STANDARD DE STAT SDITIEORCIALA ROMANIA (Comal lien Tn ae BAZINE CU NAMOL ACTIVAT STANDARDIZARE ee ee ee Catt ttt om comin Rearoane sores sassne DARRATION A BacceAn c ACTIVATED SLUDOE RABIES poun Acrivin ARTHBAPOBARHEM HXOM Penton tnt (me npezmecnees 0 Tain pe nyoncriposenee 1 GENERALITATI La Presental sundard stabilegte presripile generale de polectare pent bazinele cu nimol actvat flo- site 1a epurarea apelor uzate origencyt! sau Industriale cu caractoristic! similare tn scopul micgoriril, in principal, « cantjilor de substante organice (expritmate tn CBO) gi de materi totale tn suspensie (MTS). Prevent! standard nu se refer la bazine cu nmol sctivat cu oxigen pur, cu acrare mixtl, cu serare cu Jeturi gi nu cuprinde prescripsiile privind calculele de stabilitate 1 de rezistengi ale consirucjlel gi mecanismetor. 12 Prevedert generale 1.2.1 Alegerea tipului, mirimil gi oumirulul de compartimente ale bazinulul cu nimol activat preoum gi x sistemului de aerare se face pe considerente tehnico-economice pe ansamblu! stajiei de epurare, In finctic d= dbitul i caracteristicile apelor uzate, precum qi de eflcleata de epurare necesaré, finind seama gi de prevederiie de'le pet. 4.4, La proiectarea Iveririlor de extindere trebule si so find seama gl de tipul instalaillor de epurare cexistente. 1.2.2 Bazinele de mimo! activat realizeasd eficienja privind reducerea substanjelor crganice np de 60...98 &. 1.2.3 Projectarea bazinclor cu nimol activat se face pe baza studillor gi cercetirilor intocmite conform STAS 10839-91. 1.2.4 Debitul de calcul Q, (de dimensionare) al bazinelor esto Q, 51 max» dacd pentru protectia mediulul nu se impun alte preveder. Debitele de calcul Q, #! de verificare Q, se subllese conform STAS 1846-83. In staille de epurare unde decantoarele primare lipseso ve face 0 verificae gl la Qy ory axe tf! belt Cp ai fle cel putin 0,5 nag/dm? gl t, 2 2h. OBSERVATIB Cy confor ps 4264, conform pt 4.2.4, 1.2.3 Barlnul cu ndmol activa se prevede cu cel pujin dows compartimenteindependente ta stile mick gh me- | Ai (Qy 41 ax $ 250.dem's) gf cu cel putin trl compartimente independente Ia stafille mari (Q, «jax > 250 m/s). La suafile de epurare foarte mict (Q, s1 max $15 ds) se poate prevedea un singur compartiment de serare, cd ahora des ‘proba des MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE. ot oil viganees ‘TRANSPORTURILOR $1 AMENAJARII TERTTORIULUT | — INSTITUTUL ROMAN DS STANDAKDIZARE Ina de Cr, Saks Prec genes Ure | SUF Jean Louis Calderon or. 13 BUCURESTI 1991.07.01 1 Aron Testor!” URBANPROIECT Tate 1312 RS 8 [NerspectsesStahndelor de Sit ete urd conform lel, Repke IkerSTAS 1156-91 1.2.6 Bazinele cu nimol activat stat constructil descoperite. 1.2.7 Schema de princtplu s amplasiril unui bazin cu nmol activat in cadrul stalilor de epurare este con- form fig. 1. Fig 1 1.28 In cazu! stalilor de epurare fourte tale! (care deservese localltit! cu o populate cu pink Ia 3000 locul- torl say debitul QS 15 dma), epurarea biologled a apelor uzate gl stabiliarea acrobi a nimolurlor pot fi reallzate prin procedeul de acrare prelungiti in acclag! barin, ca de exemplu in ganjuri de oxidare, bazine de oxidare tou etc, 2 TERMINOLOGIE, SIMBOLURI $1 UNITATI DE MASURA Defiaiil, simbolurle ql unliile de misut ale princpalilortermeat specifet prezentulul standard stot conform tbelulul 1, bel ‘Uae do pau ‘Conform pt. 1.24 