Professional Documents
Culture Documents
1
Mecanism de acŃiune acŃionează prin inhibarea producerii de mediatori ai inflamaŃiei
(de exemplu prostaglandine, de aceea se mai numesc antiprostaglandine):
• blochează acŃiunea ciclooxigenazei, enzimă responsabilă de conversia
acidului arahidonic în eicosanoizi (prostanoizi, prostaciclină PgI2, prostaglandina
E2, tromboxani). NAIDs inhibă eliberarea de Pg la locul leziunii şi majoritatea
eficienŃei lor ca analgezic este atribuită efectului local antiinflamator şi inhibiŃiei
formării Pg în SNC;
• unele NSAIDs blochează şi 5-lipooxigenaza, enzimă care catalizează
producerea de leucotriene din acidul arahidonic, leucotriene care mediază unele
procese inflamatorii;
• unele produse s-a constat că determină un efect analgezic central
semnificativ, independent de inhibiŃia formării prostaglandinelor.
IndicaŃii:
• eficienŃi în combaterea durerii moderate, managementul durerii cronice şi
postoperatorii. Prezintă interes pentru durerea acută postoperatorie produsele
noi.
• în stările de şoc datorită efectului antiplachetar.
2
Administrarea epidurală de ketamină blochează conducŃia axonală a
potenŃialelor nociceptive, producând o analgezie de durată. Adausul de
lignocaină sau bupivacaină prelungeşte cu două până la patru ore efectul
analgezic. ObservaŃii din medicina umană confirmă analgezia obŃinută după
administrarea epidurală de ketamină chiar şi în durerile rezistente la
administrarea de opiacee. Această observaŃie vine să confirme interesul
recent pentru cercetările de analgezie preventivă pe pivot ciclohexaminic
• Amantadine (Symmetrel ®), ca şi ketamina, acŃionează asupra receptorilor
NMDA blocând acŃiunea glutaminei. Este disponibilă sub formă injectabilă sau
tablete. Avantajele sale faŃă de ketamină sunt reprezentate de lipsa efectelor
psihotice şi posibilitatea administrării la domiciliu împreună cu alte analgezice
într-un concept de analgezie multimodală. S-a dezvoltat ca medicament
antiviral dar s-a dovedit eficientă în combaterea durerii neurogene
postoperatorii la pacienŃii cu cancer. AcŃionează sinergic cu morfina asupra
unor tipuri de durere la animalele de laborator. Este eficientă atunci când se
instalează toleranŃa la opioizi şi alodinia (răspuns de tip algic la stimuli
nedureroşi), în doze de 3-5 mg/kg per os zilnic la câine şi pisică.
5) Anestezicele locale
• blochează transmiterea durerii pe calea nervilor periferici sau intranevraxial
• dezavantajul major îl reprezentă pierderea funcŃiei motorii
• se pot folosi variate tehnici:
a) Analgezia epidurală pentru membrele posterioare, pentru chirurgia abdominală
sau toracică: anestezie epidurală lombosacrală la câine, pisică, rumegătoare mici;
sacroccocigiană sau coccigiană la cai şi vaci adulte. Medicamentele folosite includ
bupivacaina, ca anestezic local, dar şi anestezice aparŃinând unor alte grupe şi
anume: morfina, oxymorfina şi medetomidina la câine şi pisică şi morfina sau
xylazina la cai şi rumegătoare. Durata analgeziei la câine când se folosesc pe
această cale morfinice este de 10-12 ore
b) Blocarea nervilor intercostali pentru toracotomie: la câine şi pisică se va infiltra
bupivacaină în jurul nervilor, dorsal în apropierea coloanei vertebrale, înainte de
închiderea inciziei peretelui toracic. Se vor bloca 2 nervi cranial şi caudal de incizie.
