sarcini de exploatare
n zona comprimat nu se comport perfect elastic
n zona ntins apar fisuri
ncrcrile de durat cauzeaz curgerea lent a betonului
Legate de alctuirea structural, modul i precizia execuiei
2.
nici reazemele, nici nodurile elementelor nu sunt punctiforme n calcule

trebuie s se in seama de dimensiuni
imperfeciuni geometrice n execuie (abateri tolerane)
2.5. Bazele proiectrii structurilor de beton armat

conform SR EN 1990, SR EN 1992
Cerine de baz SR EN 1990
O structura trebuie proiectata si executata in asa fel incat, pe durata vietii considerate la
proiectare, sa satisfaca urmatoarele cerinte de baza: rezistenta structurala, functionalitate si
durabilitate.
In caz de incendiu, rezistenta structurala trebuie mentinuta pentru o perioada de timp
determinata.
O structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau
total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul.
Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
- eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusa;
- alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate;
- evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment;
- utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in
preluarea actiunilor.
Cerintele de baza trebuie indeplinite:
- prin alegerea materialelor structurale adecvate;
- prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare;
- prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru
constructii si in executia si exploatarea structurii considerate.
La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci
cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori.

Ipoteze
Cerinele de baz se consider realizate dac sunt ndeplinite condiiile urmtoare:
- alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu
calificarea si experienta adecvata;
- executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata;
- calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si
control;
- materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN 1992
sau dupa norme nationale relevante pentru materiale si produse pentru constructii;
- structura beneficiaza de o intretinere adecvata;
- structura se utilizeaza in conformitate cu ipotezele admise la proiectare.
- se efectueaz un calcul la stri limit, cu metoda coeficienilor pariali, conform
indicaiilor din EN 1990,
- aciunile sunt conforme cu EN 1991 i
- combinaiile de aciuni sunt conforme cu EN 1990 i
- rezistena, durabilitatea i aptitudinea de serviciu sunt conform cu acest standard.

Durata de viata proiectata
Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificata. Durata de viata
proiectata a structurii/constructiei poate fi simplificat considerata ca in Tabelul
de mai jos:

Durabilitate
Structura trebuie proiectata astfel incat deteriorarea sa pe durata de viata
proiectata sa nu afecteze performantele constructiei luandu-se in considerare atat
conditiile de mediu in care structura este expusa cat si un nivel de intretinere
corespunzator.
Conditiile de mediu trebuie identificate in faza de proiectare.
Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor
experimentale si experientei obtinute de la constructiile similare precedente.
Siguranta optima sau riscul acceptat

Prin asigurarea sigurantei optime nu
se obtine o siguranta absoluta dar se tinde
spre o sigurata eficienta
2.5. Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN

1990, SR EN 1992
Aplicarea conditiei de siguranta la studiul structurilor
2.5.1. Stabilirea starilor limita
Starea limita ultima este in legatura cu siguranta oamenilor si/sau siguranta structurilor
Starea limita ale exploatarii normale este starea limita cere se refera la comportarea
normala a structurilor sau sunt in legatura cu starea de confort a utilizatorilor
2.5.2. Gestionarea sigurantei structurale
Nivelul de sigurata acceptbila pentru o structura va lua in considerare urmatoarele aspecte:
Cauza si/sau modul de depasire a starii limita
Consecintele vitale sau economice ale unei eventuale cedari
Repulsia publica fata de o cedare
Cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare

1990, SR EN 1992
EN 1990 foloseste doua

modalitati pentru obtinerea
nivelului de siguranta:
Coeficientul de comportare
sigura
Coeficietul suplimentar de
siguarnta Fl

1990, SR EN 1992
2.5.3. Semnificatia coeficientului de comportare sigura
Coeficientul reprezinta exprimarea valorica a sigurantei structurale.
Are o legatura cu probabilitatea de cedare

Principiile proiectarii la stari limita (metoda coeficientilor de siguranta)
Generalitati
Pentru o functiune data, proiectarea structurilor trebuie efectuata in functie de
destinatia, importanta si valoarea constructiei.
Trebuie facuta distinctia intre starile limita ultime si starile limita de serviciu
(exploatare).
Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependente de timp trebuie
asociata cu durata de viata proiectata a structurii.
Se noteaza ca majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative.

Principiile proiectarii la stari limita
Stari limita ultime
Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt
clasificate ca stari limita ultime.
Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebita trebuie
deasemenea clasificate ca stari limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de
catre client si autoritatea relevanta.
2.5. Bazele proiectrii structurilor de beton armat conform SR EN 1990,

SR EN 1992
Starile limita ultime sunt:
- pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp rigid
(EQU)
- cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia
intr-un mecanism; (STR)
- pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si
fundatiile; (GEO)
- cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp. (FAT)
Starile limita se exploatare normala sunt:

- deformatii ori deplasari cere afecteaza aparent ori efectiv utilizarea structurilor
- vibratii care cauzeaza disconfort
- fisuri ale betonului car eafecteaza durabilitatea
- degradari ale betonului in prezenta unei coroziuni agresive

Proiectarea la stari limita
Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul
structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate.
Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative si rationale de combinare

de incarcari/efecte ale incarcarilor.
La proiectare trebuie sa se tina seama si de posibilele abateri de la directiile si pozitiile
presupuse ale actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei.
Cerintele de proiectare in raport cu starea limita trebuie indeplinite utilizand coeficientii

de siguranta partiali.
Ca alternativa, poate fi efectuata o proiectare bazata direct pe metode probabilistice.

Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta
Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de
proiectare astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile de
calcul pentru actiuni sau efectele lor pe structura si valorile de calcul pentru rezistente.
Pentru situatiile de proiectare selectate si starile limita considerate, actiunile individuale
trebuie grupate conform regulilor din standarde.
Evident actiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in
grupari de actiuni/efecte structurale ale actiunilor.
Valorile de calcul sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali
de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in standarde.
Valorile de calcul pot fi alese si direct atunci cand se aleg valori conservative.
Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de exploatare a
structurilor supuse la incarcari statice, precum si la cazurile in care efectele dinamice pe
structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinamice
produse de vant sau induse de trafic).
Pentru calculul structurilor in domeniul neliniar de comportare si pentru calculul
structurilor la oboseala trebuie aplicate reguli specifice.
2.6. Caracteristici de calcul ale materialelor si actiunilor
2.6.1. Betonul:
2.6.1. Betonul:
Rezistenta betonului la compresiune
Rezistenta betonului la intindere
f cd
f cd
cc f ck
c
ct f ctk ,005
c
coeficieti ce iau in considerare efectele de lunga durata

coeficienti partialai de siguranta , 1,2 pentru incarcari permanente sau 1,5 incarcari accidentale
2.6.1. Betonul:
f ck ,c f ck 1,0 5,0 2
f ck
f ck ,c f ck 1,125 2,50 2
f ck
pentru
pentru
2 0,05 f ck
2 0,05 f ck
2.6.2. Armatura:
Proprietatile se refera la:
limita de curgere fyk

limita de curgere maxima fy,max
rezistenta de rupere la intindere ft
Ductilitatea uk
aptitudinea de indoire
caracteristiciel de aderenta
dimensiunile sectionale si tolerante
sudabilitatea
rezistenta la forfecare a imbinarilor
sudate
2.6.3. Actiuni in constructii

Calsificarea actiunilor:
1.
Actiuni permanente (F)
2.
Actiuni variabile (Q)
3.
Actiuni accidentale (A) sau seismice (AE)
Actiunile se mai pot clasifica dupa:
Origine (actiune directa sau indirecta)
Pozitia in spatiu (fixa sau mobila)
Natura si/sau raspunsul structurii (statica sau dinamica)

Intensitatile caracteristice ale actiunilor FK:
Valoarea medie, minima,maxima sau o valoarea nominala
Valoarea impusa in documentatia proiectului
Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente este GK.
Valoarea incarcarilor variabile:
Valoarea de combinatie 0Qk
Valoarea frecventa 1Qk
Valoarea cvasipermanenta 2Qk

Intensitatea de calcul Fd pentru o actiune F este:
Fd f Frep ;
Frep Fk

Combinatia actiunilor pentru starile limita ultime (fara oboseala)
Combinatii fundamentale
Combinatii accidentale
G, j
"" P"" Ad "" ( 1,1sau 2,1 )Qk ,1"" 2,i Qk , j
"" P"" Ad "" 2,i Qk , j
k, j
Combinatia seismica
Gk , j "" p P"" Q ,1Qk ,1"" Q ,i 0,i Qk , j
k, j

Combinatia actiunilor pentru starile limita de
serviciu
"" P"" Qk ,1"" 0,i Qk , j
"" P"" 1,1Qk ,1"" 2,i Qk , j
k, j
Combinatii caracteristice
Combinatii fercvente
Combinatii cvasipermanente
k, j
k, j
"" P"" 2,i Qk , j
CBA I.
Curs nr. 3.
Plci plane din beton armat:

Clasificare, comportare mecanic, conformare, prevederi
generale
3.1. Conformarea i calculul plcilor

3.1.1. Definiie:
Plcile sunt elemente structurale care au dou dimensiuni mari (deschiderile) n
raport cu a treia (grosimea), fiind definite geometric prin suprafaa median i
grosimea, care preiau ncrcri perpendiculare pe planul lor median i i transmit
reazemelor lineare (grinzi, zidrie, diafragme) sau punctuale (stlpi)
Sau
O plac este un element a carui dimensiunie minim n planul su este mai mare sau
egal cu de 5 ori grosimea (b,leff5h)
3.1. Conformarea i calculul plcilor

3.1.2. Forme
Ptrate Dreptunghulare Triunghiulare Trapezoidale Oblice Circulare Inelare
3.1.3. Tehnologia de execuie

Din punct de vedere a tehnologiei de execuie:
Monolite
Prefabricate
Mixte
3.1.4. Comportare mecanic

- Armate pe o direcie
l1
0.5
l2
l2
l2
l1
- Armate pe dou direcii:
l1
2
l2
l1
l2
l1
directie de calcul si armare
0.5
l1
2
l2
3.1.5. Conformare structural

a. Distribuia materialului n seciune
Plci izotrope
Plci anizotrope (de obicei ortotrope) plci cu nervuri dese
b. Continuitii
pereti
pereti
grinzi
Plci independente
Plci continui
3.1.6. Rezemri, mod de armare

A. Reazeme liniare - Plci armate pe o direcie
a.
c.
e.
b.
d.
f.
latura libera
latura rezemata
latura ncastrata
B. Reazeme liniare - Plci armate pe dou direcii
a.
b.
c.
d.
e.
f.
latura libera
latura rezemata
latura ncastrata
C. Reazeme punctuale plci armate pe 2 direcii

- Plci rezemate pe stlpi
- Plci prefabricate n faza de manipulare i montaj
3.1.7. Deschideri de calcul SR EN 1992-1-1

leff ln a1 a2
ln
este distana ntre feele reazemelor (lumina) ;
a1 i a2 se determin la fiecare extremitate n funcie de modul de rezemare
t
limea elementului de reazem
t
Reducerea momentului calculat pe reazem: M Ed FEd ,sup 8
n care
FEd,sup este valoarea de calcul a reaciunii din reazem.
a) Elemente simplu rezemate
(b) Elemente continue
3.1.7. Deschideri de calcul SR EN 1992-1-1
(c) Reazeme considerate ca

ncastrri perfecte
(e) Consol.
(d) Prezena unui aparat de reazem
3.1.7. Deschideri de calcul STAS 10107/1-90
hp
2
b
2
3.1.8. Prevederi generale privind calculul plcilor

conform SR EN 1992-1-1
Armturi de ncovoiere (logitudinale)
1. Pentru procentul minim i procentul maxim de armare :
As ,min
f
0.26 ctm bt d
f yk
As ,min 0.0013bt d
As ,max 0.04 Ac
n care:
bt este notat limea medie a zonei ntinse; pentru o grind
T a crei talp superioar este comprimat, numai limea
inimii este luat n considerare la calculul lui bt
fctm valoarea medie a rezistenie la ntindere direct a
betonului, determinat n funcie de clasa de rezisten
corespunztoare conform tabelului 3.1 din SR EN 1992-1-1
n plcile unidirecionale se prevd armturi transversale secundare reprezentnd cel

puin 20% din armturile principale.
n vecintatea reazemelor nu sunt necesare armturi transversale pe barele principale
superioare cnd nu exist un moment ncovoietor transversal.

conform SR EN 1992-1-1
2. Distana ntre bare nu se recomand s fie mai mare de smax,slabs:
Valoarea recomandat smax,slabs este

- pentru armturile principale, smax,slabs = 3h 400 mm, n care h este grosimea total a plcii;
- pentru armturile secundare, smax,slabs = 3,5h 450 mm.
n zonele solicitate de ncrcri concentrate sau n zonele de moment maxim, aceste prevederi devin
respectiv :
pentru armturile principale, smax,slabs = 2h 250 mm
pentru armturile secundare, smax,slabs = 3h 400 mm
3. Armarea plcilor n vecintatea reazemelor

n plcile simplu rezemate trebuie prelungite pn la reazem jumtate din armturile calculate n travee
i acestea trebuie s aib lungimea de ancorare de calcul
Cnd n lungul unei laturi a plcii se produce o ncastrare parial, dar aceasta nu este luat n calcul,
armturile superioare se recomand s fie capabile s reziste la cel puin 25% din momentul maxim al
traveei adiacente.
Aceste armturi se recomand s fie prelungite pe o lungime de cel puin 0,2 ori lungimea traveei
adiacente, msurat de la faa reazemului, s fie continue n dreptul reazemelor intermediare i s fie
ancorate la reazemele marginale.
Pe reazemul marginal momentul de echilibrat poate fi redus pn la 15% din momentul maxim al
traveei adiacente.

SR EN 1992-1-1
4. Armturi de col
Cnd alctuirea constructiv pe un reazem este astfel nct ridicarea plcii ntr-un col este
mpiedecat, se prevd armturi corespunztoare.
5. Armturi la marginile libere

n lungul unei laturi libere (nerezemat) a unei plci n mod normal sunt prevzute armturi
longitudinale i transversale, dispuse de regul ca n figura.
Armturile curente prevzute pentru o plac pot ine loc de armturi de margine:

SR EN 1992-1-1
6. Armturi pentru for tietoare
Cnd sunt prevzute armturi de for tietoare ntr-o plac, grosimea acesteia se recomand s fie cel
puin egal cu 200 mm
Valoarea minim a armturii de for tietoarese definete astfel:
w ,min ( 0,08 fck ) / f yk
n plcile la care |VEd| 1/3 VRd,max , armturile de for tietoare pot consta numai din bare ridicate sau
din etrieri sau agrafe.
VRd,max - este valoarea de calcul a forei tietoare maxime ce poate fi preluat de element,
nainte de zdrobirea bielelor comprimate
Distana maxim ntre etrieri sau agrafe este indicat de :
smax = 0,75d(1+cot )
care a este nclinarea armturilor de for tietoare
Distana maxim longitudinal a barelor nclinate este indicat de :
smax = d
Distana transversal maxim ntre armturile de for tietoare se limiteaz la 1,5d.

SR EN 1992-1-1
7. ntreruperea armturilor longitudinale ntinse
n toate seciunile se prevede o cantitate de armtur suficient pentru a rezista la nfurtoarea
efortului de ntindere care acioneaz, incluznd efectul fisurilor nclinate n inimi i tlpi.
Pentru elementele fr armturi de for tietoare, Ftd poate fi estimat decalnd curba nfurtoare a
momentelor cu o distan al = d
Rezistena barelor pe lungimea lor de ancorare poate fi luat n considerare presupunnd o variaie
liniar a efortului (a se vedea figura). n mod acoperitor, contribuia acestei lungimi de ancorare poate
fi neglijat.
Lungimea de ancorare a unei bare ridicate care contribuie la rezistena la for tietoare nu este mai
mic de 1,3 lbd n zona ntins i de 0,7 lbd n zona comprimat. Aceast lungime este msurat
ncepnd de la punctul de intersecie al axei barei ridicate i al axei barelor longitudinale.

SR EN 1992-1-1
A - nfurtoarea lui MEd/z + NEd

B - efort de ntindere (solicitare) Fs
C - efort de ntindere (rezisten) FRs
Prezentarea ntreruperii armturilor

longitudinale, innd seama de efectul
fisurilor nclinate i de rezistena
armturilor pe lungimea lor de
ancorare

SR EN 1992-1-1
8. Ancorarea armturilor inferioare la reazemele marginale
La nivelul reazemelor considerate n calcul ca nencastrate sau slab ncastrate aria armturilor inferioare
este cel puin b 2 ori aria armturilor prezente n travee. Valoarea recomandat este b 2 = 0,25.
Lungimea de ancoraj este lbd (lungimea de ancorare de calcul), msurat de la linia de contact ntre
grind i reazem. Presiunea transversal pentru un reazem direct poate fi luat n considerare.
Ancorarea
armturilor
inferioare pe
reazemele
marginale
a) Reazem direct :
Grind rezemnd pe
un zid sau stlp
b) Reazem indirect :
Grind ncastrat
n alt grind

SR EN 1992-1-1
8. Ancorarea armturilor inferioare la nivelul reazemelor intermediare
Se aplic aria seciunii armturilor de la reazemele marginale
Lungimea de ancorare nu trebuie s fie mai mic de 10f n cazul barelor drepte,
dect diametrul dornului n cazul ciocurilor la bare cu diametrul mai mare sau egal cu 16 mm,
sau de dou ori diametrul dornului n celelalte cazuri.
n documentele contractuale se specific armturile cerute pentru a rezista momentelor pozitive
eventuale (de exemplu: tasri de reazeme, explozii etc.). Aceste armturi sunt continue, ceea ce
se poate realiza cu ajutorul suprapunerilor
Ancorarea pe reazemele intermediare
3.1.8. Metode de analiz - SR EN 1992-1-1

A. Analiz liniar elastic
Calculul elementelor la stri limit de serviciu i la stri limit ultime poate fi efectuat pe baza unei analize
liniare bazat pe teoria elasticitii.
Analiza liniar poate fi utilizat pentru determinarea solicitrilor, cu respectarea ipotezelor urmtoare:
i) seciuni nefisurate;
ii) relaii efort-deformaie liniare; i
iii) valori medii ale modulului de elasticitate.
Pentru efectele deformaiilor din temperatur, tasrilor i contraciei la starea limit ultim (SLU), se poate
admite o rigiditate redus, corespunztoare seciunilor fisurate, neglijnd participarea betonului ntins, dar innd
seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limit de serviciu (SLS), se recomand s se considere o evoluie
gradual a fisurrii.

B. Analiz liniar elastic cu redistribuire limitat a momentelor
Trebuie luat n calcul influena oricrei redistribuiri a momentelor asupra tuturor aspectelor proiectrii.
Analiza liniar elastic cu redistribuire limitat a momentelor poate fi utilizat pentru verificarea elementelor
structurale la SLU.
Momentele la starea limit ultim, determinate printr-o analiz liniar elastic pot fi redistribuite, cu condiia ca
noua distribuie de momente s continue s echilibreze ncrcrile aplicate.
La plci (i grinzi) continue :
a) solicitate n principal la ncovoiere i
b) al cror raport ntre deschiderile adiacente este cuprins ntre 0,5 i 2,
se poate face o redistribuire a momentelor ncovoietoare fr verificarea explicit a capacitii de rotaie, cu
condiia ca :
cu :
raportul dintre momentul dup redistribuire i momentul elastic
xu nlimea axei neutre la starea limit ultim dup redistribuire
d nlimea util a seciunii
Valorile recomandate sunt k1 = 0,44, k2 = 1,25(0,6+0,0014/cu2), k3 = 0,54, k4 = 1,25(0,6+0,0014/cu2), k5 = 0,7 i k6 = 0,8.

cu2 este deformaia ultim a seciunii
Se recomand s nu se efectueze redistribuiri n cazul n care capacitatea de rotire nu poate fi stabilit n mod
sigur (de exemplu la colurile cadrelor precomprimate).

C. Analiza plastic
Metodele bazate pe analiza plastic nu trebuie utilizate dect pentru verificrile la SLU.
Ductilitatea seciunilor critice trebuie s fie suficient pentru ca mecanismul dorit s se produc.
Se recomand ca analiza plastic s fie bazat pe metoda static (limita inferioar de plasticitate) sau pe metoda
cinematic (limita superioar de plasticitate).
Efectele ncrcrilor anterioare pot fi, n general, neglijate i se poate admite o cretere monoton a intensitii
ncrcrilor.
Ductilitatea cerut poate fi considerat suficient, fr verificare explicit dac ansamblul condiiilor de mai jos este
verificat :
i) aria seciunii armturilor ntinse este limitat n aa fel nct oricare ar fi seciunea considerat
xu/d 0,25 pentru betoane de clas de rezisten C50/60
ii) armturile pentru beton armat aparin fie clasei B, fie clasei C
iii) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare i momentele din cmp este cuprins ntre 0,5 i 2.
Atunci cnd se efectueaz analiza plastic a plcilor, se recomand s se in seama de orice neuniformitate a
armrii, de forele din armturile ce mpiedic ridicarea colurilor i de torsiunea n lungul laturilor libere.
Metodele plastice pot fi extinse la plci a
cror seciune nu este plin (plci nervurate,
sau cu goluri) dac acestea au o comportare
similar unei plci pline, n special n ceea
ce privete efectele torsiunii.
Rotirea plastic s a unei seciuni drepte de beton armat n cazul unei grinzi sau al unei plci continue armate pe o direcie

D. Analiza ne-liniar
Metodele de analiz ne-liniar pot fi utilizate att pentru SLU ct i pentru SLS, dac echilibrul i
compatibilitatea sunt verificate i dac se admite o comportare ne-liniar adecvat pentru materiale.
Calculul poate fi de ordinul 1 sau de ordinul 2.
La starea limit ultim, se verific dac seciunile critice locale au capacitatea de a rezista la toate
deformaiile neelastice rezultate din calcul, innd seama n mod corespunztor de incertitudini.
Pentru structuri supuse n principal la ncrcri statice, efectele ncrcrilor anterioare pot fi, in general,
neglijate i se poate admite o cretere monoton a intensitii ncrcrilor.
Caracteristicile materialelor care se introduc n analizele neliniare trebuie s reflecte rigiditatea lor n mod
realist i s in seama, n acelai timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare. Trebuie utilizate
doar formate de calcul valabile n domeniile de aplicare corespunztoare.
3.1.8. Metode de analiz - STAS 10107/1-90

A. Analiz n domeniul elastic
B. Analiz simplificat n domeniul plastic
C. Analiz n domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului n domeniul

elastic
SLU:
- domeniul elastic
- simplificat n domeniul plastic
- n domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului n domeniul plastic
SLUO:
- domeniul elastic
SLEN:
-domeniul elastic
CBA I.
Curs nr. 4.

Calculul plcilor monolite independente armate pe dou direcii
1. Metode de analiz - SR EN 1992-1-1
2. Metode de analiz - STAS 10107/1-90
3. Metode de calcul al placilor plane
Analiz n domeniul elastic metoda fasiilor

Analiz simplificat n domeniul plastic metoda benzilor
Analiz n domeniul plastic metoda echilibrului la limita
4.1. Metode de analiz - SR EN 1992-1-1

A. Analiz liniar elastic
Calculul elementelor la stri limit de serviciu i la stri limit ultime poate fi efectuat pe baza unei analize
liniare bazat pe teoria elasticitii.
Analiza liniar poate fi utilizat pentru determinarea solicitrilor, cu respectarea ipotezelor urmtoare:
i) seciuni nefisurate;
ii) relaii efort-deformaie liniare; i
iii) valori medii ale modulului de elasticitate.
Pentru efectele deformaiilor din temperatur, tasrilor i contraciei la starea limit ultim (SLU), se poate
admite o rigiditate redus, corespunztoare seciunilor fisurate, neglijnd participarea betonului ntins, dar innd
seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limit de serviciu (SLS), se recomand s se considere o evoluie
gradual a fisurrii.

B. Analiz liniar elastic cu redistribuire limitat a momentelor
Trebuie luat n calcul influena oricrei redistribuiri a momentelor asupra tuturor aspectelor proiectrii.
Analiza liniar elastic cu redistribuire limitat a momentelor poate fi utilizat pentru verificarea elementelor
structurale la SLU.
Momentele la starea limit ultim, determinate printr-o analiz liniar elastic pot fi redistribuite, cu condiia ca
noua distribuie de momente s continue s echilibreze ncrcrile aplicate.
La plci (i grinzi) continue :
a) solicitate n principal la ncovoiere i
b) al cror raport ntre deschiderile adiacente este cuprins ntre 0,5 i 2,
se poate face o redistribuire a momentelor ncovoietoare fr verificarea explicit a capacitii de rotaie, cu
condiia ca :
xu
, pentru
d
x
k3 k 4 u , pentru
d
k1 k 2
f ck 50MPa
f ck 50MPa
cu :
raportul dintre momentul dup redistribuire i momentul elastic
xu nlimea axei neutre la starea limit ultim dup redistribuire
d nlimea util a seciunii
Valorile recomandate sunt k1 = 0,44, k2 = 1,25(0,6+0,0014/cu2), k3 = 0,54, k4 = 1,25(0,6+0,0014/cu2), k5 = 0,7 i k6 = 0,8.

cu2 este deformaia ultim a seciunii
Se recomand s nu se efectueze redistribuiri n cazul n care capacitatea de rotire nu poate fi stabilit n mod
sigur (de exemplu la colurile cadrelor precomprimate).
4.1 Metode de analiz - SR EN 1992-1-1

C. Analiza plastic
Metodele bazate pe analiza plastic nu trebuie utilizate dect pentru verificrile la SLU.
Ductilitatea seciunilor critice trebuie s fie suficient pentru ca mecanismul dorit s se produc.
Se recomand ca analiza plastic s fie bazat pe metoda static (limita inferioar de plasticitate) sau pe metoda
cinematic (limita superioar de plasticitate).
Efectele ncrcrilor anterioare pot fi, n general, neglijate i se poate admite o cretere monoton a intensitii
ncrcrilor.
Ductilitatea cerut poate fi considerat suficient, fr verificare explicit dac ansamblul condiiilor de mai jos este
verificat :
i) aria seciunii armturilor ntinse este limitat n aa fel nct oricare ar fi seciunea considerat
ii) armturile pentru beton armat aparin fie clasei B, fie clasei C
iii) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare i momentele din cmp este cuprins ntre 0,5 i 2.
Atunci cnd se efectueaz analiza plastic a plcilor, se recomand s se in seama de orice neuniformitate a
armrii, de forele din armturile ce mpiedic ridicarea colurilor i de torsiunea n lungul laturilor libere.
Metodele plastice pot fi extinse la plci a
cror seciune nu este plin (plci nervurate,
sau cu goluri) dac acestea au o comportare
similar unei plci pline, n special n ceea
ce privete efectele torsiunii.
Rotirea plastic s a unei seciuni drepte de beton armat n cazul unei grinzi sau al unei plci continue armate pe o
direcie

D. Analiza ne-liniar
Metodele de analiz ne-liniar pot fi utilizate att pentru SLU ct i pentru SLS, dac echilibrul i
compatibilitatea sunt verificate i dac se admite o comportare ne-liniar adecvat pentru materiale.
Calculul poate fi de ordinul 1 sau de ordinul 2.
La starea limit ultim, se verific dac seciunile critice locale au capacitatea de a rezista la toate
deformaiile neelastice rezultate din calcul, innd seama n mod corespunztor de incertitudini.
Pentru structuri supuse n principal la ncrcri statice, efectele ncrcrilor anterioare pot fi, in general,
neglijate i se poate admite o cretere monoton a intensitii ncrcrilor.
Caracteristicile materialelor care se introduc n analizele neliniare trebuie s reflecte rigiditatea lor n mod
realist i s in seama, n acelai timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare. Trebuie utilizate
doar formate de calcul valabile n domeniile de aplicare corespunztoare.

