@ Aspecte din viata de zi cu zi ‘in viaja unui cuplu este necesard crearea unei «_ dlstante, a unul spatiu de negociere, in care 8 X, poata fi recunoscute atat punctele comune, cit si deosebirie dintre parteneri. Comunicarea si J, recunoasterea diferentelor dintre partenert i Yor ajuta si se accepte unul pe celalalt in indi- vidualitatea lor si sisi asume réspunderea pentru propria fericre. in cartea de fata, autorul analizeazi motivele ce duc la dezintegrarea cupluritor, acele aspecte din viata de 2i cui care nu au nimi ameningator ins, repetate siamplificate, addugandu-se unele alta © Susi reinnoita de slabire a unei relati. Jacques Salomé Yorbeste-mi... am atatea sa-ti spun Bete m oT) ranta si oferd solutit pentru sporirea, sine $a spontaneitati. a seria Salomé ey ‘Ne adresez tuturor celor care fs! asuma responsabititatea de a. Cctiono personal media, vedeea Inbapag retaor ce fla 9 eu cel ajar wr Si crn nal bine pentru af ml bun. Sa fim mal bunt entra ot) mal ine. Sé trim ma bine ni doar pentru a suport Pent‘ dbtine bac ei respect fade sine. de acelasi autor Ree ST OrcaSeria Jacques SaloméJaccurs SaLont est pthosciolog, formato sito poet Si ina oe in pstiare soil a Ecole pratique ea FHuautes Esides en Sciences Sociales (Pars) Este fondatrul Centra de formare wel ntensmane Le Regard er te” dela Rousslon-en Provence, unce prod bur parte Aline curled formar A pret tmp de 15am Un Seraité de Lil Jes Solomé dorete 8 tansforme comunicrea into ma- {ent de sine itStonre cess pred scl scree in respon ‘Sblizres individu tn wedeen cet uno tela ond {ance print comunicae acta. Ste inceput carera in domeniul relailor interumane cla cere 9 Iueriile ce aparin caren sihologcumanis, eprezetat de Carl Ropers Ls ince Eni cele! sales folst de psihanabes, mergind pe directa propust de Milton Eicon, pentru cre neon full este an rexervor de resuese, $1 na ©. components jsrail i in primelesle curs de formar, Jacques Slomé afoot tchricl eoporale cum ar fi Rebirth, been sou moncle de expresiescerih, precum peihodraa, Dupe see momerase experi hg 0 mets petmnais El renal un item tortco practic dezvoltn ‘Grose inert pop Asta nape metocs SPER oe Spt enc o Echo Renal sonal) Scopaldemersror sale pedagogic sedative reste aela dea da satu cf dea mel elecia porto: alt st moturzaten de a decange textea connie! Inares de pore ffs de snes aft ce call: Punetl de pecs es exprimaren personal [A ormat pind in preset peste 40000 de asisten sci, tpi pbologt coring Aut conderoie cart Ge formare ae diesipal (moderator in metoda ESPERE 9 formaton de moderator) sn Frans Belgt, Québec, vets, Inoulele Réxsaon te autre pst 30 de cr, coast al unor luc de rele ‘fh despre comaricarescupls, teorescan ical Asai Bt po Cormuniare elation prin Asal Acti se sle ss fost rau in 27 de Fb, ines limba roms (Vortec atten opun, Dao mea sala, ay Dae rm en Sat mp raj deaf tut apt a Fata Crea Vache) Sermnenta cronich ein revietelePrycholo {Frant) 9 Le Gute Rear (Canada); numeroee ape {n press rancofond(arcle cu i despre 6 inter ‘onl ale confergeler tale Now les. Mado Figee, Nisin nt, Prone asin, Li La ari, ur ald Culbes La pree Mags? or stent Le dee, Phares Ma ste til a dn opi JACQUES SALOME Yrbeste-mi. i am atatea sa-ti spun Traducere de ANGELA CISMAS eke ‘BUCURESTI, 2007Deserierea CIP a Biblioteci Nationale a Romdniet SALOME, JACQUES, ‘Vorbesie-mi...am atitea st spun / Jacques Salomé; trad: Angela Cismnag.-Ed. a 2-, rev. - Bucuresti: Cures Veche Publishing, 2007 ISBN 978-973 569-365-6 L.Clsmas, Angela (trad) 3167 Coperta coletiis GumrON Ax SWANS PRODUCTIONS Tustafia: Agata Dudek (http://dudek earboranade com) ‘worm gifon 0 JACQUES SALOME, Parle... fi des choses te dire Copyright © 1982 1985, Les Editions de ! Homme Publié avec Faccord des Haitons de "Homme (© Curtea Veche Publishing, 2001, pentru prezenta versune roméncascl ISBN 978-573-669-365-6 O carte are intotdeauna doi autori cel care o serie si cel care o citest.A comunica: ‘fi deschide inima, ‘a deveni accesiil, afi deco gandurile..." (Litre) Mulfumirile si recunostinga mea Sylviei Gallard, pentru tot ceea ce fi datoreaz aceasta carte sinu doar atat,1sUn barbat $i 0 femeie se intdinesc s-si spun: “fyi tmsprumut libertatea mea>..." Nelly Kaplan GB presupune cd elatia de cuplu area baz’ un pro- ject de viatd comun celor doi parteneri, nenumératerea- lizari obsinute de-a lungul timpului prin impartisire, prin formarea unui teritoriu ce presupune spatiu, timp, interese economice si afective comune. Multi vreme r-am intrebat cum este posibil ca in aceasta relagie si apari adesea neintelegeri, tensittni, técere, blocaj, ajun- gindu-se in cele din urmé la instrdinarea unuia fat’ de ceeldlalt ‘Am incercat s4 disting céteva situati,cfteva procese care, ca fenomene izolate, nu au nimic grav sau drama- fic. inst atunci cind acestea sunt repetate, amplificate, adaugate unele altora ele vor constitui de-a lungul tim- pul‘ o sursd reinnoité de poluare a relafilor dintr-un cuplu. In ciuda tandrefe! si a sperantei, comunicarea ce tuneste cele doua fiinfe va fi astfel impiedicata E omenesc st te inseli, dar cind guma se toeste ‘mai repede decttcreionul, inseam ol exagertin.” J-JenkinsCum sit imprttgesti gustul vietii? Prin ce cuvinte? Ce gesturi? Ce priviri? Ce tdceri? CCe-mi past mie de flor gi de Arbori,de foe side piatr, Dact-mi lipses iubirea gi citdural Trebuie st tntesti im doi — sau, vai! ‘Mitear si fi trait in doi — Cast-ntelegi azurul cerului, Ca st deserié ristritull Gaston BachelardAceasti nevoie de-a vorbi si teama de-a spune. M. Benin (cantec) Prezentare of/-am organizat cugetarea asupra ,comunictit” sia glipsel de comunicare” din interiorl cuplui in ju- rul a opt puncte: 1. Intalnirea 1. Imaginile-ecran 2. Alegerea partenerului si conflictele ce decurg de aici 3.Cateva din neinjelegerile ce stau la baza formarii ‘unui cuplu IL Viaja in cuplue 1. Relatia de parteneriat 2. A tri viala de 2i cu 2i impreuna ‘ Teritoriul spagiului si al timpului + Ritualuri: culcarea, trezirea, venirea/tntoarcerea acas’, mesele + Durata 3. Comunicarea nonverbal * Privirea + Reactilefiziologice + Mangaierile + Zambetelea Wroestemin. om ots sat spun 4. Comunicarea infraverbala 5. Casatoria ,potrivite” IL Citoa entre factori ce faciliteaztdeteriorarea comunictrit tn cuplu 1. Dialogul launtric 2, Siricia dialogulut 5. Proiectia,injonctiunea sentimentelor 4, Sentimentul de devalorizare 5. Confuzia dintre noi si eu + eu 6. Lipsa de ascultare sau dialogul imposibil 7. Diverse moduri de a intreba i formularea intrebarii 8. Deplasarea comunicarii (intrebari si rispunsuri tra- vestite) 9. Decalajul agteptasior, al sentimentelor 10. Orbire, surzenie, slectivitate in dialog gi ascultare 11, Resentimentul 12, Agresivitatea indirects 13, Mesajele ,imposibile” 14. fnsemnétatea prezentei trecutului 15. Pseudocontractele 1V. jocurile 1. Jocurile de complementaritate 2. Jocurile de opozitie 3. Alte secvente de jocuri 4. Contabilitatea afectiva (,registrele contabile ale fa- miliei”) Presentare 18 V. Comunicare si dinamsca relational 1. Comunicare si dinamica relational 2. Beneficii secundare ale ,,dezechilibrului” relational 3. Impastire, schimb si intrepatrundere a simptomelor relationale 4. At rea inconstienta de roluri VI. Cunoasterea celuilalt,schimbarea 1. Cunoasterea celuilalt sau de la cunoastere la co-nag- tere 2. Copii factori de schimbare VIL. O evolutie posibilt a dinamicii cuplului 1. Evolujia dinamicii iubirii in cuplu 2. Relatia creatoare 3, Posibile ameliorari ale comunicarii VIM. Citeoa sperante de-a putea merge fmpreunct mai departe Dezvoltarea intimitatii Dezvoltarea constiinget Dezvoltarea spontaneitatii . Crearea unui spatiu de negociere Dezvoltarea unei relatii ecologice >. Renuntarea la atotputernicie Postfatt E vorba de-o intélnive atunci cind stralucirearealitt- 4ii orbeste pana i visu.Tandrefea noastra fmpirtdgitie inst igenerozitatea efemert a sori nd exprim sau sustin tor punct de vedere, o experient tun sentiment personal, doreses-0 pot face de pe o posite neutrd, fn confruitre iar nin opozitie sau cao tnfruntare cu propriul tau punct de vedere, experient sau sentiment. nd percepile noastre sunt total opuse una alee, aceasta mu Dnseamnd of fe bese mai putin ori cl neg ceea ce simi. Ci doar et sunt altel decit tine si cl te Intdmpin cu acest deasebiri ‘Scrisoarea unei femei citre un barbatComunicare e ceea ce se intdmplt intr cel care ‘chearad si cel care e cheat. Pntroducere E rana men; dar esi rana ta; ssuntem bucitile caceluiasiintreg sfasat, Pierre Haralambon (cantiret) eM; sunt un obisnuit al condeiului, ci o persoand care lucreaza in mod curent in intimitatea unor geupusi restrinse $i a