Proiect T.N.

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA: CONSTRUCII de MAINI

Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrial

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
LUCRARE DE PROIECT
LA
TECHNOLOGII NECONVENCTIONALE

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
an. III
Semestrul II.
2009-2010

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Tema de proiect

Filiala:Satu-Mare
S se proiecteze prin tehnologia neconvenional de fabricaie

a piesei rozet robinet , din material OEL, seria de fabricaie
100 buci.
- tehnologii de fabricare rapid a prototipurilor prin SLS

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
1.Materia prim: oel

Oelul este un aliaj ce conine ca elemente principale fierul i carbonul, avnd un
coninut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se
numesc fonte. Oelurile sunt materialele cu cea mai larg utilizare n industrie.

Filiala:Satu-Mare
Proprietile lor pot s varieze n limite foarte largi n funcie de coninutul de carbon
i de alte elemente de aliere.
n funcie de coninutul n elemente de aliere, oelurile se mpart n:
oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente principale

doar fierul i carbonul
oeluri aliate, care pe lng fier i carbon conin i alte elemente: nichel, crom,
molibden, vanadiu etc.

Filiala:Satu-Mare
n condiii de echilibru, cei mai importani constitueni ai oelurilor nealiate sunt

ferita, austenita, cementita i perlita.
Pentru a mbunti ct mai mult duritatea i rezistena oelurilor, acestea se supun
de regul unor tratamente termice cum ar fi clirea sau nitrurarea. Scopul final al
unor asemenea tratamente este de obicei obinerea martensitei

Filiala:Satu-Mare
Prelucrarea la cald a otelului

Otelul este un aliaj din fier si carbon, unde procentul de carbon se regaseste in limitele
normale de 0,02% si 6,5%. Carbonul, in functie de fazele prin care trece, se regaseste in
diferite interstitii sau modificari cristaline, care sunt diferit de mari si care cauzeaza
diferite distorsiuni ale retelei atomice. Deseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul,
cobaltul, manganul.
Fierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de 911C in

structura cristalina cubica cu volum centrat (faza ) si se mai numeste si ferita.La

Filiala:Satu-Mare
temperaturi mai inalte, intre 911C si 1392C este in structura cristalina cubica cu fete
centrate (faza ) care se numeste si austenita si care intr-un interval foarte mic
formeaza o retea cristalina cubica cu volum centrat numita si faza sau Fe.

Filiala:Satu-Mare
In functie de reteaua cristalina, carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau

octaedrica a retelei cristaline a fierului, care au marimi diferite si care la
inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline /
atomice.

Filiala:Satu-Mare
La un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita, o faza de

amestec dintre austenita si cementita. Aceste faze sunt descriese in "Diagrama de
echilibru fier-carbon" aici o prezentare mai simpla:

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Propriatatile otelului cum ar fi duritatea sau tenacitatea se determina in functie de

distorsiunile structurii cristaline cat si a eliminarii si marimi cristalitelor. Prin diferite
procese termice, se pot modifica dupa bunul plac proprietatile otelului.
Koyo Thermo Systems va ofera tehnologia si o varietate de cuptoare industriale
pentru recoacere, maleabilizare, calire, revenire, durizare, calirea suprafetelor prin
carburare, carbonitrare, nitrare si nitrocarburare
La operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce
urmeaza a fi prelucrata, la o temperatura intre 800C-900C, daca e cazul unui otel

Filiala:Satu-Mare
cu continut scazut de carbon, si cu continut mare de austenit. La otelurile aliate,

temperaturile pot avea variatii inseminate.
Pentru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. Exotermele se pot
obtine cu un generator de gaze, care se genereaza din hidrocarburi si mai contine pe
langa CO si H2, N2, CO2 si H2O.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Generator pentru obtinerea de gaze exoterme

Dupa maleabilzare, otelul se va raci / cali rapid pentru a impiedica o migrare a
atomilor de carbon pe structuri mai convenabile, acesta deoarece viteza de difuziune
a atomilor de carbon devine destul de mica pentru a mai permite un schimb a
structurii, respectiv a retelei atomice.
Structura cristalina a fierului se modifica totusi la temperatura scazanda astfel
formanduse martensita sau asa zisa transformare martensitica, denumit si otel
martensitic. Din cauza defectelor in structura si a tensiunilor, martensita este casanta,

Filiala:Satu-Mare
foarte dura si aspra dar si greu deformabila.