D. Metode practice de calcul
EC2 nu pune la dispozitia proiectantilor metode practice de calcul ci numai metode generale, cu
regului si limitari
Calculul placilor continue armate pe o directie
Placile continue armate pe o directie pot fi calculate ca si grinzi continue ca aplicarea
regulilor mecanicii constructiilor
unde: l= deschiderea efectiva; F incarcarea de calcul F=1,35gk+1,5qk[N/m].

Calculul simplificat in domeniul plastic se poate efectua in cazul utilizarii armaturilor de
ductilitate ridicata (clasaH) si daca raportul x/d<0,25

Calculul placilor armate pe doua directii independente, rezemate pe laturi, cu colturile fixate
Calculul pentru aceste placi utilizeaza coeficienti rezultati din calculul plastic.
Momentele de calcul se obtin pe baza relatiilor:

M Sdx b sx Fl x2 , si; M Sdy b sy Fl x2
Fortele taietoare maxime se estimeaza cu relatiile:
VSdx bVx Fl x , si;VSdy bVy Fl x

Unde valorile lui M si V sunt momentele respectiv fortele taietoare pe unitatea de latime pe zona centrala a placii
Descarcarea placilor pe reazeme se apreciaza a se face pe 3/4 din lungimea laturilor

Calculul placilor continue armate pe doua directii
Placile se calculeaza tinandu-se seama de incarcarile, dimensiunile si modurile de rezemare
ale fiecarui panou de placa, utilizand cofeicenti din tabele
Momentele rezultate sunt acceptabile cand incarcarile pe panourile adiacente sunt aproximativ
egale si deschiderile pe orice directie sunt aproximativ egale.
Daca conditiile nu sunt respectate sunt necesare corectii

Calculul placilor continue armate pe doua directii
Pentru corectii se utilizeaza urmatorul procedeu:
1.
2.
Se calculeaza momentele pe reazeme cu tabele, pentru toate panourile placii pe o directie, considerand
valorile pentru momente de incastrare perfecta
Considerand diagrama de momente parabolica se corecteaza momente in campuri in concordanta cu
valorile modificate ale reazemelor
M st
M S1 M Sr
2
M sc
unde MS1;MSr sunt momentele stanga dreapta, respctiv MSc momentul in mijlocul deschiderii.
4.2. Metode de analiz - STAS 10107/1-90

B. Analiz simplificat n domeniul plastic
C. Analiz n domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului n domeniul elastic
SLU (starea limita ultima):
- domeniul elastic
- simplificat n domeniul plastic
- n domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului n domeniul plastic
SLUO(starea limita ultima de oboseala):
- domeniul elastic
SLEN(starea limita de exploatare normala):
-domeniul elastic
4.3. Metode de calcul al placilor plane


A.
Analiz n domeniul elastic

A.
Tx Ty
q 0
-Ecuatii de echilibru static: M y M xy
Ty 0
M
M yx
x
Tx 0
x
y
Metoda Analitica
2 M xy 2 M y
2M x
2
q
x 2
xy
y 2
-Ecuatii geometrice:
-Ecuatii fizice:
w
x
w
v z
y
u z
2w
2w
M x D 2 2
y
x
2w
2w
M y D 2 2
x
y
2w
M xy D1
xy
Et 3
D
1 2
rigiditate a
cilindrica
12
E mod ulul
de elasticita te
coeficient ul
lui
Poisson
placii

A.
Prin transformari succesive ecuatia de echilibru devine:

4w
4w
4w
q
,
x 4
x 2 y 2 y 4
D
sau
prescurtat :
q
D
Cu solutiile:
M 1, 2
Mx My
2
Mx My
M xy2

2
Iar directiile traiectoriilor principale ortogonale sunt definite de:
tg 2
2M xy
Mx My

A.
Metoda aproximativa prin impartirea placii in fasii pe ambele directii

Ecuatia de echilibru cu neglijarea
momentelor de torsinue
2
2M x M y
q;
x 2
y 2
Se poate desparti
2M
x
qx
2
x
2M
y
q y
2
y
Cu conditia:
qx q y q

A.
Placa se poate interpreta ca doua familii de fasii ortogonale:
wx wy
Prin considerarea unei incarcari uniform distribuite q rezulta: wx

Rezolvarea sistemului de ecuatii conduce la:
q x q
q y (1 )q
respectiv ,
q x l x2
Mx
;
kx
My
q y l y2
ky
Unde termenii k sunt functie de conditiile de rezemare
x qxl x4
EI
wy
y q y l y4
EI

Simplificarile presupuse in calcul necesita reducerea valorilor obtinute datorita influentei
reciproce a fasiilor invecinate neluate in calcul.
Momentele rezultate in camp:
ql x2
M cx ix M x
K ix
M cx iy M y
Coeficientii de corectie au forma:

5 2
, cazul 1
6 1 4
5 2
1
, cazul
6
18 1 4
ql y2
K iy
1x 1 y 1
6x 6 y
Momentele pe reazem au valoarile:
cu
ly
lx
ql x2
M rx
rx
ql y2
ry placa incastrata respectiv simplu rezemata

Coeficientii r, avand valoarea 12, sau 8Mpentru
r
y
Metoda fiilor
1. Plac simplu rezemat pe tot conturul:
l1
M1
l2
l2
; M 1 11 q l12 ; M 2 12 q l22 ;
l1
q1 b11 q; q2 b12 q
M2
q2
q1
Metoda fiilor
2. Plac simplu rezemat pe trei laturi i ncastrat pe a patra latur:
l1
M'1
l2
l1
M1
M1
l2
M2
M2
q2
q2
M'2
q1
q1
Dac latura ncastrat este paralel cu l2:

Dac latura ncastrat este paralel cu l1:
l
2 ; M 1 21 q l12 ; M 2 22 q l22 ; q1 b 21 q; q2 b 22 q ' l1 ; M q l 2 ; M q l 2 ; q b q; q b q
1
21
1
2
22
2
1
21
2
22
l1
l
M 1'
q1 l
8
2
1
q2 l22
M
8
'
2
Metoda fiilor
3. Plac simplu rezemat pe dou laturi paralele i ncastrat pe celelate:
l1
l1
M''2
M'1
l2
M1 M''1
M1
l2
M2
M2
q2
q2
M'2
q1
q1
Dac laturile ncastrate sunt paralele cu l2:

Dac laturile ncastrate sunt paralele cu l1:
l
2 ; M 1 31 q l12 ; M 2 32 q l22 ; q1 b 31 q; q2 b 32 q ' l1 ; M q l 2 ; M q l 2 ; q b q; q b q
1
31
1
2
32
2
1
31
2
32
l1
l
M 1' M 1''
q1 l
12
2
1
q2 l22
M M
12
'
2
''
2
Metoda fiilor
4. Plac simplu rezemat pe dou laturi care se intersecteaz i ncastrat pe celelate:
l1
M'1
l2
M1
l2
; M 1 41 q l12 ; M 2 42 q l22 ;
l1
q1 b 41 q; q2 b 42 q
M2
q2
M'2
q1
q1 l12
q2 l22
''
M
;M2
8
8
'
1
Metoda fiilor
5. Plac ncastrat pe trei laturi i simplu rezemat pe a patra:
l1
l1
M''2
M'1
l2
M1 M''1
M'1
l2
M2
q2
M'2
M1
M2
q2
M'2
q1
q1
Dac latura simplu rezemat este paralel cu l1:

l
2 ; M 1 51 q l12 ; M 2 52 q l22 ; q1 b 51 q; q2 b 52 q
l1
Dac latura simplu rezemat este paralel cu l2:

l
' 1 ; M 1 51 q l12 ; M 2 52 q l22 ; q1 b 51 q; q2 b 52 q
l2
q1 l12
q2 l22
'
M M
;M2
;
12
8
q1 l12
q2 l22
'
''
M
;M2 M2
8
12
'
1
''
1
'
1
Metoda fiilor
6. Plac ncastrat pe tot conturul:
l1
M''2
M'1
l2
l2
; M 1 61 q l12 ; M 2 62 q l22 ;
l1
q1 b 61 q; q2 b 62 q
M1 M''1
q1 l12
q2 l22
'
''
M M
;M2 M2
12
12
'
1
M2
q2
M'2
q1
''
1

B.
Analiz simplificat n domeniul plastic
Metoda Benzilor
Considerand o placa patrata
simplu rezemata
qx q y 0,5q
Fiecare banda unitara va fi supusa:
0,5ql 2 ql 2
Mx
0,0625ql 2 M y ,
8
16
rezulta
q
16M x
l2

B.
Analiz simplificat n domeniul

plastic
Metoda Benzilor
Momentele incovoietaore maxime:
banda
1:
banda
2:
l l ql 2
M x1 0,5q
;
4 8 64
ql 2 0,5ql 2 5ql 2
M x2
64
8
64
Fiecarui tip de banda ii corespunde o latime de

0,5l;
Atunci:
3ql 2
Mx
0,047ql 2 ,
64
si,
q
64M x
3l 2

plastic
B.
Metoda Benzilor
La impartirea placii dupa cele doua diagonale
in sectiunea y=l/2 avem momentul maxim:
ql 2
Mx
8
Iar intr-o sectiune oarecare:
qy 2
Mx
2
Momentul incovoietor mediu este:
4
ql 2
2
M x 0,125q 0,5l
0,416ql 2 ;
3
24
si
q
24M
l2

B.
Metoda Benzilor

B.
Metoda Echilibrului la Limita
Etapele calcului:
Identificarea tuturor mecanismelor de cedare

Determinarea incarcarilor de referinta corespunzator fiecarui mecanism, folosid ecuatia lucrului
mecanic virtual: Le+Li=0
Alegerea celei mai mici incarcari obtinute
Ipoteze simplificatoare:
Se neglijeaza deformatiile elastice, portiunile de placa se considera plane

Liniile de rupere se considera drepte
Intre doua portiuni de placa linia de rupere trece prin intersectia axelor
Conturul portiunilor de placa trebuie sa fie convex
In lungul liniei de rupere sectiunea se plastifica in intregime, momentul de incovoiere este egal cu
cel la limita.

B.

plastic
Metoda Echilibrului la Limita

Ecuatia de echilibru este:
ql 3 (3l x l x )
2( M cx M cy ) M rx M rx' M ry M ry'
12
In cazul particular al unei placi patrate

simplu rezemate rezulta:
ql 3 (3l x l x )
2( M cx M cy ) 4 M cx ;
12
ql x3
M cx
;
24
si
q
24M cx
l x3
4.4. Metode de analiz

SLU (starea limita ultima) calculul se efectueaza considerand E constant:
1. domeniul elastic:
placi solicitate de incarcari tehnologice cu caracter dinamic
placi continue sau independente care au cel putin o latura incastrata si raportul intre incarcarile de
lunga durata si cele de exploatare mai mare decat 0,75
cand nu se poate aplica metoda calcului simplificat in domeniul plastic
2. simplificat n domeniul plastic
in majoritatea cazulrilor
3. n domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului n domeniul plastic
cand rezluta prin calcule avantaje de natura tehnico-economice
SLUO (starea limita ultima de oboseala):
1. domeniul elastic
placi solicitate de incarcari tehnologice cu caracter dinamic

SLEN (starea limita de exploatare normala):
1.domeniul elastic:
placi la care conditia se aspect si protectie a armaturii impotriva coroziunii este esentiala, placi in
contact cu apa, este necesar verificarea la deschiderea fisurilor
placi la care deformatiile execsive pot duce la dereglari al functionalitatii, avarierea peretilor, senzatii
neplacute, este necsesara verificarea la starea limita de deformatie
CBA I.
Curs nr. 5.

Calculul plcilor monolite continue armate pe dou direcii
Plci cu goluri tehnologice sau funcionale

Plci acionate de fore concentrate
Plci plane prefabricate din beton armat
Calculul plcilor din beton pe baza prevederilor EC2

Calculul seciunilor de plac
5.1. Calculul plcilor monolite continue armate pe dou direcii

Plci cu raportul laturilor l1/l22; pot avea tipurile de rezemare ale plcilor independente; au
continuitate pe una sau dou direcii; se utilizeaz la majoritatea planeelor din b.a. monolit.
5.1.1. Calculul static n domeniul elastic
5.1.1.1. Plci continui avnd l1i0.7l1max i l2i0.7l2max , p cu mai multe scheme de ncrcri
l yj
l xi
x
p (kN/m)
g (kN/m)
g (kN/m)
g (kN/m)
p (kN/m)
p+g (kN/m)
Fiecare panou lucreaz

conform rezemrii,
dimensiunilor i ncrcrilor
directe, dar este influenat i de
ncrcrile de pe panourile
adiacente.
ncrcri convenionale de
calcul:
q' g
q"
p
2
p
2
5.1. Calculul
n domeniul
elastic
- Pe baza astatic
dou scheme
convenionale
de calcul
Determinarea momentelor maxime si minime n cmpuri:
q' (kN/m)
y1
q' (kN/m)
Mi
x1
Mij
l yj
sir i
y1
Mij
y1
ij
l xi
x
M ijx ( y ) max M ijx ( y )1 M ijx ( y ) 2
q' (kN/m)
x1
Mi
sir j
x1
Mij
M ijx ( y ) min M ijx ( y )1 M ijx ( y ) 2 , i 1, n, j 1, m
5.1. Calculul static n domeniul elastic

+q'' (kN/m)
-q'' (kN/m)
y2
Mi
sir i
y2
-Mij
x2
Mij
l yj
y2
+M ij
y2
Mij
-q'' (kN/m)
+q'' (kN/m)
l xi
x
+q'' (kN/m)
+q'' (kN/m)
-q'' (kN/m)
M ijx ( y ) max M ijx ( y )1 M ijx ( y ) 2
-q'' (kN/m)
x2
Mi
sir j
x2
+M ij
x2
-M ij
M ijx ( y ) min M ijx ( y )1 M ijx ( y ) 2 , i 1, n, j 1, m

Determinarea momentelor maxime pe reazeme
q'' (kN/m)
j,st2
Mx1,2
j,dr2
j,st2
Mx1,2
Mx1,2
b.)
j,dr2
Mx1,2
l yj
l x1
l xi
l xi+1
q'' (kN/m)
y
x
j,st2
Mx1,2
j,dr2
Mx1,2
q'' (kN/m)
j,st2
Mx1,2
Se determin prin considerarea a dou scheme convenionale

de rezemare pentru cele dou panouri adiacente reazemului
respectiv
j,dr2
Mx1,2
j , max
xi ,i 1
i , max
yj , j 1
1
j , st 2
j , dr 2
M xij ,,sti 11 M xij ,,dr
i 1 M xi ,i 1 M xi ,i 1
, i 1, n 1, j 1, m
M yji , st, j11 M yji ,dr, j11 M yji , st, j21 M yji ,dr, j 21
2
, j 1, n, j 1, m 1

5.1.2. Plci continui avnd l1i0.9l1max i l2i0.9l2max , p cu mai multe scheme de ncrcri
Momentele maxime i minime n cmpuri se determin n mod identic ca i n cazul anterior
Determinarea momentelor maxime pe reazeme
Deschiderile de calcul se iau egale cu semisuma deschiderilor adiacente fiecrui reazem
a. Pentru un singur rnd de plci:
x1,max
x1,max
M1,2
Mi,i+1
l y1
l x1
x
l xi
1
b 31 q l x2
10
1
M b b 31 q l x2
12
Ma
l xi+1
q g p[kN / m 2 ]

b. Pentru dou rnduri de plci:
x2,max
x2,max
M1,2
Mi,i+1
l y2
y1,max
yi,max
M1,2
M1,2
x1,max
x1,max
M1,2
Mi,i+1
l y1
l x1
l xi
l xi+1
x
1
M a b 51 q l x2
10
1
M b b 51 q l x2
12
1
M c b 42 q l y2
8
1
M d b 52 q l y2
8
Deschiderile de calcul se iau egale cu semisuma

deschiderilor adiacente fiecrui reazem

3. Pentru trei rnduri de plci:
x3,max
x3,max
M1,2
Mi,i+1
l y3
y1,max
yi,max
M2,3
M2,3
x2,max
x2,max
M1,2
Mi,i+1
l y2
y1,max
yi,max
M1,2
M1,2
x1,max
x1,max
M1,2
Mi,i+1
l y1
l x1
l xi
l xi+1
x
1
b 51 q l x2
10
1
M b b 51 q l x2
12
Ma
1
b 61 q l x2
10
1
M d b 61 q l x2
12
Mc
1
b 52 q l y2
10
1
M f b 62 q l y2
10
Me
Deschiderile de calcul se iau egale cu semisuma deschiderilor adiacente fiecrui reazem.

Valorile coeficenilor de influen se iau din tabel
5.1.a Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului

limit
q = g + p (kN/m)
Se cunoate geometria i ncrcarea total de calcul q=g+p.

Se poate scrie ecuaia de echilibru (metoda echilibrului limit - coninnd 6 momente plastice
necunoscute) pentru fiecare panou.
Pi-1,j
l yj
l xi-1
x
Pi,j
l xi
q = g + p (kN/m)
Pi+1,j
l xi+1
5.1.a Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului

limit
Ecuaia de echilibru pentru fiecare panou:
'
''
'
''
1
2
( g p)(3 lmax lmin )lmin
2 (M 1 M 2 ) M 1 M 1 M 2 M 2
12
lmax
Latura mare a plcii
lmin
Latura mic a plcii
M 1, M 2
Momente capabile n cmp, pe cele dou direcii, determinate pe toat
'
''
'
''
M 1 , M 1 , M 2, M 2
limea plcii
Momente capabile pe reazeme determinate pe toat lungimea acestora
Toate momentele capabile se determin lund n considerare armturile

intersectate de liniile de curgere corespunztoare.
5.1.a Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda

echilibrului limit
Axaij
A'aijx
M"ijy
M'ijx
A"aijy
Ayaij
A"aijx
M
l yj
Pentru panourile Pij, calculul ariilor de armtur se

efectueaz considernd urmtoarele rapoarte
dintre momentele ncovoietoare:
x
ij
M"ijx
M ijy
M' ijy
l xi
A'aijy
-Raportul dintre valorile Mijx/Mijy se ia n funcie de

raportul =lyj/lxj
-dac deschiderile adiacente unui reazem studiat
sunt egale (ex. lxi-1=lxi), raportul Mijx/Mijy se ia
0.50
-dac deschiderile adiacente unui reazem studiat
difer ntre ele cu 30% (ex. lxi-1=0.70 x lxi), raportul
Mijx/Mijy se ia 0.80
- dac deschiderile adiacente unui reazem studiat
nu sunt egale i difer ntre ele cu mai puin de
30% (ex. lxi-1>0.70 x lxi), raportul Mijx/Mijy se
stabilete prin interpolare liniar ntre valorile 0.50
i 0.80.
Odat determinate momentele ncovoietoare n cmpuli pe reazemele panoului Pij, se

determin ariile de armtur corespunztoare.
Cunoscnd ariile de armtur pentru reazemele panoului Pij, se reia calculul panourilor
adiacente, pn la determinarea ariilor de armtur pentru toate panourile plcii.
5.1.b Calculul static n domeniul plastic prin modificarea rezultatelor

calculului static n domeniul elastic
Momentele de calcul pe reazeme se determin cu formulele:
, max
M ixj,i 1 k p M ixje
, i 1, n 1, j 1, m
,i 1
M jyj, j 1 k p M jyie, j ,max
1 , j 1, n, j 1, m 1
M ixj,i 1 , M jyj, j 1
kp
Momentele calculate n domeniu elastic pe reazemele plcii

Coeficientul de adaptare plastic
Determinarea momentelor ncovoitoare n cmp pe baza ecuaiei lucrului

mecanic virtual, prin metoda echilibrului limit.
Momentele de calcul rezultate n cmp sunt limitate astfel:
M ijx k p M ijex ,max
M ijy k p M ijey ,max , i 1, n, j 1, m
5.2. Plci cu goluri tehnologice sau funcionale

5.2.1. Plci cu goluri mici
Se calculeaz ca i plcile pline cu condiia ca:
- Suprafaa golurilor s nu depeasc 5% din suprafaa total a plci
- dimensiunile fiecrui gol, respectiv suma laturilor sau diametrelor golurilor decalate ntre ele
s nu depeasc 20% din lungimea laturii respective.
Barele ntrerupte de gol sunt constructive. Golul se bordeaz cu o armtur reprezentnd

suprafaa necesar din calcul a fi dispus pe zona golului
5.2. Plci cu goluri tehnologice sau funcionale

5.2.2. Plci cu goluri mari
Sunt plcile cu goluri care nu se ncadreaz n condiiile care definesc plcile cu goluri mici.
P1
P3
P1
P4
P2
P3
P4
P2
Calculul exact se poate efectua cu ajutorul programelor de calcul. Pentru calcul simplificat se pot
adopta soluii i scheme simplificatoare.
La panourile din schema simplificat panourile P1 si P2 se consider ncastrate n panourile P3 i
P4, avnd o latur liber.
Panourile P3 i P4 se consider ncrcate cu reaciunile din ncastrare a panourilor P1 i P2.
5.3. Plci acionate de fore concentrate

Se utilizeaz metode aproximative de calcul.
1. Plci armate pe o direcie
ncrcarea local echivalm cu o ncrcare uniform distribuit aplicat pe o suprafa u x v.
u1 u h p 2hr
v1 v h p 2hr
Plcile armate pe o direcie se calculeaz la
momente ncovoietoare ca i grind cu limea b i
nlimea hp
l u
b max{ u1 ; 1 }
3 3
La fore tietoare limea grinzii se consider b
l u
b' max{ u1 ; 1 }
3 6
5.3. Plci acionate de fore concentrate

2. Plci armate pe dou direcii
Limea fiilor se calculeaz:
l2 u1
}
3 3
l v
b2 max{ v1 ; 1 1 }
3 3
b1 max{ u1 ;
n acest caz fiile pe cele dou direcii se vor ncrca

cu sarcinile P1 respectiv P2
P1 P2 P q u v
Valorile P1 i P2 se determin cu ajutorul ecuaiei de
continuitate:
1 2
Placa se va calcula la moment ncovoietor pentru cele
dou direcii, pentru fii avnd limea b1 respectiv b2 i
solicitate de ncrcrile P1 respectiv P2..
u1 u h p 2hr
v1 v h p 2hr
5.4. Plci plane prefabricate din beton armat
5.4.1. Domenii de utilizare, Tipuri, Criterii de prefabricare

Clasificare:
Plci armate pe o singur direcie
- Simplu rezemate
- continuizate pe reazeme
Plci armate pe dou direcii
- Simplu rezemate
- continuizate pe reazeme
- panouri mari
- semipanouri
- fii n dou sau trei straturi
- fii cu seciune plin

- fii n dou sau trei straturi
- fii cu goluri
- fii cu seciune plin
- fii cu corpuri de umplutur
- fii cu goluri

5.4.2. Detalii de rezemare, mbinri
Clasificarea mbinrilor:
a. Dup modul de execuie
-mbinri umede (petrecerea sau sudarea armturii + umplerea rostului cu beton)
-mbinri uscate (piese metalice nglobate)
-mbinri mixte (combinaie a celor dou tipuri de mbinri)
b. Dup comportarea static:
- mbinri cu continuitate (rigide)
- mbinri fr continuitate (articulaii)
- mbinri cu continuitate parial
Lungimea de rezemare:
hp
L 3
lr
20mm
100
60mm

5.4.3. Plci prefabricate armate pe dou direcii

Detaliu margine pentru panourile prefabricate

Detalii de mbinare:
mbinarea plcilor pe zidrie:
mbinarea plcilor pe
diafragme:
mbinarea plcilor pe grinzi T:
-Fora tietoare este preluat

prin efectul de mpnare
-Aria necesar a armturilor
buclelor ancorate:
I
Q
Aa
f yd
Fyd tg

Rezemare fr continuitate:
Continuizarea panourilor: prin bucle

sau sudur
5.4.3. Plci prefabricate armate pe o direcie

Soluii constructive
Continuizarea pe reazeme se poate realiza prin:
-mbinarea armturilor ntinse

cu sudur sudarea direct a barelor
- sudarea cu eclise
cu bucle
- clrei dispui
n rosturi
n suprabetonare

A. mbinare prin sudur
lo/4
lo/5
10
d
ls
ls
le
sudare prin petrecere sau eclise
le = 2ls + 10 mm
ls 5d+2as

B. mbinare cu bucle
Capacitatea portant a buclei
lo/4
lo/5
este
N
Compresiunea din ncovoiere

preluat de beton.
Capacitatea portant a barei:
N
D
d
d2
4
f yd
Capacitatea portant a buclei:

N P
D
2
Pentru a nu fi depit rezistena

betonului este necesar ca:
D
f ctm , respectiv
2
D
D2
N P 2
f ctm
2
4
f yd
Dd
2 f ctm
N
5.4. Plci plane prefabricate din beton armat i

C. mbinri cu clrei n rosturi
lo/4
40 - 60 mm
10
D. mbinare cu clrei n suprabetonare mai ales n cazul planeelor predal
lo/4
suprabetonare
predala