suferinfe individuale! ‘Nu dispun de nici o competenta ori de vreo stiinta parte sau iesité din comun in ce priveste cuplul ‘Ca multi ati inere g eu si viefuiese de mai bine de 20 de ani, uneori chiar si supraviefuiesc, in cuplu(ri) — la plural, in cazul meu Tincerc aici s& le impartisesc gi altora céteva obser- vatii, reflect, analize care m-au facut si-mi pun intre- bari, invitandu-mé si-mi revizuiese sperantele si dez- nidgjdile. Nu dispun de nicio refeti, de nicio metoda pe care sa le impartigesc si altora, ba chiar ma tem c& aceastd lectura va trezi gi mai multe intreb&ri. 1 Cercetiile mele prives,tnt-un plan mai lar, institute ar ‘cupll mi se pare o institute importants20 Woes. am tstea so spun Dorese numai ca aceastii carte si poati duce spre schimburi! noi si stimulatoare, ingaduindu-le partene- rilor 8 depiseasc& agresiunea (violenfa), masochismul (depresia-devalorizare?) sau idealizarea (supralicitare re- lafional — reverie-proiectie), trei dintre mecanismele psihice obisnuite de apérare a individului in situatile {n care viafa cuplului se afla in impas. Fie ca licrarea de faf8 si ajute cuplurile sk depaigeascd barierele renunfirii, ale pasivitiil sau ale violentei si ale abandonarii relatilor, atunci cand acestea din urm& devin mult prea dureroase din cauza neintelegerilor. ‘Aceasta este dorinfa mea. *Sehmbuleste una ine ene mat importante concept ale ps- hoogil i Jonques Salome. Acesta desemneaza interacianea ‘umani,ocl de «dopa prim. Foto uniunes,comuniures, tmp ‘prea dou! fine fate nto rele ise relizea prin comtn- ce, inten sre foarte larg. Schimbul are dreptEnalitate schim- ‘are, dezvaiares personal in cadrul une ea viable. Acrasta resupune ait defines permanent ca subict in faa alt sublet, fitsasumares modifi corvingerilrarormelor a punctelor de ‘vedere intro coniruntare st pune laos ment fin nec ‘aati lata, et pesca. Inrun shim tele existe o- lltatn de a velata nu doar everimentel, tren, urmele ace Ini everiment Schimbul ae loc atu! cind a poiiitate dea te xpi ele vel ese le comarca eli, imag rar gi simboli. Exprimarea la toate acstenivelir permite 38 ‘ng ao eae nats (Ved) * entra Salomé, devalorzare seamnd cu invinovie. ste sentiment het pat de valoarepconduce a ineeaes de a ‘afta rou Repreaino descalifare a proprietprsoan, cre {macelas timp il desalifa s pe cell Pein devalrizae indivi ddl site nevoia de se defn prin eclipse in raport cela, ‘aes in ait. (re) I Stalnirea Mei wm proiect mu lear fimposiil. Nar st ei ranchiunc; nici amdvicionea, nil pizma. Deoarece mijoacele gi dorintele lor ar coincide {tr tofu, totdemuna. Ar muni acest elon fori siar st tl pstreze, sl redeseopee t , copere fn {fice cpt a vettconzune prin liberate, tne. Tepciunea gi cultura lor. Geoges Perec‘Suferinta este limbajul privilegiat al une rini care se redeschide. Nu inbusifi miciodatt o suferintat ce-rcearcl st se exprime prin cuvinte. Fmaginile-ecran Alergi spre ceva, gasestialteeva, Alergi spre cineva, te regasesti pe tine! Grice relay de iubire si orice relate de cuplu, care uneori decurge din prima, incepe print-o neinfelegere. Intainirea marcheaza perioada tuturor speranfelor ne. bunesti. Ea presupuneiluzia cf nevoia fundamentals a fiecaruia de a se simtio fing& implinita va fi astfel sa- tisficuti, este mirajul unei posbile reparafiia suferingel dea te fi niscut (afi asemeni celuilalt sia fi total pen- tru celalalt gia rinilor din copilarie (a exsta, afi recu- noscut,infles, awit) Intalniea inseamn8 posbilitatea de a transforma toate acestea tntr-o constant a viefi noastre. Literatura din toate timpurile arat cf starea de in- dragostie cu greu poate dura, La aceasta, un indrigos- tit convins eispunde: ,Stiu, dar nu cred.” $i mulfi vor fncerca si demonstreze c8 este posibil, intemeind un cupa Wvestemi. am atten st spun Imaginile frumoase Jean o intaineste pe Mate. Ce iu unl despre altul? Adesea, tocmai ceea ce ag- teapta unl de la altul, Inainte de orice, intlnirea lor asazd fai in fafa doud incongtiente, doud trecuturigide ‘multe or douf iuzi bazate pe necunoasterea unuia de cre cellalt. Este intflnirea a dou elanusi, dar gi a loud temeri, intlnirea unor Universuri de Posibilt JEAN }---m{P) ()« imagine-ecran _ imagine-ecran se intdlnesc gi se iubesc aici vor trebui sf locuiasca acolo Cte luni, cati ani le vor fi necesari pentru a demis- tifica (sau pentru a intrefine, in ciuda dificultatilor) imaginile-ecran ale unuia si ale celuilalt, a unuia in ‘mintea celuilalt Ce st fac cw libertatea mea, dact mit inchide tn robul tone femei puternice — asa curt eu nu sunt.” De pilda, imaginea-eeran a lui Jean va fi aleatuits, intre altele: ‘de fatada lui Jean, adicd de ceea ce vrea cu orice pref sf arate din el; + din proiectile celuilalt (Marie, in cazul de fata). Fnaginile-ecron 5 Ea va fi intrefinut8 prin ceea ce ,crede” Jean c& se asteapti de la el (de pilda: blandete, siguranfs, certitu- dine, afirmare de sine). Prin urmare, in viata cuplului va aptirea o lege afectiva constringatoare:niciunul din- tre ei nu se va putea exprima liber, nu va putea dezva- lui cum se simte, ca si nu supere pe collalt, st nu rigte si piarda ,alasamentul” celuilalt, si nu-l dezama- ‘geasc®. Fiecare va avea grija si , para” ceea ce ig inchi- pie cd iubeste si doreste celalalt in persoana lui ‘Totul se va petrece casi cum fiecare dintre ei ar fi ne- voit si se ascunda sau si joace un rol pentru a continua si fie iubit. Imaginile-ecran mai sunt alcatuite si din propriile noastre temeri si refuzuri, din necunoasterea de sine, din ,ingelatorile” cu privire la not insine, provenite din scenari trite in trecut. Pentru el, ase simi iubit inseamn a risca st facd pe celilalt si sufere". Sifiva spune ei: , Nu care cumwva sf ma fubest, sh te atagezi de mine.” $i asta in timp ce totul din el trimite semnale contrare, pentru a o subjuga si mai mult. Intr-un alt scenariu, tema va fi: ,a face dragoste in- seamna a-i asuma riscul de a fi abandonat’. Aceasta temé este legati de ceea ce spunea mama: ,.Barbafii nu vor decit asta, side cum obtin cei doresc, te last bat.” Deci: ,Ceea ce ma sedus la ele cl va incercat 8 se culce ‘numaidecat cu mine, ma simt dorit si pentru altceva...” $i atunci el cum si-si manifeste dorinta pentru ea? ‘Depasirea primelor deceptii —celalalt nu e aga cum ni lam inchipuit ori visat ori conceput —este 0 sarcind ingrata ‘Prea adesea m-am simfit strns cu usa, incercdnd Sai fac pe plac celuilalt, si nu dau prilej la nicio cri- ticd, val $i cat de rau ma durea atunci cind mu ma26 Firvesterm..am ottea sit spun ssimjeam nici bun, nici apreciat, ce lovituri primea atotputernicia mea! Dar pe urmd am descoperit,incet, foarte incet, ci pofi iubi pe cineva chiar daca are lip- suri, c8 pana si lipsurile i slabiciunile pot fi iubite..." Nu sunt o femeie violenta, incerc s& pun capit, s& spulber imaginea aceasta pe care alfii mi-au con- struit-o, Dar daca sunt bland’, mi-e teamd s& nu fiu pacalita..” »M& zbat cu disperare In capcanele imaginilor pre- concepute despre barbafi. Dar simt ci nu voi putea 88 descopar ce fel de birbat sunt, sau ag putea fi, decat daca voi intalni femei care st fie cu adevarat femei.” Marie incearci si se conformeze imaginii pe care Jean si-a ficut-o prima oard despre ea si din cauza c& vrea st se plac pe ea insigi — negind sau ascunzaind, de pilda, acelefajete ale ei pe care le resimte ca find meschine sau compromifitoare Vreau sii ma vezi asa cum a5 vrea si fi, maga cum Sunt. Privindu-ma fn oglinda deformant& a priviii tale, ma linistesc izbutind s8 ma ingel pe mine in- sami" ‘Au avut parte de clipe deosebite, nemaipomenit de bbune la vzemea intlniri $i vor incerca (zadarnic)s& le retrdiascd toata viata lor. Unele cupluri agteapt Intruna sf regiseasca unul dintre momentele ce nu pot fi exprimate in cuvinte de pe timpul cAnd isi aruncau cele dintai privii.” Jocul ,,imaginilor frumoase” poate dura o viata in- treagd, ins cu riscul ca fiecare dintre parteneri si se simta frustrat in dorinfa sa de a fi autentic. Acest joc va {mpiedica totodata crearea unc intimitati veritable, ce Fnaginte-ecron a se bazeazal pe recunoasterea slabiciunilor si pe aspiratia de a fi compatibilia celor doi _Aveam atita nevoie de iubirea tui, incdt iam daruit ce era mai pretios in mine... viata mea." (Cind cuvintele se eliereaza pentru a deveni discurs... Ideologia indragostirii sistarea de iubire-ndscanda Dincolo de jocul imaginilor frumoase, o alté neinte- legere provine din capcanele ideologiei indragostiii, care s-a dezvoltat, -a inridacinat si este intresimuta in cultura noastra. Starea de indragostire, sub toate reprezentirile ci, este perceputa ca promisiune de a satisface un anumit numar de doringe si