wat an ‘wat | Debit do emo! ctv profs! tn decaon- ele secundar gi retards tn basin co tol aval ‘mafia? | Canitaue de oxigen cre se conrur pens ‘egradarea oxidallvd de ere lcroorgals- ‘me, « subtmjclor onanioe connate fan decincin cub de apf, in gondiile aabitlie tn STAS 6360-22, pein o pericadl de nc are de one le + [ eo met de erm men ™ pak ‘vind rodvera what awe 100 — nan ° canes do tty og, ‘laa fo CB, tm tn in do pune te deus doo rin pe tena gp cota de mbna orp, ox Primal pin CBO, ln a pa . equ blot tn ecu de 0 in gm vz iefoenta STAS 11566 91 Tabet 1 (cesar) ‘Unie de Ne le = Temen Stab Meter etn S| Ritclems treplel de epumee Netogh o s ban = bi pind redocrea steal an SS 0 oranice . ew eg. coor en 1 exntatn de abot orp, et ‘rma fx CBO, evacual de trmapas de epuree Doli In dou de 0, pein ap wz fhe ‘ice sta «wall de eperere oe * 4-4 (vid rane tee ogee to Ly eco ne on 4 Ly conform a. et. 3 ‘Cantaicn de suttngh crpnic, eapemath ria CBO, bid tn bazindl ev cl ae Ait in docs de ool fee nl mei ‘ub You ul de bala Cantaien de mabaanys organic, expend te CBO, arent tn decum de ol uml ogra de nmol aval din bala Indies volumes al ntmeteh we coin | Vent wut gram de ene cle tm ee (MTS), course opt un tmp de “dimen de 30 min Coneminiie almolah sett dia x tam? | Canines de edmol sedan, expdnak in| baie mae tile la suspensie (MTS), c8 bs a fege ntean meri ub de amenee apd ‘enh aeolian bal 11 | Conceal neva ce win? | Coneminjia admolahl saival dn nota eos crcl exp in mater ttle se | Penle OTS) 12 | rma ava i ene a tat — | Conran de ndmol veo, exprinad te fmaterl tole In suspenaie (MTS), omcvait ne din wala de epurare Molt a 32 Jul activat, bazinele cu namo! m 33 3 CLASIFICAREA BAZINELOR CU NAMOL ACTIVAT §1 SCHEMELE PRINCIPALE DE FUNCTIONARE Dupi sistomul de acrare, bazinele eu nimol activat pot f: «cu nerare pneumaticd eu werare mecanici ‘cu werare mint, : Dup varia concen wubanielor organve(expimad In CBO) In ihidl dn bzinl ev mor ivat po 6: ngene, eu amestecare wtala (Hig. 24); eomogene, cu conventrafic descteseatoure in lungul bazinulul (fig. 2b...2e), Dupa mont de ised ‘cu apa si ndmolul activat intnaluse concentrat in capdtul amonte al bavinului (ig. 2b); api yi 4 nimotutui activat, azincle cu mimol activat neomogene pot fi ‘cu ape distribuiti fractional in lungul basinului pe hung 12 ca (4. 2)L incepind din amonte, iar a Pl imen minh concentrat la eaptul amon (Fig. 2°);STAS 11566-91 <4: csp gies (1.2) pad ln ont 205 L este lungimea bazinulul Aer oitsa a4 Aer Fig.2 34 Dupd process! tehnologie adopts, bazinele ev afmol activa pot f: + ex acre prelungit: Tow $01 kits -2i) ig = 93:.98 % eu apa introdusi concentrat in capitul amon, iar nimolul activat distribuit frcjionat in fungul baz + eu apa gf nmol dsoibutefretonat in lngul baal, pe fungimes (5. 2) (Bi. 26), tn carean 421 424 STAS 1156.91 ° be mica tncteare: . 0,1 < lon $ 0.3 kaha 7 ng = 90..93 % + de medle incdreare: 0.3 < lon $15 keltbe-21) ip ~ 82..90 % ~ eu epurare patil: 15 < Loy $25 baiteg2) ip ~ 90..82 % = de mare tnetreare (supanctive}: og > 2.5 kelp 21) . ‘tp ~ 60..80 % 4 PRESCRIPTI DE PROIECTARE Alcttutre Bastnole cu nko astvet sit aledsule din: - eampartimente de sere; - condvete ql Jghesburl de adele gi de evacuare a epe gi nimoltul actvats + sateme de nerare; « sloteme de rogle ¢1 de menjinere constanit ¢ nivetulul apel (in cazul aeririi mecanico). Dimensionarea