Calculul static al placilor prefabricate prezinta o serie de particularitai:
1.
Pentru calculul in domeniul elastic
2.
Prima schema de incarcare are incarcarea conventionala de calcul: q=g+p/2, unde g este incarcarea
permanenta de calcul, aplicata inainte de intrarea in lucru a continuitatilor pe reazeme, iar p incarcarea
temporara de calcul
q=g p/2, unde g este
A doua schema de rezemare si incarcare are incarcare conventionala de calcul:
incarcarea permanenta de calcul, aplicata inainte de intrarea in lucru a continuitatilor pe reazeme, iar p
incarcarea temporara de calcul dirijata alternant gravitational si respectiv antigravitational.
Pentru calculul simplificat in domeniul plastic prin metoda echilibrului limita
La panourile independente rezemate pe patru laturi valorile rapoartelor intre momentele de calcul se
considera aceleasi ca si in cazul placilor monolite
La panourile placilor rezemate pe trei laturi valorile rapoartelor M2/M1 se considera ca si in cazul placilor
monolite, iar valorile rapoartelor M1/M1, M1/M1 si M2/M2 se ia in limitele date de placile monolite dar
inmultite cu 2.
x
y
La panourile prefabricate continue valorile raportului intre momentele din camp M ij / M ij , se considera ca
l
3.
si la panourile independente dar se tine cont de raportul yj

l xi
Valorile rapoartelor momentelor intre momentele in camp si cele de pe reazeme pe cate o directie la
panourile rezemate pe patru laturi se recomanda sa fie intre 1,0 si 2,0
Pentru calculul in domeniul plastic prin modoificarea rezultatelor calculului in domeniul elastic
Se efectueaza doar pentru schema de rezemare si incarcare din faza de exploatare, dupa intrarea in lucru a
imbinarilor, caclulul se face similar cu placile monolite
In faza de montaj panorile

sunt simplu rezemate;
Incarcarea
corespunzatoare fazei de
montaj este greutatea
proprie
In faza de exploatare
planseul corespunde cele
finale conceputa de
proiectant.
Incarcarea contine toate
incarcarile permanente
aplicate dupa intarirea
betonului cat si incarcarile
variabile din exploatare

Calculul static - Faza de montaj
Schema static este de grind simplu rezemat pentru fiecare panou de plac.
Momentul n cmp se calculeaz:
2
M cm
qm l m
f yd
8
Unde
qm sarcina total uniform distribuit la care este solicitat panoul de plac n timpul
montajului
lm deschiderea de calcul n faza de montaj
li
li+1
qm (kN/m)
lmi
lmi+1
Mcmi+1

Calculul static - Faza de exploatare
Deoarece partea de deformaie aferent sarcinilor acionnd nc n faza de montaj s-au consumat
deja n faza de exploatare, calculul n exploatare se face la sarcinile suplimentare aprute dup
realizarea continuitii:
qe = ge + pe
Calculul se face identic ca la plcile monolite, n domeniul elastic sau plastic.
De exemplu n domeniul plastic momentele vor avea urmtoarele valori:
qe (kN/m)
l1
l2
li-1
li
li+1
Momentele finale se obin din nsumarea momentelor corespunztoare din faza de montaj i faza
de exploatare:
Mc=Mcm+ Mce
Mr=Mre

Dimensionarea:
a. Plci fr suprabetonare
Att n faza de montaj ct i n faza de exploatare elementul are aceeai nlime:
hm=he=hp.
Calculul de dimensionare se face ca la orice seciune dreptunghiular la valorile momentelor:

Mc=Mcm+ Mce
Mr=Mre
Se calculeaz valorile ariilor de armtur Aac i Aar
Fc
h d
x
z
Fst

b. Plci cu suprabetonare
Efortul total din armtur se obine din suma eforturilor calculate pentru n cele dou faze.
Eforturile din armtur n cele dou faze se obin din ecuaiile de echilibru.
Aria total de armtur se obine ca i suma ariilor necesare pentru fiecare faz (caracterizat
prin seciune deferit de beton).
Fce
Me
Fcm
h de
Mm
dm
xe
z xm
Fst

Placile prefabricate trebuie verificate la starea
limita de rezistenta in conditiile fazei de
manipulare.
Eforturile se considera avand un coeficient
dinamic =1,5 (aplicat greutatii panoului de
placa).
Avand in vedere posibilitatea decofrarii si
manipularii inainte de maturizarea betonului
rezistenta de calcul de va diminua cu 30%.
Momentele in sectiunile critice:
M 1 k1 gl12
'
2
M 1c k 1 gl1
2
M 2 k 2 gl2
M k ' gl 2
2
2
2c
M 1, 2 0,125 gl1l2

Urechile de manipulare se confectioneaza din otel ductil de tip OB37.
Diametru minim 10mm si lungimea de ancoraj corespunzatoare zonelor intinse.
Efortul unitar admisibil este de fy=80MPa,
Aria necesara:
Aureche
Gm
2 a nu
Unde,
nu este numarul urechilor de agatare
Gm greutatea panoului prefabricat
=1,5 coeficientul dinamic al incarcarii

5.4.5. Prevederi constructive pentru elemente i reguli specifice conform EC2
Prevederi constructive pentru elemente i reguli specifice conform EC2
Momente de ncastrare n plci

Momentele de ncastrare pot fi preluate de armturile superioare dispuse n (a) suprabetonare sau (b)
n ploturi sau n alveole.
n primul caz se efectueaz o verificare la forfecare n plan orizontal a mbinrii.
n cel de-al doilea caz, se efectueaz o verificare a transmiterii eforturilor ntre betonul turnat monolit
ntr-o alveol sau placa cu ploturi. Se adopt o lungime a armturilor superioare. Sunt prevzute
armturi i/sau alctuiri constructive specifice pentru a ine seama de deformaiile mpiedecate parazite
n dreptul reazemelor n cazul plcilor simplu rezemate.
mbinri perei-planee
n mod normal sunt prevzute armturi, n pereii aezai pe plcile planeului, pentru a ine seama
de eventualele excentriciti i concentrri de ncrcri verticale la extremitile peretelui.
Pentru elementele de planeu.
Nu este cerut nici o armare specific dac sarcina vertical pe unitate de
lungime este < 0,5hfcd, unde h reprezint grosimea peretelui (vezi figur).
Sarcina poate fi majorat pn la 0,6hfcd dac se dispun armturi de
diametru 6 mm, distana s fiind mai mic sau egal cu 200 mm sau h,
dac h este mai mic.
Exemple de armturi ntr-un perete n dreptul mbinrii ntre dou plci

mbinri i reazeme ale elementelor prefabricate
Materiale
Materialele utilizate pentru mbinri trebuie :
s fie stabile i durabile pentru durata de utilizare de proiectare a structurii
s fie chimic i fizic compatibile
s fie protejate contra influenelor chimice i fizice defavorabile
s prezinte o rezisten la foc coerent cu rezistena la foc a structurii.
Plcile de reazem trebuie s prezinte proprieti de rezisten i de deformaie conforme cu ipotezele de
calcul.
Conectorii metalici pentru nchideri, destinate altor medii dect cele din clasele X0 i XC1 si neprotejate
mpotriva acestor medii, trebuie s fie din material rezistent la coroziune. Dac inspecia este posibil, se
poate folosi de asemenea un material care a primit o acoperire.
nainte de a se face sudarea, revenirea sau formarea la rece a elementelor, trebuie verificat aptitudinea
de utilizare a materialului.

Reguli generale pentru dimensionarea i prevederile constructive privind mbinrile
mbinrile trebuie s fie capabile s reziste la efectele aciunilor conform cu ipotezele de calcul, s
suporte deformaiile necesare i s asigure o comportare robust a structurii.
Despicarea sau exfolierea prematur a betonului la capetele elementelor trebuie evitate, lund n
considerare :
micrile relative ntre elemente
imperfeciunile
cerinele privind mbinarea
uurina execuiei
uurina inspeciei.
Verificarea rezistenei i rigidittii mbinrilor poate fi bazat pe analiz, eventual completat prin
ncercri (pentru dimensionarea asistat prin ncercri, a se vedea EN 1990, Anexa D). Trebuie inut
seama de imperfeciuni. n valorile de calcul bazate pe ncercri trebuie inut seama de dispersia
defavorabil legat de condiiile de ncercare.
mbinri care transmit eforturi de ncovoiere sau de ntindere
Armturile trebuie s fie continue n dreptul mbinrii i ancorate n elementele adiacente.
Continuitatea poate fi obinut, de exemplu :
prin suprapunerea barelor
prin injectare n gurile n care se ancoreaz armturile
prin suprapunerea buclelor de armtur
prin sudarea de bare sau de plci de oel
prin aplicarea unei precomprimri
cu ajutorul unor dispozitive mecanice (manoane filetate sau injectate)
cu ajutorul conectorilor sertizai (manoane sertizate)
6. Plansee din beton armat
Plansee pe retele de grinzi
Plansee ciuperci
Planee dala
6. Planee din beton armat

6.2.3. Planee pe reele de grinzi. Planee casetate.
Sunt alctuite din grinzi cu aceeai nlime, dispuse pe dou (sau mai multe) direcii, incluznd n
ochiurile reelei casete acoperite cu plci armate pe dou direcii.
De obicei grinzile din aceeai familie sunt paralele i echidistante, delimitnd casete ptrate,
dreptunghiulare, rombice sau triunghiulare.
Aceste soluii pot s ofere economii la consumul de beton i oel chiar pn la 30% fa de soluiile
obinuite cu grinzi i plci armate pe o singur direcie, ns costurile de manoper i cofraj sunt foarte
ridicate datorite unei execuii pretenioase impus de structur.

Corect concepute, fa de soluiile obinuite de planee pe grinzi, planeele casetate se descarc mai
uniform pe contur i asigur o nlime mai mic de construcie.
Un alt avantaj ar fi cel funcional de a permite cu uurin realizarea unui tavan neted, sau casetele se pot
pstra aparene din considerente arhietcturale.
Se utilizeaz la construcii civile, social-culturale, la acoperiri de spaii relatiiv mari de form ptrat,
dreptunghiular, trapezuidal, etc.
Se comport n ansamblu ca o palc plan rezemat pe contur.
Planeele cu grinzi paralele cu laturile utiliznd reele ptrate i dreptunghiulare se recomand pentru
L1/L2 1,5.
Domeniul de utilizare teoretic se limiteaz la 0.5 L1/L22.0, adic domeniul plcilor armate pe 2 direcii.
Adaptarea soluiei de reele cu grinzi paralele n afara acestor rapoarte nseamn ncrcrea grinzilor doar
pe direcia scurt, adic soluia devine neeconomic.

Reelele de grinzi oblice lucreaz mai avantajos dect cele cu grinzi paralele cu laturile planeului.
Avantajul se datoreaz conlucrrii grinzilor diagonale i a celor de col, care sunt legate de centura
general a planeului.
Aceast soluie se impune pentru raporturi L1/L2>1,5(2).
Soluia se poate utiliza pentru raporturi de pn la L1/L23, raport la care se pstreaz avantajul conlucrrii
ntre grinzi.
Planeul casetat lucrnd n ansamblu ca o plac plan rezemat pe contur, grinzile componente sunt
supuse la ncovoiere i trosiune, cu ncovoierea preponderent.
Situaia ideal n care torsiunea dispare este cea n care grinzile reelei urmresc traiectoriile momentelor
principale. Un mod de lucru apropiat de aceast variant ofer paleul cu grinzi oblice.
Dimensiunile obinuite ale laturii casetei sunt ntre 600-2000(1500) mm, grosimea minim a plcii de 60
mm, limea minim recomandat a nervurii de 120 mm.

Calculul planeelor casetate:
n domeniul elastic
soluii analitice exacte
metode numerice
metode aproximative, cu neglijarea torsiunilor
n domeniul plastic
metoda echilibrului limit
Calculul in domeniul elastic
Se utilizeaza aceleasi metode ca la calculul placilor
Metoda analitica porneste de la ecuatia placilor ortotrope
Metodele numerice folosesc metoda elemntelor finite

metoda poate fi aplicata direct sau descompunanad reteaua
in elemente de grinda intre 2 noduri, solicitate la incovoiere
si torsiune
Metoda aproximativa utilizata la calculul placilor se

utilizeaza si in cazul retelelor de grinzi.
Pentru marirea preciziei rezultatelor se egaleaza valoarea
sagetilor pe ambele directii in toate nodurile (la placi s-au
egalat numai pe cele doua fasii centrale).
Concentrand incarcarile in fiecare nod I, celor doua grinzi le
revin fortele concentrate Q-Xi, respectiv Xi. Marimile
necunoscute, Xi , rezulta din conditia de exalitate a sagetilor

Analogia cu placa permite sa se inteleaga ca, daca
raportul intre laturi este mare, grinzile scurte sunt
mult mai solicitate dacat cele lungi.
Planseul casetat ortogonal se limiteaza la rapoarte

intre laturi cuprinse intre 0,67 si 1,50
Planseele casetate oblice sunt mai economice in

cazul deschiderilor mari
In grinzile de tip III apar momente negative datorita

faptului ca grinzile de tip I sunt foarte rigide si se
comporta ca si un reazem
Calculul in domeniul plastic
Utilizand metoda echilibrului la limita se accepta urmatoarele

ipoteze:
1.
Articulatiile plastice ale mecanismului de cedare se formeaza
pe toate grinzile planseului in dreptul nodurilor, la mijlocul
deschiderii
2.
Momentul de rupere al grinzilor centrale in sectiunile critice
este proportional cu momentul elastic produs de incarcarile de
calcul
3.
Se neglijeaza momentele de torsiune
4.
Se neglijeaza contributia armaturilor din placi
Cedarea planseelor casetate se produce prin formarea articulatiilor
plastice la nodurile de la mijlocul deschiderilor, odata cu
formarea de linii de curgere in placile casetelor, la legatura
placilor cu grinzile si pe directiile diagonalelor
Capacitatea portanta a planseelor casetate se determina pe baza
ecuatie de lucru mecanic virtual Le produs de incarcarile
exterioare pentru o deplasare virtuala si cel al momentelor de
rupere ce actioneaza in articulatiile plastice Li, pentru acceasi
deplasare virtuala a mecanismului de cedare

6.3 Planee fr grinzi
6.3.1 Planee ciuperci
Definiie. Alctuire constructiv. Domenii de utilizare.
Planeele ciuperci sunt alctuite din plci de beton armat cu seciune constant, rezemate pe
stlpi de beton armat prin intermediul unor evazri numite capitele.
Conformarea capitelului:

Stlpi sunt aezai dup o reea ortogonal; rezemarea plcii pe contur se face pe stlpi cu capitel, grinzi
marginale sau perei.
Capitelul are rolul de a mri suprafaa de contact dintre stlp i plac, asigurnd urmtoarele efecte:
- micorarea eforturilor de forfecare pe conturul suprafeei de contact;
- reducerea momentelor ncovoietoare n plac, respectiv crearea unor condiii mai favorabile
de rezisten pentru preluarea momentelor ncovoietoare negative n dreptul stlpilor
Avanatajele utilizrii planeelor fr grinzi:
- reducerea nlimii construciei prin suprimarea spaiului nefolosit dintre plac i feele inferioare ale
grinzilor (reducere de 810%)
- asigurarea unui tavan neted, cu efecte pozitive asupra igienei, ventilrii i iluminrii
Se utilizeaz la depozite, magazii subterane, rezervoare de ap, cldiri industriale i social-culturale.
Tramele utilizate pot fi pn la 6 m, rareori pn la 9 m, cu ncrcri relativ mari (1030 kN/m2)
Structurile cu planee ciuperc sunt spaiale, prezentnd o flexibilitate destul de mare la fore orizontale.
n zonele cu seismicitate ridicat este necesar rigidizarea lor (a) cu structuri tip tub perimetral (compact
sau perforat) sau (b) cu nucleu rigid (diafragme).
Pentru evitarea torsiunilor din fore seismice se impune o conformare simetric n plan.

Calculul planeelor ciuperci Metode de calcul in domeniul elastic
Metoda cadrelor nlocuitoare
Se folosete la calculul planeelor cu deschideri inegale.
Planeul se nlocuiete prin dou sisteme de cadre perpendiculare, stlpii fiind considerai ncastrai n
planeul inferior i cel superior, iar rigla avnd secionea l p x h (lp fiind limea panoului)

Cadrele se calculeaz pe fiecare direcie la ncrcarea total p=g+q, fr s fie repartizate pe cele dou
direcii.
Momentele obinute sunt n consecin supraevaluate pe direcia lung, ele putnd fi reduse cu 30%.
Metoda CADRELOR INLOCUITOARE admite o schema simplificata pentru cadrul format din stalpii
structurii si portiunea aferenta de placa.
Se recomand ca momentul de inerie al riglei orizontale a cadrului s fie calculat pe ambele direcii:
3
(l1 l2 ) hp
Ir
2
12
l1, l2 reprezint deschiderile interax pe cele dou direcii.
Momentele incovoietoare obtinute in rigle se impart fasiilor de camp si de reazen

in proportiile precizate prin tabele.
Metoda se aplica mai ales planseelor cu panouri de placa inegale

In cazul particular al planseelor avand pr fiecare directie cel putin trei panouri, cu deschideri
care nu difera intre ele cu mai mult de 20%, raportul laturilor panourilor de placa fiind cuprins intre 3/4 si
4/3 se aplica metoda coeficientilor.
Schema statica de calcul se simplifica.
Dimensionarea planseelor ciuperci:

Inaltimea utila a sectiunii de la reazem
se ia egala cu inaltimea utila a placii in
caul capitelurilor drepte, cu inaltimea
utila aplacii plus h/2 in cazul
capitelulilor dala si egala cu inaltimea
utila reala la distanta c/2 de la axa
stalpului pentru capitelurile cu
ingrosare.
In cazul unor inclinari mai mari,
inaltimea utila nu trebuie sa depaseasca
inaltimea utila a placii plus h/2

Cadrele nlocuitoare pot fi calculate prin
metode simplificate.
Calculul, in cele doua metode, pleaca de la
determinarea unui moment global Mo
M0=(q ly) (lx - 2/3c)2 / 8
Rezult:
- momente maxime pozitive n cmpuri
- momente negative pe ambele capete ale
fiecrei deschideri
- momente ncovoietoare n stlpi marginali
Momentele rezultate se repartizeaz pe fii
de cmp i fii de reazem:
Mc:
0,55 (FR) i 0,45 (FC)
Mr:
0,65 (FR) i 0,25 (FC)

La calculul momentelor din deschiderile marginale se aplic corecii n funcie de raportul (K s+Ki)/Kg,
unde Ks, Ki i Kg reprezint rigiditile stlpului de margine superior, inferior i a riglei de margine:
In cazul metodei coeficientilor, momentele incovoietoare pe stalpi se determina cu urmatoarele formule

aproximative;
plc22 g (lc22 lc21 ) K s
Ms
12
K
plc22 g (lc22 lc21 ) K i
Mi
12
K
Ks
Is
I
I
, Ki i , K g r
H ss
H si
lc
K rigiditatea stalpului inferior respectiv superior

Verificare la strpungere
Condiia pentru armarea constructiv a capitelului este ca,
vEd vRd ,c
unde vRd , c este valoarea de calcul a rezistenei la strpungere a unei dale fr armturi de strpungere n
lungul seciunii de calcul considerate.
Verificarea se realizeaz pentru perimetrele de forfecare dup cum urmeaz:

Armarea capitelului
Armarea capitelului se realizeaz conform schielor:
Dimensionarea i armarea plcii

Dimensionarea armturilor se face conform prevederilor pentru plci plane din beton armat.
Grosimea h0 pe reazeme se ia n funcie de tipul capitelului:
Armarea se realizeaz fie ca bare independente, fie cu plase sudate.

n panourile marginale se opereaz o reducere a armturii cu 50% n semifia de reazem i cu 20% n
semifia de cmp.

Armarea plcii

Prevederi specifica planeelor dal:
Grosimea minim de plac trebuie s ndeplineasc urmtoatrele relaii:
Recomandare:
hmin lmax 35 , hmin 13cm
hp lmax 30 lmax 32 , hmin 20cm
Calculul planeelor dal:

Se folosesc aceleai metode de calcul ca i pentru planee ciuperci cu observaia, c momentele calculate
nu se reduc cu 30% ca i n cazul planeelor ciuperci.
Punctul sensibil al planeelor dal l constituie zona de rezemare a plcii de stlp, supus la eforturi de
forfecare.
Pentru a evita ca eforturile principale s depeasc valorile admise se iau urmtoarele msuri:
- zona de reazem se armeaz dublu
- se utilizeaz betoane cu rezisten la ntindere mare
- se limiteaz seciunile stlpilor la >(0.080.10)l
Exist i varianta de planee dal cu plac
i nervuri pe dou direcii, greutatea fiind
mult mai redus (ex. BubbleDeck).
n zona reazemelor se recomand plac groas.

6.3.2 Planee dal
Diferena dintre planeele ciuperci i planeele dal este n modul de sprijinire al plcii pe stlpi: n cazul
planeelor dal sprijinirea se face direct pe stlpi, fr intermediul capitelului, acesta considernsu-se
nglobat n grosimea plcii.
Rezemarea pe contur poate fi pe stlpi sau perei.
Se utilizeaz la construcii de locuine i social culturale cu ncrcri mai reduse.
Avantajele utilizrii planeelor dal:
- scderea nlimii construciei prin eliminarea grinzilor
- economia de cofraje prin simplitate i posibilitate de refolosire
- reducerea manoperei de antier prin simplificarea finisajului
- asigurarea elasticitii funcionale
- posibilitatea industrializrii

6.3.3 Calculul la strpungere (cap. 6.4 SR EN 1992-1-1-2005)
(4) Verificarea rezistenei la

strpungere se face la faa stlpului
i pe conturul de calcul, referin u1
. Dac sunt necesare armturi de
strpungere, se gsete un alt contur
uout,ef la distana la care nu mai
sunt necesare armturi pentru
strpungere.
(5) Regulile definite la 6.4 sunt

formulate, n principiu pentru cazul
ncrcrilor uniform distribuite. n
anumite cazuri particulare, cum sunt
tlpile de fundaii, ncrcarea din
interiorul conturului de calcul
contribuie la rezistena sistemului
structural i poate fi sczut atunci
cnd se determin valoarea efortului
capabil de calcul la strpungere.

(4) n cazul unei arii ncrcate situate n vecintatea unei margini sau a unui col se va alege un contur de
calcul asemntor celor indicate n figura 6.15 n msura n care perimetrul care rezult (sczndu-se
marginile libere) este inferior celor obinute dup (1) i (2) de mai sus.
Figura 6.15 - Contururi de calcul de referin pentru arii ncrcate n vecintatea unei margini sau a
unui col
(5) n cazul ariilor ncrcate situate n vecintatea unei margini sau a unui col, adic la o distan
mai mic de d, se prevd armturi speciale de margine.

Dala n dreptul stlpilor de margine sau de col
(1) Armturile perpendiculare pe o latur liber, cerute pentru transmiterea momentelor ncovoietoare de la
dal la un stlp marginal sau de col sunt dispuse pe limea activ be reprezentat n figur.
A Marginea plcii
NOT Se poate avea y > cy
a) Stlp marginal
NOT Se poate avea z >cz i y > cy
b) Stlp de col
NOT - y este distana de la marginea dalei la faa stlpului interioar dalei.

Figura 8.9 (SR EN 1992-1-1-2004) - Limea activ, be , a unui planeu dal

Armturi de strpungere
(1) Cnd sunt necesare armturi de strpungere acestea trebuie dispuse n interiorul conturului dincolo de
care nu mai este necesar armtur de strpungere, ntre suprafaa ncrcat sau stlpul de reazem pn la
distana kd la interiorul conturului de la care nu mai este necesar armtur de for tietoare. Sunt
prevzute cel puin dou rnduri de etrieri periferice, distanate cu cel mult 0,65d.
Distana ntre etrieri de-a lungul unui contur se recomand s nu fie mai mare de 1,5d, cnd acesta este n
interiorul conturului de control de referin (situat la mai puin de 2d de suprafaa ncrcat).
La exteriorul primului contur unde etrierii sunt necesari pentru rezistena la for tietoare, distana dintre
acetia de-a lungul conturului care face obiectul verificrii se recomand s nu fie mai mare dect 2d.
Pentru barele ridicate dispuse ca n figur un singur rnd periferic de etrieri poate fi considerat suficient.

Armturi de strpungere

(2) Cnd sunt necesare armturi de strpungere, aria ramurii unui etrier (sau a echivalentului su), Asw,min ,
este indicat de expresia (8.11) :
Asw,min (1,5sin + cos )/(sr st) 0,08 (fck)/fyk
n care:
a
este unghiul dintre armturile de strpungere i armturile principale (adic pentru etrieri
verticali, = 90 i sin = 1)
sr
este distana dintre etrierii de strpungere n direcia radial
st
este distana dintre etrierii de strpungere n direcia tangenial
fck
este n MPa
Numai componenta vertical a armturilor pretensionate aflate la mai puin de 0,5d de stlp poate fi inclus
n calculul la for tietoare.
(3) Barele ridicate care traverseaz suprafaa ncrcat sau se gsesc la o distan mai mic de 0,25d de
aceasta pot fi utilizate ca armturi de strpungere
(4) Distana dintre faa reazemului, sau circumferina suprafeei ncrcate, i armturile de strpungere cele
mai apropiate luate n calcul sunt limitate la d/2. Aceast distan se msoar la nivelul armturilor ntinse.
Cnd este prevzut un singur rnd de bare ridicate, unghiul lor de ndoire poate fi redus la 30.