de nevoi,resimite ca esentiale sau indreptisite. Ca urmare a acestei percept, se creeazi o miscare dubia: asteptam de la celalalt s8 recunoasc’, si admits c& pretentile noastre sunt indreptatite si s& le satisfaca ‘in cea mai mare parte. La randul nostru, ne simim gata si fim uni pentru el. Toate acestea intr-o perspectiva pozitiva, dorind s8 aducem satisfactie. ‘In intregul ei, schema aceasta ni se pare impusi de tradifiile culturale si nu corespunde intotdeauna dina- ici’ anumitor indivizi si anumitor cuplur. Pentru multi, intradevsr, dificultatea nu const’ in a sisi pe cineva care s satisfac, s8 rispundl fntr-un mod Pozitiv la asteptiri, ci dimpotriva, in a gasi pe cineva care si intruchipeze un aspect negativ. MA voi simfi28 Vervestemi.. am aétea sp spun atras tocmai de acel ceva din el/ea despre care sti ci ‘ma va rani. Celalalt este iubit si ales pentru a eibera (a plasa in afara sinelui) o reprezentare defavorabila despre sine. Astfel,cineva care percepe in sine, mai mult sau mai pusin confuz, o slabiciune sau un aspect nega- tiv, inacceptabil — se va simi usurat si giseasci o alts ppersoand la care aceasta slabiciune s& fie si mai vizibild. Si va puitea, pe indelete (cat va dura relat), s8 incerce sa intresind si s& condamune in acelasi timp acest aspect. Prin aceasta dinamieé, unul va putea observa pe viu acel aspect din sine care i se pare intolerabil si care este intrupat acum de celalat. Intreg echilibrul acestui cuplu se va baza pe critica acestui comportament si pe eforturile depuse pentru a-Limpiedica pe celAlalt si se schimbe. Dac celalalt se schimbs, situafia devine insuporta- bila — proiectia! devine mai difcils, iar partenerul va fi obligat si-si recunoasca din nou propria insuficienta ‘Acest tip de dinamica relationala este confirmat frec- vent de interesul si de placerea, evidente, cu care multe persoane vorbesc despre o trisitura jenanti sau inad- risibila.. a alteuiva fn cazul anumitor despAtrliri, se observa c& tocmai cel care a dorit ruptura va fi dezechilibrat, va cidea in depresie, ecurgand la acte disperate, deoarece plecarea celuilalt il obliga si se intoarct Ia propria imagine nega- tiv... Sau poate cd va lega numaidecdt o alta relate... Vedem, asada ct alegerea persoanel pe care iubim (alegere care deseori sti la baza formarii cuplului) poate fi insofita de cererea a: * Projectia este un termen foarte general in neuroiziologie i pst- bologie. In hucrazes de faa ae cel mai adeseasensul de deformare sau folorre greta uns proces normal, care determin cSutarea tn James exteroar8 a cauzei une! neplceri.(N. re) Frnaginte-econ 29 ‘nei parfi din sine (ce am fost, ce am vrea si fim,ce nu avem...); + negativului sinelui — tocmai acea parte din noi pe care o recuzam. Fil aga cum eu nu vreau si fiu, cel pe care astfel il pot respinge, judeca, agresa sau compatimi.” Cautarea acestor aspecte in celslalt este unul dintre liantele cele mai solide in anumite cupluri. Cuplurile care se despart rimén adesea ,magnetice”, in vreme ce unele care nu se destrama sunt ,magnetizate’ Credinte si mituri personale O alta neintelegere foarte freevent’ in clipa consti- tuiri unui cupla—adicd a hotararli de a trai impreund — consti in credinfa rareori exprimati si niciodata ‘implinita de a putea satisface doringele regresive. Este co nevoie de contopire, de a-1 avea pe celalalt la discre- fia noastra, pentru wzul nostru. Ca si cum ne-am dori si regiisim gustul foarte indepairtat al paradisului pierdut al simbiozeiinitiale. Sa fim totul pentru celalat, iar el si fie totul pentru noi si mai cu seama s8 poata intelege totul, si ne satis- fact totul, fara ca macar s fir nevoiti a i-o cere: ,Dac& ma jubeste cu adevarat trebuie s8 simt& ce anume imi face placere.” 1 stim, am avut si noi acest mare vis occidental despre cisatorie; marea speranja a cuplului este tocmai aceasta stare paradiziaci ce ne d& dreptul (fara ca ‘macar si fie nevoie si cerem) si la ingrijirle materne neconditionate (garantate de iubirea celuilalt), sla afec- fiunea intotdeauna disponibila, sila iubirea gratuita, gi la infelegerea profunda, de nezdruncinat, sila sprijn, gi 1a siguranta,30, Pérreste-mi.. am atdtea siti spun Pe scurt, in orice imprejurare, aceasta stare ne da dreptul la tot ceea ce ne-alipsit in propria noastra fami- lie, fie pentru ca pur si simplu nu ni s-a dat, fie pentru nam putut sau n-am stiut si primim. Eo stare menitd si ne coplegeasci, s& ne schimbe Ne ,revarsim” asupra celuilalt, in el, laolaita cu el (la fel si el uneori) cu toate aceste asteptari ale noastre. Mull visatul partener ce ne va implini toate asteptaile vva fi cu atat mai dorit, cAutat si temut cu ct mai mare a fost lipsa. Astfel incepe (Gi continua) starea de dependents imaginar&. $i lucrurile merg bine — deoarece si noi avem multe de daruit pentru a ne demonstra iubirea sau pentru a o cere. Dependenta imaginard va fi combitut& mai tarziu de teama de a ne pierce identitatea sau de descoperirea cham si pierdut-o in parte... sau in mare parte. Ceea ce se dezvoltase prin apropiere, in intimitatea unui ,noi” expus, oferit priviri prietenilor, familiei si in vazul lumii — devine ceva prea ameningator pentru identitatea fiecdruia. Unii dintre parteneri recurg atunci la alte forme de intimitate, ce substituie intimi- tatea cuplului: munca, sportul, activismul politic sau militantist, sau chiar lafntoarcerea lao stare de depen den{i fa{% de unul dintre paring Dependenfa imaginara (dar cat se poate de real) evolueaza spre nefncredere. ‘Intradevar, cum s& putem depinde de cineva si in acelasi timp s8 ne luptam cu el, pentru a sti cine pe cine domina? ‘Afirmafia lui Jacques Lacan despre isterie e deseori aplicabild acestei faze a dinamici relafionale a cuplu- ui, care va constitu una dintre capcanele cele mai per- verse, mai dureroase si mai diundtoare. Fraginle-ccran Calea iubirié nu e neapitrat si calea fericiii, Ci mai cu Seana inseam asumarea iubiri sia riscurlor pe care ‘aceasta le comportd, cum ar fi suferinta izvoratt din Intristarea fantasmatict adusé de faptul of celafalt e Aiferit, dei purtator al uneilipse ce ne trimite la pro- ria noastra lpsa. 31a, simtt nevoia ca privirea ta sit poposensct ‘asuprétmi, dar mai simt si nevoia ‘oa vorba ta sif vind spre mine. 2 Colegerea partenerului si conflictele ce decurg de aici 1Pentrua incepe st tnfeleg ot perechea pe care de mai bine de 20 de ani doream ca Jean-Francois o acd ims preund cu mine nu era cea pe care ex insdimi pretin- dear fc irapreunat cue.” Marie Cardinal ifiegem si iubim pe cineva in functie de un anu- rit numar de dorinte constiente, dar in egal masura de pulsiuni inconstiente: partenerul este ales si pentru 2 coopera Ia intirirea unor mecanisme de apirare si pentru a raspunde unor pulsiuni! reprimate. Putem alege pe cine s& iubim prin raportare la imaginile parin- filor sau din nevoia narcisic8 de a vedea realizandu-se in altul o parte din noi fn canul dragostel la prima vedere (al atracfiel spon- tane), totul se petrece ca gi cind fiecare ar deveni vital si indispensabil pentru celdlalt.Judecata va veni ulte- rior, pentru a justifica alegerea, * Pulsiunea este un proces dinamic ce const dint presiune (Gncasctura energetic, factor de motrctete) ce fae ca organism sa tinda etre un Scop. (N. red)34 Pérveste-mi...am atdtea séti spun Alegerea presupune afinitati, ce se stabilesc tn func- fie de dorinfe si de instinctul de aparare, fie el constient sau nu De pilda, anumite persoane vor alege un partener ce lise pare un om pe care te poti baza', si asta pentru ch le insele se simt lipsite de aparare. Lipsa de aparare sau ‘cutarea siguranfei e strans legatd de imaginile paren- tale. Alegerea persoanei iubite sintetizeazA intr-un nou zobiect total” ansamblul sau o mare parte a diferitelor relatii ,de obiect partial”? traite de citre subiect in tre ccutul lor istoric $i mai cu seama in primele lor relatii de obiect® cu imaginile parentale. ‘Asadar, fiecare va ciuta si va giisi in functie de ceea ce doreste sau de ceea ce ii inspira teama. Milturile personale structureaz& o relate. Aceste mituri au valoarea unor adevarate axiome, de pilda: iubirea e imejdions, totdeauna dai de suferintat la capittl ei. Mulfi baat femel Init nto relaie avand in vedere aceste premise Nu va fi vorba de iubire intre noi.” 7 biel est coe cee presi comping prin percep cu un carats inane de carpe bac pope sbictl prin organe de sn eaborenaoreprezetare maim Su mal pull confor eu biel ral ( Relnd’ Doron Fangs Pat, Dinar depo, ed. Humanitas, Bury 1559, (Na) dr cri ze fot pose de Sigman Fred ren ca are a font nod de Mele Kien este ua ma len tora paltalk. Obie parle sunt organ, pt sau pro me ale compl