La piese groase sunt necesare sesiuni de racire inalte pentru a permite calirea lor.
In practica piesele se racesc in ulei sau bai cu apa. Cea mai efectiva este calirea in
apa deoarece apa are proprietatea de a a dispersa bine caldura.La scufundarea in
baia de apa se formeaza in prima faza pe suprafata piesei un strat de abur, rau
dispersor de caldura, acest fenomen numinduse si "Efect Leidenfrost". Trebuie
urmarit ca piesa sa fie in asa fel scufundata ca lichidul sa aibe un contact pe toata
suprafata sa. Alternativ se pot folosi si diferite solutii polimerice care se pot adauga la
baia de calire.

Filiala:Satu-Mare
Incalzirea pieselor se poate efectua in cuptoare transportoare actionate cu lant sau

cuptoare actionate cu role transportoare (conveioare), piesele cazand sau alunecand
la capatul acestora in baia de calire sau mai pot ajunge si intr-un cuptor cu hota la
care incarcarea se face de jos in sus permitand astfel o evacuare rapida a pieselor de
dimensiuni mari.

Filiala:Satu-Mare
Dupa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a
intra in cuptorul de maleabilizare. Va prezint o gama intreaga de astfel de masini de

Filiala:Satu-Mare
spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de

calire. Astfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea, calirea, spalarea si revenirea se pot
face cu o singura instalatie.

Filiala:Satu-Mare
La intervalul de temperatura de sub 100C, rezulta o imbogatire cu atomi de

carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic. La temperaturi
intre 100C si 200C atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefavorabile ale

Filiala:Satu-Mare
structurii. Incepe eliminarea de cementita. La continuarea cresteri temperaturii acest

process se amplifica. Peste temperatura de 320C practic toti atomii de carbon
parasesc pozitiile nefavorabile ale structurii iar la temperatura de 400C nu mai au loc
schimbari la nivel structural iar otelul devine moale. La otelurile aliate cu crom,
vanadiu, molibden si wolfram, duritatea ia amploare in acest interval de temperatura
cand se fac cedari de carbizi.Calirea secundara este importanta pentru prefabricate,
deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte.
Otelul incalzit la 900C-1000C in cuptoarele de cementare respectiv cuptoare de
maleabilizare / revenire, preia carbon din gazul endoterm. Concentratia de carbon se

Filiala:Satu-Mare
poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita (adancimea de

cca. 1 mm). Aici va pune la dispozitie cuptoarele de tip KCF. Procesul de cementare
se poate efectua cu ajutorul cuptoarelor continue sau cu ajutorul unui dispozitiv
discontinuu. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme
cu role ceramice, transport cu grilaje sau cu propulsie.
Si cuptoarele cu vatra rotativa se utilizeaza in acest process. In aceste dispozitive
se pot integra si operatiile de calire, spalarii pieselor cat si a procesului de cementare.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Cuptor cu propulsie si role

ceramice
Cuptor continuu pentru cementarea otelului

actionat cu lant

Filiala:Satu-Mare
Cuptor continuu cu vatra rotativa pentru procesul de cementare a otelului

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
2.Tehnologia clasic de fabricaie

Filiala:Satu-Mare
TURNAREA SUB VID

Turnarea in forme vidate este o tehnologie moderna prin care se realizeaza
economii substantiale de energie si de materiale auxiliare si o calitate
superioara a pieselor obtinute.

Filiala:Satu-Mare
Tehnologia de lucru
Lingotiera din fonta prezentata in Figura 1

clasic se obtine prin turnarea in forme
temporare din amestec, procedeu care
prezinta urmatoarele dezavantaje:

Filiala:Satu-Mare
consumuri mari de nisip special de turnatorie; consum de lianti si de materiale

auxiliare pentru dezbatere; manopera mare la dezbatere si la curatare; consum
suplimentar de energie; rebut considerabil datorat suflurilor; consum
suplimentar datorita inclinatiilor de demulare.
Turnarea in vid elimina total sau partial aceste deficiente prin solutiile adoptate,
si anume: reducerea consumului de nisip cuartos cu 60%, a consumului de lianti
si de materiale auxiliare cu peste 60%, a manoperei de curatare si dezbatere cu

Filiala:Satu-Mare
circa 30%, a consumului de metal cu 6%, a consumului de energie cu 35% prin

renuntarea la folosirea unor utilaje din statiile de preparat amestec si eliminarea
rebutului datorat suflurilor.