tehnologied Prin dimensionares tshnologici « bazinelor ou nmol activate stabilese urmitoarele: - volumul bazinutul eu ndimot sctivat, + debitul nimolutul activat reciroulat; + timpul de serare) candiatsa de oxigen necesari + capaoliaics de oxigenare, nocesar «fi Insalatt; + cantliatea de nmol sotivat tn exces; lemenisle caructerice ale sistemulul de werare, Pentru dimensionarea bazinului cu nimol activat se folosese relajtile: eaizi) (nm?) (ks) (ktm?) yy = 20.30% V-volumut uti al bazinului, in mete cubi: Oy cantitatea totala de nimol actival, exprimats In materii toute In suspensie (MTS), in kilograme, ce se givegte In bazin; Cy 25.4 kel’.STAS 1156-91 In functie de eficienta eputiri biologice necesari a se realiza In bavinul cu nimol activat, se determi- 1d Igy uilizind diagrama din fig. 3. ssassse so oO HO OOo @ Pig. 423th ava che Oy demi ee: & y+ 2% wt Q debirul de calcul conform pet. 1.24, In mets eubi po zi; 1 ef dere a ee lie: 3 Cy Lyn + 10 100 «%) iva R= ot 100 ® Ty . Cy, conform pet 4.2.2, in kilograme pe metry cub; Ty vind valoile: Tyy = 100 em"/g pentrt low 503 ky/tkg2) yy 7 150 cm'/g pent Toy > 0,3 kel(kg zl) , Cy concentrajta mimotutul activat reeirculal, avind valor! determinate experimental tn funcjle de Tyyy al ‘ndmolutul activa recirculat; se determin cu relate: 1000 vn tn cate Iyy tn contimets cubi pe gram. Cee (keh?) 4.24 Timpul de acrare tla debitul de caleul se determind cu relajia: uv te « ww tn care Y conform pet. 4.2.2, tn met cubl; Q, conform pet 1.24, in met cubl pe ‘Timpul de acrae prin care se je scame gl de debitul de reelrculare Qy’ se determing cu rea: 4 oy tn care Qu onr max conform pet. 1.2.4, in mete cubl pe orf; OK ebitul de recirculure maxim admis tn exploatare, in met eubl pe ork; se adopit, de reguli: OQ = 07 3 Q - @’nySod STAS 1156691 ‘Timpul de acrare tla dchitul de calcul pentru apele urate origenestl rcbule sf Ne de cel putin 3 h ta 0 eficienté rai mare sau egali cu 85 6, iar timpul de aerare &, de min. 2h. 4.25 Cantiuaten de oxigen ON necesard respirmfici de substrat,respiratiel endogene gi, de la caz la car, proce- selor de nittificare, se determing cu relaia: a ON TB Lg HOW + ECM NY Ce in care 4 coefisientil respiratc! de substat, reprezentind canttaten de oxigen care se consumi de oltre imictoorgansme Enc degrades unui Kilogram de substuls organicd (exprimaid pin CBO, are valoarea medic 0,5 ky/kg pentru ape uate origenoyts b coeficientul respratiel endogenc,reprezeotind canttatca de caxigen care se consumi de microor- ganismele care se gisese Invrn kilogram de mdmol activat Intro x; are valoarea de 0,12...0,17 kaithe “7; © covficientul respiraset de substat in procesul de nitrificare, reprezentind cantiatea de oxigen consu- mati de microorgunisme pentru degradarea unui kilogram de compugi al azotuluk; are valoarea odie de 3.4 ka/ks: Ni, cantttea influent sle azot amoniacal, fn kilograme pe 2; N, canttates ettuenld de azot amoniacal, in kilograme pe zi; ny 60..98 % Lp conform pot 4.22, In kilograme pe 2; Gy. conform pet. 4.2.2, tn kilogram IN, UN, se stabilese pe baza de cercelir de Inborator efectuate asupra apelor urate, 42.6 Capacitaea de oxigensre CO reprevia canttatca de oxigen ce tebuie introdusi tn bazincle bv nimol activat prin difeitesisicme de sera, In vedcren asiguririioxigenulu! ne-csar proceselor de epurare blologkck; se determin ou real: coon + e i) (hale) ON