Durată analgeziei 10 ore.
c) Injectarea intrapleurală de bupivacaină pentru toracotomie: la câine şi pisică,
bupivacaina se introduce în spaŃiul intrapleural, durata analgeziei 10 ore.
d) Blocarea plexului brahial pentru intervenŃii sub nivelul articulaŃiei scapulo-
humerale: practicată la câine, bupivacaina se injectează în jurul plexului brahial,
medial de spată. ComplicaŃii posibile: hematom, administrarea IV, pneumotorax
e) Analgezia intraarticulară după operaŃii pe articulaŃii: practicabilă la câine şi
cabaline. Se poate folosi bupivacaina sau morfina.
f) Anestezii regionale: mai frecvent folosite pe nervii digitali, în intervenŃii pe dinŃi (n.
maxilar şi mandibular), blocaje pentru intervenŃii în regiunea ochiului sau operaŃii pe
ochi
3
diabetică). Gabapentin, s-a fost folosit pentru combaterea convulsiilor, iar ulterior
s-au descoperit calităŃile lui analgezice de reducere a hiperalgeziei şi alodiniei
asociate cu durerea neuropată. S-a demonstrat şi capacitatea lui de a reduce eficient
durerea acută produsă de incizia chirurgicală şi din artrite. De asemenea, asocierea
cu el reduce necesarul celorlalte analgezice. Dozele terapeutice pentru caâine şi
pisică încă nu s-au stabilit şi ele trebuie extrapolate de la om astfel se recomandă
pentru început o doză de 1,25-4 mg/kg, per os până la maxim 50 mg/kg /zi (ca
antiepileptic dozele ajung la 800-1500 mg zilnic).
- opioizi:
4
- blocarea plexului brahial:
o Bupivacaină 1 mg/kg
o Morphină 0.1 - 0.2 mg/kg
o Methadonă 0.2 - 0.3 mg/kg
o Buprenorphină 0.004 - 0.01 mg/kg
o Morfină 0.1 mg/kg + bupivacaină 0.25 - 0.5 mg/kg
o Morfină 0.1 mg/kg + medetomidină 0.005 mg/kg
5
Bupivacaina (2 mg/kg, 0.5% solution) sau morfina (0.5 mg/kg) se injectează la
sfârşitul operaŃiei după închiderea capsulei articulare.
6
Feline
• opioizii: produc excitaŃii la doze mari ("mania morfinică"); acŃionează eficient
dacă se folosesc la dozaj corect, dacă apar fenomene excitatorii se
administrează un tranchilizant, de ex. acepromazinã, care va calma animalul
• NSAID's (acetaminofen, aspirină): toxicitatea este problema principală. Pisicile
sunt sensibile la toxicitatea provocată de acidul acetilsalicilic, manifestată prin
anemie severă. Datorită apariŃiei frecvente a efectelor adverse administrarea
carprofenului se limitată la o unică administrare
• anestezice locale - sunt mult mai susceptibile la supradozare decât câinii
• se poate recurge la administrarea epidurală de opioizi ± anestezice locale
• transdermal fentanylul
Ecvinele
• opioizii: pot induce excitaŃii la caii care nu prezintă durere, fenomen ce poate
fi prevenit prin administrarea concomitentă a unui tranchilizant
• agoniştii alfa-2 adrenergici sunt foarte bine toleraŃi
• NSAID's (flunixin meglumine (Fynadin), fenilbutazona): bine tolerate şi
acceptate
• anestezia locală - bine tolerată
• administrarea epidurală a agoniştilor alfa-2 adrenergici – asigură analgezia
perineală
Rumegătoare
• ????: puŃine informaŃii legate de aceste specii
• opioizii: parŃial agoniştii par a fi eficienŃi
• NSAID's: par să aibă o bună acŃiune
• Anestezia locală este opŃiunea principală
Păsări butorfanolul pare a fi un analgezic util la pasăre.
Rozătoare (iepuri, animale de laborator) opŃiunile analgezice includ:
1. NSAIDs
1. Ketoprofen (1.5 mg/kg IM)
2. Carprofen (1.5 mg/kg IM)
2. Opioizi
1. Buprenorfină (0.02 - 0.03 mg/kg SC sau IM)
2. Butorfanol (0.2 - 0.5 mg/kg SC sau IM)
3. Anestezice locale (lidocaină; bupivacaină pentru analgezie de peste 6 ore)
pentru blocaje la nivelul nervilor. Datorită dimensiunilor mici la aceste animale
doza se va calcula cu precizie şi nu va depăşi 1 - 2 mg/kg de lidocaină.