Filiala:Satu-Mare
In Figura 2 sunt ilustrate comparativ

tehnologiile de turnare, de unde rezulta noile
solutii adoptate: micsorarea adaosurilor de
prelucrare; combinarea planurilor de separatie

Filiala:Satu-Mare
orizontale, in vechea varianta, cu un plan de separatie vertical prin axa urechilor

de manevra, care permite: obtinerea urechilor fara miezuri laterale; centrarea
perfecta a miezului central M1 prin imperecherea cu M3 in interiorul formei
vidate; micsorarea avansurilor de prelucrare in partea superioara la turnarea in
vid s-a realizat prin masuri tehnologice, respectiv reducerea procentuala a S+P
si cresterea procentuala a C+Si.

Filiala:Satu-Mare
Succesiunea fazelor de formare in forma vidata este aratata in Figura 3 - a, b,

c, d, e, f, g, h.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 a) Aducerea modelului cu placa portmodel in pozitie orizontala si a

platformei radiante cu folia pentru mulare deasupra acestora.

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 b) Incalzirea si mularea foliei peste model si placa prin crearea in incinta
placii si a modelului a unei depresiuni la nivelul 0,3-0,4 bari.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 c) Asezarea si etansarea ramei cu pereti dubli si ferestre pentru

depresurizare peste placa cu folia mulata pe model.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 d) Bascularea in plan vertical a ansamblului placa-rama si alimentarea cu

nisip uscat

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 e) Etansarea la partea superioara a

Filiala:Satu-Mare
ramei cu folie si consolidarea semiformei prin cuplare la vid 0,3-0,4 bari.

Fig. 3 f) Demularea primei semiforme de pe placa prin intreruperea vidului si
cuplarea aerului sub presiune in incinta placii portmodel-model.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 g) Montarea primei semiforme vidate peste forma

inferioara din amestec clasic pregatita in prealabil (forma inferioara este

Filiala:Satu-Mare
impachetata cu miezurile M1 si M2).

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Fig. 3 h) Montarea celei de a doua semiforme vidate concomitent cu miezul M3

si asigurarea pentru turnare a formei.
Forma asamblata in final si pregatita pentru a fi turnata are in componenta ei si
o palnie de turnare metalica de tipul celor prin care se toarna lingourile pentru
roti si osii inzidita cu caramizi fasonate adecvate. Se prezinta ca in Figura 4.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Din momentul consolidarii semiformelor, acestea raman in contact cu statia de

vidare prin reteaua de distributie pana la turnare si circa 25-30 de minute dupa
terminarea turnarii.
Dupa racirea in forma, care dureaza circa 16 ore, demularea formei vidate se
rezuma la deschiderea ansamblului si nisipul uscat curge in benele cu sertar.

Filiala:Satu-Mare
Detasarea retelei de turnare se face o data cu dislocarea de pe forma inferioara a

piesei turnate. Resturile de retea si rasuflatorile se detaseaza la curatare.
Dezbaterea miezului interior este usurata de:
- golul realizat prin arderea funiei cu care este infasurata armatura metalica;
- materialele auxiliare (magnezita si deporom) introduse in retea de miez.

Filiala:Satu-Mare
Efortul de curatare este diminuat datorita faptului ca la exterior practic nu se

mai intervine, iar la interior calitatea suprafetei este influentata de retea, de
amestecul miezului si de vopseaua refractara folosita.
Piesa brut turnata este reprezentata in Fig. 5.

Filiala:Satu-Mare
***

Filiala:Satu-Mare
Data fiind eliminarea deficientelor enuntate la punctul 1, procedeul a fost

omologat, in prezent realizandu-se pe aceasta dezvoltare circa 20 de bucati de
lingotiere pe luna, ceea ce acopera necesarul uzinei de lingotiere, in acest caz
renuntandu-se la colaborarea cu furnizorii de utilaj de turnare din tara.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
In perspectiva sunt in curs de finalizare si de asimilare alte tipuri de

lingotiere, ca urmare a actiunii de optimizare a formatelor de lingou pentru
roti si osii.
In faza de proiectare exista variante de turnare a maselotierelor in stiva pe
aceeasi instalatie, fara a fi nevoie de noi investitii.

Filiala:Satu-Mare
3. Tehnologia neconvenional de fabricaie

Denumirea de Tehnologii Neconvenionale ( TN ) este utilizat pentru o
gam larg de metode de ndeprtare de material din piesa de prelucrat, prin
procese electrice, termice, chimice, eroziunea mecanic, etc. Tehnologiile
neconvenionale au nceput a fi utilizat dup cel de-al II-lea rzboi mondial,
ca rspuns la schimbrile impuse asupra industriei de fabricaie.