conform pot. 4.2, in kilograme pe zi Cy conoentrajis exigcoulul to apf, Ia saturaile in conditi standard (lemperatur’ 10°C, presiune otmos- feric’ 760 mmm He si spl curatd); are valor coaform eclor dln tabelul 2; 1. concentra Ia saturafle « oxigenulul in amestecul api-ndmot In temperatura de Iucru T are valori conform cclor dia tabelul 2. De reguld, sc adopté valearca T = 20°C; Coq conventaia efetiva « oxigcnulul in amesteul spXndmol dia basil de seme ts temperatura de mrea de 1.2 maid; J Coeficlent de transfer al oxigenulul fn ap a 10°C; Ky Ky cocficientul de transfer al oxigenului in apd la T °C; raportul xc ‘are valori conform celor din label 3; * Ppreslunea hanometrics medie anual din ocalitates respective, in milimetri coloand de mercur, 4 raporul inte capacitaten de wansfer oxigenulal fv ope weal gl capmctaten de tasfer # oxlgens- Tul tn ape cura; are, de regula, valoaren 09 pent ape urate orgeneg Teel? o 5 a ws [0 | a |» o | as [ons] 2 [92 [oe [70 Seow | wo | oe] of a fm po fmSTAS 1156.91 : z=)>["["]*]*])")*]")*|"]>|*]*[=]> |" 1015] 4.2.7 Nimolul biologle tn exces se determi cu relajla: Not 12 1G OF Lap (eaiat) Toy conform pet. 4.2.2, tn lograme pe Kilogram gl nig. conform pet. 4.25, fa procent; Lge conform pet. 4.2.2, I kilogrme pe 4.28 Blementele caracteristice ale sistemulul de aerare 4.28.1 Aerarea pneumaticd 9 apelor uzate se poats realiza prin trl sisteme de distibutio a aerulul gi anume: rare cu bule Fine; 4.2.8.2 Aerarea cu bule fine se realizeazK distribuind serul prin materiale porosse, cu orificii mai mici de 0,3 mm. fasinte de introducerga serulul tn satemul de datibujle acest peceslif o puriflare tnalntatl (rojinerea panieulelor cu d 0,08 mm) 3 ‘Schema de principlu privind monuares 3f amplasares sstemulul de aerue eu bule fle Is medio presiwne (Hig, $ 3,0...5,0 m) este prezentaté in fig. 4 secjiunes 1-1 a) lar Ia joasi presiune In fig. 3 seojiunea I-I b).“9 STAS 1156691 © ONS Spre "i ender 1 Candi Je amine wap asses 2 hoa de Maite riod # ape ate 3 comets dead w droll ava «phen de colar «apt uate qm civ; 3» conduc de evacuate, 6 «condita Sle ethate sor, 7 dbo de cr meri pI eclnen 1») oo perfor tn eee 18) Fig. 4.28.1 Acnaren ct bule medlil se teall¢éard distrituind aerul prin evi perforate eu orifleil eu dlametrul de 2.5 mm amplasate la partes inferioard a gevii, po doud gencratoare ve fae un unghi la centry eu dlametrul verti- Gal de 48°, Distans foure orificii pesacceagi generaioare este de $0 mnt; orificille se dispun alternativ pe cele ide principin privind montares gi amphasarca sist medic presiune (Hyg 34.5 mi) este prezentati in tig. + seetin Fig. $ seeqiunea bt ue distribufie a serului cu bule medi LL), far ta fousd presiune (Hq, $ 0.8 m) inSTAS 1156.91 10- . [Caran 1 = Condi de admis apel vise: 2- hea de sible fmeiontt ‘moll ctv, 4 phen de colecae 4 ape uae glx acll wt fe lsttbuie ver, 7 dseinor de ner vt perfomie In sxianea 8 percte de dinjare Fig. 5 4.28.4 Acrarea cu bule mari se realizeazd prin distribuirea aerului prin sisteme de jevi perforate cu orificii eu diametnl de $...10 mm dispuse similar ca la cele cu bule medi (fig. 4 sectiunea LI b si fig. 5 secjiunea 1 = La sta{iile de cpurare origencgti acest sistem de distribujie a aerului este mai pujin recomandabil. 