Grinzile se calculeaza ca grinzi obisnuite din
beton armat
la dimensionarea nervurilor nu se ia in
considerare dubla armare si aportul
corpurilor de umplutura
dimensiuni recomandate: hn1/25 L

nervure continue
hn 1/10 L simplu sezemate
bn60 mm
hp= 30 mm corpuri de umplutura
hp= 50 mm fara corpuri de umplutur
placa dintre nervure se armeaza cu plase

avand 3 bare/m minim
nervurile se armeaza cu 1 sau 2 bare cu

minim 8- PC;minim 10 OB
nervurile se calculeaza la forte taietoare si

se prevad cu etrieri sau sau bare
transversale sudate la max 250 mm
asiguranduse
Pmin 0.1 % Aetr = 0.001 axbn

Beton obisnuit
Beton usor
Plansee cu nervuri pe o singura directive

-pentru simpla rezemare
-pentru incastrare elastic
1/20 l
1/25 l
1/16 l
1/20 l
Plansee cu nervuri, chesonate

-pentru simpla rezemare
-pentru incastrare elastica
1/30 l
1/35 l
1/25 l
1/30 l

Plansee cu caramizi armate
Avantaje:
Reduc consumul de beton
Economisecte cofrajul
Evita rabitarea tavanelor
Usureaza montarea instalatiilor
Dezavantaje:
Consum mare de manopera
Deschiderea limitata de inaltimea
caramizii
Greutate proprie este cu 100
kg/mp mai mare decat la planseele
obijnuite
Deschideri maxime 5m

Plansee predala:
Placa are rol de cofraj, este conceputa sa pria eforturile de montaj.
Legatura intre placa prefabricata si betonul monolit se realizeaza prin aderenta si prin legaturi speciale din otel
CONCLUZII
6.a Calculul plcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.3.4 Prevederi EC2
Dala n dreptul stlpilor interiori
(1) Dispunerea armturilor ntr-un planeu dal se recomand s reflecte comportarea sa mecanic n
exploatare. n general, aceasta are drept consecin concentrarea armturilor n dreptul stlpilor.
(2) n dreptul stlpilor interiori, exceptnd cazul n care se efectueaz calcule riguroase n exploatare, sunt
dispuse armturi superioare de arie 0,5 At pe o lime egal cu suma a 0,125 ori limea panoului de dal de
o parte i de alta a stlpului. At reprezint aria seciunii armturilor cerute pentru a prelua momentul negativ
total care acioneaz pe suma a dou jumti de panouri adiacente
stlpului
(3) n dreptul stlpilor interiori sunt prevzute armturi inferioare (cel puin 2 bare) n cele dou direcii
perpendiculare care traverseaz stlpul.
CONCLUZII

6.3.5. Metode de calcul
Se accept urmtoarele metode de calcul:
1.
Calcul liniar cu (B) sau fr (A) redistribuire;
2.
Calcul plastic bazat fie pe metoda cinematic (limit superioar), fie pe metoda static (limit
inferioar) (C)
3.
Metode numerice lund n considerare proprietile neliniare ale materialelor. (D)
Metodelor de calcul liniar se pot utiliza att pentru SLS ct i pentru SLU.
Metodele plastice se pot utiliza doar pentru verificri n SLU.
Metodele obinuite de calcul plastic:
metoda cinematic (teoria echilibrului limit)
metoda fiilor (metoda static)
CONCLUZII
6.3.6. Metode practice de calcul

EC 2 prezint metodele generale, cu regulile i limitrile lor.
Modaliati de calcul sunt prezentate in:
British Concrete Association (1993) Concise Eurocode
Institution of Structural Engineers (1995, 2000) - EC2 (Concrete) Design Manual
Sunt prezentate metode simplificate bazate pe coeficienii liniilor de influen utilizabile pentru calculul
momentelor ncovoietoare i a forelor tietoare pentru plci armate pe una sau dou direcii.
CONCLUZII

6.3.6. Metode practice de calcul
Plcile trebuie s fie astfel dimensionate nct s poate prelua ncrcrile de calcul n cele mai nefavorabile
situatii de dispunere a lor.
Pentru plcile continue acionate preponderent de ncrcri uniform distribuite este suficient s lum n
considerare doar urmtoarele moduri de dispunere ale ncrcrilor pentru verificarea la SLU:
a. Deschiderile alternative ncrcate cu ncrcrile permanente i variabile cu valori de calcul
(1,35Gk +1,5Qk), celelalte deschideri fiind ncrcate cu ncrcarea permanent de calcul
(1,35Gk)
b. Oricare dou deschideri adiacente ncrcate cu ncrcrile permanente i variabile cu valori de
calcul (1,35Gk +1,5Qk), celelalte deschideri fiind ncrcate cu ncrcarea permanent de calcul
(1,35Gk)
Momentele obinute n urma analizei elastice pot fi redistribuite pn la un maxim de 30%, cu urmtoarele
observaii:
Momentele redistribuite rmn n echilibru cu ncrcrile aplicate
Momentele redistribuite de proiectare n oricare seciune nu sunt mai mici dect 60% din valoare
momentului elastic, i
exist limitri privind poziia axei neutre a seciunii n funcie de procentul de redistribuire
CONCLUZII

6.3.6.1. Calculul plcilor continue, armate pe o direcie
Plcile continue armate pe o direcie pot fi calculate ca i grinzi continue cu aplicarea regulilor mecanicii
construciilor.
La plcile continue supuse la ncrcri uniform distribuite, cu ncrcarea permanent ncrcarea variabil
avnd cel puin 3 deschideri care nu difer cu mai mult de 15%, valorile momentului ncovoietor i a
forelor tietoare pot fi calculate cu ajutorul coeficienilor date n tabel, unde Freprezint ncrcarea
total de calcul (1.35Gk + 1.5Qk) pentru fiecare deschidere i l este deschiderea efectiv pentru
momentele n cmpuri i deschiderea maxim adiacent pentru momentele pe reazeme
La momentele astfel obinute nu se mai efectueaz nici o redistribuire de momente.
Reazeme
capt
Cmpuri
marginale
Primele
reazeme
intermediare
Cmpuri
intermediare
Reazeme
intermediare
Momente
ncovoietoare
0,09Fl2
0,11Fl2
0,06Fl2
0,10Fl2
Fore tietoare
0,45Fl
0,60Fl
0,55Fl
CONCLUZII

6.3.6.2. Calculul plcilor armate pe 2 direcii, independente, rezemate pe 4 laturi, cu coluri fixe
Aceste plci se pot calcula utiliznd coeficienii din tabele, obinute din calculul plastic.
Acest calul este permis de EC2 cu condiia utilizrii armturilor de ductilitaze ridicat (clasa H) i a raportului
x/d0.25
n aceast situaie momentele de calcul se pot obine cu ajutorul formulelor:
Msdx = sxFlx2
i
Msdy = syFlx2,
n care
Msdx i Msdy reprezint momentele pe limea unitar n zona central a plcii constituit din din
dimensiunile ei pe direciile x, respectiv y
F reprezint ncrcarea total de calcul (1.35Gk + 1.5Qk)
lx este latura mai scurt.
Forele tietoare maxime pe laturi se pot calcula cu relaiile
Vsdx = vxFlx
i
Vsdy = vyFlx,
n care
Vsdx i Vsdy reprezint forele tietoare pe unitatea de lime pe reazemele perpendiculare pe direcie x,
respectiv y.
CONCLUZII

6.3.6.3. Calculul plcilor armate pe 2 direcii, independente, rezemate pe 4 laturi, cu coluri fixe
Descrcarea plcilor pe reazeme se apreciaz c se face pe din lungimea laturilor, cu valoarea forelor
tietoare determinate cu formulele simplificate.
Distribuia reaciunilor pentru plci armate pe dou direcii se poate deduce din figura de mai jos
Aceste reaciuni se aplic doar n situaia n care toate reazemele sunt continue.
n situaia n care o muchie (reazem) este discontinu, reaciunile pe toate muchiile (reazemele) trebuie s fie
mrite cu 10%, iar pe muchiile (reazemele) discontinue se pot reduce cu 20%.
m situaia n care reazemele adiacente sunt discontinue, reaciunile trebuie s fie calculate considernd fiecare
deschidere separat.
CONCLUZII

6.3.6.4. Calculul plcilor continue armate pe 2 direcii cu reazeme punctiforme
Dac o plac avnd reazeme punctiforme (stlpi) are cel puin 3 deshideri pe ambele direcii, iar raportul
dintre deschiderea mai mare (lx) i deschiderea mai mic (ly) nu depete 1.2, valoarea maxim a
momentelor i a forelor tietoare pe ambele direcii se pot obine cu ajutorul valorilor din tabel:
Reazem marginal
Fsie
central
cmpuri
marginale
Primele
reazeme
intermediare
Fsie central
cmpuri
intermediare
Reazeme
intermediare
stlp
perei
Momente
ncovoietoare
0.04Fl2
0.2Fl2
0.09Fl2
0.11Fl2
0.06Fl2
0.10Fl2
Fore tietoare
0.45Fl
0.4Fl
0.60Fl
0.55Fl
Total momente
ncovoietoare
pe stlpi
0.04Fl2
0.22Fl2
0.22Fl2
6.b Calculul seciunilor de plac

6.3.4. Moment ncovoietor
Ipoteze de calul:
- Seciunile rmn plane dup deformare;
- Deformaia specific a armturii aderente la ntinderi sau compresiune este aceeai cu a betonului
nconjurtor
- Rezistena la ntindere a betonului se neglijeaz
Deformaia specific a betonului pentru seciuni care nu sunt n ntregime comprimate, deformaia
limit la compresiune se limiteaz la cu2=3.5 pentru betoane cu fck50N/mm2
eforturile din betonul comprimat i armtur se obin din diagramele din SR EN 1992-1-1
6.B Calculul seciunilor de plac

Pentru a evita armturile de compresiune n plci, trebuie verificat ca momentul care se aplic s nu depeasc
valoarea momentului limit de rezisten Mu = klim fck bd2, calculat conform figurii:
Valoarea klim se obine din figura:
6.b Calculul seciunilor de plac

n aceast situaie aria de armtur pentru preluarea efortului de ntindere se poate calcula cu formula:
As
M
(0.87 f yk ) z
Valoarea lui z se poate obine din figur n funcie de diferitele valori k = M/ bd2 fck.
n cazul plcilor armate pe dou direcii pentru fiecare direcie se va utiliza valoare corespunztoare a lui d.
6.3.8. For tietoare

n absena unor fore concentrate cu intensitate mare n mod normal nu este nevoie de a calcula fora tietoare la
plci avnd reazeme lineare.
Pentru fore concentrate cu intensitate mare se verific strpungerea plcii la fel ca i n cazul plcilor pe reazeme
punctuale:
VSd , p
Unde
1000 Ve ff
uc d
[ N / mm2 ] 0.9 f ck
Veff valoarea efectiv a forei tietoare (de strpungere)

d media nlimilor utile a seciunii transversale pe cele dou direcii
uc perimetrul stlpului, n mm
CBA I.
Grinzi din beton armat:

Clasificare
Rezemri
Lungimi de calcul
Prevederi generale de calcul
Curs nr. 7.
7. Grinzi din beton armat
7.1. Clasificare
Grinzile sunt elemente structurale de rezisten care au lungimea relativ mare fa de dimensiunile seciunii
transversale, care preiau de obicei ncrcri verticale, la care solicitarea preponderent este ncovoierea
nsoit de for tietoare, uneori torsiune.
Linia care unete centrele de greutate ale seciunilor transversale constituie axa grinzii.
Dup soluia constructiv:

grinzi cu inim plin
grinzi perei
grinzi cu zbrele
grinzi cadre
grinzi cu tirani
Dup modul de realizare a rezemrilor:
static determinate
static nedeterminate
Dup tehnologia de execuie:

grinzi din b.a. monolit
grinzi preturnate pe antier
grinzi prefabricate industrial
Dup forma axei n plan:
grinzi drepte
grinzi frnte
grinzi curbe
Dup forma sectiunii:
Dup rolul structural:

gr principal
gr secundar
1 b 1

1,5 h 10
1
b
1

4,5 l 150

7.2. Prevederi generale de calcul
Determinarea solicitrilor din seciunile grinzii se poate realiza prin calcul static:
In domeniul elastic:
p - cu scheme de ncrcri
In domeniul plastic:
calcul simplificat
gr. sec monolite continue prin modificarea rezultatelor din domeniul elastic
NU se calculeaz n domeniul plastic:
grinzi solicitate la aciuni tehnologice cu caracter dinamic
grinzi cu condiii de limitarea fisurilor
grinzi din beton precomprimat
grinzi principale

7.2. Prevederi generale de calcul
Se pot utiliza urmtoarele metode de calcul:
Calcul liniar cu (B) sau fr (A) redistribuire;
Calcul plastic bazat fie pe metoda cinematic (limit superioar), fie pe metoda static (limit
inferioar) (C)
Metode numerice lund n considerare proprietile neliniare ale materialelor. (D)

7.3. Rezemri:
Pe stlpi din beton armat

Perei portani (beton armat sau zidrie)
Rezemare pe grind de beton armat - grind secundar pe grind principal
n calcul reazemele se pot considera:

cu legtur monolit
fr legtur monolit
ncastrate n zidrie
M
Mp
, unde
0 1
Raportul dintre momentul real de incastrare si momentul de incastrare perfecta
Grad de incastrare
M
pe reazem
M
in camp
0
1/4
2/4
3/4
1
0
-1/48ql2
-2/48ql2
-3/48ql2
-4/48ql2
7/48ql2
5/48ql2
4/48ql2
3/48ql2
2/48ql2
Mod de rezemare
simpla rezemare
incastrare perfecta

Pentru incastrarea partiala in zidarie momentul de
incastrare partiala se determina pe baza greutatii
zidariei de deasupra:
Pi Ps A,
In care:
Ps=greutatea zidarie de deasupra grinzii
Pi=incaracre totala pe zidaria inferioara
A=reactiunea grinzii
1
f zs as b,
2
1
Pi f zi ai b
2
Ps
Momentul de incastrare in zidarie este:
M i Ps d
1
1
f z ,s as b ai ai as
2
3

7.4. Lungimi de calcul (deschideri de calcul) se stabilete identic ca i n
cazul plcilor de beton armat:
leff ln a1 a2
ln
a1 i a2
t
este distana ntre feele reazemelor (lumina) ;

se determin la fiecare extremitate n funcie de modul de rezemare
limea elementului de reazem
M Ed FEd ,sup t
Reducerea momentului calculat pe reazem:
8
n care:
FEd,sup este valoarea de calcul a reaciunii din reazem.
a) Elemente simplu rezemate
(b) Elemente continue
(c) Reazeme considerate ca

ncastrri perfecte
(e) Consol.
(d) Prezena unui aparat de reazem

7.5. Prevederi generale privind conformarea grinzilor
7.5.1. Armturi longitudinale
Seciuni minime i maxime de armtur
Seciunea armturilor longitudinale ntinse nu trebuie s fie mai mic dect As,min.
Valoarea recomandat este indicat n cele ce urmeaz :
As,min 0,0013btd,
n care:
bt este notat limea medie a zonei ntinse ; pentru o grind n T a crei talp superioar este
comprimat, numai limea inimii este luat n considerare la calculul lui bt.
fctm este determinat fctm n funcie de clasa de rezisten corespunztoare, conform tabelul 3.1.
din SR EN 1992-1-1
Pentru elementele secundare, unde un anumit risc de rupere fragil poate fi acceptat, As,min poate
fi egal cu de 1,2 ori seciunea necesar la verificarea la SLU.
Seciunile care conin o cantitate de armtur mai mic de As,min sunt considerate ca seciuni
nearmate.
Seciunea de armtur ntins sau comprimat nu depete As,max n afara zonelor de
suprapunere.
Valoarea As,max de utilizat ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa naional. Valoarea
recomandat este As,max = 0,04Ac.

Alte prevederi constructive
Pentru o grind formnd o construcie monolit cu reazemele sale, seciunea de reazem se
dimensioneaz la un moment ncovoietor rezultat dintr-o ncastrare parial de cel puin 1 inmultit cu
momentul ncovoietor maxim din deschidere, inclusiv cnd n calcul au fost adoptate reazeme simple.
NOTA 1 - Valoarea b1 de utilizat pentru grinzi ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa
naional.
Valoarea recomandat este b 1 = 0,15.

NOTA 2 - Se aplic seciunea minim de armtur definit mai nainte.

Alte prevederi constructive
La reazemele intermediare ale grinzilor continue se repartizeaz seciunea total de armtur
ntins As a unei seciuni transversale n T pe limea efectiv a tlpii superioare.
O parte din aceste armturi poate fi concentrat pe limea inimii (a se vedea figura).
Aranjarea armturilor
ntinse ntr-o seciune n T
Se stabilete s se menin orice armtur longitudinal comprimat (de diametru f ) luat n

considerare n calculul de rezisten cu ajutorul unei armturi transversale distanate la cel mult 15 f.

ntreruperea armturilor longitudinale ntinse
n toate seciunile se prevede o cantitate de armtur suficient pentru a rezista la nfurtoarea
efortului de ntindere care acioneaz, incluznd efectul fisurilor nclinate n inimi i tlpi.
Pentru elementele fr armturi de for tietoare, Ftd poate fi estimat decalnd curba nfurtoare
a momentelor cu o distan al = d
Rezistena barelor pe lungimea lor de ancorare poate fi luat n considerare presupunnd o variaie
liniar a efortului (a se vedea figura). n mod acoperitor, contribuia acestei lungimi de ancorare poate fi
neglijat.
Lungimea de ancorare a unei bare ridicate care contribuie la rezistena la for tietoare nu trebuie sa
fie mai mic de 1,3 lbd n zona ntins i de 0,7 lbd n zona comprimat. Aceast lungime este msurat
ncepnd de la punctul de intersecie al axei barei ridicate i al axei barelor longitudinale.
Calculul sectiunilor dreptunghiulare - incovoiere
Calculul sectiunilor dreptunghiulare
A - nfurtoarea lui MEd/z + NEd
B - efort de ntindere (solicitare) Fs

C - efort de ntindere (rezisten) FRs
Prezentarea ntreruperii armturilor

longitudinale, innd seama de efectul
fisurilor nclinate i de rezistena
armturilor pe lungimea lor de
ancorare

Ancorarea armturilor inferioare la reazemele marginale
La nivelul reazemelor considerate n calcul ca nencastrate sau slab ncastrate aria armturilor
inferioare este cel puin b 2 ori aria armturilor prezente n travee. Valoarea recomandat este b 2 = 0,25.
Lungimea de ancoraj este lbd (lungimea de ancorare de calcul), msurat de la linia de contact ntre
grind i reazem. Presiunea transversal pentru un reazem direct poate fi luat n considerare.
Ancorarea armturilor
inferioare pe reazemele
marginale
a) Reazem direct :
Grind rezemnd pe un zid sau

stlp
b) Reazem indirect :
Grind ncastrat n alt grind

Ancorarea armturilor inferioare la nivelul reazemelor intermediare
Se aplic aria seciunii armturilor de la reazemele marginale
Lungimea de ancorare nu trebuie s fie mai mic de 10f n cazul barelor drepte, respectiv, dect
diametrul dornului n cazul ciocurilor la bare cu diametrul mai mare sau egal cu 17 mm, sau de dou ori
diametrul dornului n celelalte cazuri.
n documentele trimise spre executie trebuie sa se specifice armturile cerute pentru a rezista
momentelor pozitive eventuale (de exemplu: tasri de reazeme, explozii etc.). Aceste armturi sunt continue,
ceea ce se poate realiza cu ajutorul suprapunerilor
Ancorarea pe reazemele intermediare

Armturi pentru for tietoare
Armturile de for tietoare se recomand s formeze un unghi a cuprins ntre 45 i 90 cu axa longitudinal a
elementului structural.
Armturile de for tietoare pot fi compuse dintr-o combinaie de :
etriere sau agrafe nconjurnd armturile longitudinale ntinse i zona comprimat (a se vedea
figura)
bare ridicate ;
etrieri deschii, scrie, agrafe etc. fasonai fr a nconjura armturile longitudinale dar
corect ancorai n zonele comprimate i ntinse
A Etrieri i agrafe interioare

B Etrieri exteriori
Exemple de armturi de for tietoare
Cel puin b3 din armturile de for tietoare necesare se recomand s fie sub form de etrieri i
agrafe.
NOT - Valoarea b3 de utilizat ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa naional. Valoarea
recomandat este b3 = 0,5.

Procentul de armturi de for tietoare este indicat de expresia
w = Asw / (s . bw . sina )
w ,min ( 0,08 fck ) / f yk
n care:
w este procentul de armturi de for tietoare
w nu trebuie s fie mai mic dect rw,min
Asw este aria seciunii armturilor de for tietoare dispuse pe lungimea s
s
este distana dintre armturile de for tietoare, msurat de-a lungul axei longitudinale a elementului
bw este limea inimii elementului

este unghiul ntre armturile de for tietoare i axa longitudinal
NOT - Valoarea rw,min de utilizat pentru grinzi ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa naional.
Valoarea recomandat este indicat de expresia:

Distana maxim longitudinal ntre rndurile de armturi de for tietoare nu se recomand s fie mai
mare de sl,max .
NOT - Valoarea sl,max de utilizat ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa naional. Valoarea recomandat
este indicat de expresia sl,max = 0,75d (1 + cos a ), n care a este nclinarea armturilor de for tietoare fa
de axa longitudinal a grinzii.
Distana maxim longitudinal ntre barele ridicate nu se recomand s fie mai mare de sb,max.
NOT - Valoarea sb,max de utilizat ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa naional. Valoarea recomandat
este indicat de expresia sb,max = 0,7d (1 + cos a )
Distana maxim transversal ntre ramurile verticale ntr-o serie de etrieri sau agrafe de for tietoare
se recomand s nu fie mai mare de st,max.
NOT - Valoarea st,max de utilizat ntr-o ar dat poate fi furnizat n anexa naional. Valoarea recomandat
este indicat de expresia st,max = 0,75d <700 mm
Calculul la forta taietoare

Armturi de torsiune
Etrierii de torsiune sunt nchii i ancorai prin suprapuneri sau ciocuri (a se vedea figura) i
perpendiculari pe axa elementului structural.
a)
configuraii recomandate
b) configuraii nerecomandate
NOT - n cazule celei de-a doua variante (schia de jos) de la a2) etrierul are o lungime de suprapunere
complet de-a lungul extradosului.
Recomandrile pentru armturi de for tietoare sunt n general suficiente pentru a defini cantitatea minim
de etrieri de torsiune.
Distana longitudinal ntre etrierii de torsiune se recomand s nu fie mai mare de u/8
sau la valoarea cerut de la armturi de for tietoare, sau dect cea mai mic dimensiune a seciunii
transversale a grinzii.
Barele longitudinale trebuie dispuse astfel nct s fie cel puin o bar la fiecare col, celelalte fiind uniform
distribuite pe perimetrul interior al etrierilor, cu o distan ntre ele care s nu depeasc 350 mm.
Calculul la moment de torsine
Calculul la moment de torsiune

Armturi de suprafa
Poate fi necesar prevederea de armturi de suprafa, fie pentru controlul fisurrii, fie pentru a asigura
o rezisten adecvat la exfolierea acoperirii.
NOT - In anexa informativ J sunt indicate reguli de prevederi constructive pentru armturile de suprafa.

Reazeme indirecte
Cnd o grind este rezemat pe alt grind, n loc de un perete sau un stlp, armturile se recomand s
fie proiectate pentru a rezista la reaciunile reciproce. Aceste armturi vin n completarea cerinelor provenind
din alte raiuni. Aceast regul se aplic de asemenea la o plac care nu este rezemat la partea superioar a
unei grinzi.
Armturile de suspendare la intersecia a dou grinzi se compun din etrieri care nconjur armturile
principale ale elementului purttor. Unele din aceste armturi de suspendare pot fi dispuse n afara volumului
de beton comun celor dou grinzi (a se vedea figura).
A grind suport de nlime h1

B grind purtat de nlime h2 (h1 h2)
Dispunerea armturilor de suspendare n zona de intersecie a dou grinzi (vedere n plan)
CBA I.
Curs nr. 8.
Grinzi din beton armat:
8. 1. Grinzi cu Zbrele i Grinzi Vierendel
8. 2. Grinzi Pereti

8.1. Grinzi cu zbrele i Grinzi Vierendel
8.1.1. Definiie, Comparaie
Grinzi cu zbrele: ndeplinesc funciunea

de a transmite reazemelor aciunea unor
ncrcri aplicate n planul lor median,
perpendicular pe ax.
Grinzi Vierendel (grinzi cadru):
ndeplinesc funciunea de grind, dar
deformatele lor nefiind n conformitate cu
ipoteza seciunilor plane, calculul trebuie
fcut dup una din metodele folosite la
cadre.
Ambele reprezint elemente de construcie cu funciune de grind, utilizndu-se la acoperirea unor deschideri relativ
mari, fiind alctuite din bare drepte.

8.1.2. Modul de lucru mecanic:
Grinzi cu zbrele sunt structuri static determinate att n ansamblu, ct i pe poriuni, fiind alctuite din
triunghiuri nedeformabile.
Mai rar se folosesc scheme static nedeterminate prin introducerea unor bare suplimentare numrului rezultat
din formula:
2n = b + r (r=3), unde n numrul nodurilor
b numrul barelor
r numrul legturilor exterioare.
Barele se consider articulate n noduri, momentele ncovoietoare aprute n nodurile grinzilor cu zbrele din
beton armat reprezint efecte secundare datorate rigiditii nodului.

8.1.2. Modul de lucru mecanic:
Grinzi Vierendel au o comportare interioar de cadru fiind alctuite din dreptunghiuri deformabile. n cazul
considerrii articulaiilor n noduri, elementul devine mecanism:
2n > b + r.
n consecin, nodurile se execut rigide, cu posibilitatea prelurii momentelor ncovoietoare importante care
pot apra.
n cazul grinzilor Vierendel ipoteza seciunilor plane nu mai este valabil. De aceea calculul se face prin una
din metodele folosite la calculul cadrelor.

8.1.3. Utilizare:
Grinzile cu zbrele apar raional a fi folosite la acoperirea unor deschideri mari, cnd greutatea proprie poate
fi redus fa de cea a grinzilor cu inim plin, prin creterea nlimii, odat cu aceasta crescnd i
rigiditatea. Cantitile de material utilizate la realizarea grinzii cu zbrele i proprietile mecanice pot fi
sporite prin precomprimarea tlpii inferioare ntinse.

8.1.3. Utilizare:
Grinzi Vierendel, la aceeai nlime fiind mai puin rigide dect cele grinzile cu zbrele i gsesc
justificarea la cldiri multietajate la care se mresc deschiderile la unele nivele sau numai la parter, sau la
cldiri n cazul crora acoperiul constituie spaiu tehnic.

8.1.8. Conformarea grinzilor cu zbrele
La proiectarea geometriei grinzilor cu zbrele se respect raportul:
H/L 1/12,
iar lungimea panourilor se ncadreaz n limitele 0.75c/H 2 (0.75c/H 1 n vecintatea reazemeler i
1c/H 2 n cmp, unde forele tietoare sunt mai mici)
Din punct de vedere economic, este mai avantajos sistemul cu diagonale ntinse i comprimate.
Pentru buna stabilitate la montaj este preferabil soluia cu talpa ntins n form poligonal, n aa fel nct
centrul de greutate s se afle sub linia reazemelor.
Alte tipuri de grinzi utilizate n special la poduri de osea i de cale ferat:
Grind cu tlpi paralele,

diagonale ntinse i comprimate
Grind cu talp superioar (comprimat) parabolic,

diagonale i montani
La acoperiuri de hale industriale:
Grind cu tlpi paralele,

diagonale ntinse i montani
Grind cu nlime variabil,

diagonale i montani

8.1.5. Conformarea grinzilor cu zbrele
Din punct de vederea al tehnologiei de execuie, grinzile cu zbrele din beton armat pot fi executate monolit
sau prefabricate industrial.
n cazul deschiderilor mari, cnd sunt depite gabaritele de transport, prefabricarea se face prin fracionarea
grinzii n bolari care urmeaz a fi asamblai pe antier prin precomprimare cu armtur postntins.
n cazul n care se dorete realizarea unei ncastrri n stlpi, grinda simplu rezemat (n faza de montaj) se
completeaz prin extinderea tlpii inferioare cu bare suplimentare.