Filiala:Satu-Mare
Dei iniial tehnologiile neconvenionale au fost concepute i experimentate

pentru a rezolva probleme deosebite i uneori singulare din diferite sectoare
economice ( industria aeronautic ), n prezent marea lor majoritate se
utilizeaz cu succes n aproape toate ramurile industriale.
3.1.
Fabricaia prin sinterizare selectiv cu laser SLS

Filiala:Satu-Mare
Procedeul de fabricare rapid a prototipurilor prin sinterizare selectiv

cu laser se bazeaz pe materializarea unui produs CAD prin adugare de
straturi succesive. . Nu este necesar construirea de supori deoarece stratul
de material anterior ( sinterizat sau nu ) constituie suport pentru stratul
curent de material.
Sinterizare selectiva cu laser (SLS) este o tehnic de fabricare aditiv care
folosete un laser de mare putere (de exemplu, un laser cu dioxid de carbon)
s fuzioneze particule mici din plastic, pulberi metalice (Direct Metal Laser

Filiala:Satu-Mare
Sintering), ceramic, sticl sau ntr-o mas reprezentnd un obiect dorit 3dimensional.

Filiala:Satu-Mare
Comparativ cu alte metode de fabricare a aditivului, SLS poate produce

piese dintr-o gam relativ larg de materiale, cum ar fi de nailon, (ngrijite,
de sticl umplute sau cu alte umpluturi) , metale, inclusiv din oel, titan,
amestecuri de aliaj.
Tehnologia SLS este utilizat la scar larg n ntreaga lume, datorit
capacitii sale de a face cu uurin geometrii foarte complexe de date
digitale CAD. Dei a nceput ca o modalitate de a construi piese prototip
devreme n ciclul de proiectare, este tot mai folosit in fabricarea limitat s

Filiala:Satu-Mare
ruleze pentru a produce piese de la utilizatorii finali. Unul mai puin de

ateptat i n cretere rapid n aplicare a SLS este utilizarea acestuia n
art.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
- fig. 3.1.2. - Schema de funcionare a SLS-ul

Filiala:Satu-Mare
3.2. Itinerarul tehnologiei neconvenionale

Filiala:Satu-Mare
3.2.1. Obinerea piesa master

Realizarea piesei ncepe construirea desenului 3D i salvarea ntr-un
fiier STL i transcris n softul maini SLS.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
fig. 3.2.1

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Sistemul laser (1) genereaz o radiaie care este focalizat de lentila (2),
i direcionat printr-un sistem de oglinzi (3), ctre suprafaa platformei de
lucru (6). La nceputul procesului de lucru, platforma (6), se gsete n
poziia superioar. Un sistem de alimentare (4), depune pe suprafaa
platformei un strat subire de pulbere cu granulaie fin 20-30 m granulaie
de grosime controlat. Raza laser scaneaz suprafaa platformei dup o
traiectorie corespunztoare geometriei primei seciuni prin piesa de

Filiala:Satu-Mare
prelucrat. n urma procesului de scanare, radiaia laser sinterizeaz local

stratul de pulbere.
Dup ce radiaia laser a scanat n ntregime suprafaa primului strat,
platforma de lucru coboar pe o distan egal cu grosimea unui strat.
Sistemul de alimentare cu material depune un nou strat de pulbere peste
stratul precedent. Din nou radiaia laser va scana stratul curent de pulbere n
conformitate cu geometria noii seciuni prin modelul solid al piesei de
prelucrat. n timpul procesului, va exista un permanet control ntre grosimea

Filiala:Satu-Mare
stratului de pulbere depus de platforma de lucru, distana dintre seciunile

fcute de programul pe calculator prin modelul solid al piesei i respectiv
mrimea deplasrii platformei de lucru dup fiecare strat prelucrat.
Dup terminarea ciclului se obine piesa master.
3.2.2. Formarea matrielor din cear.

Filiala:Satu-Mare
Dup finisarea i verificarea modelului RP utilizat ca master ., n

general, tehnologia de fabricare prin turnare sub vid se
deruleaz n urmtoare etape:
Matria profilului interior.Matria profilului exterior.Dup curarea
matriei pe suprafaa acesteia se aplic o soluie de detensionare care s
mpiedice aderena cerii pe suprafeele active ale acesteia. Se utilizeaz ulei
siliconic cu temperatur ridicat de topire ce nu interacioneaz cu ceara

Filiala:Satu-Mare
topit
favorizeaz
procesul
de
demulare.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Materialul fuzibil se introduce n matri n stare pstoas, nu n stare

lichid, deoarece n stare pstoas are contracia liniar mai mic i cedeaz
mai puin cldur matriei.
Dup turnare n matri i solidificare, pentru a se putea extrage
modelele fuzibile din cear sau amestec de stearin i parafin din matri,
se ndeprteaz excesul de material ce ar putea conduce la apariia
tensiunilor mecanice mari n modelul din cear care datorit caracteristicilor
materialului s-ar putea deteriora.