ute opt ce Wadia in tale progr ill desl atone Se diferenpars deol oa ‘tapelr roar crea persoana in nein (po). a} Berman paler ce desetonesd gia tnermane sce elaieSoblotll cn personnel be a ec cates Rn irterlaie(op.ct) (rel) ___egerea patent confctele ce decug deat 35 ..Nu care cumva si te indrigostesti de mine.” Ste pastram libertatea fat4 de sentimentele noastre.” Sau ‘,Nu-mi plac femeile care fac mofturi, care sunt prea Feministe, dar tu nu esti asa.” Cu alte cuvinte: ,Poar- t-te ca un barbat g-o si-mi rimai nevasta.” $i asa, u mult mai tarziu, cénd ea se va accepta ca femeie, va accepta totodata s2- piarda pe el Un barbat gi-a petrecut intreaga viaja luptind impo- ttiva anumitor tendinfe (de care se apara). Aga incat cfuta 0 partenerd care si intruchipeze idealul sinelui silu, pe care lui fi era greu sacl atinga Alteori, alegerea va fi ficuté astfelincat celaalt si satisfack tendinte niciodata satisfacute Provenit dint-o familie rigid, un anume individ va simfi o putemict dorinta de evadare, de libertate si va cduta pe cineva care si-iaduct cei doreste, Inc fn acelasi timp se va impotrivi acesei dorinte, ci acest lucru ar risea s8 devina prea anxiogen Alegerea se mai poate face si in functie de dorinje cxdipiene mai mult sau mai pujin clare. Ceea ce in- seamnd, de pilda, s8 caufi un tat& sau o mama, sau uncle {nsusiri ale tatalui ori ale mamei. Dup’ cum poate avea loc si fenomenul invers, adicd s8 cauji un partener deo sebit de tolerant, dacd unul dintre parinf a fost prea rigid Toate acestea vor fi trate prin intermediul unor pro- cese dinamice complexe iin relatie cu unele tendinfe narcisice profunde, Viata cuplului va filocul privilegiat de exprimare a tendintelor arhaice si nevrotice ale per- sonalitati. Ceea ce nu inseamn’ c& acest cadru al vietii vin cuplu” creeazd sau sporeste aceste tendinfe — ba chiar dimpotriva, uneori —, ci doar le favorizeaza ex- primarea printr-o stimulare permanent&36 Pires om etten st spun Te stores cu persoana care apare atunc cénd vul- nerabiltatea ta este maxima.” K. Berwick fn faza initial a cuplului, partenerii pot crea 0 dis- tinctie: de-o parte se afl ,obiectele” bune (ei), iar de cealalta parte ,obiectele” rele (Iumea exterioar’ lor, Jalt). Cuplul are tendinfa s& se izoleze, ca un cocon in crisalida, idealizandu-si relatia, ,Sunt att de apropiati, incat nu pot s8 m& apropii de ei.” In fazele precritice, cuplul se poate ,regisi“, isi poate aduna forfele, sco- {nd in evidenta semnele diferenfelor: ,Mi-a luat mult pind si accept deosebirile dintre ea si mine, si inca si ‘mai mult ca sé ma abjin s8 nu le fac si dispara cu orice pre.” Eventual, sunt negate nevoile lor reale, casi aspi- rafiile sau indispozitiile. ,Nimic s& nu se schimbe intre noi e un apel Ia o falsa sigurants, 0 negare a evolfiei inevitabile si de dort. Iar daca izbueneste criza (cu pri- Icjul unui eveniment sau al unei imprejurdri exteri- are), obiectul de iubire se va dovedi dezamagitor. Unul si/sau celalalt pot accepta s& descopere schimbiri in ei insisi: ,Nu sunt aga cum mé veri tu“, ,Nu ma in- canti deloc ceea ce tu crezi c& ar f nimerit pentru mine, ,Nevoile mele nu sunt batute in cule’, ,Nici vorba si fiu acolo unde ma vezi tu.” Evolufia unuia dintre parteneri poate provoca insa- tisfactia celuilalt. Aceasta duce adesea la exprimarea pulsiunilor, a comportamentului agresiv fata de parte- ner (care devine obiect riu deoarece provoaca frustrai) si fat de sine insusi, prin rini narcisice. Uneori, aceste mani- festiri atrag dupé sine reacti psihosomatice, o depresie i Co autocriticd mai mult sau mai putin depreciativa. Alegereapartener i confictele ce decurg de oct! 37 Dact Marie simte ct Jean nu mai esatsftcut de ceca ce inainte i cea fie astfel, ck nazuieste spre alt ceva’, ea se va simti frustratl, depreciatt st poate reacsiona agresv. Elo frustreaza, deci e rius kn ace. lagi timp ins, is face reprosur si lating propria imagine de sine. Si constatt cl ea insisie esate cult. Reactia ei psihosomaticd sau depresia vor lua forma unei agresivitili indreptate impotriva pro. Priei persoane. Nu mai e pe placul lui Jean, dea nu se mai place nici ea, nu mai Valoreazd nimi Poate unma ocriza de dentitate,ocautare de sine, fn tot acest imp comunicarea poate sf scada,cuplul sabia dacd mai supraviefuieste, iar cei do pot chiar & se Intreact tn tcer i agresiuni dusmanoace. Ciel ¢ grew S84 spui i sf accepf cn mal est saistddtor pentru celalalt sau ef nu mai faci parte in acecasi masurt din Viaga celui pe care ai ales. Si atunci va incepe o curd de vindecare. fn timpul acesteia, doar unul dine cei doi parteneri sau aman doi vor demistfica imaginea pe care au facuto desore partener,experimentind acest lucra ca pe o sierdere aobiectulut bit”. Acest dou va purtat i Singurdtte,sufering i tecind prin erize mai mult sau mai pufin descumptnitoare. Mia luat mult pana s4 pornesc in cdutarea diferen- fei mele, pierdute in asemainarea cu celilalt’, spunea © femeie de 38 de ani, Experientele acestea pot fi factori de maturizare. Distantindu-se de cellalt, diferentiindu-se,fiecare is descoperi alteritatea, posibi Va, de scidere a dependentei. Tesirea din crizele de ,dezamigire” e variabilsWroeseen.om ottea st spun * Uni se despart ii fac rau, pistreaza rani adanci, sentimental esecului saw al revendictri. + Alli se pot alege cu avantaje de pe urma des- plrfri se redefines isi afirm’ o identitate .di- ferits”, ,nowi; descoperd slabiciuni si aspecte nebinuite ale lor ingle; igi descoperd resurse, posibilitati de viata ,diferita”,fapt care-istimu- Teaza i + Alli se inversuneaza s8 prelungeasca viata cu- plu in Gude netflegerion I reduc coms nicarea (intra in hibernare)si/sat si fac rost de satisfactiiexterioare (compensare, sublimare in rmunci, sport sau alte relatii) * Altii anuleazd complet comunicarea, fs ineact insatisfactia in alcool, in amanunte casnice si ish revarsi suferinta asupra copiilor; iar cand aces- tia pot in sfarsit pleca de-acast, cei doi rman intr-o singuratate de moarte, cu mult Inainte de-a muri", Dar fara a-si marturisi vreodaté ci viata lor de cuplu e un mormant. Nu poate fi vorba de trai + Jar alfi vor dezvolta si combina in infinite po- siblitgi acest patra termeni: Exprimare Reprimare Regresie Depresie trecnd printr- intreaga suité de comportari si jocuri relationale de-o bogatie nebanuits, dar prea adesea morbide : + Alli folosesc criza pentru a reinnoda, a institu noi legaturi, pe baze noi in interiorul cuplului Fiecare dintre parteneri izbuteste si se redrese- ze si mai cu seama si-si clarifice conflictele cu Aegereo parteneralconfictele ce decug de oki 39 imaginile parentale interiorizate. Aceasta reo ganizare a vietii cuplului va cere mult timp si Osteneala. Unul si/sau celilalt, datorité rela- xarii instinctelor de aparare, vor putea recu- noaste in ei ingisi dorinfe nemarturisite, spaime Inchipuite pe care le proiectau asupra celuilalt. Vor gsi noi modalitati de comunicare, pe care le vor folosi cu mai pusind neliniste. De pilds, vor putea exprima refuzuri sau fantasme sexuale fird a provoca respingere sau blocaj. Vor putea reinventa schimburi sexuale, corporale si materiale, mai mult sau mai pufin interzise sau necunoscute pang atunci. Crizele sunt inevitabile; ele devin grave atunci cind ‘nui sunt recunoscute gi pot fi benefice cand atrag reor- ganizarea cuplului si o plicere nou... pana la urma- toarea criza, Viata in cuplu poate fi inteleast, ca orice existent, de altminteri, ca o succesiune de crize, mergand de la conflictul deschis la despirtire, de la infruntare la 0 noua reasezare, aducand, in cele mai bune cazuri, in- tregi plaje si paliere de stari de implinire, perioade de creativitate si entuziasm, Ce confuzie uneori, cid unul 1! iubeste pe celdlalt si ste iubit la rindul lui, dar totul se petrece intr-un soi de neintelegere totala,o lipst absolut de cunoastere a nevoii real. $i desi e dramatic, aproape cle inevitabil, Pur si simplu asa stax lucrurile.3 Gateva dintre neintelegerile ce stau la baza formarii unui cuplu ‘Mit iubeste, sunt sigur. Dar oare pe mine ri iubeste ‘cu adentrat? Bu si fiu acela? fva ani, in cadrul emisiunil intitulate ,Un Dbarbat, o femeie”, care s-a bucurat de participarea doc- torilor Meignant, Bernard gi Dumayet pe canalul Euro- pe 1, cuplurile cirora li s-a pus intrebarea: ,.De ce ati uat hotarérea sa trdifi impreuna, si va cisatorifi?” at ‘rispuns simplu: ,Ne jubeam, eu il iubeam, el ma iu bea...” Tubirea gi celelalte sentimente corelate ei sunt, dinco- lo de placere, vitalitate, credinf’ sau siguranté, sursa a numeroase ,ingelaciuni”, ,neintelegeri“, uneori chiar perversiuni relationale”. Sentimentele si dinamica relafionala