7
Analgezice opioide utilizate la câine şi pisică pentru controlul durerii
(prelucrare după Cornick – 2000, Kamerling – 2001)
Analgezicul Doza mg/kg.corp. Calea de Durata ObservaŃii
administrare efectului
8
Analgezice ciclohexaminice, agonişti alfa2 adrenergici şi analgezice
antiinflamatorii nesteroidiene utilizate la câine şi pisică pentru controlul
durerii
(prelucrare după Cornick – 2000, Mathews – 2001, Steven – 2000)
9
Dozele, căile de administrare, intervalul de timp şi durata restricŃiei consumului
laptelui şi cărnii* după folosirea analgezicelor la animalele de fermă
(după George L. W. 2003)
10
- la rumegătoare analgezicele morfinice sunt contraindicate
- folosirea anticolinergicelor pentru prevenirea salivaŃiei este controversată.
Rumegătoarele produc o mare cantitate de salivă (oile 6-16 l/24 ore, vacile 50 l/24
ore) care continuă să se secrete şi după inducŃia anestezică, perioadă în care
dispare reflexul de deglutiŃie. Saliva nedeglutită timp îndelungat poate precipita
acidoza metabolică prin pierderea bicarbonatului. HipersecreŃia salivară, cu
posibilitatea aspirării ei în arborele bronşic, este produsă de multe substanŃe
anestezice şi poate fi greu prevenită sau combătută deoarece atropinizarea are efect
hiposecretor moderat, iar vâscozitatea salivei creşte. În plus atropinizarea determină
ileus paralitic urmat de timpanism. Folosirea anticolinergicelor pentru tratamentul
bradicardie are însă efect, doza pentru atropină fiind de 0,1 mg/kg IV sau IM.
- caprele s-a constatat că intră în starea de şoc neurogen chiar după intervenŃii
chirurgicale simple (castrare, ecornare). De asemenea, la aceaste animale
hipotermia se instalează cu uşurinŃă.
11
Agoniştii alfa-2 adrenergici. Efectele variază de la o sedare de intensitate medie
până la adoptarea decubitului lateral (asemănător unei anestezii generale). Tehnicile
de anestezie loco-regională pot fi asociate cu anestezicele aparŃinând acestei grupe
pentru intervenŃii chirurgicale realizate cu animalul în picioare.
Xylazina. Dozarea (IV) în patru trepte: treapta I 0,05 mg/kg, sedare şi analgezie
suficiente pentru intervenŃii mici, treapta a II-a 0,1 mg/kg, sedare cu intensitate medie
cu analgezie şi miorelaxare, intervenŃii mici, treapta a III-a 0,15 mg/kg, toate efectele
sunt marcate, se pot realiza intervenŃii chirurgicale importante, în majoritatea
cazurilor animalul nu se poate Ńine pe picioare, treapta a IV-a, 0,2 mg/kg, sedare
îndelungată şi miorelaxare intensă. Rumegătoarele sunt cea mai sensibilă specie la
xylazină de aceea se recomandă folosirea soluŃiei de 2% (adică 20 mg/ml). Efectul
se instalează în 10-15 minute (IM) sau în 3-9 minute (IV). Sedarea durează 30-35 de
minute, iar revenirea decurge lent în 7 ore sau mai mult. Administrarea IV are un
efect sedativ mai intens. Analgezia viscerală este de bună calitate dar cea somatică
variază de la un individ la altul, uneori constatându-se hiperestezie cutanată, situaŃie
care impune asocierea cu tehnicile de anestezie locală. Xylazina este contraindicată
în ultimul trimestru de sarcină deoarece creşte tonusul uterin. Administrarea a 0,5-1
mg/kg pentobarbital IV după xylazină (0,1 mg/kg) adânceşte sedarea obŃinută,
animalul rămâne în picioare. Xylazina (o,1 mg/kg) poate fi de asemenea, combinată
cu un opioid, butorfanol 0,02-0,03 mg/kg IM sau IV, sedarea se aprofundează cu
menŃinerea poziŃiei în picioare.