4.2.85 Elementele pentru dimensionarea tehnologicd a sistemelor de acrare pncumaticd: 8) Capaci r co cor» 2 (keh) de oxigenare orari CO, care se caleuleaza cu relajia:1 STAS 1156691 | tneare CO conform pet. 4.2.6, n kilograme pe 2h; & coeficientavind valoarea in funejie de mirimea stajpi de epurare: B= 15 pent Q, $50 dps; = 20 pentru 50 < Q, 5 250 dens; = 24 pentru Q, > 250 dens; 1b) Canttatoa nocesarh de 86F Quen 6872 e determin cx relate: CO - 10° o ee SS @'n) fn care CO’ conform alin. 1), tm Kilograme pe orf 4. cepuctatcn specified do origenare (6e transfer 0,) a sistemelor de insuflare a serufui pe metre de * edincime « bazinulu, In grame O, pe motu cub aer sf metru adincime de bazin; are urmitoarcle valor: + nerare cu bile fine: 5 ~ 8.10 glen? - ncrare ou bule medil lt medle presune: cg) = 4,5..$,5 gha?-m - norare ou bule medil Is jonad presiune: = 65.7.3 gim?-m + aera ou bule mar: ej = 40.045 gia? ma HH adtnoknea de imersle a sistemulul de diswibutie «acrulu, tn mot, 4.2.8.6 Anrarea mecanled a epelor urate se roalizeant, de rogull, ext - acratoare mecanice cu ax vertical (Ng. 6); - aeratoare mecanice ou ax orizonta (fi. 7). : COxigenul necesas ql capaciatea de cxigenare se calculeaxt conform prevederilor de la pet. 4.2.5, 4.2.6 91 4283.STAS 1136-91 -2-“3 Fig.7 STAS 1156-91 ‘Tipul gi numirul de seratoarc se determind In finctie de capacitaten de oxigenare necesati: CO, de capacitates de oxlgenare specifick CO,, a tipalul de aerator respectiv, de dlmenstunile compartimentului bazinu- lu de serare aferent unui aerator gl de Volumal total al bazinulul cu nimol activat. Numérul de seratoare n ge determing cu relajia: co oe In care CO’ conform pet. 4.28.5; COg conform figl tehnice »tipulul de aerator. Rotunjirea numdrulul de aeratoare se face in plus. Definitivarea numarulud de aeratoare se face avind In vedere gi prescriptile de ta pet. 4.5.7. 4.3 Sanjuri de oxidure Blementele principale de dimensionare sint: timpal de rejinete a apei tn instalayie t= 2 zite; volumul specific al ganjului de oxidare V, ~ 0,3 m*/locuitor, ‘consuunul specifle de oxigen ON, = 2...2,5 kg O;/kg CBOs; viteza de cireulajie @ apet in ganfurile de oxidare v2 0,3 mys; « timpul de decantare a efluentulul ganjulul de oxidare (y = 1,5 h Seciunea transversal’ a yanjurilor de oxidare are forma trapezoidali, cu taluzurile pereate cu dae de Delon sau inierbate, Panta tluzurilor se adopid de 1:1 In carul seettunilor pereate gi de 11,5 .. 1:2 ln seojile Inierbate Om, itoare mecanice cu ax orizontal, ‘Adineimea apel In gant H = 0, Onigenul necesur se asigurd eu a 44 Criteril de alegre « tipulul de bazin cu nimol activat 44.1 Bazinele eu nimol activat omoxe se preva la stile de epurare (Qh man 5 50 ef 44.2 “Bavincle cw nimol a liferent de marie livat noomogene se previ la ate stile de epurare a apelor urate orisenesth apelor uzate origenesti mieiSTAS 1566-91 4 Bazinele cu nmol activat neomogene cu introduceres apelor uzate gi a nmolului activat concentrat In capitul amonte se'recomandé a se folosi la stale mict 443 La alegetea sistemulul de acrare tebuie si se aibi in vedere: - elastictatea In functionare a sistemului de aerare, pentru» urmiri cit mai fidel cuba de consum a onigenului pe zi; ‘consumul de energie electricl - condifii climatice (durata perioadei rect in cursul unul an); posibiliuica cresterii debitelor gi Incirciilor apelor uzate influenic la stajin de epurare In etapele viltoare; ~asigurarea vitezelor minime necesare pentru menginerea tn suspensie a nimolulul activat. 