se dezvolt adesea in registre diferite, uneori chiar opuse. Breer cnr neler soul baz fomattunutcaply_ 41 Uneor, cand sunt cu tine, sunt eu. Alteori ins nu sunt eu, cici mit afl tntralta parte are cum poti st afi si st mi iubesti acolo unde mat flu?” Fantasmele sunt cumplit de individualiste, rareori se suprapun peste ale celuilalt. Tubirea e complexa, ambigua, iar formele prin care se exprima nu reusesc si o redea intotdeauna corect*, srTeiubese” poate insemna _—_, Tueste-m&” sau ,Vreau ‘fiw iubit de tne” we admir, {mi stimesti dorinta” MB tem 8 fu singur“; | Mive milé de tine” Bu sunt aii"; /Micar placea s8 mi potiiubi” _, Am nevoie de tine”; As vrea i te schimb 1M nspaiméni int-atat, Inct prefers te seduc"s si incd o sumedenie de alte Iueruri. Dar orieur ar fi, aceasti miscare spre TUBESC << dorint de revirsare cStre conginuta in EU; rimane de vizut spre CINE, reprezentat de TE (obiec- tub), i DE CE (miza). Un foarte frumos cantec de P, Tisserand spune: ,$i prostiile astea de «te iubesc», care incep mereu cu Et... ar trebui spus «tu esti iubita...” TA se vedea (pase cit mal cu seams) Fragments fun discours amour Fragment dna scr due) dR. Barthes (Ed. Seu).Beteva inte nenyelegrte ce tou a bara formal unulcuply_ 43 Se spune despre o planta cit i place cutae soi de pl ‘int atunci cid acolo i merge bine. Am atéta neve stfu apreciat, si ma simt bun si st fi prvit x find bun, incat tm dozee post rlspunsu- rile la tentativele de seductie, la asters la cerinte. De aceea, atuncicénd diruiea este reciproct,druiesc din belsug, dint-o senzafie de culpabilitate, din narc- sism,inseldndul pe cella, asi pe mine sui, lasén- dul cread ci am mai maul dect pot st dtruies.” Pentru Claude Roy, in Le verbe aimer (Verbul a iubi)}, te iubesc poate si insemne: Vreau si-mi dovedese mie insumi ci exist, decla- rand pentru tine un sentiment violent. Sau: vreau si te mangai, si te ating, s& te string in brate, si-ti daruiesc placere. ‘Sau: vreau ca tu s& ma mangai, SX mé atingi, si ma strangi in brate, si-mi daruiesti plicere. Sau: vreau s& ma incredintez de propria mea valoare fiind iubit de tine. Sau: vreau si fiu subjugat, zdrobit, umilit de tine ca ‘si ma odihnesc de oboseala de a fied. Sau: vreau sa te zdrobesc, i te umilesc, ivf fac rau. ‘a si-mi exalt propriul eu si si:ma linistesc in privinfa puterii de care dispun. ‘Sau: imi trebuie un partener, un asociat, vreau s& Sinn ec pti fe ine ung ud tun a fe si nefericire pe care fiecare o are asupra ae celuillt.. in mod inega. "Claude Roy Le verb aimer, Ed. Gallimard“4 Férveste i. om ottea si spun ‘Sau: vreau si fac un plasament, aga ci investesc in tine un capital de afectiune, de ingrijri si de bani, care sf-mi aduc3 atata dobinds. Sau: am nevoie si-mi regisesc mama (sau tatil), iar tu pofi fi astfel pentru mine. Sau: am nevoie de un pretext ca si vibrez, si ma exalt, si sufar mii de chi- rnuri, sd-mi inventez. mii de delicii, iar tu vei fi pre- textul acesta (jar daca te iubesc ori ba, ce-ti past?) ‘Te iubese mai poate avea si infelesul de: trebuie si-mi inving un anumit sentiment de culpa- bilitate, sé lupt impotriva complexelor mele de infe- rioritate, iar faptul c& te-as idolatriza m-ar elibera de toate acestea. Sau: nu-mi place si spa vasele sis fiu singur seara, aa c& tu o si-mi fit alaturi. Sau: 0 fin pe care s-o torturez si care la réndui si ma torture- ze imi este indispensabild; fii partenerul meu in acest exercitiu. Dup& cum poate s8 mai insemne si faptul ci acela care spune ,te iubesc” iubeste cu adevarat finta chreia i-0 spune. ‘Numeroase sunt infatiarile si limbajeleiubiril Dup& cum e bine si ne amintim cé iubirea incepe adesea printr-o técere si cd incearca st-si supraviefuiascd prin demonstratii, declaratii, asigurari si reasigurari.. ‘Ce inseamna si te indragostesti? E inceputul stiri de contopire a trairilor celor doi”! Francesco Alberoni, sociolog milanez, a demistificat confuzia pe care in mod instinctiv dorim 5-0 mentinem fntre nasterea iubirii i iubire. Si ne demonstreaza, in pagini deosebit de frumoase si de dense, ce greseal co- mite indragostitul care atribuie nemaipomenita expe- Francesco Alberonl, Le choc amourex (Socal indrigostii), Bd Ramsay. Béteve dre nehelegere ce stou a bara form unui cuply_ a5 rien{é pe care o traiestecalitsilor fiinjeiiubite. Aceasta din urma nu e diferit& de ceilalfi oameni. $i numai natura relafilor care se stabilesc intre cei doi, natura tunei experiente unice, trite impreund cu celalalt face a persoana iubits si fie diferité si neobignuitt de-a lungul acestei perioade a iubirii pe cale s& se nasc&, iar cele doua fiinte (in caz de reciprocitate) si fie deosebite si icsite din comun. Despartind cova ce era unit si unind ceea ce era se- parat prin infiriparea unui noi”, iubirea pe cale si se nascai va incerca si se institufionalizeze intr-o viafa de cuplu. Acest timp aparte al nasterii iubirii va constitu: unitatea de masur’, etalonul la care cuplul se va raporta pentru a-¢ justifica uneori existenta Indragostirea va constitui de asemenea unul dintre polii contradicfei din relaga de iubire, care mai tarziu se va manifesta prin neinjelegeriintre cei doi. Iubirea pe ‘ale 8 se nasca tinde spre fuziune; vrem si fim iubiti ca fiinfe unice, iesite din comun, de neinlocuit si numai pentru noi ingine. , eau si fiu iubit pentru ceea ce ma deosebeste de tof ceilalfi, pentru specificitatea mea pro- rie, decarece cred ca i este indispensabil& celuilalt.” $i in acelasi timp se nagte germenul nei Iupte, al uunei infruntiri posibile (pe care n-o realizam chiar dela inceput), deoarece suntem pusi in situatia de a ne revi- ‘2ui imaginea pe care o ave despre noi insine, pentru a adopta punctul de vedere a fiintei iubite (crezand ci astfel i vom putea castiga mai bine iubirea). ./Astfel,fiecare incearc’ si-i impund celuilalt propria viziune, propriile judecat si alegeri, dar in acelasi timp {ncearca sa se transforme pentru a-ifipe plac celuilat.” F.Alberoni nu se hazardeaza si spund ce se intmpla ddup& nasterea iubirii, nici cum se va inchega sau se va desface periculosul echilibru relafional. Institutionali- zindu-se, cuplul va incerca tocmai acest lucru,s men-46 Wrvesten.om otstea so spun find, s& inventeze un drum intre nevoi atat de contra- dictorii precum linistea, siguranta si innoirea, extazul, intre perpetuarea idealizarii, a uimirii necesare si de- ceptie,intre chin, interogatie si certitudini, obiceiuri. Bi- neinfeles, viata cotidiand aduce neintelegeri si frustréri prin polul ei negativ, dupa cum aduce satisfactie si guran{X prin polul ei pozitiv. Dac& intalnirea in iubire se bazeazA pe extaz si pe sentimentul de implinire — pol pozitiv —, dar si pe chin si indoieli — pol negativ —, cuplul se va constitui in mod frecvent pe urmétorul mit: voinfa de-a reuni cei doi poli pozitivi — siguranta si extaz — si de-a nega cei doi poli negativi —deceptie, reinfelegere si chinuri. Acest mit constituie o legatura puternic, pe care o putem rezuma astfel: ln viaga de 2i cu 2i dorim neobisnuitul in clipele extraordinare —banalul {In cotidian dorim extazul, iar in momentele extraor- inare —linistea.” Aceste dou’ dorinfe ce nu pot fi implinite in acelasi timp se adund una cu alta si constituie temelia mitolo- giei povestilor: ,s-au trait fericiti pana la adénci Batra efi" Viata tn cuplu igi asum’, asadar, riscul teribil de a in- stitufionaliza sentimente, de a structura o relate, de a dezvolta sisteme pentrua scapa de contradicii. Ceea ce se va realiza printr-o multitudine de incercari pe care cuplul le va avea de trecut — incercari pe care ni le im- punem noua insine si celuilalt, prin cellalt si mediul fnconjuritor. Esecul sau evitarea acestor incercari aduc ‘dupa cle renunjarea, pietrficarea sau hibernarea relali- ilor si, adesea, ,dezindragostirea’. Intélnirea cu aceste fncerciri, faptul c& le acordim atentie in cadrul relatei Biteve dine nerelegerite ce tou baza fermi unui cpl _47 sicd le depasim produce o revitalizare, o re-elaborare a viet in cuplu, O relatie de incredere, guvernatit de placerea de a ddarui, de generozitatea elanului si de o nesecttuitd tandrefe se transform in revoltd intro viatd supust obisnuinge.Il Fiata in cuplu Impotriva singunatai eae Inpotrivasinguratai inevitable Se pare ef societatea noastrt rca git alt remediu decdt cup Nuria ce un remediw nesatseatr, Sicadesen att de imperfect. Va trebuis- lu ar de la capt jn toate. Inte abandon si cerinft se afla inepuizabila gama de neinfelegeri a rdzboiului dintre sexe,Singuritatea ne ofert 0 apreciabila doz de libertate, in care refuztm totdeauna sit eredem cat} oreme nu am pierdut-o. Yiasa ic cuplu poarts, in cultura noastr’, 0 aseme- nea