Se impun unele observaŃii:
- în ciuda dozării corecte numeroase animale cad jos după
injecŃie.
- există diferenŃe importante între rase raportat la intensitatea
sedării şi durata acesteia
- reflexul de deglutiŃie este abolit: intubarea este posibilă dar şi
pneumonia prin aspiraŃie
- durata sedării este mai lungă decât la cai sau câini
- induce hipoxemie, hiperglicemie accentuată, creşterea DU (de 6-
8 ori)
- reduce motilitatea intestinală, timpanism şi posibil diaree la 24
de ore
- ajunge în lapte
- se elimină din organism în procent de 98% în 72 de ore
Detomidina determină sedare adâncă fără decubit la doza de 5 µg/kg IM,
administrarea unei doze de 10-40 µg/kg determină adoptarea decubitului. La doza de
10 µg/kg sedarea durează 45 de minute iar recuperarea are loc în 140-170 de
minute. Profunzimea sedării este dependentă de doză dar efectul analgezic nu
creşte odată cu creşterea dozei. Efectele secundare sunt similare celor de la
administrarea xylazinei, şi anume bradicardie, hiperglicemie, hipersalivaŃie, creşterea
diurezei, atonie ruminală. Nu induce în schimb hipotensiune şi nu influenŃează
tonusul uterin la doze scăzute.
12
efectului hipotensiv prin vasodilataŃie periferică. Efectul este moderat la
rumegătoarele mari adulte, se foloseşte mai frecvent la capre.
13
Thiopentalul este indicat în inducŃia anesteziei generale pentru oi şi capre.
Dozele care permit relaxarea pentru intubarea endotraheală şi narcoză au mare
variabilitate individuală. Sedarea preanestezică este opŃională (xylazină, diazepam).
Se va evita administrarea barbituricelor la animalele sub 3 luni, deoarece
incapacitatea de metabolizare determină întârzierea trezirii care durează câteva ore.
Dozele oscilează între 7-20 mg/kg, se vor administra 5 mg/kg iniŃial IV )mai puŃin
dacă animalul este premedicat) şi dacă pacientul devine inconştient se mai
administrează o mică cantitate, dacă efectele sunt minime înseamnă că trebuie
administrate în continuare cantităŃi mai mari decât la început.
Ketamina. Deosebit de utilă la rumegătoarele mici (6 mg/kg IV, 10 mg/kg IM).
Administrată singură (anestezie disociativă) determină imobilizare, rigiditate
musculară, opistotonus, fără apariŃia fenomenelor de excitaŃie constatate la cal şi
câine. De obicei se administrează după sau împreună cu xylazina (0,1 mg/kg),
diazepam (1 mg/kg) sau acepromazină, asigurând condiŃii mai bune pentru
intervenŃia chirurgicală. Durata efectului asocierii diazepam-ketamină este de 15
minute, iar a asocierii xylazină-ketamină de aproximativ 30 de minute. Anestezia
poate fi prelungită prin administrări suplimentare de ketamină sau sedativ dar o
anestezie de peste o oră va duce la o trezire inacceptabil de lungă. Reflexul de
deglutiŃie este redus sau abolit ceea ce permite intubarea pentru a se evita aspirarea
conŃinutului rumenal. Mişcările lente de masticaŃie sunt prezente sub anestezie,
creşterea vigorii lor indică necesitatea suplimentării anesteziei.
Halotanul şi isofluranul produc o narcoză satisfăcătoare la rumegătoarele mici.