8.1.6. Calculul grinzilor cu zbrele
1. n prima etap se efectueaz calculul eforturilor axiale n ipoteza prinderii articulatea barelor n noduri,
considerndu-se sarcinile exterioare concentrate n noduri.
n cazul structurilor static determinate se aplic una din metodele de analiz a strii de eforturi:
Metoda seciunii a lui Culman
Metoda momentelor a lui Ritter
Metoda planului de fore a lui Cremona.
n exemplu se utilizeaz metoda Culman.

2. n etapa a doua se calculeaz eforturile secundare rezultate din ncastrarea elastic a barelor n noduri.
Cu eforturile axiale determinate n prima etap se definesc deplasrile u ale barelor i schema de deplasare a
nodurilor.
Se consider o bar oarecare, l, articulat deplasabil la un capt, avnd originea ntr-un sistem de axe x1 i x2.
Se stabilete corespondena ntre deformarea ei axial l i deplasrile u1, u2 ce pot s apar la cealalt
extremitate. Deformarea axial a unei bare fiind date de expresiile:
N l
l
pentu bare comprimate
Eb Ab
N l
E a Aa
pentru bare ntinse.
Se poate scrie relaia:

(l l ) 2 (l1 u1 ) 2 (l 2 u 2 ) 2
De unde neglijnd infinitii mici, l1 / l cos ij , l2 / l sin ij ,

Rezult:
l u1 cos ij u 2 sin ij ,

n cazul unui triunghi format din bare deformabile, plasnd nodul 1 n centrul de coordonate, bara l12 fiind
coliniar cu abscisa x1, deplasrile nodului 3, u13 i u23 se obin din rezolvarea ecuaiilor:
l13 u13 cos 1 u 23 sin 1 ,
l 23 (u13 l12 ) cos 2 u 23 sin 2 ,
Iar deplasarea normal este: u13 u13 sin 1 u23 cos 1

Rotirea barei 13 se deduce:
u13
l cos 3 l12 cos 3 l 23
13 13
l13
l13 sin 3
Calculul momentelor de ncastrare elastic aprute datorit mpiedicrii rotirii nodurilor se poate conduce
dup metoda Cross pornind de la momentele de ncastrare perfect:
M ij
6 EI ij
lij
ij
6 EI ij
(lij ) 2
u ij

3. n etapa a treia se determin forele tietoare rezultate din diagrama de momente astfel obinut, care se
compun n noduri, cu noile rezultate refcndu-se calculul forelor axiale.
Operaiile se reiau de attea ori pn cnd forele tietoare rezultate devin sub 10% din valoarea forelor
aplicate iniial n noduri.

8.1.7. Detalii de armare grinzi cu zbrele

8.1.7. Detalii de armare grinzi cu zbrele precomprimate

8.1.8. Tipuri de grinzi Vierendel
Grinzile Vierendel, conformate continuu avnd n panouri sunt de 3n static nedeterminate.
Introducnd articulaii la mijlocul nlimii montanilor, se obine scderea numrului de necunoscute static
nedeterminate cu numrul montanilor, m.
Realiznd montanii din mijloc flexibili, se obine reducerea gradului de libertate cu 2 (m-2), m fiind numrul
montanilor.

8.1.8. Calculul grinzilor Vierendel
Grinzile Vierendel cu structur continu se pot calcula n dou trepte de aproximaie:
1. n prima treapt se transform structura ntr-una static determinat, introducndu-se un numr de
articulaii egal cu gradul de nedeterminare static, adic 3n, n fiind numrul panourilor. Introducerea
articulaiilor se realizeaz astfel:
ncrcrile se consider concentrate n dreptul montanilor.

Articulaiile se introduc pe rigle la jumtatea cmpului, iar pe montani conform relaiilor din exemplul
urmtor:
hs
hi
hi
hs
Is
Ii
Ii
Ii I s
Is
Ii I s
Metoda d rezultate
apropiate realitii cnd
seciunile tlpilor sunt
apropiate ca valoare, iar
montanii sunt foarte rigizi.

8.1.8. Calculul grinzilor Vierendel
Separnd o poriune de grind n jurul montantului comun, limitat ntre articulaiile de pe aceeai verticale
adiacente i i i+1, se introduc eforturile n locul legturilor (efectul prilor ndeprtate).
Din condiiile de echilibru la moment rezult:
Ci I i
Mi
M
, Ci 1 I i 1 i 1
H
H
Din condiiile de echilibru la for tietoare rezult:

Qis Qii Qi , Qis1 Qii1 Qi 1
Fora tietoare se distribuie celor dou tlpi n funcie de rigiditi:

Qis
Is
I s Ii
Qi , Qii
Ii
Is Ii
Qi
Forele de legtur din dreptul articulaiei de pe montant rezult

echilibrul fiecruia dintre cele dou pri detaabile, superioar
i inferioar astfel:
Li ,i 1 Ci 1 Ci I i 1 I i ,Vi ,i 1 Pi ,i 1 (Gi ,i 1 )
(dac exist ncrcare pe talpa inferioar)

Diagramele de momente pentru grinzile Vierendel cu numr impar i par de noduri se prezint astfel:

1. Metoda exact de calcul utilizeaz un sistem de baz obinut prin introducerea a 3n articulaii n care
eforturile de legtur sunt momentele static nedeterminate. Se recomand folosirea unor necunoscute grupate
- cte trei grupuri de necunoscute pentru fiecare dintre cele p panouri, astfel nct s rezulte diagrame m
simetrice, respectiv antisimetrice, conducnd la simplificarea matricei necunoscutelor din sistemul de ecuaii
de continuitate.
Rezult 3p necunoscute. Coeficienii din matricea necunoscutelor se calculeaz:
u
E
i
jk
unde U reprezint perimetrul panoului.
mij mki
Is
ds

8.1.10. Armarea grinzilor Vierendel
Calculul ariei de armtur se face la solicitarea de ntindere sau compresiune excentric, verificndu-se apoi
seciunile la fora tietoare.
Tlpile se armeaz cu bare longitudinale i armtur transversal sub form de bare nclinate i etrieri.
Armtura se dimensioneaz att la panourile centrale, unde forele axiale sunt maxime, ct i n panourile
marginale, unde forele axiale sunt reduse, ns momentele ncovoietoare au valori maxime.
Armarea tlpilor grinzii se face simetric, seciunea armturii longitudinale meninndu-se constant pe un
panou.
Armarea montanilor se face cu bare longitudinale, bare nclinate i etrieri. Barele nclinate sunt necesare i
pentru preluarea lunecrilor. Se asigur ancorarea necesar a armturilor n tlpile grinzii.
Exemplu de armare:

Modele de armare pentru grinzi Vierendel concepute din elemente prefabricate

8.2. Grinzi Pereti
Grinzile pereti sunt elemente incarcate in
planul lor si rezemate pe stalpi, in vederea obrinetii
unor spatii libere mari la nivelul parterului
Delimitarea intre grinzile zvelte obijnuite
si grinzile pereti se face in concordanta cu variatia
deformatiilor specifice longitudinale pe inaltimea
sectiunii transversale in stadiul elastic

8.2. Grinzi Pereti
STAREA DE TENSIUNE PLANA Calculul in domeniul elastic
Grinzile-pereti sunt de fapt placi plane incarcate in planul lor. Starea de tensiune corespunzatoare este cea
plana, modul de transmitere a incarcarilor fiind caracterizat de traiectoriile eforturilor principale N 1 si N2.
In figura sunt schitate aceste traiectorii pentru o grinda simplu rezemata actionata uniform distribuit la
marginea superioara respectiv inferioara.
Problema plana este deci caracterizata de eforturile normale
si
si de
eforturile de lunecare .

Calculul in domeniul elastic: Metoda Analitica
Formularea diferentiala a problemei in ipoteza unui material elastic, omogen si izotrop se bazeaza pe
urmatoarele relatii:
-ecuatiile de echilibru static:
(1)
-ecuatiile de continuitate geometrica:
(2)
-ecuatiile fizice (legealui Hooke generalizata):
(3)
cu D=1/Et.

Cele doua ecuatii de echilibru(1) nefiind eficiente pentru determinarea eforturilor, metoda eforturilor
apeleaza la ecuatia de continuitate (2) scrisa in tensiuni prin intermediul ecuatiilor fizice (3):
(2)
Prin introducerea unei functii de tensiuni F de tip Airy astfel incat:

(4)
ecuatiile (1) sunt satisfacute identic, iar ecuatia (2) devine:
sau prescurtat:
(5)
Dupa integrarea acestei ecuatii, eforturile starii de tensiune plane rezulta din relatiile (4).

Dupa integrarea acestei ecuatii, eforturile starii de tensiune plane rezulta din relatiile (4).
Eforturile principale au expresiile:
(6)
orientarea lor fiind definite prin relatia:
Ca si la placile incovoiate, solutii analitice pot fi obtinute numai pentru anumite cazuri de incarcare si
geometrie, utilizandu-se spre exemplu serii trigonometrice.

Calculul in domeniul elastic: Metode Numerice
In vederea aplicarii metodei diferentelor finite la integrarea ecuatiei
cunoscute valorile functiei de tensiuni F si ale derivatei normale a acesteia
studiate.
(5), trebuie
, in lungul marginilor structurii
Cand conditiile de margine sunt date de tensiuni, F si

se determina relative simplu pe baza analogiei de
cadru.
Grinzile-pereti dreptunghiulare pot fi calculate si cu metoda fasiilor finite.

Calculul in domeniul postelastic
Ca in cazul placilor plane supuse la incovoiere, se utilizeaza metode bazate pe teorema statica sau teorema
cinematica a calculului plastic.
Metoda biografica
Matricea rigiditatilor betonului prevazut cu o retea ortogonala de armatura este data in figura a.
Dupa fisurare, admitand fisuri uniform distribuite cu inclinatia fata de orizontala, betonul nu poate prelua
decat compresiuni paralele cu aceste fisuri, rigiditatea lui [bf] fiind cea din figura b.
Matricele rigiditatilor elementelor finite de beton inainte si dupa fisurare [k], respectiv [k f] se determina cu
expresiile din figura; armaturile concentrate pot fi modelate prin elemente finite de bara, cu rigiditatea [k a].

Metoda echilibrului limita
Utilizarea metodei este limitata la cazurile de grinzi-pereti pentru care se cunosc mecanismele posibile
de cedare.
STABILITATEA PLACILOR PLANE
Problema stabilitatii elastice este prezentata in ipoteza utilizarii metodei elementelor finite.
In comparatie cu calculul static al placilor intervin in plus matricele rigiditatilor geometrice [K G]
ale elementelor finite, ce se asambleaza in matricea rigiditatilor geometrice ale structurii [K G],
asa cum matricea rigiditatilor la incovoiere [k] ale elementelor servesc la obtinerea matricei rigiditatilor
structurii [K]. Prin introducerea conditiilor de margine se obtin formele reduse ale acestora [K R] si [KGR]
Succesiunea operatiilor de calcul este urmatoarea:
-determinarea eforturilor unitare {} ale starii de tensiune plane in fiecare element finit;
-calculul matricelor [k] si [kG] pentru fiecare element si asamblarea lor pentru structura analizata;
-gasirea valorilor proprii ale perechii de matrice [KR] si [KGR],
Problema stabilitatii postelastice se poate rezolva tinand seama atat de neliniaritatea fizica prezentata la
punctul 1 cat si de cea geometrica, tratata mai sus.

TIPURI DE GRINZI-PERETI
Grinzi pereti cu o deschidere

Distributia tensiunilor depinde mult de nivelul la care sunt aplicate incarcarile concentrate
(distribuite pe o lungime mica).
In figura sunt prezentate diagfragmele x si y in sectiunea centrala a unei grinzi incarcate
la fata superioara, in centru si la fata inferioara. Intinderile Id la primele doua cazuri de incarcare
pot provoca despicari. In primul caz daca L/H 1,2 nu mai apar intinderi I d.

Traiectoriile eforturilor principale de intindere dau indicatii privind amplasarea armaturii de
rezistenta, rezultand armari traiectoriale simplificate ca cea din figura.
Incarcarile se transmit spre reazeme printr-un efect combinat de arc cu tirant si sistem suspendat.
Fiecare dintre aceste doua efecte singur poate asigura transmiterea incarcarilor spre reazeme, daca se
alege armarea corespunzatoare; are insa loc o noua redistributie a eforturilor, numita secundara.
S-a gasit ca armarea cea mai indicata este cea corespunzatoare schemei arc cu tirant ce utilizeaza
numai armatura orizontala.

In stadiul II de lucru al betonului armat are loc o distributie primara a eforturilor de la beton la
armatura.
Fisurile duc la o sporire considerabila a bratului de parghie al eforturilor interioare si deci la o reducere
a acestora fata de ipoteza stadiului I elastic.

Mecanismele de cedare
Prezenta golurilor modifica caliativ cedarea; golurile centrale formeaza mecanisme de tip 1; iar golurile marginale
mecanism de tip 2, in acest caz golurile impiedica transmiterea eforturilor prin schema simpla de arc cu tirant
Cunoscand mecanismele de cedare se poate aplica metoda echilibrului la limita in calculul grinzilor pereti

GRINZI-PERETI CONTINUE
Eforturile din grinzile cu doua deschideri, respectiv in panourile de capat ale grinzilor cu mai multe deschideri se
determina cel mai simplu cu metodele numerice ale calculului elastic.
Pentru incarcarile obisnuite panourile interioare se trateaza usor utilizandu-se seriile Fourier.
Diferentele fata de grinzile zvelte apar nu numai in ceea ce priveste distributia eforturilor pe inaltimea
sectiunilor transversale, ci si in lungul grinzii.

Momentele in campuri sunt mai mari, cele pe
reazeme mai mici.
Aceasta datorita deformatiilor provocate de
tensiunile y si xy in zona comprimata de
inaltime redusa deasupra reazemelor.
Reazemele de capat sunt solicitate mai puternic

decat grinzile zvelte.
Traiectoriile eforturilor principale intr-un panou
intermediar sunt prezentate in figura

DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZILOR-PERETI
Din considerente constructive grosimea minima a peretilor este 1015cm.
Stabilitatea grinzilor-pereti este asigurata in mod obisnuit pentru grosimi minime.
Peretii din beton armat se realizeaza fie de grosime constanta, fie cu grosime variabila.
O atentie deosebita trebuie acordata transmiterii reactiunilor de la grinda la stalp.
Stalpul nu trebuie sa se intrerupa la marginea inferioara a peretelui, ci se prelungeste pe o anumita inaltime.

DIMENSIONAREA
S-a aratat ca in stadiul II rezultanta intinderilor x, egala cu III, valoare mai mica decat cea corespunzatoare
calculului elastic. Totusi pentru limitarea deschiderii fisurilor se utilizeaza la dimensionare rezultanta I I
corespunzatoare stadiului I elastic, cu valori date in anexele de calcul.
Aria armaturii de rezistenta orizontala necesara se gaseste simplu:

Betonul in dreptul reazemelor se verifica la strivire.
Verificarea la forte taietoare a grinzilor pereti corect alcatuite nu este necesara.

ARMAREA
Grinzi cu o singura deschidere
Armatura orizontala inferioara se
distribuie pe o inaltime de
aproximativ (0,150,20)H.
Daca H/L>1, inaltimea aceasta se

limiteaza la (0,150,20) L.
Ancorajul trebuie sa fie capabil a
prelua o forta de 0,8V, V fiind
reactiunea grinzii la reazemul
considerat.
Nu se admit bare cu ciocuri in plan
vertical, ce faciliteaza despicarea
betonului.
Pe cele doua fete ale peretelui se
dispune o armatura in retea
ortogonala constructiva, compusa
din bare de 610mm la distante
de 1525cm.

ARMAREA
Grinzi cu o singura deschidere
Atat barele orizontale, cat si cele
vertical se executa sub
forma de etrieri.
Daca incarcarile sunt aplicate la
marginea inferioara se
utilizeaza etrieri verticali de
suspensie desi, la 1015cm
distanta.
In fasia centrala de latime 0,7 L
barele suplimentare se duc
pe inaltimea H (respectiv L,
daca H>L), iar in cele doua
fasii marginale pe o inaltime
egala cu cota data de
semicercul din figura b.
Etrierii orizontali inferiori se
dispun de asemenea mai
desi, la 1015cm distanta,
pe o inaltime egala cu 0,3H
(sau L).

ARMAREA
Grinzi pereti continue continue
Armatura principala inferioara in
camp se executa dreapta si
continua, fara intreruperi in
deschidere.
Inadirea prin trecere se poate face
deasupra reazemelor, cu
conditia ca armaturile din
camp sa traverseze reazemul
pe toata latimea lui si sa nu fie
ancorate cu ciocuri dispuse in
plan vertical.
La capetele libere ancorarea se face

ca la grinzile cu o deschidere.

ARMAREA
Grinzi pereti continue continue
Armatura pentru acoperirea momentelor pe
reazeme se distribuie pe inaltimea zonei
intinse, ce depinde de raportul H/L.
Cel putin jumatate din aceste bare se duc
continue pe toata lungimea grinzii,
supliniind armaturile orizontale ale
retelei din zona respective.
Restul de bare se dispun cu lungimi de 0,8 H
(respectiv 0,8L).
Aceasta armatura acopera si necesarul de otelbeton pentru preluarea eforturilor de
despicare deasupra reazemelor.
In toate grinzile-pereti continue, chiar si cand
H/L>1 si deci x la marginea superioara
este foarte redus, se dispun bare
longitudinale continue la marginea
superioara.
Aceasta datorita marii sensibilitati grinzilorpereti la tasari inegale de reazeme, ce pot
produce intinderi x la marginea
superioara.
In cazul incarcarilor suspendate la partea
inferioara se procedeaza ca la grinzile cu
o singura deschidere.
Curs 9. STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT
ALCATUIREA STRUCTURILOR IN CADRE DIN BETON ARMAT

Structurile in cadre din beton armat se clasifica dupa urmatoarele criterii:
dupa alcatuirea structurii:
-cadre cu un singur nivel;
-cadre etajate;
-cadre multiplu etajate pentru constructii inalte;
dupa forma acoperisului:
-acoperis drept;
-acoperis inclinat sau poligonal;
-acoperis curb;
dupa alcatuirea barelor:
-bare cu sectiune constanta;
-bare cu sectiune variabila;
dupa modul de rezemare:
-articulate;
-incastrate;
dupa tipul betonului armat:
-beton armat obisnuit;
-beton armat cu armature rigida.
Eforturile care apar in barele unui cadru depind de:

-incarcarile care solicita structura;
-forma cadrului;
-dimensiunile si rigiditatile barelor;
-forma barelor (gruparea masei betonului in lungul barelor);
-realizarea incastrarilor si articulatiilor.
9.1 Cadre cu o singura deschidere

Rigla si stalpii cadrului au o sectiune constanta sau variabila in cazul solicitarilor mari, urmand diagrama
momentelor.
Rigla cadrului este legata monolit de placa, formand o sectine T.
Momentul de inertie al riglei ce intervine in calculul static se determina considerand sectiunea completa.
Colturile cadrelor:
Sunt zonele cele mai solicitate
Repartizarea eforturilor unitare depinde de conturul coltului.
Odata cu trecerea de la rotunjit la unghi drept eforturile de compresiune de la partea inferioara cresc foarte
repede, axa neutra se deplaseaza spre unghiul intrand si eforturile de intindire au valorile maxime la o
oarecare distanta de la margine
Pentru asigurarea pantei rigla se executa uneori franta la mijloc, in zona momentelor maxime pozitive
Armatura de la partea superioara se dispune sub forma rotunjita. Etrierii vor impiedica
scoaterea armaturii superioare longitudinal din nod ca efect al rezultantei eforturilor de compresiune.
Daca distanta intre doi etrieri este egala cu ae, iar raza de curbura , efortul de intindere
Ne ce apare in etrieri este:
Na fiind efortul de intindere in armature longitudinal. Deoarece unghiul /2 este mic se

poate lua ,
astfel ca relatia devine:
In cazul in care etrierii si armature longitudinal sunt formati din acelasi otel, sectiunea etrierilor A e
rezulta:
in care:
Ae este sectiunea armaturii
longitudinal intinse, in cm2;
n - numarul ramurilor etrierilor.
Prinderea stalpilor de fundatii

Articulatia cu bare vertical se calculeaza la
compresiune locala. De asemenea, se verifica la forfecare
sub actiunea fortei H.
Plasa de armatura de la partea inferioara a
stalpului si de la partea superioara a fundatiei se
calculeaza cu formula aproximativa:
in care Aa este sectiunea de armature in cm2 pe fiecare

directie, iar N este forta de compresiune, in daN.
Impingerea orizontala a cadrului este preluata de frecarea

ce apare intre fundatie si teren.
Tirantii
Tirantii reduc impingerea
orizontala si micsoreaza momentele
incovoietoare in stalpi.
Se pot aseza sub nivelul pardoselii
sau la partea superioara a stalpilor
Cadrul cu tirant concentreaza
incarcarile, rezultand momente incovoietoare
mai mari in mijlocul deschiderii, insa rigla franta
si tirantul alcatuiesc o ferma capabila sa fie
supusa la solicitari importante in mijlocul
deschiderii
9.2 Cadre cu mai multe deschideri

Cadrele cu doua deschideri pot fi realizate in doua pante sub forma a doua cadre alaturate cu
o singura deschidere.
Cadrele cu doua pante sunt mai avantajoase deoarece permit o buna scurgere a apelor (se
evita un jgheab la mijloc). In acelasi timp, prin prevederea unui luminator se asigura ventilatia si iluminarea
halei in conditii corespunzatoare.
Cadrele cu doua deschideri se executa pana la deschiderea totala de 50m.
Se recomanda ingrosarea riglei pe reazemul intermediar
Este indicat sa se faca un stalp intermediar puternic si stalpi laterali elastici.

Cadrele cu trei deschideri se pot
realiza de asemenea in doua pante sau sub forma
de cadre alaturate cu o singura deschidere.
Daca traveea centrala este suprainaltata hala va
avea o ventilatie si o iluminare mai buna.
Raportul optim intre deschiderile
laterale si deschiderile centrale este 0,9.
Stalpii centrali se executa mai puternici
pentru a putea prelua incarcarile orizontale din vant,
cutremur, serpuirea podurilor rulante, contractie si
variatiile de temperatura.
Latimea maxima a halelor in cadre cu
trei deschideri este 80100 m.
Latimea mare a cadrelor impune ca
stalpii exterior sa fie foarte elastici. In unele cazuri
sunt indicati chiar stalpi pendulari.
9.3 Structuri in cadre etajate

Structurile in cadre etajate sunt compuse din stalpi si
rigle ce formeaza sisteme spatiale. Sistemul structural este
determinat de tipul planseelor.
In cazul planseelor curente, stalpii si grinzile
principale ale planseelor alcatuiesc cadrele principale ale structurii
dispuse in directia transversala a constructiei, iar stalpii si nervurile
planseelor formeaza cadrele longitudinale.
In medie, deschiderile riglelor (distanta dintre stalpi)
sunt de 4,59,0m, iar inaltimile stalpilor (nivelurilor) de 2,55,0m.
In general structurile in cadre se calculeaza
neglijandu-se participarea zidariei de caramida. Constructia trebuie
executata conform ipotezelor calculului, adica peretii exterior vor fi
alcatuiti ca elemente de umplutura ce asigura numai izolarea
termica si acustica a cladirii fara a participa al preluarea eforturilor.
Daca insa cadrele vor fi impanate cu zidarie de
caramida se realizeaza o piesa comuna capabila sa preia in
ansamblu solicitarile, dimensiunile stalpilor pot fi reduse
corespunzator.
Cadrele umplute cu zidarie de caramida de
rezistenta, formeaza diafragme mixte, ce sporesc rezistenta
constructiei la forte orizontale.

Sistemele structurilor in cadre etajate obisnuite alcatuite din stalpi si rigle distribuite pe directiile
principale ale cladirii, transversal si longitudinal, sunt eficiente pana la inaltimi de 15 niveluri, dupa care
rezistenta structurii in special la forte laterale (vant, seism) nu mai poate fi asigurata, trebuie adoptate noi
sisteme structurale.
Structurile cladirilor din beton armat de mare inaltime trebuie examinate separandu-le in doua parti
principale: sistemele rezistente la incarcari gravitationale si sisteme rezistente la incarcari laterale (vant, seism).
Sistemele rezistente la incarcari gravitationale sunt formate din elemente orizontale de tipul
planseelor si din elemente vertical de tipul scheletelor cadre, pereti, grinzi-pereti, etc. Evident, sistemele
rezistente la incarcari orizontale si verticale sunt intim legate intre ele si in multe cazuri se contopesc, indeplinind
ambele functiuni.
Sistemele de plansee folosite la cladirile inalte depind in principal de destinatia cladirii si pot fi:
plansee cu placa si grinzi, plansee cu nervuri dese, plansee fara grinzi sau plansee din placi ce reazema direct
pe pereti portanti verticali.
Sistemul de plansee cu placa si grinzi are placa cu grosimea 1015cm si deschiderea 36m, iar
grinzile cu inaltimea relativ mare, 1/51/20 din deschidere, pentru limitarea sagetilor.
Sistemul de planseu cu nervuri dese consta dintr-o placa subtire turnata odata cu grinzi relative inguste
la distant mica, dispuse pe o directie sau pe doua directii ortogonale. Sistemul se preteaza la deschideri
mijlocii si mari 714m, corespunzatoare constructiilor de birouri sau comerciale, are greutate proprie
relativ redusa, permite executarea unor goluri mici si introducerea in spatiul dintre grinzi a conductelor
pentru instalatii. Are insa dezavantajul ca nu se adapteaza unor forme nerectangulare in plan al cladirii.
Sistemele de plansee fara grinzi sunt alcatuite din dale pline de grosime constanta ce reazema pe stalpi
cu sau fara placute de reazem, respectiv cu sau fara capitel. Dalele au grosimi de 1525cm si
deschideri de 4,56m.
Tubul din cadre de beton armat reprezinta o

evolutie perfectionata a structurii in cadre conventionale.
Stalpii exterior perimetrali legati la fiecare nivel cu
grinzi inalte creeaza un efect de tub perforat (golurile ferstrelor).
Spre deosebire de tubul cu pereti plini care au o
comportare de consola la fortele laterale, la tubul cu peretii
perforate fortele laterale vor fi preluate partial sub forma de
moment de incovoiere al tubului, iar o alta parte prin distorsiunile
stalpilor si riglelor datorita fortei taietoare.
La structura tub din cadre, stalpii exterior sunt
asezati la 1,23,00m, in cazuri exceptionale 4,5m.
Riglele-buiandrugi ce leaga stalpii au inaltimea de
0,61,2m si latimea 0,250,90m.
Distanta intre stalpi este coordonata cu impartirea
spatiului interior.