inciredturd, 0 asemenea investite de speranta la n- ceputur, incit deseori e asimilata posibilitatit de a-ti afla fericirea — si de a o trai permanent. are nu se spune ,a-f reface viaja”, dups un divort sau dups o perioada’de viduvie, ca si cum a trai fr partener inseamna de fapt a nu ti? Aceasts idealizae a viet in doi va fi sursa unor de- cepfii, deoarece realitatea Vie in comun nu e niciodats pe misura visurilor care preced sau urmeaza intalnir Fercira en acca timp o stare efor si permanent E efement atunci cind o intdlnim —~ uneor tecem prin ea att de repede, fit nici mu ne dm seama cf exist Permanent deoarec se fl peste tot in stare de potentaitate, ca oxigen i ar Povestile care se ,sfargesc cu bine“, dupa tot felul de Sncerciri gi infer, Se termind printro cAsStorie... dar niciodati nu este relatata urmarea. Desi uneori aceast spurmare” poate fi intrezarité in fligran in viafa perso- hajelor bune, ca sa celor rele, care populeazA povestea. ‘Cuplul, aproape sanctifcat, va fi prezentat ca sursa de identitae gi fericire. Viaja in cupl va insemna tun2 Forvesteni. om ete 81 spun local reusitei al realizar, al unei viet pline de sens. Va filocul unde se vor putea compensa frustririe, se vor diminua nelinistile, se vor reduce dezechilibrele. in aceast® ipotez8, cuplul se prezinta ca un rispuns com- pensatoriu. Asteptareafericini in cuplu se bazeaza pe un miraj al stirii de implinie si nu pe observarea vieti Rari sunt cei care pot spune cA ,viafa in cuplw” a pa- rinfilor lor reprezinté pentru ei modelul ideal. De alte, unele cupluri se si bazeaza la inceput pe premisa yeu voi face altel decit ei” Jn zilele noastre, multi oameni incearc i fie mai lu- ciai (&t preintimpine riscul) si pentru ei viafa in cuplu vva insemna o incercare de a trece prin viafa impreund cu celalalt, de a merge in aceeasi direct, de a se angaja fintr-o relatie de tovarasie (si impart aceeasi paine). Aceasta implied sa imparta placerle si neplacerie, rea~ lizdrlesriscurile. Toate acestea cu regularitate stn timp. Cuplul se proiecteaza la inceput ca loc al schimburi- Jor, al imp&rfiri intimitstii gi al maturizari. Un loc al sigurangei sal satisfacfiei amandurora, Imaginea astie] creat este perceputa in ansamblu ca aducstoare de gratificalii pentru fiecare dintre partenerii cuplului. Ceea ce domina este contributia, ,plusul” rezultat din adu- narea a dous potenfalitati: ,Am ceva in plus", Nw ‘mai sunt acelasi.” ‘Asteptarea vizeaza in acelasi timp aseminarea — aflarea unui sufletpereche — si deosebirea: a avea ceea ‘ce nit epti, un bizbat, o femeie. ,Astept de la tine ceea Tar uneori se intampli ca nici celalalt s8 nu aibi — daci nu se simte birbat si daca nu se simte pe deplin fe- ay Feta expla 53 Sifiecare igi asuma riscul dea astepta, de a spera im- posibilul’, Aceasta asteptare implicit se va afla si la originea multor frustrari in comunicare. ,Nu esti asa cum te-am vazut eu.” Dupa intalnire, soseste si timpul diferenfei — al di- ferentelor cu grew acceptate. Te infelegi prin raportare la celatalt si te descoperi diferit. up timp ntaniiturmeazitrepedetimpul duate Dupe eremen efemerulu,amproviatie adescoperir, vine cea a repetite oarbe si cemusi Intregul timp a intl a treba regisit celal duratei. Jean Barois® rezuma astfel ceea ce cu durere a aflat: Femelle sunt altfel.” Marie La dezamagit. Pentru mine, relagia de cuplu va fi inainte de orice 0 relatie a speranfei, cladita pe asteptarile unuia de la celalalt, implinite sau nu. lar pentru menfinerea cuplu- lui... in VIATA va fi necesar tin prag minimal de satis- fact. Intradevar, dincolo de intalnire, dincolo de ceea ce este impartit gi pus laolalt, existenta insisi, evolutia cuplului vor depinde de gradul de satisfactie obtinut de fiecare din partea celuilalt. §{ mai cu seams de recu- noasterea gi satisfacerea a ceea ce fiecare socoteste ne voile sale fundamentale. * Tocmal in aceasta const miracolulfubizi st sper imposibiul 5 uneor ss Innes * Persona al omanulei cu aceagi nome, datind din 1913, ce par fine sritorall francez Roger Matin de Gard (181-1959) (N. fr)Comtunicare... un spat al posiblittilor fntreirezstibila nevoie a fntdlnirii si imevitabi- In evidenti a despartiri 1 Relatia de parteneriat -»Realitatea poate fi minunata, chiar dct viata mu este.” Liv Ullmann Viata poate fi minunal.. chiar da realitatea mu ese. Piaja de x cu zi trait mpreund e fics gi din mule te amAnunte practice ce se intrepitrund sie repel. Fe cf este tnt n cuplu, in comunitate sou in colectval cde munca. Aspectele materiale ale vet duse impreund cu cineva pot provoca react patimage. Reactle de frustrare, de mnie sa sentimentele de recunogtin}d sunt excesive, exacerbate fd de relitatea clementulul ce le-a provocat. {Ce punct sensibil a fost atins in mine? Ce anume ma loveste att de tare atunci cand nu gi- sesc a locul lor pasta de dinti tubul de lipici, cratita oF chelle pe care le pusesem unde trebuie?” Jn viata relationala a unui cuplu, observatorul din afard este frapat de faptul cétotul pare disproportionat, cci reactlle se bazeazi mai curdnd pe intentile atri- buite celuilalt decat pe faptele insele.56 Férrestei..om atten sy spun ulm timp ce ta vorbeai cu prieteni nostri, stateai cu Spatele la mine iar ex simfeam c& nil mu exist pen- ttu tne, c& parerile mele nu te intereseaza." "Na infeleg (Gi nie nu accept) ca el s8 nu vorbeasc8 hiciodata despre ceea ce taieste atunci cnc mu este Mi socotese meschin atuncicind atribui atta impor- tanga unor amanunte a céror banaltate nu mar reine atenfiaint-o ats situaie. De aceea ma exprim adesea in ‘mod indirect, prin tices, mimicd, gestur de iritare aluzi, sSigeti pe care cellalt male injelege de fecare data. Mai exist speranga, de-attea ort dezamnagit i vesnic rein- roits ca partenerul si ma infeleaga fara s fu nevoit wvorbese, {Dacd nvar iubi cu adevarat ar trebui 8 infeleaga Gutare. ori cutare hier.” act sunt eu nsui at ce tf n c men? Bi dct tte por mine ncn cine rami? et Hillel Speranta aceasta, ca si teama de a fi meschin ne duc uuneori la un dialog al surzilor (nici cd se afla surd mai periculos decat acela care aude, zicea bunica mea). Jean: Nu vreau s8 invit familia Cutare,e prea urdt la noi in cast Marie: Dar nvare nicio important, dact-i poftim la noi tro facem ca s& ne admire interiorul Dacé ei ar fi vorbit numai prin aluzi, poate cd sar fi infeles. El ar fi putut spune: ‘ods fi vrut s8-fi dai mai multA osteneala cu amena- jarea casei. Am fost nevoit s8-mi sacrifc dorinfa de-a davea o casi driguti din cauza doringel tale dea lucra, PRetaia de partenerit 7 dea te implica in ative sociale.” Sau: , Mama se Pricepea Si giteascl, st ageze frames tase al uni $i flori!”” F Exar fi putt spune 1m fost nevolts si-mi sacrficdoringa de-a avea 0 Cast framoast pent cl tu actives! i sndical sal mai pus pe picioae 9 inreprnderea asta pentru care te omari atta, dar cave tot pguboasae. Aga cl trebui'st ure, am prea putin tsp sina por tace tm lo prinitor dito locuna pe care toners nezi si flosest ca tipografie gi deport Dar nau spus imc din foate acestea, nt inv tat ae pe soft Cutare, lar 15 ani mal trai dese. Pend ch arf putut st raranjeze” asl inet sh so se calle unl pe ala 5 St negocteze ma bie drifle ecru, ‘ae eye nse lt, Si pears nt eli Gtiyeeune seme at car eka egeecsc h anl sn micii sale inconstiente. eerie geditogal vel intresinut va fi sursa unor descoperiri ree Curse hers we dcp gorges Ceanothus core Bat ss tl ta ieee es am a se a a oe 7 Tntelegem prin dlslog eel un schinb suscepti a ln Schimb susp fagloba ivelalimaginarulu al simboistcit al alta eflectate dette sence cunoscute ae un elt date&® trai viata de zi cu zi impreund ‘a nul faci pe celalalt st plateasct prea scump iubirea pe care 0 daruiest. Aseamna s& descoperi si si cultivi afinitat. $i st ?” cal trai viog de 2heu si tmpreund 6 La restaurant, in zilele noastre, e usor st recunosti ‘uncuplu ,asezat”; partenerii nu-si vorbesc... ef manancd. ___ Observafie usor de verificat... chiar daca socheaza la inceput, Cuoiintul ,cotidian” inseamnd ta origini mai mult decitesential", sti asta? Cand unul dintre cele patru suporturi necesare vietii {n cuplu lipseste, comunicarea va fi dureroasa, daca mu inexistenta. Pentru mine, aceste patru suporturi sunt: * plicerea tmparfita in ceea ce diruiesti si ceea ce iei,oferi si primesti; + complicitatea, adick acel grad de toleranga, de in- felegere imediati, de prindere spontand’a gén- durilor celuilat, amestecata cu bundvoingl, cu non judecarea; * siguranta pe termen scurt, egata de respectarea angajamentelor, de capacitatea de a relativiza incidentele (nedramatizarea); * proiectu, capacitatea de depasire a dorinjei', dea inventa impreuna un