Narcoza se induce uşor pe mască. De asemenea, ea poate fi indusă cu orice alt
anestezic injectabil menŃionat anterior. Narcoza inhalatorie este indicată la animalele
foarte tinere sau debile, deoarece au avantajul eliminării rapide cu metabolizare
hepatică minimă. Dacă este necesară o anestezie de lungă durată atât la tineret cât
şi la animalele adulte, metodele inhalatorii s-au dovedit a fi mai ieftine şi profunzimea
anesteziei mult mai uşor şi mai sigur de controlat. Narcoza inhalatorie la rumegătoare
sub 50 de kilograme poate fi realizată cu circuite fără reinhalare folosind debit de
oxigen similar celui de la câine de talie egală. La rumegătoarele între 50-120 kg s-a
dovedit economică folosirea circuitelor cu reinhalare de uz uman. Debitul de oxigen
imediat după inducŃie este mare, 8-10 l/minut, iar odată ce narcoza este stabilizată
debitul se va reduce la 5-10 ml/kg/min.
N2O este rar folosit deoarece se acumulează în rumen rezultând timpanism.
14
Telazol 4 IM este scăzută
Butorfanol 0,2 IV Se caută combinaŃia celor mai optime doze
Telazol 4 sau mai mult
IM
Propofol 4 IV scurtă Efect scurt dar care se poate prelungi prin
administrări adiŃionale sau perfuzie continuă.
Anestezie de mai bună calitate dacă se foloseşte
şi premedicŃia.
15
sub sedarea cu xylazină sau detomidină; ei pot să pară puternic sedaŃi dar în mod
neaşteptat şi neprevizibil ies din această stare.
- intervenŃiile chirurgicale, mai ales cele pe cavitatea abdominală sunt
stresante şi şocante, nu se pot realiza decât sub o bună protecŃie neurovegetativă,
analgezie şi relaxare. Este foarte important să se cunoască ce medicamente sunt
sigure pentru această specie.
- administrarea perivasculară sau accidentală intraarterială au rezultate
dezastruoase. Se va constata că animalul este incooperant, că efectul sedativ dorit
nu se instalează. Administrarea perivasculară a thiopentalului produce inflamaŃii şi
necroze tisulare. Injectarea intracarotidiană accidentală a agoniştilor alfa-2
adrenergici poate fi fatală şi tratamentul este doar simptomatic. Animalul prezintă
crize de excitaŃie, convulsii, urmată de colaps şi rigiditate. Tratamentul de urgenŃă
constă în administrarea de guaifenesin pentru miorelaxare, diazepam pentru
controlul convulsiilor, oxigenoterapie pentru contracararea depresiei respiratorii şi
fluide pentru combaterea hipotensiunii.
16
d) ventilaŃie asistată.
Detubarea traheală se va practica după 15-25 de minute de la închiderea
vaporizatorului, dacă se impune oxigenul va fi administrat în continuare fie pe sondă
nazală fie pe sonda endotraheală.
Apneea care însoŃeşte uneori administrarea anestezicelor s-a constat că
este tranzitorie şi o simplă stimulare externă mecanică uşoară duce la reluarea
respiraŃiei spontane.
- mărimea, talia, greutatea animalului ridică probleme legate de contenŃie şi
poziŃionarea pe masa de operaŃie în decubit lateral astfel încât să nu compromită
circulaŃia în membrele de dedesubt pentru a se evita consecinŃele nedorite şi anume:
miopatiile şi/sau neuropatiile. Măsurile de prevenire ce se impun constau în
identificarea locurilor în care se exercită presiuni, de exemplu la margine mesei, se
va ridica piciorul de deasupra pentru a îmbunătăŃi fluxul prin arterele mari, membrul
anterior de dedesubt se va poziŃiona spre înainte, se va da jos căpăstrul pentru a
reduce presiunea în unele puncte pe cap. Nu se recomandă anestezia la această
specie dacă pacientul a avut o dietă abundentă cu grâu (seminŃe), în cazul unei
operaŃii majore planificate cantitatea de grâu consumată se va reduce cu 2
săptămâni înainte de o operaŃie, aceasta motivat de faptul că s-a constatat existenŃa
unei corelaŃii între regimul alimentar şi miozitele postoperatorii.