45 Proseripil constructive 45.1 Insualulile tehnologice se concep asifel Incit ai fle posibl sdoptares tn scelagi bazin al oricérul mod de distibujle a apel gl nimolului, in funcjle de reaultatcle practice ce se objin In exploatarca bazinelor respeo- ive, sau de schimbarea caltaiva gl cantiutivd a apelor uzate influente, 452 Labazinele cu scrare pneumaticl, comparimentcle rebuie al aibd dimensivale: B-(1..1,9)H L-@...18)B H-3.5m Ha Heh, te eere B lajimea bazinului; H.adinimes apel tn bazin; . L_tungimes bezinlu 1 spatiu de sigurani, avind valoarea 0,5...0,8 m. 433. Disporitivele de distribujie @ scrulul la bazinele cu aerate pneumatic se monteazi pe toatl lungimen Dbazinutul la: 0,15...0,60 m deasupra radicrului in sistemul de medie presiune; 0,8 m sub nlyelul apel tn sisternul de Joust preshune. 4.54 Sistemele de distibuile « aeruul se amplascazs functie de tipul adoptat ingA unul din pereillongitudl- nal ai compartimentul (fig. 4 515), sau uniform repartzate pe radlerul comparimontull. 45:5 Suabilirea presiunil necesare a scrulul pentru uajul de fumlzare a acestula se face adiugind Ia adtnct- mea de imersle « distibuitoarelor (Hq) $i pletderile de sarcink prin sistemul de distribusie 1 prin conductele tehnologice de transport. 45.6 Conductele sau canalele de alimentare cu aer a dispozhivelor de disvibuile 2 scrulul se amplaseani pe ‘asarele montate Ia partea superioari » peretilor longitudinal, cu acces la dispozitivele de reglaro. 4.5.7 Dimensiunile compartimentelor de acrare aferente fiecirul tip de aerator mecanie webule si fle conform figei tchnice a utilajulul avind In vedere gl urmAtoarele: D; dian HaaincimeIs Dimensiunile gi numirul compartimentelor se determina astfelincit: Venv, ‘conform pet. 42.2 18 numirul de compartimente, ce trebule si fle egal cu numérul de seratoare determinat conform pet 4.2.8.6; volumul unui compartiment de serare, 4.5.8 Bazinele cu nimol activet cu compartimente multiple se realizeazi, de reguli, In construcile comund, ‘separate cu pere{i ctansi longitudinal. In hingul fluxulul tehnologic, compartimentele de acrare aferente scraloare- lor meeanice, pot fl separate Ine ele cu pref noetang!sabmertbil 459 La bazinele cu nimol acivat cu aerare mecanicd, ou seratoare flxe pe pasareld, se provid pentru asi- gurarea imersie! optime a rotoarclor, dispozitive de reglare gl menjinere constant nivelulul lichidulul tn compartimente. 4.5.10 Distribuyia apei gi nfmolual a bezinele de serae se face prin jgheaburi sau prin conducte, previzite cu disporltive de inchidee si reglare, corespunzdtoare debitelor necesare. 45.11 Vitezcle admisibile pentru Muidele din conductele instalajilor tehnologice aferente stnt: 45.12 La bazinele cu nimol activat de constructie speclald (bazine combinate, consirucjii monobloe tc), ‘compartimentcle de aerare se dimensioncazi tchnologic conform prevederilor din prezentul standard.STAS 1156-91 ‘esponsubitul protectulu: MLPTATT - Instnutul de Cercetri, Studi i Protects pentru Urbanism gi Amenajrea Teritoralu URBANPROIECT dr. ing. Constantin Murggelu Redactat final: Insltutul iin de Standurdizure ing. Madu foneseu Colaboratoris Instiulul de Constructii Bucuresti - Prculiatea de Hidrotchnics Departamentul Constructilor gi Lucrarilor Publice. Direejin generald de prescripti tehnice Institut de Cercetiei pentru Ingineria Mediulul telat nla dam 1082, Lei 109