viitor accesibil, concret, ce poate fi atins de amandoi Privii, zambete si gesturi mai gritoare dectt cuin- tele neinventate inc. | Nu rareoriconstatam cf una dinte parteneriramane la nive- Jul dorinei, al imaginarulu, tn ferment de nizuings, de regret, de lamarciune de inatisfactie sau de soc. Ag vrea of fac asta, do-ay 6 putut mlcar fae cutare cra arf fost neesar sh", fh ca vie. (dat ii post traduce darinfs in plan sl fac visi, concret3 @omunicarea nonverbala Bormsnicarea nonverbald rebue fe important, sential, vegnicrennoitint-un cup Si totusi. Privirea (Ochi nostri sunt mijloace de comunicare privilegiate. Ceea ce spun sau nu spun poate constitui de asemeni sursa unor interpretari mai mult sau mai putin eronate. De pilda nul citeste in ochii celuilalt dezaprobarea, ‘mustrarea, riceala si se simte instrainat, lipsit de post- bilitatea de-a se exprima. De cand n-afi mai intélnit privirea celuilalt si-agi consimfit sa va lésati purtat inliuntral ei? ‘Va mai jucafi de-a privitul in ochii lui? Ce culoare au cochii lui/ei astazi? Si ne gandim si la mesajele transmise de trup si la ‘multitudinea limbajelor pe care acesta le utilizeaz pen- trua vorbi sia ticea. Gomunicarea nonverbal Reacfiile fiziologice ‘Limbajul trupului ,spune” multe: roseata, transpira- fie, tremur, Respiratia si inima care bate tare in anumite mo- mente, cand celalalt vorbeste sats nu vorbeste. Respiratia e deseori cea mai lovita, rénita, inabusitt fn relatiile cu dominants afectiva (insbusire, blocaj, hipertensiune...). Anumite atitudini de retragere, de ,orbire, de st zenie”, de ,insensibilitate” par 4 exprime neaccepla- rea; aceasta insensibilitate aparent® fi va face pe parte Neri si-si spunt: nu vibreaza la aceiagi stimuli“; ava auzit sau rva infeles”; imu e interesat” Si toate acestea trimit la ticere, la singurttate, la vio lenta celor nerostite. Ceea ce nut e ingitduite resimyit ca interzis. Mangaierile Ce spun? Ce uitae Ce trezesc? Trupult4u, trupul meu, mai e ined riscolit de minile rele, de mainile tale? Somatizarile diverse, benigne, subtile (accidentele etc) sau brutale constituie limbaje foarte utilizate de sanumite cupluri. Inseamnd si faci si treact in trupul ‘Gu, prin trupul tu toata jalea nemérturisits, descum-6 Vervestem..am ahtea st spun panirea ascunsi, spaimele morale, plicerile culpabil zate, doringele intrezarite si ucise In fasa Zambetele Mai este oare zimbetul ti raza de soare ce transfor- sma universul? ‘Acel reper ce marche infelegerea, complictatea roasts? _Azicdiminea’, in oglinda din baie, mi sa parut ci Suntem frumosi amfndoi. Si pe urma tu teat intors. ‘Team privit mai intens.Sidintr-odaté nu ne-am mai wiz Te pregateai si pci..." Mai si cum e si zi, si plingi in voie, site lagi dus die val? Bogatia emotilor poate transfigura orice finta, 0 poate deschide, descoperi. In cuplu ins, aceasta devine tun handicap, un obstacol de inliturat: ..Meam inchis in mine nd lam vazut plangand. “Niciodata naam putut fi ew insu /insimi cuea, cu a” {Sunt in urma cu risul de 20 de ani "Na suport si vad cum se lass in voia toanelor, ca tun copil mic" Niciodata nam indriamit si-i dezvalui sufernta trea, si cu atit mai putin si plang.” Si totusi, mult sperata: _ Asteptare a cuvintelor ce-ar sfasia ticerea gi ura Siar «incalzi» inima, Ce-ar aduce imptcarea pe malurile suferingei Bmuicero nometaa @ ‘Sa reusim sd ne exprimat = \¢exprindm emofile prin crea wibrajilor,a sonortajion a imurlor vor aosoee a gestuilor nose 58 ne punem in migeareoneapa ae {ad intestate prezentel Pentre a regis oe ian gust ibini~ aces senzaie de elder, dese “ar fl de enn nena, de act ln de lensitate a clipei, dimpreund cu intreaga tandreje si plenitudine pe care o resimtim in cazul une! intdtais veritabile. eee __Tomte acest ne dau sentimental profund exis tm, ma pen i fer adic seatimentd essa Cuplul: um spativ al posibilitayilor tn care se wor des- fasura multe imposibiltai ae_Spuniin steneala sit fe spuse, da auite.” iducsi toate acele nimicuri ce mx meritt 1 meritdosteneala 8 fie J. Giraudows 4 @omunicarea infraverbala act mu sti ces faci cu maint, prefile in mangéier. Youn nami comunicare infraverbala acea comunicare ce se dezvolti pe baza a numeroase semnale emise cel mai adesea in afara limbajului, semnale ce completeaza schimbul verbal. Ele vor produce multe blocaje, neaten- fie, bruiaje —de multe ori in mod neintengionat. ‘A comunica pe depiin pare si fie una dintre cautri- le cele mai vechi si cele mai utopice ale omului — in sensul cd fiecare vrea s8 fie infeles si acceptat in unici- tatea propriei sale dimensiuni. Vrem ca si celilalt si se bbucure tocmai de ceea ce e original, exceptional si unic ‘Vom exemplifica printr-una din situatile cele mai banale: o intalnire dintre Paul si Marie. {n dimineata aceea, Paul -a dat intélnire Mariei pen- tru a-si petrece seara impreund, zicindu-i: ,Trec si te au la 6 cand iesi de la birou, apoi cindm impreunt la restaurantul care ne place noua.” ‘Mesajul acesta e purtator a numeroase semnale pen- tru Marie (emotie, surpriz’, bucurie, plinuirea imbri- camintei, coafura, aranjamentul cu Janine, colega ei de serviciu, pentru a ajunge la timp, dact nu chiar mai de-x0 Fires in omits S61 sun ape ee een aeaee Serpent pag rcs or a oe es ore ee ae See wean pol chon Ss etme ee eee Serpe ae Se aoe ahs ee la ae face si se izbeasca de trotuar cu roata — din spate, hea nee teen tial eee ee ee aia eee se apropie, e gata si deschida portiera ca s& urce pe sca- eerie Poteet emp orenrn ree ren ee eee merges Bomunicaresinfraverbos a Fiecare e prizonier in universul imaginar prin prisma caruia vrea s8 infeleaga realitatea celuilalt. Comunica. rea e cum mu se poate mai inegali; fiecare are o zona inaccesibild celuilalt. Ce se va intmpla in masin§? Dar la restaurant? To- tul depinde de numerosiifactori ce caracterizeaz& dina mica lor relafionali. Dac Marie va putea depigi frus- trarea si nu se va inchide in ticere, va putea sa relateze cele petrecute si si le comenteze razind (de cate rasete nu e nevoie pentru a depisi neinjelegerie..). Dupa cum poate incepe printr-o chemare indirect: ,Cum arit fn seara asta?”, inwitandwl astfel pe Paul sé fi acorde atentie. Numai ci riscd si cada in eapcana (si isi spo. reasci frustrarea) daci Paul rispunde evaziv, deoarece ele atent la condusul maginii pang la finta propusd: res- taurantul Ne putem opri aici cu povestea asta, dar vedem ince -miisurd toate aceste semnale si decodarea lor influe Seazd dinamica situafiei, dar si propria noastes triire. Prin mesajele noastre vrem sa transmitem intreaga bogitie a emotiilor resimtite, a convingerilor, a expe- rienfei de viafi, a felului in care vedem viitorul. Dese~ ori insa saracia cuvintelor, limitele vocabularului nos- tru, ale mijloacetor sonore si vizuale de care dispunem, ca si mediul neprieinic ne vor limita aspiratile, vor pune bete-n roate intensiilor noastre cele mai stimulatoare Cate zambete, cite gesturi neterminate, priviri pierdute si migcdri ale corpului dintr-o intalnire, dintr-un schimb posibil nu vor fi astfel réstalmacite, imitate uitate! Rareori suntem constienti de faptul cd totalitatea ne- voilor noastre existenfile se fac simtite in fece tentaiv de comunicare — nevoie de sigurana, de recunostinta, de afirmare, de confirmare, de speranta si de existent’ (de iesire din in-existenta).n Fervestermi..am aétea st spun senna cas eo st ans rin sree inetverule shng oe impund, dona 8 mgatel verbal : lene una discus surd gi orb i va stapunde uneori violenfa unei asteptari nerostite, dar exprimate din belgug in registrele infraverbale. storia un cupl mu pnt reser. Ba se dead pe de-a-ntregul intro necunoastere reciproci, ce dezeitluie sau se impatmoleste.” ied meine velye si Claude Gutman 5 Casatoria ,potrivita'* Am onoarea s& mu-fi'cer mana, si nu ne inscriem nu- ‘mele in josul unui pergament.” G. Brassens Ar statele Unite se dezvolta practica unui contract de casttorie individual, negociat de cdtre cel dol seme atari in functe denevoile de doringele se proprio lor necunoscute Contracul este de regu inogistrat la un notar gi dupa caz, poate fi sau ni urmat de casitoria le prima, He. Ce doi recunose in acest fl ca sunt legati pin clas ‘zele contractului, chiar dact acestea nu at veloare le, gal in fa autortitilor statu Tata un exemplu de contract print atitea altele semnat in 1976 de dot tneri american din statul One, 1. Definitie, Pentru Paul si Mary casatoria este un angajament afectiv, spiritual si social. Prin acest con. tract, ei se angajeaz’ si traiasc& impreund o perioad’ de timp, st-si aprofundeze uniunea, si-siimpartageasci iubirea si experienfele. nspirat de un atiol apsrat tn Le Monde in 1977a Fervestein. om ottea sa spun 2. Durata contractului. Acest contract are o durati de cinci ani. La finele perioadei, poate expira sau poate fireinnoit. Clauzele lui vor putea fi renegociate. 