- mânjii sub 3 luni au o incompletă dezvoltare a căilor metabolice hepatice
- caii nu se vor anestezia pentru minim 1 săptămână, de preferat 2
săptămâni după deparazitarea cu organofosforice. Medicamente cu care acestea
interferează sunt: fenotiazinicele, guaifenesin şi succinilcolina. Ambele inhibă
pseudocolinesteraza şi colinesteraza.
- efectele sedative ale morfinicelor sunt minore la caii sănătoşi. Nu se vor
folosi singure la cai sănătoşi morfina, oximorfina sau etorfina, cresc activitatea
motorie, determină stimularea SNC. La animalele cu colică administrarea acestor
morfinice în doze mici pentru efectul analgezic nu produce fenomene excitatorii.
- reacŃiile alergice la anestezic apar rar. După administrarea de
acepromazină s-a observat edemul mucoasei şi tulburări respiratorii iar asociat cu
utilizarea guaifenesinului erupŃii cutanate pe tot corpul.
- deoarece cabalinele sunt susceptibile de a face ileus şi colică după
anesteziile generale pe cale inhaltorie, pe lângă dieta peranestezică se impune ca
animalul să nu consume mâncare timp de 6 ore postanestezic şi nici ziua următoare
grăunŃe. Înainte de a fi hrănit se va face ascultaŃia abdomenului, pentru a se
identifica prezenŃa zgomotelor intestinale, mai ales dacă s-a recurs la administrări
multiple de agonişti alfa-2 adrenergici
La toate cabalinele se recomandă ca alături de anamneză şi examenul clinic
(cu accent pe ascultaŃie pentru identificarea unor aritmii, sufluri cardiace şi/sau
zgomote pulmonare anormale) să se determine hematocritul şi proteinemia. Aceste
examene paraclinice se vor suplimenta la toŃi caii depăşind vârsta de 5 ani şi la
indivizii supuşi unei intervenŃii chirurgicale majore cu cu alte date de laborator şi
anume: hemoleucogramă, glicemie, creatinină, electroliŃi.
Din pregătirea preoperatorie a cabalinelor fac parte:
- spălarea gurii pentru a îndepărta alimentele ce ar putea trece în trahee la
intubaŃie.
- despotcovirea sau înfăşurarea potcoavelor (copitei). Protejarea regiunii
coronare cu benzi.
- pregătirea câmpului operator dacă este posibil pe animalul în picioare
pentru a reduce durata perioadei anestezice.
17
ObservaŃii referitoare la monitorizarea sub anestezie a cabalinelor:
- Mânjii au frecvenŃa cardiacă mai mare şi presiunea arterială mai mică
decât adulŃii. Valori ale parametrilor vitali care potenŃial pun în pericol animalul:
frecvenŃa cardică sub 24;
presiunea arterială medie sub 65 sau presiunea arterială sistolică sub 75,
frecvenŃa respiratorie sub 5
- Este considerat bradicardic animalul a cărui frecvenŃă cardiacă scade sub
20 bătăi/minut (normal 30 bătăi/minut), fiind indicată în această situaŃia
anticolinergicelor (atropină 0,01-0,02 mg/kg IV sau glicopirolat 0,005 mg/kg IV).
Tahicardia apare de obicei la cai în stare de şoc. FrecvenŃa cardiacă nu poate fi
considerată indice al profunzimii narcozei, deseori ea nu se modifică nici atunci când
narcoza este superficială şi nici atunci când este profundă.
- Presiunea arterială este unul din parametri care sunt cel mai important de
monitorizat la cabaline sub anestezie generală; combaterea şi/sau prevenirea
hipotensiunii prin fluidoterapie va permite evitarea complicaŃiilor postoperatorii
inclusiv a miopatiei. Trebuie evitată rotirea unui cal anesteziat de pe o parte pe alta,
mai ales pe durata narcozei inhaltorii, deoarece poate determina hipotensiune gravă.