La cladiri peste 7080 niveluri este
necesara rigidizarea suplimentara a tubului
exterior pentru ca ansamblului sa i se asigure
o comportare de consola.
Rigidizarea poate fi efectuata
prevazand un sistem de diagonale in
exteriorul tubului perimetral, sau impartind
tubul cu diafragme transversale sau cu
diafragme in ambele directii, realizand asazisul sistem de tub multicelular.
La structura tubulara cu peretii
perforati, sub efectul fortelor laterale fibrele
periferice au tendinta de deformare
independenta.
Deformatia tubului este formata din
deformatia cadrelor laterale la care se adauga
deformatia din efectul de rasturnare provocata
de intinderile si compresiunile din stalpii
laturilor frontale.
Efectul deplasarii poate fi atenuat prin
prevederea la intervale (2040 niveluri) a
unor legaturi orizontale puternice sub forma
de etaje rigide, ce realizeaza coordonarea
deformatiilor pe verticala.

Tubul din cadre poate fi calculat aproximativ inlocuind structura reala cu una echivalenta formata din doua bare cu
sectiune U. Pentru a obtine o buna aproximatie, latimea talpilor profilului U trebuie sa fie maximum din latura tubului
paralela cu forta orizontala, sau cel mult 10% din inaltimea constructiei H. Fortele axiale in stalpi si fortele taietoare in
riglele de legatura se calculeaza din relatiile clasice ale teoriei grinzilor. Pentru momentul de inertie al tubului diafragmat
se va adopta o valoare echivalenta mai mare decat cea reala. Prin aceasta se va include efectul deformatiilor din forta
taietoare a diafragmei si deformatiile axiale ale stalpilor. Momentul de inertie echivalent al tubului diafragmat este dat de
relatia:
in care:
I este momentul de inertie real al tubului
diafragmat interior;
unde:
f1-deformatia din forta taietoare la varful
tubului din cadre, calculate pentru
incarcarea unitara;
f2-deformatia de incovoiere la varful
tubului din cadre, calculate pentru
incarcarea unitara.
9.4. Calculul Static in Domeniul Elastic al Structurilor in Cadre

Ipoteze de calcul material elastic, omogen, izotrop
9.4.1. Metode Exacte de Calcul

9.4.1.1. Metoda Analitica
Formularea diferentiala generala a problemei incovoierii sistemelor de bare rezulta simplu din
particularizarea ecuatiilor problemei incovoierii placilor plane.
-ecuatia de echilibru static:
-ecuatia geometrica:
Sau
reprezentand rotirea, iar -curbura fibrei medii deformate;

-ecuatia fizica, exprimand legea lui Hooke:
Prin integrarea ecuatiilor in corcondanta cu conditiile de margine si cele intermediare se obtin eforturile si
deplasarile ce caracterizeaza problema
In cazul unei bare cu o singura deschidere

trebuie satisfacute numai conditiile de margine.
Solutille sunt de forma:
indicele q referindu-se la solutia particulara a

ecuatiilor neomogene avand, in cazul incarcarii uniform
repartizate iar indicele i la solutiile generale ale ecuatiilor
omogene.
In cazul grinzii simplu rezemate:
Ecuatia fizica devine
de unde
Aplicand principiul lucrului mecanic virtual:
Tratarii matematice prezentate ii corespunde

rezolvarea inginereasca intuitiva ce utilizeaza notiunea de
sistem de baza static determinat, actionat la incarcarea
exterioara q si de necunoscuta X1, ce rezulta din conditia
B=0.
Metoda deplasarilor este duala metodei eforturilor, relatiile de dualitate putand fi formulate pe
baza urmatoarelor corespondente
metoda eforturilor
metoda deplasarilor
forta (efort, tensiune)
deplasare (deformatie)
flexibilitate (raport intre deplasari si forte)
rigiditate (raport intre forte si deplasari)
compatibilitatea geometrica
echilibru static
Elementele de baza ale celor doua metode se prezinta comparative in modul urmator:
La metoda eforturilor
La metoda deplasarilor
-Sistemul de baza se obtine prin eliminarea unor
eforturi (suprimand legaturi) pana ce se ajunge la
un sistem cu rezolvare cunoscuta (obisnuit static
determinat)
-Necunoscutele problemei sunt eforturile din
legaturile suprimate, Xi.
-Ecuatiile de conditie exprima restabilirea
conditiilor de continuitate geometrica, violate prin
trecerea la sistemul de baza:
[F] {X}={D}
-Sistemul de baza se obtine prin eliminarea unor

deplasari (adaugand legaturi) pana ce se ajunge la un
sistem de rezolvare cunoscuta (obisnuit geometric
determinat)
-Necunoscutele problemei sunt deplasarile blocate prin
legaturile introduse, Zi.
-Ecuatiile de conditie exprima restabilirea conditiilor de
echilibru static, violate prin trecerea la sistemul de baza:
[R] {Z}={P}
Prin combinarea metodei eforturilor cu metoda deplasarilor se obtine metoda mixta.
9.4.1.1. Metode Numerice

In cazul curent al unui numar mare de necunoscute Xi, respectiv Zi, obtinerea unor expresii
analitice pentru eforturi, respectiv deplasari este greoaie sau chiar practice imposibila.
Se prefera solutii numerice pentru fiecare problema sau grupe de probleme in parte.
[K] {U} = {P}

Calculul pe baza acestor metode necesita acceptarea unor ipoteze simplificatoare, ceea ce
face sa apara unele mici neconcordante (abateri) fata de situatia reala de eforturi din sistem.
9.4.2. Metode Aproximative de Calcul

Pentru un calcul static trebuie apreciata greutatea si rigiditatea barelor. Determinarea sectiunii
barelor se face prin metode aproximative (urmare a etapei de predimensionare). Dupa stabilirea
dimensiunilor optime se trece la calculul exact.
9.4.2.1. Metode aproximative de calcul pentru calcul cadrelor la incarcari verticale

In cazul cadrelor
ortogonale cu stalpi vertivcali si
incarcari verticale se produc
preponderent rotiri de noduri ,
deplasarile orizontale sunt
minime, pentru cadre simetrice
incarcate simetric deplasarile sunt
nule
Distributia eforturilor
depinde in mare masura de
rigiditatile stalpilor respectiv al
riglelor.
9.4.2.2. Metode aproximative de calcul pentru calcul cadrelor la incarcari orizontale

In cazul cadrelor ortogonale cu stalpi verticali si incarcari orizontale se produc
preponderentdeplasari de noduri
Deformatele depind de rigiditatile stalpilor respectiv al riglelor.

In vederea efectuarii calculelor pe baza metodelor aproximative se admit urmatoarele
simplificari:
-incarcarile concentrate nesimetrice pot fi deplasate pe rigle pe o distanta de maximum 1/20l

pentru realizarea simetriei de incarcare;
-incarcarile triunghiulare si trapezoidale ca si mai multe incarcari concentrate pot fi inlocuite cu
o incarcare uniform distribuita echivalenta;
-deschiderile neegale ale riglelor cu diferente pana la 10% pot fi considerate egale, luand
media descchiderilor;
-riglele inclinate pot fi considerate orizontale, daca inclinarile sunt mai mici de 1/8;
-in cazul barelor cu moment de inertie variabil se poate admite ca barele au moment de inertie
constant, daca raportul intre momentul de inertie pe reazem si momentul de inertie in camp Ir/Ic4,
respectiv raportul inaltimii sectiunii barei in camp si pe reazem este hc/hr1,6.
Metoda I
Se poate aplica la predimensionarea cadrelor etajate din beton armat supuse la incarcari
verticale.
Riglele se considera grinzi continue rezemate liber in dreptul nodurilor.
Stalpii se calculeaza la o incarcare centrica sporita fata de cea reala cu un coeficient prin
care se tine seama de efectul momentelor incovoietoare la capetele stalpilor.Coeficientul variaza functie de
pozitia stalpului in plan, nivelul considerat si distant intre stalpi (deschiderile riglelor).
Astfel:
=1,00
pentru stalpii centrali, in cazul riglelor cu deschideri egale;
=1,101,75 pentru stalpii centrali, in cazul riglelor cu deschideri neegale;
=1,202,20 pentru stalpii laterali;

=1,603,00 pentru stalpii laterali ai cadrelor marginale (stalpii de colt).
Metoda II
Se poate aplica pentru predimensionarea cadrelor etajate din beton armat, supuse la incarcari
vertical dominante.
Riglele se considera grinzi cu o singura deschidere dublu incastrate.
Metoda III
Din structura de baza
se extrage un nivel format din rigla
si stalpi adiacenti, considerate
incastrati in nivelul superior si
inferior.
Rigla este
considerata fixata orizontal cu un
reazem ce impiedica deplasarea
lateral a structurii.
Cadrul inlocuitor se
incarca cu incarcarile permanente
si combinatii ale incarcarilor utile,
astfel incat sa se obtina eforturile
maxime si minime in elementele
structurii.
Calculul cadrului
inlocuitor se face aplicand
metodele cunoscute sau se
folosesc formule directe
Metoda IV
Ca si la metodele prezerntate anterior se
presupune ca sub actiunea incarcarilor verticale nodurile
cadrului sufera numai rotiri.
M3B; nodul 3 primeste rotirea 3, iar nodul B
rotirea B. Momentele incovoietoare ce apar la capetele
barelor sunt:
in care K=I/l este rigiditatea la incovoiere a barei.

Se scrie ecuatia de echilibru a momentelor
incovoietoare in nodul B:
sau:
rezultand:
este coeficientul de repartitie in nodul B.

Inlocuind in expresiile momentelor la
capetele barei B3 relatiile rotirii B rezulta:
fiind rigiditatea modificata

Daca se face raportul expresiilor celor
doua moment incovoietoare se obtine:
In care
este coeficientul de transmisie.

Daca nodul B este fix B=0, B3=0 si
t3B=1/2, iar daca nodul B este o articulatie MB3=0, B3=1
si t3B=0.
Cu coeficienti de repartitie si de transmisie
determinate, aplicand metoda aproximatiilor successive,
se calculeaza momentele in nodurile cadrelor
inlocuitoare.

In cazul cadrelor ortogonale cu stalpi verticali si incarcari orizontale se produc preponderent deplasari
de noduri
Deformatele depind de rigiditatile stalpilor respectiv al riglelor.

Metodele aproximative se bazeaza pe admiterea unor
deformate aproximative, de forme simple.
Metoda I
In cazul incarcarilor vertical, preponderente, riglele rezulta
rigide in comparative cu stalpii.
unde

Metoda II
Riglele nu se mai considera indeformabile, admitandu-se ca toate nodurile
invecinate nodului B sufera aceeasi rotire ca si nodul B.
unde
cu
Se continua ca la metoda I, rigiditatile K

fiind inlocuite prin rigiditatile S, chiar si la primul nivel
unde incastrarea in fundatii cere de fapt =0.
Nu mai este necesara reducerea
momentelor in stalpii marginali.
Metoda I reprezinta de fapt un caz
particular al metodei II.
Astfel in cazul riglelor foarte rigide:
si
se transforma in:
Metoda III
Rezultate mai exacte se obtin daca
se renunta la ipoteza situarii
punctelor de moment nul ale stalpilor
la jumatatea inaltimii lor.
Se lucreaza pe cadrul inlocuitor,
presupunand moment nule la
mijloacele riglelor.Aceasta ipoteza
corespunde realitatii numai cand
cadrul este proportionat, adica la
fiecare nivel sunt respectate
proportiile.
In acest caz procedeul distorsiunilor conduce la

rezultate exacte.
Daca in plus cadrul este monoton pe vertical, cu
multe niveluri, se poate utilize o structura
inlocuitoare, riglele fiind inlocuite printr-un mediu
continuu.Comportarea acestei structure se descrie
prin ecuatia diferentiala:
9.4.3. Influenta variatiilor de tempertura

9.4.3.1. Structuri simetrice
Sub influenta variatiilor de temperatura
modificarea lungimii stalpilor este libera si nu
va produce eforturi in structura.
In schimb alungirile sau scurtarile riglelor vor

deforma stalpii, rezultand eforturi in
elementele structurii. In rigle vor aparea
eforturi axiale, iar stalpii incarcati in noduri cu
forte orizontale, vor fi solicitati la incovoiere.
Determinarea eforturilor se poate face
neglijand deformabilitatea axiala a riglelor,
presupunandu-le infinit rigide la eforturi axiale.
Solicitarile stalpilor si ale riglelor produse de
fortele orizontale din noduri vor fi
proportionale cu rigiditatile stalpilor.
Se precizeaza ca in cazul temperaturilor
negative (contractiei) eforturile axiale de
intindere ce apar in rigle pot duce la fisurarea
acestora.
In cazul cadrelor cu noduri rigide din
distributia momentelor in noduri vor rezulta
momente incovoietoarte atat in stalpi cat si in
rigle.

9.4.3.2. Structuri nesimetrice
Deoarece nu se cunoaste pozitia axului cu deplasare nula
fata de care urmeaza sa se stabileasca deformatiile riglelor sub
efectul variatiilor de temperatura, se alege o pozitie arbitrara a
axului 0, fata de care se calculeaza deplasarile riglelor si fortele
orizontale in dreptul stalpilor (Hit).
Daca Hit=0, axul 0 ales coincide cu cel real. Daca Hit0
structura se incarca cu forta neechilibrara Hit, iar deplasarile
rezultate vor corecta deplasarile adoptate initial.
In cazul simplu al unui cadru nesimetric cu un singur nivel,
avand prinderile stalp-rigla de tip articulatie, pozitia punctului 0 se
obtine direct astfel: se alege pozitia 0 la mijlocul riglei, fata de care
se calculeaza fortele orizontale corespunzatoare stalpilor i:
in care
se determina din expresia
unde:
este distanta stalpului fata de axul 0 ales arbitrar (mijlocul riglei);
este distanta axului zero real fata de axul zero ales arbitrar.
Scriind ca suma fortelor orizontale de nivel este zero:
rezulta pozitia axului zero:

9.4.3.3. Structuri in cadre etajate
Deformatia riglelor este impiedicata numai

de stalpii primului nivel; riglele si stalpii celorlalte
niveluri se deplaseaza liber sub efectul variatiilor
de temperatura.
Elementele structurii vor fi solicitate la
momentele de incovoiere din transmiterile de
moment de la nodurile stalpilor nivelului inferior.
Intocmai ca in cazurile precedente,
solicitarea structurii din variatiile de temperatura
poate fi redusa grupand stalpii rigizi spre mijlocul
constructiei.
Elemente structurale participante, la preluarea fortelor seismice

a)Structuri in cadre multietajate
La grinzi, pentru fiecare sectiune de capat, se calculeaza doua valori ale fortelor taietoare de proiectare,
maxima VEd,max si minima VEd,min corespunzand valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb,i, care
se dezvolta la cele doua extremitati (i = 1 si 2) ale grinzii si incarcarea verticala din gruparea seismica:
Momentele de la extremitati se determina conform figurii 1.1.
in care: MRb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea

i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a fetelor;
Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare
al otelului, pentru clasa de ductilitate inalta (H) Rd =1,2; iar pentru cea medie
(M) Rd =1,0;
MRc si MRb - sumele valorilor de proiectare ale momentelor
capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 1.1.); valoarea MRc
trebuie sa corespunda fortei axiale din stalpi in situatia asociata sensului
considerat al actiunii seismice.
La stalpi valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la fiecare nivel, sub
momentele de la extremitati, corespunzand pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii articulatiei plastice care
apare in grinzile sau in stalpii conectati in nod (fig. 1.1):
Momentul de la cele doua extremitati se determina cu relatia:
in care: MRc,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la

extremitatea i, corespunzatoare sensului considerat;
MRc si MRb ca si la relatia 1.2; valorile momentelor capabile in
stalpi sunt stabilite pe baza valorilor fortelor axiale din situatia
corespunzatoare sensului considerat al actiunii seismice.
Coeficientul Rd se determina astfel:
-clasa de ductilitate inalta (H):
Rd =1,3 pentru nivelul de baza al constructiei;
Rd=1,2 pentru restul nivelelor.
-clasa de ductilitate medie (M):
Rd=1,0 indiferent de nivel.
La noduri valorile fortelor taietoare orizontale se pot stabili cu urmatoarele expresii simplificate:
-pentru noduri interioare:
(1.5)
-pentru noduri marginale:
(1.6)
in care: As1, As2 ariile armaturilor de la partea
superioara si de la partea inferioara a grinzilor;
Vc forta taietoare din stalp
corespunzatoare situatiei considerate obtinuta cu
relatia
(1.1) si (1.3);
Rd=1,2 - factor de suprarezistenta.
9.4.5. Calculul de ordinul II si de stabilitate

Cercetarile teoretice si experimentale privind comportarea stalpilor din beton armat solicitati la compresiune
excentrica permit urmatoarele aprecieri, functie de coeficientul de zveltete =lf/h:
-la stalpii scurti (10) efectele de ordin II sunt neglijabile, deci dependenta M-N este liniara (fig., dreapta a).
Cedarea are loc prin epuizarea capacitatii portante (punctul A);
-in cazul stalpilor zvelti (10< 35) influenta deformatiilor asupra momentelor de incovoiere nu mai poate fi
neglijata, relatia M-N fiind reprezentata prin curba b din figura. Cedarea se produce tot prin rupere obisnuita, la intersectia
curbei b cu curba limita de interactiune in punctual B. Forta capabila se reduce fata de cazul anterior: N cap,b<Ncap,a, cu
atat mai mult cu cat este mai mare.
-stalpii foarte zvelti (>35) sunt caracterizati prin curba c, care devine tangenta la orizontala in punctul C.
Rezulta ca in continuare momentul de ordinul doi MII creste indefinit la o valoare constanta a lui N si MI , deci se produce
pierderea stabilitatii. Teoretic cedarea are loc cand tangenta orizontala CC atinge curba limita in C, definind forta axiala
capabila Ncap,c identica cu cea critica Ncr,c.

9.4.5.1. Metode Numerice
Se opereaza cu matricele rigiditatilor geometrice tangente [kGt] sau secante [kGs] ce
cuprind efectul neliniaritatii geometrice.
Efectele de ordin II se amplifica in vecinatatea stadiului de cedare, pe de o parte prin
cresterea efortului axial, iar pe de alta parte prin scaderea modulului de rigiditate EI.
Rezulta ca pentru o verificare a stalpilor la compresiune excentrica, in starea limita de
rezistenta, este necesar sa se cunoasca valorile de calcul ale momentelor de ordinul II
corespunzatoare acestei stari limita.
In cazul verificarilor de stabilitate matricele [kGt] si [kGs] pot fi simplificate luand in
considerare numai influenta deformatiilor axiale asupra eforturilor, astfel matricea [k Gt] ia forma din
figura.

9.4.5.2. Procedee practice de calcul
Functie de coeficientul se utilizeaza:

-procedeul A, cand 1,2, respectiv pentru calculele de predimensionare.
Nu se efectueaza un calcul de ordinul II, ci aceste efecte se apreciaza indirect prin lungimile de flambaj l f ale stalpilor
izolati. Se utilizeaza formula Perry-Timoshenko:
in care
si
modulul de elasticitate conventional in starea limita de rezistenta.

Celelalte notatii se refera la:
p, p- procentele de armare corespunzatoare armaturilor Aa si Aa;
Md momentele de incovoiere cu actiune de lunga durata;
-procedeul B, cand 1,2< 1,5.
Reprezinta un calcul de ordinul II simplificat, ce admite in mod acoperitor ca toti stalpii ajung simultan in
starea limita de rezistenta avand valoarea lui Econv. determinata anterior

9.4.5.2.1. Cadre Parter
In conditiile procedeului A relatia anterioara devine:
cu = lf/h si Ab=bh.
Pentru stalpii de sectiune constanta, lungimile de flambaj lf se considera:
lf=2l, cand capatul superior are deplasari si rotiri libere (stalpi articulati la partea superioara);
lf=l, cand capatul superior are numai deplasari libere (stalpi incastrati la partea superioara).
In cazul stalpilor cu sectiune variabila in trepte, se calculeaza pentru fiecare tronson cu relatia, utilizandu-se
lungimile de flambaj:
1 rezultand din tabele, in functie de modul de prindere a capatului superior al stalpului
si
cu

In procedeul B momentele de ordinul II se determina tinand seama de faptul ca cadrele parter au un singur
grad de libertate la deplasari laterale(fig.).
Pentru stalpii de sectiune constanta rezulta, la nivelul 1:
-in calculul de ordin I:
-in calculul de ordin II:
si i=MIIi/MIi .In cazul stalpilor cu capat superior articulat, rigiditatea la deplasarea relativa a capetelor este:
Daca se admite ca
si
rezulta
cu

In cazul stalpilor cu sectiune variabila in trepte, la nivelul 1:
rezultand =MIIi/MIi.Analog se determina la nivelul 0. Calculul rigiditatilor KII si al deplasarilor 0 este prezentat in
lucrari de specilitate.
Existenta unui planseu de acoperis rigid in planul sau permite luarea in considerare a conlucrarii spatiale a
cadrelor, lucru avantajos mai ales in halele cu pod rulant.

9.4.5.2.1. Cadre Etajate
Atat in procedeul A cat si in procedeul B se admite ca in mod acoperitor sa se determine valorile coeficientilor in
ipoteza de incarcare din figura a (incarcari orizontale + eforturi axiale in stalpi din incarcarile verticale maxime).
Cu acesti coeficienti se multiplica momentele maxime rezultate din suprapunerea celor mai defavorabile ipoteze
de incarcare. Calculul poate fi condus pe cadrul inlocuitor din figura b. La fiecare nivel I rigiditatea stalpului s i este egala
cu suma rigiditatilor stalpilor cadrului real, iar rigiditatea riglei ri cu dublul rigiditatilor riglelor cadrului real.
In procedeul A lungimile de flambaj lf=l ale stalpilor rezulta din tabele in functie de rapoartele rigiditatilor
elementelor cadrului inlocuitor:
In procedeul B apeleaza la
un calcul de Ordinul II al
structurii inlcuitoare conform
cu fig.b.
STRUCTURILE
- CONTRAVANTUITE
- NECONTRAVANTUITE
si sau
- DEPLASABILE
- NEDEPLASABILE
Stalpii izolati:
- Stalpi zvelti
- Stalpi nezvelti
CADRE NEDEPLASABILE
Crit 1.
n nr. etaje
- inaltimea totala a structuri
- rigiditate la incovoiere a tuturor elementelor de contravantuire
- suma incarcarilor verticale in sectiunile
Crit 2.
- forta axiala de calcul
- forta axiala medie
n numarul elementelor vertical pe un etaj
= coeficientul fortei longitudinal
CADRE DEPLASABILE
Imperfectiuni
Sau pot fi inlocuite cu o forta orizontala introdusa in analiza structurala
STALPII
Stalpii zvelti daca:
forta axiala relativa notata si cu n.
lungimea efectiva de flambaj
din table
- inaltimea structuri masurata fata de sectiunea teoretica de incastrare

- deschiderea efectiva a grinzii
Calculul stalpilor
Stalpi zvelti considerand efectele de ordinul 2.
Sd
e0+ea
NSd
a) Excentricitati totale
- excentricitate de ordinul 2
Excentricitati diferite
NSd
NSd
e02
e02
e01
e01
NSd NSd
b) O excentricitate echivalenta
INSTABILITATE ELASTICA SI FLAMBAJUL
Forta critica de flambaj

=
Deformatele de ordinul 2, coeficientii

Solutia ecuatiei:
=-
Lungimea de flambaj
Coef k.
LUNGIMEA DE FLAMBAJ STRUCTURII CONTRAVANTUITE

0
0
0,5l
0,7l
0,7l
l
0
l
2l
2l
-
LUNGIMI DE FLAMBAJ STRUCTURII NECONTRAVANTUITE
IMPERFECTIUNII GEOMETRICE
COEFICIENTII DE FLAMBAJ EFECTIV
CRITERII DE FELEXIBILITATE DE ORDINUL 2
I=
METODE DE ANALIZA CONSIDERAND EFECTELE DE ORDINUL 2

a) Metoda bazata pe rigiditatea nominala numai a elementului izolat
b) Metoda bazata pe curbura nominala - element izolat + elementele din structura
c) Metoda analizei neliniare de ordinul 2
METODA GENERALA
Ipoteze de calcul
RELATIA MOMENT CURBURA
- Relatia moment-curbura externa
- Relatia moment curbura interna

Constructie iterativa
- Alegem o curbura 1/r
- Sincronizam
- Calculam
pentru obtinerea
pentru o prima integrare pentru a obtine efortul normal
METODA RIGIDITATII NOMINALE

- Determinarea rigiditati nominale
- Determinarea fortei critice de flambaj
- Utilizarea fortei de amplificare pentru determinarea momentului total ( primul si al doilea ordin )
RIGIDITATE NOMINALA
MOMENTUL TOTAL
METODA CURBURII NOMINALE

Curbura maxima este obtinuta de o interpolare intre 2 situatii:
- Curbura reala cand sectiunea este echilibrata de un efort normal maximal
- Curbura deformata (1/ ) cand sectiunea este echilibrata de un moment maxim.
As
0,45d
Ai
yd
Curbura
Momentul de ordinul 2
yd
maximala
Proiectarea conform Eurocod 2