Filiala:Satu-Mare
Dup formarea matrielor, urmeaz turnarea sub vid a pieselor care

vor fi copii fidele a modelului master utilizat. In funcie de complexitatea
i de fineea detaliilor.
3.2.3. Turnarea sub vid

Filiala:Satu-Mare
Turnarea sub vid este una dintre cele mai interesante i spectaculoase
aplicaii de utilizarea modelelor RP la dezvoltarea de produse noi. Timpul
este un factor crucia ln dezvoltarea de noi produse industriale.
Competiia industrial se intensific odat cu globalizarea pieei.
Proiectanii trebuie s dezvolte mereu idei noi de produse modernizate,
pentru a rspunde cerinelor tot mai exigente.
Turnarea sub vid este o tehnic modern care i-a dovedit oportunitatea
i eficienatocmain aceast etap de dezvoltare a produselor noi, etap n

Filiala:Satu-Mare
care trebuie utillizate prototipurile pieselor complexe (prezentate n

capitolele anterioare), pentru fabricarea seriei mici (30-50 buci), pentru
testarea funcionalitii noului produs i/sau testarea pieei privind
marketingul noului produs.

Filiala:Satu-Mare
4.Compararea TN i TC

Filiala:Satu-Mare
Spre deosebire de alte tehnologii de fabricaie care s-au dezvoltat pas cu

pas dar au rmas tributare fundaiei mainii-unelte de la care s-a pornit n
trecut ( de exemplu un strung CNC cu control adaptiv ), tehnologiile
moderne de fabricare rapid a prototipurilor ( FRP ) au aprut recent ( n
jurul anului 1990 ), i se bazeaz integral pe utilizarea calculatorului.
Avantajele constau n urmtoarele aspecte:

Filiala:Satu-Mare
-nu este necesar nici o scul special de achiere sau deformare

-precizia de fabricaie este acceptabil
-timpul de fabricaie este mult scurtat fa de tehnologiile clasice
-se pot fabrica piese orict de complexe, cu preuri rezonabile.
-schimbri i corecii numai n primele etape de dezvoltare ale unui
nou produs.
Dup fabricare prototipului totdeauna apare necesitatea modificri
unei model, nainte a omologarea produsului ( testri, seria zero ).

Filiala:Satu-Mare
Aceste schimbri vor implica costuri cu att mai mari cu ct

necesitatea schimbri apare mai trziu.
Se observ c tehnologiei RP permit comprimarea etapelor i reducerea
timpului de dezvoltare a unui produs noi, costul de modificare este de mult
diminor.

Filiala:Satu-Mare

Filiala:Satu-Mare
Bibliografie

Filiala:Satu-Mare
1. - I. Vida-Simiti . Tehnologia Materialelor

2. - N. Blc . . . . . . . Tehnologii Neconvenionale, Editura Dacia ClujNapoca, 2001
3. - http://rapid-prototyping.harvest-tech.com/selective_laser_sintering.htm
4. www.lmp.uni-sb.de/
5. www.cfr/jf.romana/2001

Filiala:Satu-Mare
6. www.firme-constructii-case
7 -P. Berce . a. . Fabricarea Rapid a Prototipurilor, Editura Tehnic
Bucureti, 2000
8- http://www.3dsystems.com/products/sls/sinterstation_hiq/datasheet.asp

Proiect T.N.

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Proiect T.N.

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA: CONSTRUCII de MAINI

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

S se proiecteze prin tehnologia neconvenional de fabricaie

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

1.Materia prim: oel

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente principale

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

n condiii de echilibru, cei mai importani constitueni ai oelurilor nealiate sunt

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

Prelucrarea la cald a otelului

Fierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de 911C in

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

In functie de reteaua cristalina, carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

La un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita, o faza de

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

Propriatatile otelului cum ar fi duritatea sau tenacitatea se determina in functie de

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

cu continut scazut de carbon, si cu continut mare de austenit. La otelurile aliate,

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

Generator pentru obtinerea de gaze exoterme

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

foarte dura si aspra dar si greu deformabila.

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

Incalzirea pieselor se poate efectua in cuptoare transportoare actionate cu lant sau

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

La intervalul de temperatura de sub 100C, rezulta o imbogatire cu atomi de

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

structurii. Incepe eliminarea de cementita. La continuarea cresteri temperaturii acest

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita (adancimea de

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA

Cuptor cu propulsie si role

Cuptor continuu pentru cementarea otelului

UNIVERSITATEA TEHNIC din CLUJ-NAPOCA