- FrecvenŃa respiratorie normală este de 8-12 respiraŃii/minut. Într-o oarecare
măsură este dependentă de anestezicul folosit, scade la izofluran sau sevofluran. Se
va evalua profunzimea narcozei şi se va lua în considerare ventilaŃia controlată dacă
scade sub 6 respiraŃii/minut - se consideră hipoventilaŃie. VentilaŃia controlată se
face cu volume de 10 ml/kg şi 10 respiraŃii pe minut la caii adulŃi şi cu 15 ml/kg la
mânji. Toate cabalinele dezvoltă dezechilibre acido-bazice sub anestezie, în special
acidoză respiratorie. Calcea sodată se va schimba după aproximativ 6 ore de
folosinŃă.
- Hipoxemia reprezintă una din complicaŃiile posibile în TIVA. Prevenirea prin
respectarea dietei preanestezic şi suplimentare aer inspirat cu oxigen 15l/min la un
cal adult
- Temperatura corporală în general pe durata anesteziei creşte la animalele
mari, dar la mânji poate să scadă mai ales dacă intervenŃia chirurgicală se
prelungeşte.
Recapitulare farmacologică:
Acepromazina – asigură tranchilizare nu sedare, posibil hipotensiune. Efecte minime
cardio-respiratorii (0,02-0,04 mg/kg IV) cu excepŃia situaŃiilor în care animalul este
hipovolemic, bâtrân sau are afecŃiuni cardiovasculare. Nu se folosşte la armăsarii de
montă.
Agoniştii alfa-2 adrenergici – sedare, analgezie, ataxie, capul cade spre sol
Pentru a produce sedare echivalentă dozele IM trebuie să fie duble faŃă de cele IV
Calitatea şi durata sedării/analgeziei sunt superioare la detomidină comparativ cu
xylazina
Manifestare efect după administrare IV - minute Durată - minute
Xylazină 5 30-40
Detomidină 10 60-120
Doze sedative comparative:
xylazină 1,1 mg/kg
detomidină 0,02 mg/kg
romifidină 0,1 mg/kg
Hipertensiune după administrare timp de 15 minute în cazul xylazinei şi cu o durată
de 40-45 minute după detomidină.
Bradicardie reflexă: 20-26 bătăi/minut după xylazină
18
19-20 bătăi/minut după detomidină
Scade DC cu 30% (xylazină) sau 50% (detomidină)
Opioizii induc agitaŃie, excitaŃii administraŃi singuri, scad motilitatea intestinală,
sedare în formula NLA , durata efectului morfină 2-4 ore, meperidină 1-2 ore,
butorfanol 1 oră
Benzodiazepinele, miorelaxare, sedare la caii tineri, agitaŃie efect de trezire când se
administrează singur la caii sănătoşi.
Ketamina (antagonist NMDA) nu se administrează singură sau prima, inclusă în TIVA
Guaifenesinul – necesare cantităŃi mari durează câteva minute până se instalează
efectul, hipotensiune, îmbunătăŃeşte calitatea anesteziei
Thiopental: efect în 20 secunde după administrarea în bolus, asigură aproximativ 15
m,inute de anestezie, calul se va putea ridica după 1 oră.
19
colaps cardio-vascular. Această asociere anestezică nu asigură analgezia şi ea va fi
completată cu tehnici de anestezie loco-regională.
AtenŃie cabalinele chiar sub efectul sedativ al xylazinei pot lovi pe
neaşteptate cu piciorul din spate, în ciuda aspectului de animal somnolent în
prezenŃa unui stimul pot riposta cu mare rapiditate şi precizie.
Efectul sedativ al xylazinei durează aproximativ 30 de minute după
administrarea IV (60 minute la administrarea IM).
Bibliografie
20
19. Wetmore L.A. - The Science and Art of Analgesia, în Recent Advances in
Veterinary Anesthesia and Analgesia: Companion Animals, sub red. Gleed R.D. şi
Ludders J.W. (www.ivis.org, last updated: 23-Oct-2006; A1405.1006)
21