Procedura de proiectare
O metoda de dimensionare pentru stalpii contravantuiti (adica stalpi care nu contribuie la preluarea incarcarilor
orizontale) este descrisa in tabelul 1. Aceasta presupune ca stalpul are stabilite dinmensiunile anterior printr-o etapa de
predimensionare
Pag Se determina
1
Determinarea duratei de viata
2
Evaluarea incarcarilor pe stalp
3
Determinarea combinatiilor de calcul
Stabilirea criteriilor de durabilitate respectiv alegerea clasei betonului
Stabilirea stratului de acoperire in functie de rezitenta la foc ceruta
Calculul acoperirii minime functie de cereintele de durabilitate foc respectiv aderenta
Analiza structurala pentru obtinerea momentelor si a fortelor axiale de dimensionare
8
9
Verificarea flexibilitatii
Determinarea ariei de armatura necesara
10
Verificarea dispunerii barelor
Capitol
Standard
introducere
EC 1
introducere
EC 1
Introducere
la EC 1
eurocoduri
Introducere
EC 1
Introducere tabel
2
Introducere
Ec 2
cap
4.4.1
Introducere
EC 2
analiza structurala cap 5
Figura 2 si 3
Cap 5.8
Figura 2 si 3
Cap 6.1
Reguli de armare Cap 8 si
Cerinte
9
constructive
Dimensionarea Stalpilor
Este prezentata o schema logica pentru calculul stalpilor contravantuiti. Pentru stalpii zvelti este necesara si schema
logica, ca si cea din figura 3.
Fig. 4
Fig. 2
Analiza structurala
Tipul de analiza trebuie ales astfel incat rezultatele sa fie reprezentative. Pot fi fololoisite urmatoarele tipuri de analiza:
o Liniar elestica
o Liniar elestica fara redistributie
o Analiza plastica si analiza neliniara.
Analiza liniara se realizeaza considerand sectiunea nefisurata ( referitor la proprietatile sectiunii) folosind o relatie liniara
tensinue deformatie, considerand valorile principale ale modulului de elasticitate corspunzatoare termenilor de lunga
durata.
Pentru proiectarea stalpilor momentul elastic din actiunea cadrelor trebuie folosit fara redistributie. Pentru stalpii zvelti o
analiza neliniara trebuie facuta pentru determinarea momentelor de ordinul II, alternativ se poate folosi metoda de
majorare a momentelor conform 5.8.7.3 (EC2) sau metoda curburii nominale 5.8.8. (EC2)care este ilustrata in figura 3.
Momentele de dimensionare
Momentele de dimensionare sunt ilustrate in figura 4 si sunt definite ca:
M ED MaxM 02, M 0e M 2 , M 01 0.5M 2
MinM
e N
M 01 Min M sus , M jos ei N Ed

M 02
Unde
sus
, M jos
Ed
h
l
ei Max 0 ; ;20masurate
400 30
M 0e 0.6M 02 0.4M )! 0.4M 02
M 2 N ED e2
in
mm
Unde NEd este forta axiala de proiectare si e2 este excentricitatea de calcul datorita efectelor de ordinul doi
M01 si M02 trebuie sa fie pozitive daca dau intinderi pe aceasi fata a stalpului.
Un stalp scurt poate fi proiectat neglijand efectele de ordinul doi, de aceea momentul de calcul este M Ed=M02.
Pentru calculul excentricitatii e 2 trebuie parcurse cateva iteratii, pentru a determina excentricitatea aproximativ la
jumatatea inatimii stalpului.
Un model este dat in figura de mai jos.
Fig. 3
Lungimea Efectiva
Figura 5 ne da indicatii despre lungimea efectiva de calcul a stalpilor. In practica stucturile corespund figurii 5f si 5g, iar
Eurocodul 2 prezinta in acest sens, doua expresii pentru calculul lungimii efective. Expresiile 5.15 este pentru stalpii
contravantuiti si expresia 5.16 pentru stalpii de contravantuire.
Fig. 5
In ambele expresii, flexibilitatea relativa la cele doua capete, k1 si k2 trebuie calculata. Expresia lui k data in Eurocod
implica calculul rotirii capetelor pentru elementele cu restrictii, care in practica necesita folosirea unui program de calcul.
Alternativ in literatura de specialitate sunt date formule simplificate, bazate pe rigiditatea grinzilor atasate de fiecare capat
al stalpului. Aceste rigiditati relative, k, pot fi calculate dupa cum urmeaza (considerand ca variatia rigiditatilor stalpilor
adiacenti nu difera cu mai mult de 15%):
EI c
lc
k
1;
2 EI b
l
b
unde
I c,Ib sunt momentele de inertie ale stalpului si grinzii in ipoteza betonului nefisurat
lc,lb sunt lungimile stalpului si griunzilor
Odata k1 si k2 calculate, factorul lungimii efective, F, poate fi stabilit cu tabelul 4 pentru stalpii contravantuiti. Lungimea
efectiva rezulta ca l0=Fl.
Flexibilitatea
Eurocodul 2 stipuleaza ca efectele de ordinul 2 pot fi ignorate daca sunt mai mici decat 10% relativ la cele de ordinul intai.
Ca alternativa, daca flexibilitatea (l) este mai mica dacat (lim ), efectele de ordinul doi pot fi neglijate.
Flexibilitatea, =l0/i, unde i=raza de giratie este limita de flexibilitate.
lim
20 ABC 15.4C
,
n
n
unde,
Daca momentele M01 si M02 dau tensiuni pe aceeasi fata, rm trebuie considerat pozitiv.
Din toate cele trei valori A, B, si C, C are impactul cel mai mare asupra lui lim si este cel mai simplu de calculat. O
evaluare initiala a lui lim poate fi facuta folosind valorile de baza ale lui A si B, dar cu calculul exact a lui C (vezi fig 6) . O
atentie deosebita trebuie avuta in determinarea lui C deoarece semnul momentelor dau diferente semnificative. Pentru
elemente de contravantuire C trebuie considerat intodeauna cu valoarea 0.7.
Fig. 6
Dimensionarea stalpilor
Din motive practice diagrama de tensiuni dreptunghiulara folosita la grinzi se aplica si la stalpi. (vezi fig 7). Valoarea
maxima a deformatiei la compresiune pentru betoane de clasa pana la C50/60, cand intreaga sectiune este in
compresiune pura, este 0,00175 (vezi fig 8a). Cand axa neutra cade in afara sectiunii (fig 8b), tensiunea maxima permisa
este considerata intre 0.00175 si 0.0035, si poate fi obtinuta desenand o linie de la punctul de deformatie zero in punctul
de deformatrie maxim 0.00175, la mijlocul sectiunii. Cand directia axei neutre trece in adancime valoarea deformatie
este de 0.0035 (vezi fig 8c).
Fig. 8
Relatiie generale sunt date de fig 8d. Pentru betoane cu clasa peste C50/60 principiile sunt aceleasi dar valorile
deformatelor maxime sunt diferite.
Doua expresii pot fi dezvoltate pentru determinarea ariei de otel necesare (bazate pe diagrama de tensiuni
dreptunghiulara, fig 7) una pentru fortele axiale si alta pentru momente:
Fig. 7
AsN N Ed f cd bd c
sc st ,
2
Unde,
AsN = aria de armatura necesara pentru preluarea fortei axiale
NEd = Forta axiala
Fcd - rezistenta la compresiune de calcul a betonului
sc(st) = Tensiunea armaturii de compresine (si intindere)
b = latimea sectiunii
dc = pozitia zonei comprimate = x<h
= 0.8 pentru < C50/60
x = pozitia axei neutre
h = inlatimea sectiunii

h d c
M
f
bd

cd
c
AsM
2 2
2
h
2
sc
st
2
Unde,
AsM= aria totala necesara preluarii momentului incovoietor.
In mod practic aceste formule nu se pot rezolva decat iterativ sau cu ajutorul unor softweare. Uzual se folosesc diagrame
de dimensionare (vezi fig 9a pana la 9e)
Deformatii
In functie de criteriile de proiectare este nevoie sa se determine si coeficientul de curgere lenta ef (cap 3.1.4 si 5.8.4.) O
monograma este data in Eurocod 2 (fig 3.1) in care este ceruta clasa de rezistenta a cimentului, dar de multe ori aceasta
caracteristica nu este stabilita in aceasta faza de proiectare. In general se aplica Clasa R pentru ciment.
Momente biaxiale
Efectul momentelor biaxiale poate fi verificat folosind formula (5.39), dezvoltata de Breslaer:
a
M Edz M Edy
1.0
M Rdz M Rdy
a
Unde,
MEdz,y= momentul de proiectare in directia corespunzatoare inclusiv efectele de ordimul doi pentru stalpii
zvelti
MRdz,y= momnetul capabil in direstia respectiva
a = 2 pentru sectiuni circulare sau eliptice, sau conform tab 5 pentru sectiunile dreptunghiulare.
NRd=Acf cd+As f yd
Stalpi de contravantuire
Nu sunt comentarii explicite in normativ cu privire la cadrele deplasabile. Sunt date relatii de calcul pentru calculul
lungimii efective pentru elementele de contravantuirie expresia (5.16). Valoarea lui C trebuie luata 0.7 in orice caz pentru
expresia 5.13N. Momentele de dimensionare trebuie evaluate incuzand efectele de ordinul doi. Metoda de stabilire a
rezistentei la foc, metoda tabelara, nu face referiri explicite la stalpii de contravantuire.
Pereti
Cand lungimea sectiunii verticala a elementului este de patru ori mai mare decat grosimea lui, vorbim de elemente
de tip pereti. Dimensionarea peretilor nu difera semnificativ de cea a stalpilor exceptand urmatoarele:
o Necesitatile la rezistenta la foc (tab 3)

o Incovoierea este critica fata de axa slabita
o Sunt reguli diferite pentru spatierea si cantitatea de otel
Nu sunt prevederi specifice pentru incovoierea dupa axa principala la stabilitate. Metoda biela tirant poate fi
folosita, conform cap 6.5. din EC2.
Fig 9a.
Fig. 9b.
Fig. 9c
lST1
IST1
Exemplu de calcul
lb2
Ib2
lST2
IST2
lb1
Ib1
lST3
IST3
lb3
Ib3
lb4
Ib4
St. 30x40
Gr. 30x45
d = 10 mm
Din tablel caracteristici ale captelor de stalp - 1 cu 2
A = 0,7
B = 1,1
C = 0,7
Curs 10. STRUCTURI IN DIAFRAGME DIN BETON ARMAT
10.1. Date Generale
Structurile in diafragme de beton armat pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

Dupa forma in plan a cladirii:
- cladiri tip punct;
- cladiri de forma oarecare.
Dupa dispunerea in plan a diafragmelor:
- structuri cu diafragme dese, tip fagure;
- structuri cu diafragme la distante medii, tip celular;
- structuri cu diafragme rare;
- structuri cu nucleu central;
- structuri in cadre-diafragme;
- structuri cu parter elastic.
Dupa conformatia diafragmelor, functie de sectiunea orizontala:

-diafragme lamelare;
-diafragme cu bulbi in zonele de capat;
-diafragme T, I, L, E;
-diafragme frante sau ocolite;
Dupa lungimea relativa a diafragmei:
-diafragme lungi;
-diafragme medii;
-diafragme scurte.
10.1. Date Generale

Dupa prezenta golurilor:
-diafragme pline;
-diafragme cu goluri.
Dupa procedeul de executie:
diafragme din beton turnat monolit executate:
-in cofraje din panouri modulate de inventor, realizate din placaj bachelizat;
-in cofraje glisante;
-cofraje plane de dimensiuni mari;
-cofraje tunel.
diafragme din beton precomprimat:
-panouri mari;
-elemente spatial.
10.1. Date Generale

Structurile in diafragme sunt formate din pereti verticali distribuiti pe doua directii, legati in plan
orizontal cu plansee. La actiunea incarcarilor orizontale planseele, a caror rigiditate este mare in planul lor,
coordoneaza deplasarile orizontale ale ansamblului structurii.
Diafragmele au rigiditate mare in planul lor. Asezate la distanta mica, eforturile din incarcarile
laterale sunt reduse, iar armarea diafragmelor rezulta constructiv. Distribuite la interval medii sau mari, solicitarile
sunt importante, armatura rezultand din calcul.
Proiectarea constructiilor in diafragme la actiunea seismica are la baza principiile generale ale
calculului si conformarii structurilor antiseismice.
Proiectarea constructiilor cu diafragme desi urmeaza principiile calculului in domeniul elastic, prin
evaluarea fortelor seismice, conformarea si alcatuirea structurii, se tine seama de posibilitatea trecerii structurii in
domeniul neelastic de lucru, la actiuni seismice mari.
La diafragmele pline lungi (H/B>5) disiparea energiei este concentrate la baza. Realizarea unor
zone de plastifiere este ingreunata indeosebi cand armarea elementului este slaba.
La diafragmele cu goluri, sursa esentiala de absorbtie si disipare a energiei o reprezinta formarea
articulatiilor practice ductile la capetele buiandrugilor. Buiandrugii vor trebui sa lucreze ca disipatori principali de
energie, in timp ce montantii mentin o linie elastica, conferind structurii stabilitate, pana in apropierea colapsului.
10.2. Calculul Structurilor in Diafragme

10.2.1. Distributia fortelor laterale elementelor verticale ale structurii
Calculul poate fi simplificat prin reducerea la un calcul plan dupa distributia incarcarilor orizontale, pe
baza rigiditatii relative a elementelor de rezistenta.
Distributia fortelor orizontale elementelor verticale trebuie sa se faca tinand seama de conlucrarea
spatiala a acestora.
Daca rezultanta fortelor orizontale corespunzatoare unui anumit nivel actioneaza chiar in centrul de
rigiditate, iar elementele verticale au caracteristici elastice simetrice fata de cele doua axe perpendiculare ce coincid cu
axele de simetrie geometrica, calculul structurii se reduce la o problema plana.
In cazul general al structurilor compuse din diafragme cu caracteristici diferite sau al structurilor mixte din
cadre si diafragme, centrul de rigiditate nu coincide cu punctual de aplicatie a rezultantei fortelor orizontale; vor apare
la nivelul fiecarui planseu momente de torsiune, de aceea trebuie sa se tina seama de distributia fortelor orizontale
grupului de elemente verticale ale structurii.
In vederea efectuarii distributiei fortelor orizontale tinand seama de conlucrarea spatiala a

elementelor verticale de rezistenta pe baza considerarii centrului de rigiditate al ansamblului, este necesara
definirea unor notiuni de baza cum ar fi: rigiditatea de nivel, rigiditatea de ansamblu, rigiditatea fata de o axa
oarecare (rigiditatea oblica), centrul de rigiditate, axele principale de rigiditate, etc.

10.2.2. Rigiditatea relativa de nivel
Rigiditatea relativa de nivel (intre doua niveluri consecutive i-1, i) a unui element vertical K incarcat
cun un sistem de forte orizontale reprezinta raportul dintre forta taietoare TK,i si deplasarea relativa
K,i=yK,i-yK,i-1:
Rigiditatea relativa de nivel depinde de

incarcarile orizontale si de deformata de ansamblu a
elementului (din incovoiere, forta taietoare, etc.).
10.2.3. Rigiditatea de ansamblu
Rigiditatea de ansamblu a unui element
vertical K este egala cu forta orizontala necesara
pentru a produce la varful elementului (sau la un nivel
apropiat de 0,8H) o deplasare egala cu unitatea,
adica:

10.2.4. Rigiditatea oblica sau rigiditatea relativa fata de o axa oarecare
Rigiditatea oblica sau rigiditatea relativa fata de o axa oarecare: pentru elementul K din fig. se presupun
cunoscute rigiditatile relative R1K si R2K dupa axele principale de inertie (rigiditate) si se cere calcularea rigiditatii
dupa axele oarecare K cu axele principale.
rigiditatea elementului K pe directia x-x,

numita rigiditate oblica;
rigiditatea elementului K pe directia y-y,

numita rigiditate centrifugala.

10.2.5. Centrul de rigiditate
Centrul de rigiditate al unui ansamblu de elemente
verticale fig. :.
se alege un sistem oarecare de axe xoy si se imprima
intregului ansamblu o deplasare unitara pe directia xx, pentru care se vor calcula rigiditatile Rx,K si Rxy,K.
Insumand componentele Rx,K si Rxy,K
se obtine o rezultanta Qx.
Procedand identic de directia y se
obtine rezultanta Qy. Intersectia axelor celor doua
rezultante Qx si Qy va determina pozitia centrului de
rigiditate CR.

10.2.6. Axele Principale de rigiditate
Axele principale de rigiditate ale ansamblului

(fig.) pot fi definite analog axelor principale
de inertie dupa directiile carora rigiditatea
ansamblului este maxima (axa 1-1),
respectiv minima (axa 2-2).

10.2.7. Distributia fortelor orizontale
reduse in centrul de greutate
Forta orizontala totala ce actioneaza la un

nivel poate fi redusa la o forta F si un moment de
torsiune Mt, aplicate in centrul de rigiditate.
Forta F aplicata in CR se descompune in

doua component F1 si F2 dupa axele principale ale
ansamblului.
10.3. Calculul Structurilor in Diafragme in Domeniul Elastic

Structurile in diafragme sunt supuse la eforturi din actiunea incarcarilor verticale aplicate direct (greutatea
proprie, incarcarea planseelor) si orizontale (vant, seism), ca si din deformatiile impiedicate (contractie, variatii de
temperatura).
In mod obisnuit calculul se face la incarcari aplicate direct, eforturile din deformatiile impiedicate fiind
preluate prin masuri constructive.
Structurile in diafragme pot fi calculate in mod riguros folosind metode analitice si numerice.
Metodele simplificate pot fi aplicate structurilor in diafragme cu o dispozitie ordonata in plan si monotone
pe verticala, tip figure sau celular, cu pana la P+11 niveluri.
Se considera valabile urmatoarele ipoteze:
-distributia incarcarilor orizontale pe inaltimea cladirii se ia uniforma in cazul vantului si triunghiulara in
cazul cutremurelor;
-deformatele tuturor diafragmelor care compun structura se presupun ca sunt egale, astfel incat distributia
incarcarilor orizontale la diafragmele componente se poate face la un singur nivel;
-se presupune ca rotirea fundatiilor diafragmelor la actiunea incarcarilor orizontale este aceeasi.

In general metodele simplificate
pentru calculul diafragmelor cu goluri monotone se
rezuma la doua metode principale: metoda
cadrelor inlocuitoare si metoda structurii continue
echivalente.
In cazul metodei cadrelor
inlocuitoare, diafragmele cu goluri se considera
cadre etajate ortogonale, la calculul carora se tine
seama de particularitatea ca stalpii au o latime
mare fata de deschiderea riglei si ca urmare se ia
in considerare in calcul si deformatiile axiale si de
lunecare ale montantilor.
Cadrele tip scara supuse la incarcari
orizontale concentrate in noduri se calculeaza
convenabil aplicand procedeul distorsiunilor
(Csonka), corectat cu considerarea deformatiilor
axiale ale stalpilor.
Schema de calcul este data in figura.

In cazul metodei structurii continue echivalente,
sistemul discontinuu al diafragmei cu un sir de goluri se
inlocuieste cu un sistem de substitutie continuu, legaturile
orizontale (buiandrugii) aflate la intervale finite h (fig.) fiind
inlocuite cu lamele echivalente distribuite continuu asezate la
distante infinitezimale.
In locul sistemului de ecuatii liniare de etaj care
intervine in metoda cadrului inlocuitor se ajunge la o singura
ecuatie diferentiala liniara prin rezolvarea careia se obtin
eforturile in montanti si buiandrugi.
In ambele metode pentru scrierea ecuatiilor de
baza se presupune ca punctele de inflexiune ale axei
buiandrugilor (punctele de moment incovoietor nul) se afla la
mijlocul deschiderii acestora, sau ca la nivelul aceleiasi rigle
toate nodurile se rotesc cu unghiuri egale, situatie riguros
valabila in cazul diafragmelor cu un sir de goluri simetrice.
Aceasta ipoteza permite ca cele doua metode sa
poata fi aplicate si la calculul diafragmelor monotone cu un sir
de goluri nesimetrice, precum si la calculul diafragmelor
monotone cu mai multe siruri de goluri. In cazul diafragmelor
de forme oarecare cu goluri dispuse neregulat nu pot fi
aplicate metodele simplificate aratate.
10.4. Schematizari pentru calcul
Metode simplificate, utilizabile si intr-un calcul

manual, se dezvolta numai varianta cu structura formata din
diafragme presupuse ca individuale si asimilate cu elemente
liniare (bare).
In schema de calcul diafragmele pline apar ca niste
console verticale, iar cele cu siruri de goluri suprapuse se reduc
la cadre etajate, la care deschiderile riglelor si montantilor se iau
din axa in axa, iar riglele se considera ca bare cu sectiune
variabila.
Notatii:
He
- inaltimea unui etaj, intre axele riglelor;
n
- numarul de niveluri;
H= n He
- inaltimea totala a diafragmei, pana la axa ultime
rigle;
L
- deschiderea unei rigle, intre axele montantilor;
l0
- lumina libera a golului;
lr= l0 + 2a
- lungimea teoretica a portiunii pe care rigla se
considera deformabila la incovoiere;
hr
- inaltimea sectiunii riglei.
a= 0.35hr 40 cm.
10.5. Sectiunile active la compresiune excentrica
Pentru stabilirea sectiunii active la diafragmele sau montantii cu sectiune in forma de T, I etc., cu
talpi evazate, rezultate din legatura cu diafragme perpendiculare, este necesara evaluarea latimii b p de
conlucrare a talpilor.
In calculul structurii in stadiul elastic, de sectiunile active ale diafragmelor depind rigiditatile lor si
prin aceasta repartitia fortelor orizontale intre diafragme.
Intrucat efortul axial N din incarcarile gravitationale se calculeaza luand incarcarile aferente
sectiunii active a diafragmei, marimea lui depinde direct de latimea de conlucrare a talpilor.
Momentul capabil, momentul de fisurare si ductilitatea sunt influentate atat in mod direct, prin
forma sectiunii active, cat si prin intermediul valorii efortului axial N.
Prin momentul capabil, influenta se resimte si asupra fortei taietoare de calcul associate
acestuia, astfel ca o eventuala subevaluare a latimii active a talpilor este acoperitoare pentru momentul
capabil, dar descoperitoare pentru asigurarea la forta taietoare, expunand diafragma la o rupere de tip casant
sub actiunea acesteia.
h/H
h/hp
Latimea activa bp a talpii, exprimata in functie de:

hp
10
70 hp
7,0 h
0,35H
30
250 hp
8,3 h
0,41H
10
38 hp
3,8 h
0,38H
30
118 hp
4,0 h
0,40H
10
20 hp
2,00 h
0,40H
30
64 hp
2,15 h
0,42H
0,05
0,10
0,20
Din tabel se observa ca modul cel mai semnificativ

de exprimare a latimii active bp este cel in functie de inaltimea totala
H, fata de care se afla intr-un raport aproape constant:
bp= (0,350,42) H .
In instructiunile tehnice sunt date urmatoarele reguli cu privire la stabilirea sectiunii active la compresiune
excentrica a elementelor verticale ale diafragmelor :
a) In cazul cand talpa este formata dintr-un bulb, latimea ei activa se ia egala cu latimea reala a bulbului : b p = B.
b) Cand talpa este formata dintr-o diafragma dispusa perpendicular si legata la capetele opuse cu alte diafragme
paralele cu cea considerata, latimea activa este:
bp = b + bst + bdr
unde:
bst l st
2
; bdr
l dr
2
bst, bdr distantele pana la primul gol in talpa;

bst, bdr 0,1 H ( H- inaltimea totala a diafragmei);
bp h (h inaltimea sectiunii diafragmei pline sau a
montantului).
a) Cand talpa este formata dintr-o diafragma libera la
capetele opuse, atunci se iau:
10hp
bst, bdr
dis tan tele
pana
la
si se mentine conditia bp h.
primul
gol
10.6. Sectiuni active la forta taietoare
Avand in vedere distributia neuniforma pe sectiune a eforturilor , care tind spre zero in dreptul
talpilor, sectiunea activa pentru calculul deformatiilor produse de fortele taietoare se ia egala cu
sectiunea inimii, deci fara considerarea conlucrarii talpilor si redusa cu un factor supraunitar k:
Amt=
bh
k
unde:
Amt este aria sectiunii active a montantului sau a diafragmei pline, pentru calculul
deformatiilor produse de forta taietoare;
b, h = dimensiunile inimii;
k
=
1,2 pentru sectiuni dreptunghiulare;
1,1 pentru sectiuni in forma de T sau L;
1,0 pentru sectiuni in forma de I sau C.
10.6. Dependenta sectiunilor se directia de actiune a fortelor orizontale
In cazurile cand conform relatiilor

date, latimea de conlucrare a talpii rezulta
mai mica decat latimea ei reala (bp< B),
sectiunea activa a diafragmei la
compresiune excentrica difera dupa
directia de actiune a fortelor orizontale, asa
cum se vede in exemplul din fig., deci
trebuie sa fie determinate separate pentru
fiecare directie.
De asemenea, sectiunea activa la

forta taietoare difera totdeauna dupa cele
doua directii perpendiculare.
10.7. Sectiuni active ale riglelor de cuplare

Pentru calculul deformatiilor produse de
momentele incovoietoare, sectiunea activa a riglei se ia
conform fig.:
daca planseele sunt prefabricate sau turnate ulterior
diafragmelor si nu se realizeaza conlucrarea placii cu rigla,
sectiunea se considera dreptunghiulara , cu inaltimea pana
sub placa planseului;
daca planseele se toarna odata cu diafragmele sau se
prevad masuri de realizare a conlucrarii placii cu rigla , se
tine seama de conlucrarea placii, luandu-se hr egal cu
inaltimea totala pana la fata superioara a placii si:
bst, bdr = 0,15l0 hr (l0 lumina libera a golului).
Pentru calculul deformatiilor produse de fortele
taietoare, sectiunea activa se ia egala cu sectiunea inimii,
aplicand acelasi factor de reducere ca si la montanti:
Art =
bhr
k
unde Art este aria sectiunii active la forta taietoare.
Curs 10. CALCULUL STRUCTURILOR IN DIAFRAGME DIN BETON ARMAT
10.1. Calculul Structurilor in Diafragme. Metoda Cadrelor Inlocuitoare

a) Structura se considera ca un sistem de bare: diafragmele pline se schematizeaza prin console verticale, iar
cele cu goluri suprapuse, prin cadre etajate. De caracterul real masiv al acestor elemente si de celelalte aspecte
specifice betonului armat se tine seama prin introducerea unor corectii, care au mai fost amintite, si anume:
-se adopta pentru riglele de cuplare o schema ca in fig.;
-fata de structurile obisnuite formate din elemente liniare, la care se
iau in considerare de regula numai deformatiile produse de
momentele incovoietoare, se tine seama in plus de deformatiile
produse de fortele taietoare (in elementele verticale si in riglele de
cuplare), precum si de deformabilitatea axiala a montantilor
diafragmelor cu goluri;
-se introduc pentru modulii de elasticitate conventionali valori
diferentiate intre elementele verticale si riglele de cuplare, pentru a
tine seama de gradul lor diferit de fisurare in stadiul II de lucru.
b) Diafragmele pline sau cu goluri sunt considerate in calcul ca
structuri monotome pe inaltimea cladirii, ceea ce presupune
urmatoarele ipoteze:
caracteristicile geometrice si de material ale diafragmelor

sunt constante pe toata inaltimea cladirii (forma in plan si
grosimea sunt constante, marca de beton este aceeasi);
inaltimile etajelor sunt egale;
la diafragmele cu goluri, golurile sunt suprapuse si au

aceleasi dimensiuni la toate nivelurile;
dimensiunile plinurilor orizontale dintre golurile suprapuse

(riglelor de cuplare) sunt aceleasi la toate nivelurile.
10.1. Calculul Structurilor in Diafragme Metoda Cadrelor Inlocuitoare

c) Se admite aproximatia ca deformatele tuturor diafragmelor componente ale structurii sunt afine si in consecinta, pentru
repartizarea incarcarilor orizontale intre diafragme este suficient sa se puna conditia de egalitate a deplasarilor laterale la
un singur nivel ca sa se realizeze egalitatea deplasarilor la toate nivelurile.
O aproximatie mai buna se obtine scriind conditia de egalitate a deplasarilor la un nivel intermediar, numit nivel
caracteristic, astfel ca ecarturile neglijate sa se compenseze in cat mai mare masura in cele doua sensuri. Un studiu de
optimizare pe baze probabilistice efectuat in aceasta problema in Franta ajunge la recomandarea ca nivelul
characteristic sa se ia la 0,8 H.
In calculul pe aceste baze, fiecare diafragma apare deci caracterizata prin rigiditatea ei la deplasare laterala,
definita ca incarcarea orizontala, necesara pentru a-i imprima o deplasare = 1 la nivelul caracteristic. Prin
repartizarea incarcarii orizontale totale intre diafragme proportional cu rigiditatile lor astfel definite, se pastreaza pentru
incarcarea care revine fiecarei diafragme aceeasi lege de variatie pe verticala ca si cea admisa pentru structura in
ansamblu.
10.1. Calculul Structurilor in Diafragme - Metoda Cadrelor Inlocuitoare

d) Alura deformatiei este influentata si de rotirea bazei fundatiei datorita compresibilitatii terenului..
Pentru ca si in aceste conditii ipoteza admisa ca deformatele tuturor diafragmelor structurii sunt afine sa ramana
valabila, trebuie sa se adopte o ipoteza simplificatoare si pentru influenta rotirilor fundatiilor, si anume: fie se considera
diafragmele incastrate perfect la baza (rotirea fundatiei nula), fie se admite ca afecteaza in egala masura deformatele
tuturor diafragmelor si deci nu altereaza rapoartele intre rigiditatile lor la deplasare laterala.
10.1. Calculul Structurilor in Diafragme - Metoda Cadrelor Inlocuitoare

e) In calculul cadrelor etajate la incarcari orizontale concentrate la noduri, sistemul de ecuatii de conditie din
metoda deplasarilor capata forma cea mai simpla in cazul cadrelor simetrice cu o singura deschidere, numite si
cadre - scara. Acestea, fiind solicitate antisimetric, se reduc in calculul la semistructuri, care au cate o singura
rotire de nod () necunoscuta la fiecare etaj.
Utilizarea aceleiasi scheme poate fi extinsa si la cazul general al cadrelor etajate nesimetrice sau cu mai multe
deschideri daca se adopta aproximatia de a considera ca rotirile nodurilor parcurse de o rigla sunt egale intre ele.
Sistemul poate fi atunci redus tot la forma din fig., b (metoda cadrului inlocuitor).
10.2. Calculul Structurilor in Diafragme - METODA STRUCTURII CONTINUE ECHIVALENTE

Din punct de vedere al calculului, diafragmele cu goluri se clasifica functie de importanta legaturilor
orizontale (buiandrugi asupra distributiei eforturilor sectionate in elementele verticale ale diafragmei. Aceasta influenta
este cuprinsa in asa zisul coeficient de monolitism , definit prin caracteristicile geometrice si elastice ale elementelor
diafragmei. Functie de valoarea coeficientului , sunt:
-diafragme cu goluri mici;
-diafragme cu goluri mari;
-diafragme cu goluri mijlocii.
Diafragme cu goluri mici (10). Fata de o diafragma plina aceste diafragme necesita in plus calculul eforturilor
in buiandrugi.
Un buiandrug intr-o diafragma supusa unei forte taietoare T lucreaza la incovoiere. Lunecarea ce-i revine, pe
inaltimea intre doua goluri este:
in care s-a notat:

T forta taietoare in diafragma la nivelul buiandrugului;
S momentul static al sectiunii ce tinde sa lunece in raport cu centrul de greutate al sectiunii diafragmei;
I momentul de inertie al sectiunii diafragmei, cu gol, in raport cu o axa ce trece prin centrul de greutate;
b grosimea diafragmei;
h inaltimea etajului.
In sectiunea de incastrare a buiandrugilor se va avea:
-momentul incovoietor M = L * a;
-forta taietoare Tb = L.
Diafragme cu goluri mari (1). La aceste diafragme rigiditatea mica a buiandrugilor nu poate asigura
lucrul in ansamblu.
Fiecare parte de diafragma se va comporta ca diafragma plina si se va calcula si arma ca atare.
Pentru stabilirea rigiditatilor diafragmelor, momentelor de inertie si deformarilor se va admite ca
buiandrugii pot mentine distantele dintre portiunile de diafragme care se vor deforma avand aceleasi sageti.
Diafragme cu goluri mijlocii (1<<10).La calcul diafragmelor cu goluri mijlocii se fac urmatoarele ipoteze:
1) eforturile transmise de buiandrugi L pot fi considerate ca distribuite in lungul fibrei medii a fiecarui element
al diafragmei.
2) deplasarile orizontale ale celor doua elemente ale diafragmei sunt egale pe toata inaltimea diafragmei.
DIAFRAGME CU GOLURI MIJLOCII

Se considera valabile urmatoarele ipoteze simplificatoare:
-sistemul discontinuu de legaturi orizontale se inlocuieste cu un sistem continuu lamelar echivalent; ca
aceasta ipoteza sa fie valabila, structurile trebuie sa aiba un numar sufiecient de mare de niveluri (peste 67 niveluri);
-caracteristicile geometrice si mecanice ale elementelor diafragmei se mentin constant pe inaltimea
acesteia;
-eforturile locale transmise prin rigle (buiandrugi) se considera repartizate in lungul fibrei mijlocii a fiecarui
element vertical (montant);
-fibrele deformate mijlocii ale fiecarui element vertical al diafragmei sunt paralele, eforturile axiale din rigle
neglijandu-se; ca urmare deplasarile orizontale y ale montantilor la nivelul fiecarui etaj vor fie gale, ca si derivatele
successive y, y, si y care definesc deformatiile elementelor diafragmei;
-momentul de inertie al riglelor este mic in raport cu momentele de inertie ale elementelor verticale;
-sectiunile de incastrare a riglelor in montanti nu se considera in axul acestora, ci la o distanta de la
marginea golului, portiunile pana la axele montantilor ramanand indeformabile;
-se aproximeaza ca pe toata inaltimea diafragmei momentele incovoietoare sunt nule la mijlocul deschiderii
riglelor, ipoteza exacta doar in cazul diafragmelor cu un sir de goluri simetrice.
-diafragma se considera perfect incastrata la baza, ipoteza pe baza careia se determina constantele de
integrare a ecuatiei diferentiale; in cazul acceptarii rotirii bazei diafragmei, constantele de integrare se stabilesc fata de
situatia data;
-la calculul diafragmelor cu un sir de goluri se ia in considerare efectele eforturilor axiale in montanti; la
diafragmele cu mai multe siruri de goluri aceste efecte se neglijeaza.

In cazul metodei structurii continue echivalente,
sistemul discontinuu al diafragmei cu un sir de goluri se
inlocuieste cu un sistem de substitutie continuu, legaturile
orizontale (buiandrugii) aflate la intervale finite h (fig.) fiind
inlocuite cu lamele echivalente distribuite continuu asezate la
distante infinitezimale.
In locul sistemului de ecuatii liniare de etaj care
intervine in metoda cadrului inlocuitor se ajunge la o singura
ecuatie diferentiala liniara prin rezolvarea careia se obtin
eforturile in montanti si buiandrugi.
In ambele metode pentru scrierea ecuatiilor de
baza se presupune ca punctele de inflexiune ale axei
buiandrugilor (punctele de moment incovoietor nul) se afla la
mijlocul deschiderii acestora, sau ca la nivelul aceleiasi rigle
toate nodurile se rotesc cu unghiuri egale, situatie riguros
valabila in cazul diafragmelor cu un sir de goluri simetrice.
Aceasta ipoteza permite ca cele doua metode sa
poata fi aplicate si la calculul diafragmelor monotone cu un sir
de goluri nesimetrice, precum si la calculul diafragmelor
monotone cu mai multe siruri de goluri. In cazul diafragmelor
de forme oarecare cu goluri dispuse neregulat nu pot fi
aplicate metodele simplificate aratate.
10.3. Verificarea Sectinuilor Diafragmelor

Verificarea sectiunilor diafragmelor din beton si beton armat se face la urmatoarele eforturi:
-forte axiale din greutatea proprie, incarcarile planseelor (permanente si utile) si din eforturile axiale in
montantii diafragmelor cu goluri la actiunea incarcarilor orizontale (vant, seism);
-momente de incovoiere si forte taietoare din actiunea incarcarilor orizontale (vant, seism);
Din incarcarile planseelor, eforturile unitare de compresiune uniformizate pe sectiunea diafragmei se
obtin prin impartirea rezultantei incarcarilor verticale aferente diafragmei la sectiunea acesteia (fig.).:


Fortele axiale in montanti la diafragmele cu goluri se obtin din cumularea fortei taietoare in buiandrugi, ce se transmite ca
forta axiala montantilor. In cazul mai multor siruri de goluri:
-la montanti marginali:
-la montanti intermediari:

Verificarea sectiunii de beton se face cu relatia:
in care:
N efortul axial de calcul;
M momentul incovoietor de calcul;
Ab aria sectiunii active de beton;
W b modulul de rezistenta al sectiunii active de beton;
coeficientul de flambaj;
fcd rezistenta de calcul a betonului, corespunzatoare condiitiilor specifice de executie a diafragmelor.
Coeficientul de flambaj are valorile:
-diafragme rigidizate la capete cu diafragme perpendiculare =1;
-diafragme cu bulbi, =0,9;
-diafragme lamelare, conform tabelului .
Tabelul
lf/d
<4
10
12
14
16
18
20
0,98
0,96
0,91
0,86
0,82
0,77
0,72
0,68
0,63
in care lungimea de flambaj lf=0,85, cand legatura cu planseele are caracter de incastrare si lf=h, cand legatura cu
planseele nu are caracter de incastrare.

Sectiunea de armatura longitudinala la capetele diafragmei se determina ca pentru elementele din beton armat liniare supuse
la compresiune excentrica. Aproximativ, sectiunea armaturii longitudinale poate fi calculate pe baza rezultantei eforturilor de
intindere Na cu relatia.
Verificarea diafragmelor pline si a montantilor la forte taietoare in sectiuni inclinate se face comparand forta taietoare
de calcul T datorita incarcarilor seismice orizontale majorate
Daca:
betonul poate prelua singur forta taietoare, iar armatura orizontala se prevede constructiv.
Daca:
armatura orizontala necesara pe inaltimea unui etaj Aa0 se calculeaza cu relatia:

Buiandrugii se dimensioneaza ca elemente solicitate la incovoiere cu forta taietoare. Obisnuit, etrierii se
dimensioneaza pentru a prelua intreaga forta taietoare cu relatia:
in care n este numarul ramurilor etrierilor, iar ae-distanta intre etrieri.

Planseele trebuie verificate la efectul de saiba, in special cand diafragmele sunt rare (structuri tip celular) .
Momentele de incovoiere in planul planseului se calculeaza ca pentru o grinda continua, eventual grinda-perete
continua, avand reactiunile pe reazem cunoscute. Armatura perimetrala planseului va fi: A a=M / z fcd, unde z este bratul de
parghie la culplului elastic interior.
10.4. CONSIDERATII PRIVIND COMPORTAREA DIAFRAGMELOR IN DOMENIUL POSTELASTIC
S-a constatat ca la actiunea

cutremurelor puternice structurile cu diafragme
manifesta o comportare elastico-plastica.Pentru
evaluarea completa a raspunsului structurii la
actiunea seismica este necesara deci examinarea
postelastica, pana in faza de colaps.
La diafragmele cu un sir de goluri
mecanismul de colaps s-a produs in majoritatea
cazurilor, prin formarea articulatiilor la capetele
buiandrugilor si ulterior a articulatiilor plastice la
bazele montantilor (fig.a).In cazul unor structuri cu
diafragme particulare, cum ar fi cele cu parter
elastic, datorita variatiei bruste a rigiditatii, se
formeaza un mecanism de colaps prin alunecare in
dreptul primului nivel (fig.b).

Comportarea postelastica a structurii si dezvoltarea deformatiilor postelastice ale componentelor structurii
trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
a structura este solicitata la forta laterala in domeniul elatic;
b in buiandrugul cel mai solicitat se formeaza la capete ariculatii plastice;
c la capetele tuturor buiandrugilor se formeaza articulatii plastice;
d in primul montant se atinge la baza limita de curgere;
e in al doilea montant se atinge la baza limita de curgere;
f deformatiile plastice maxime la mecanismul de colaps.

Conceptia de proiectarea antiseismica trebuie sa urmareasca obtinerea unei structuri capabile sa
se deformeze ductil, cand este supusa la o serie de cicluri de incarcare in domeniul inelastic.Ductilitatea
elementelor componente ale structurii este definita de factorii de ductilitate prin rotire (b, m).
Factorul de ductilitate b al buiandrugului este raportul dintre rotirea buiandrugului la un anumit
stadiu de incarcare b si rotirea lui in momentul curgerii c :
Factorul de ductlitate m al montantului este raportul dintre rotirea montantului la un anumit stadiu
de incarcare m si rotirea lui in momentul curgerii mc.
Prin definirea ductilitatii functie de rotire se poate face deosebirea intre ductilitatea montantului
intins si ductilitatea montantului comprimat.
Ductilitatea de ansamblu a diafragmei este definita de factorul de ductilitate prin deplasare 0 ,
egal cu raportul dintre deplasarea varfului structurii la un stadiu dat de incarcare y si deplasarea de curgere yc.
Daca se tine seama de criteriile de ductilitate definite, formarea mecanismului de colaps descris
anterior este asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:
10.5. Dimensionarea Montantilor

Montantii sunt supusi simultan la moment incovoietor, forta axiala si forta taietoare.Forta taietoare are un
efect nefavorabil asupra ductilitatii elementului.De aceea se recomanda ca la baza montantilor cand forta taietoare este
mare, sa se prevada armatura transversala suficienta pentru a impiedica ruperea casanta prematura prin fisuri inclinate.
Acest mod de abordare a calculului postelastic presupune ca elementele orizontale ale diafragmei
(buiandrugii) sunt lungi (lb/hb2, ductilitatea efectiva putand fi evaluata ca la grinzi incovoiate de beton armat, la care
efectul fortelor taietoare asupra caracterului ruperii este mai putin essential.
In cazul diafragmelor cu buiandrugi scurti (lb/hb<2), efectul fortelor taietoare influenteaza mecanismul de
cedare al buiandrugilor.Daca armatura transversala este insuficienta, ruperea se produce dupa diagonalele principale si
are un caracter casant. Proiectarea unor astfel de buiandrugi se bazeaza pe premise ca forta taietoare se descompune
dupa diagonale in forte de compresiune si de intindere, care se intersecteaza la mijlocul deschiderii unde momentul este
nul (fig. b).Initial compresiunea dupa diagonala este transmisa prin beton, compresiunea in armatura avand o contributie
nesemnificativa.
10.5. Dimensionarea Montantilor

Cantitatea de armatura a barelor dupa diagonale va fi:
in care:
Imax forta de intindere maxima dupa diagonala;

Cmax forta de compresiune maxima dupa diagonala;
Qmax forta taietoare maxima in buiandrugi;
Ra rezistenta de calcul a armaturii.
10.6. Structuti Mixte CADRE - DIAFRAGME

Structurile de rezistenta alcatuite din cadre si diafragme reprezinta in unele cazuri rezolvari functionale si
economice avantajoase, asigurand totodata o rigiditate a ansamblului satisfacatoare la preluarea incarcarilor orizontale
(vant, cutremur). Calculul acestor structuri prezinta unele dificultati datorita complexitatii spatiale a ansamblului, cat si
comportarii diferite a celor doua elemente componente (cadrul di diafragma).
In cele ce urmeaza se prezinta un procedeu de calcul aplicabil structurilor spatial simetrice fata de doua
plane verticale ortogonale.
Se presupune ca structura spatiala compusa din cadre si diafragme flexibile are doua plane verticale
ortogonale de simetrie, planseele perfecte rigide in planul lor (deplasarile la nivelul fiecarui planseu sunt aceleasi pentru
fiecare element vertical) si este supusa pe fiecare directie principala la incarcari orizontale simetrice fata de planul vertical
de simetrie respectiv.
Pentru calcul, structura spatial reala se restrange pe fiecare din cele doua directii principale la o structura
plana echivalenta de tipul cadru diafragma (fig. a, b) si apoi la o structura plana echivalenta de tip cadru scara (cadru
simetric etajat cu o singura deschidere, fig. c).
Structura plana de tip cadru-scara,
de rigiditate echivalenta cu a structurii reale,
se incarca antiseismic cu fortele orizontale reale
si se calculeaza prin distorsiuni ca o structura
plana de tip cadru bara (fig. d).

Rigiditatile practice ale barelor structurii plane echivalente de tip cadru-scara au o directie principala data,
urmatoarele valori:
pentru stalpi:
unde suma se extinde asupra tuturor stalpilor S, respective asupra diafragmelor D ale structurii spatiale reale, pentru
nivelul jk si pentru directia principala considerata;
pentru rigle:
unde suma se extinde asupra tuturor riglelor R ale structurii spatiale reale, inclusiv riglele de legatura intre cadre si
diafragme.

Calculul se efectueaza prin aproximatii successive in mai multe cicluri si in doua etape, pentru fiecare
ciclu urmarindu-se echilibrarea deplasarilor, respectiv a fortelor taietoare.
In prima etapa se determina deplasarile orizontale j ale tuturor nodurilor cadrului-bara echivalent,
supus incarcarilor orizontale Pj/2 aplicate in noduri (fig.d).
In a doua etapa de calcul, pentru directia principala data si pentru fiecare element vertical de rezistenta
(stalp sau diafragma din structura spatiala reala, formata din mai multe structuri plane, se imprima deplasarile
obtinute in etapa I si se calculeaza solicitarile.
Procedeul de calcul necesita un numar redus de iteratii (cicluri) in cazul diafragmelor flexibile.In cazul
structurilor foarte rigide in care predomina diafragmele (in special diafragme rigide) este indicata aplicarea unor
procedee de calcul la care structura plana echivalenta este o diafragma (consola).Rapiditatea determinarii eforturilor
structurii depinde de gradul de apropiere al rigiditatii (sau al deformatei) structurii plane echivalente, de rigiditatea
(sau deformata) structurii spatiale reale.
10.7. Prevederi Constructive
in caz contrar (fig. b):
in care hs este inaltimea libera a nivelului.
La dimensionarea sectiunii bulbilor

se vor respecta conditiile:
in care hs este inaltimea libera a etajului, iar baza

este definita la nivelul fundatiei sau al
infrastructurii (la partea superioara a subsolului
cu diafragme rigide si pereti perimetrali).

Aria armaturii verticale, in zona A, va fi cuprinsa intre 0,003 A c si 0,04Ac.In general
jumatatea acestei armaturi va fi dispusa pe fiecare fata a peretelui.
In zonele cu seismicitate redusa (ag0,08g) sau in zona B de perete indiferent de
intensitatea zonei seismice, cantitatea minima de armatura va fi 0,0024Ac.
Diametrul minim al barelor se va lua 10mm, iar distanta maxima intre bare se va lua
350mm in cazul armarii cu bare independente.

Armatura orizontala va fi dispusa intre armatura verticala si cea mai apropiata fata a peretelui si va
avea aria cel putin 0,0025Ac in zona A de perete si 0,002 Ac in zona B sau in zone seismice cu ag,08g indiferent
daca se armeaza zona A sau B de perete.
Diametrul minim al barelor se va lua 8mm, la distanta maxima de 250mm, in cazul armarii cu bare
independente.

Plasele sudate din sarme ecruisate pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive. Daca
se asigura o comportare a sarmelor in domeniul liniar elastic printr-o asigurare superioara fata de eforturile
sectionale se pot utiliza si ca armaturi de rezistenta. Procentele minime in acest caz sunt 0,25% pentru
armaturile orizontale si 0,20% pentru cele verticale.
Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala
prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin
introducerea golului.
Aria minima de armatura in zona critica va fi 0,006Ac si 0,005Ac pentru zona B de perete, iar aria
maxima 0,04Ac.
Armarea zonelor de
capat, pe suprafetele indicate in figura,
se realizeaza cu carcase de tipul celor
utilizate la armarea stalpilor cu
armatura longitudinala cuprinsa intre
0,005Ac (pentru A) si 0,04Ac.
Pentru zona seismic
ag0,08g indiferent de zona de perete
aria minima va fi 0,004Ac.
Diametrul minim al
armaturilor este 12mm.
Armatura transversala sub forma de etrieri

si agrafe se va realiza din bare cu diametrul minim
de 6mm sau dbl/4
(dbl-diametrul minim al barelor vertical).
Distantele maxime admise intre etrieri si
agrafe vor fi urmatoarele:
-in zona A de perete:
150mm in zona seismica cu ag0,08g si
120mm, dar nu mai mult de 10dbl,
pentru restul
zonelor seimice;
-in zona B de perete:
200mm, dar nu mai mult decat 15dbl.
.
Armarea intersectiilor
interioare intre diafragme se prezinta
ca in figura.
Carcasa de armatura va
avea doi etrieri in cruce care fac
legatura cu armarea orizontala a
peretilor.
Armarea verticala
minima a zonelor in intersectie va fi
1212 pentru zona A si 48+810
pentru zona B de perete.
Etrierii avand diametrul
minim 6mm se aseaza la distant
maxima de 200mm

Armarea riglelor de cuplare
Riglele de cuplare se pot arma cu bare orizontale si etrieri
verticali (fig. a) sau cu bare inclinate incrucisate (fig. b).
Armatura longitudinala de rezistenta rezultata din
dimensionarea la moment incovoietor, se dispune la partea
superioara si inferioara a sectiunii, cate doua bare cu diametrul minim
de 12mm.
Barele longitudinale intermediare se dispun pe fetele laterale
ale riglei de cuplare cu diametrul minim de 12mm. Aria barelor
longitudinale intermediare va fi de:
-pentru grinzi de cuplare la care h l0/2
-pentru grinzi de cuplare la care l0/2<h
Armatura transversala formata din etrieri verticali cu diametrul

minim de 6mm va avea o arie minima de 0,002Ac.
Distanta maxima intre etrieri va fi:
unde dbl este diametrul armaturilor longitudinale de la partea

superioara si inferioara.

Curs Beton

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs Beton

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Construcii de Beton Armat

Forma de verificare: EXAMEN

Cunotiine minim necesare:

Hagia Sofia, Turcia (537)

Mihrimah Mosque, Turcia (1555)

Torre del Trovador, Zaragoza

Bazilica Sf. Petru (1626)

Revoluia tehnic englez

Apariia betonului armat:

Utilizarea betonului precomprimat:

Citic Plaza, Goangzou (391, 1996)

Basilica de Maringa, Brazilia (1958, 124

Akashi-Kaikyo, Japonia (1991, 1998)

Podul KRK (1430, 1980)

Barajul Folsom, USA (1950)

Barajul Hoover, USA (1936)

Rotating Tower, Dubai

Makkah Royal Clock Tower

Dubai Towers Doha

Trump Tower, Chicago

20 Fenchurch Street, London

Consideraii privind conceperea i calculul structurilor din beton

Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

2.1. Modele conceptuale n proiectarea construciilor

Construcie = intermediu dintre om i natura, avnd statutul de ansamblu solid

imobil (/ansamblu posibil mobil), cu destinaia de a adposti activitile umane.

Criteriul preului de cost minim

Criteriul maximei utilizri a spaiului

Crieteriul maximei performane

Prescripiile de proiectare pentru diferite elemente de construcii au n vedere criteriul de

Modelul structural se adopt n funcie de concepia de proiectare stabilit

2.2 Procesul de concepere al construciilor

mai importante fiind reprezentate n figur, care,

pentru o tema dat, pe baza unor condiii de

concretizat n invenii i inovaii tehnice avnd

2.2 Procesul de concepere al construciilor

Procesul de concepere a structurilor prezint urmtoarele faze:

Stabilirea temei: condiii funcionale (ex. geometrice, mecanice, fizice), condiii

Bazele obiective i subiective ale sintezei: aciuni, caracteristicile

experiene personale ale individului sau membrilor unei comuniti

n urma unui aplicrii criteriilor i condiiilor de optimizare, stabilirea geometriei

2.2 Procesul de concepere al construciilor

Cercetare => descoperiri - teorii

Proiectare => proiecte invenii

Execuie => raionalizri - industrializri

2.3. Metode de calcul in proiectarea structurilor

cantitative, care stau la baza dimensionrii scheletului de rezisten al

strii de eforturi i deformaii produse sub aciunea

solicitrilor statice/dinamice, variaii de temperatur, etc.

stabilitii formei sau poziiei unei structuri de rezisten

La baza calculului pot sta modele matematice sau fizice

2.3.1. Modele matematice

Sinteza se poate face n metoda eforturilor sau n metoda deplasrilor.

poteniale n cazul metodei deplasrilor

complementare n cazul metodei eforturilor

2.3.1. Modele matematice

cauza dificultilor ntmpinate la scrierea funciilor care s descrie fidel

practic nelimitat: metoda elementului finit, metoda diferenelor finite. Aceste

2.3.2. Modele fizice

Se utilizeaz n cazul unor structuri complexe.

Pot fi similare (reproducere la scar redus) sau analoge (se bazeaz pe

2.4. Particulariti ale calculului structurilor din beton armat

proprietile materialelor folosite (beton, armtur)

modul de alctuire i conformare structural