3. Semnarea contractului. Contractul de fata va fi semnat in ziua pe care parfile o vor considera cea mai nimerit’. Semnarea nu va fi insolits de nicio ceremonie. Find vorba de o chestiune privata, nici rudele, nici prietenii nu vor invita 4. Condifile vii in comun, Paul i Mary vor lou tmpreund. Coan ox na exclude postbiltaten dea tit contunitate cu lf. Toste mundi casel vor f pire. en mai mare parte dntre cle vor flute in weekend Mary se va abine sf strge dack weburle gospodiel pire an dm dani reaervl totus rept dea aznint ui Pat oigag feet aero eee cere teeta fet pend oe verte de cased Mose ta cab Mary va cone va chp ore petra Paul cu cepa sosdtelor lnanje- Puls Mary vor contribu in mod egal a chet curente ale cael chit, neler, nea we Fecareva aveacontluila ancl se va abine Spund cella cum st cheltsased bai Dacd vor voi s4 stranga bani pentru un proiect comun, vor des- erege pl ogenl rien : ‘eof unul inte peter e'va fla provizora tn gonna clialt iva tmp leaa, dar nu va trebuls- attuiesc gl econcmiile Fare dnt pi va aven propria masin, alta timp cat acest cra va fi post din punct de vedere financiar. %. Certuri. Certurile si neintelegerile nu vor fi consi- derate neaparat nefaste pentru convieluirea pirtilor. ®t spores = Paul si Mary considers ct, dimpotriva, certurle pot fi utile. Dar vor evita s& se batd intre i, ori si se despar- ‘ pentru lungi perioade de timp, cft& vreme unul din- tre ei mai e ines suparat. 7. Comunicarez. Un schim verbal constant inte Parteneri important pentru buna funcfonare a unei ‘eli fn masura posiiluls, ule vor ramane totdes, una deschise inte Pal si Mary. Paul va ineven shi vorbeasc Ili Mary cind e manios; va inoeea sf na se izoleze in ticerea lui, Mary va incerca si plsteze ton, tacul fic cu Pau, pent cin el acetal eexpring sai usor, Paul va face ins eforturi ss expritne sent mentee prin cuvinte 8, Fidelitate, Relafile sexuale intre Paul si Mary nu Vor fi exclusive. Acela dintre ei care va gsi nimerit si aiba relatii sexuale cu o a treia persoan’ nu trebuie si] informeze pe celalalt despre acest lucra, E totusi prefe- abil sti nu facd din aceasta un secret, pentru a nu intre- Fupe comunicarea dintre Paul si Mary. Partie sunt de acord ca relatiile survenite pe parcurs s& aiba un carac- ter secundar fafa de relatia lor, care e cea principalé 9. Nume. Fiind vorba de o relate intre indivizi auto- Romi, Paul si Mary nu doresc sa fie desemnati sub un ‘ume comun, care si-l transforme pe unul in apendlice- le celuilalt. Mary s-a zbatut destul ca si-si afirme iden- titatea, Prin urmare, refuza sa renunfe la numele ei $1 niciodata nu va fi prezentat’ celorlalti sub numele de doamna Paul Smith, 10. Copii. Paul si Mary sunt de acord si nu aiba copii pe durata acestui contract. Poate ca Paul nu va voi nici- odata si aiba copii. Mary e constient& de acest lucru si-] accept. Daci Mary réméne insircinatl accidental, pir- file vor discuta. Dar cum un avort ar fi ceva grav pen-7% Wereseom ettea st spun tru Mary si fra indoiala greu de realizat in regiune, Paul si Mary sunt de acord s& nu existe ,accidente” 11, Parinfi. Fiecare dintre parti va avea cu parinfi si relatile care-iconvin si va accepta atitudinea celuialtin legiturd cu aceasta, Fiecare isi pastreaza inst dreptul de ale réspunde pirintilorcelulalt, daca socoteste c8 aces- tia exercitd asupra sa presiuni insuportabile. 12, Prietenii. Fiecare isi va pastra prietenii. Dack Paul si Mary isi vor face prieteni noi se vor prezenta acestora ‘a dou persoane intr care exista o simpla legaturi de iubire. Nu le vor spune nimic despre legitura legala care fi uneste. 13. Controlul asupra trupului. Fiecare igi pistreaza controkul asupra trupului sau. Niciuna dintre parti mu va incerca s& modifice aparenta celuilalt. In special, Mary e de acord sa nu se planga sisi nui fact observa- fi lui Paul in Jegaturd cu cosutile ui 14, Divorf. Daca una dintre parti doreste divortul, cealaltd nu se va opune. Tot ceea ce va fi fost achizitio- nat de amandoi in timpul viefi lor comune va fi impar- fit iar tot ceea ce este proprietate personal va fi pstrat. 15, Terminologie. Partile sunt de acord s8 nu folo- seasci urmatoarele cuvinte fn legaturd cu uniunea lor: _cisitorit cu”, ,soful meu", ,sotia mea”, ,logodnica mea’, ,sofia mea”, ,iubita mea” sau orice at termen ce ar implica o relatie de dependent’ 16, Amendamente. Contractul de fata va putea fi ‘modifica cu acordul celor dou piri. Modificirile vor fi adaugate pe contract si parafate de ambele pari. Semmat: Paul Smith, Mary Brown. Besatoria porivtse n Comentariul gazetarului de la Le Monde este urma- torul: _Caracterul pragmatic al acestuiaranjament te poate face si zambest, Oare va respectafiecare dint ei cu strictefeclauzele contractului? Safi suport textul multe smodifcii pind acum? Ne putem intreba. Dare limpede cain asemenea document, cu un asemenca si, nu poate fi fluturat la fiecare cotiturt a viefitconjugale. Dupa cum spune Marvin Sussman, profesor ameri- can de sociologie, care intreprinde un studi asupra tunor asemenea contrace, importants e discutia pe care contract 0 provoaca in cupl inainte ca parteneri <8 seangajezeint-o via comuna. Cac di posibilitatea sd se deceleze conflctele potential gi sis incerce rezal- varea lor. Contract mat prezinta valoare, bineinteles, si.cu tit de simbol: permite punerea in lumind a ne. dlepttilorlegilor si cutumelorce prozideaza clsatoria, ficanducle, daci e cu putin si evolueze Cu asemenea contracte,suntem departe de cligecle tradijionale, in care cele dows persoane sunt contopite {nte-una singur ubirea care diruiese totul,cupiul-vi- {ving socials, birbatul-capul familii ete. Dar pot fi oare negociate sentimentele ca nigte vulgare kilograme de cariofi? Nui chiar att de simple. Dar micar pot inoerca $4 te op i forte’ lucrurlor. $i tocma asta fac, in elu or, Paul si Mary Intanire peste zece ani.” Toatt neinfelegerea din lume se ioeste din prifpastia anilor, ca s dficultaten de-a evolua prin schimbari sli vorbese de un eupl — iar trun cupla nimeni i sie cnet pnd s cine sare. E eta cto spare alt sex, all ada." Gary, Cir de femme (Ca de femee7 Férveste rm. om atten st spun Jats un exemplu de contract mai recent, intocmi 1078 si completat in 1979 de eatre doi tineri adulti, de origine franceza, Preambul: Neam dat seama, dupa chibzuinfa cuve- nit, cde bine s& refuzim institutia cisatoriei. Renuntam astfel la niste avantaje sociale, pentru a alege in locul lor acest soi de cart deschisa si evolutiva, ce slujeste drept contract intre noi. {ntdi de toate, citeva cuvinte-far: impéitire, ctldur, devenire, trup,tertoriu, cataliza, obscuritat, ibertate, recunostin(,franchefe, suferinfs, muzica, roluri, anga- jamente, copii. Asticolul I. Independents. Voi munci din risputert pentru a fi independent(s) mai inti fafa de mine in- sumi, apoi fat& de tine. + Vreau un teritoriu numai al meu, uncle s8 ma pot distra, Iucra, si pot primi oaspeti,s& ma simt ,acast la mine”. Fie ca acest loc si te res- ppecte, dar si nu poaté fi cotropit, sufocat,inghi- fit de tine. Intralta parte, un colt le va fi dispo- nil celorllf + Nu te silese si fi la ceea ce fin eu. Nu voi co tropi spatiul minti tae, setea ta de cSutare. Ai propiul thu trecut cultural, incit tot fie fi revine sii alegialegi si viitorul. Eu sunt difert(). «fn afara dreptului comun la odihnd, la lene, la sarcind sila dorinfe, voi alimenta pusculita co- muna, destinata si acopere cheltuielile pentru hrrand, cdini,chirie, treburi gospodaresi telefon silumandti. imi voi rezerva o suma de care voi dispune dupa placul meu, de pild&, pentru cum- pararea si intrefinerea unei trotinete, a masini mele. E de dorit sé am propria mea periuta de Bistro porn 2 lol ll descr ne spi pe ai aun aioe timp si facem tot felul de giumbuslucuri, fe Epostl ca inte na fcerem sau dd deve Imprie ‘mut, dar fird.a avea pretengia la vreun profit, Mostenizea de fare va fla Gennes usa a elute nenencie Achionatea unui ucr nova face ebectal unui contact apart (prtiparevanabla ee * Nu vot incre al contler spat dines al uber ae ol upmost Sect sta geoca Va mapa bra pe care al te peoces ae ae umbra ma ofilesc. Voi da frau liber emofiilor, orl Sterna mes ni pve nae ar po auta vo ere Be mune cere sé fiu ascultat(a. ae Cutan mea voi pts ra i sta reli pviegite. Nuvo Ingiui ca familie nonstre s8 se tmestece waste cate re privese dons pe ol nah nas ae dare vil noste Ma ol setae ee impede, + imi pot descoperi tn " i, So pals pot der, ati dato eda gator ate Sea denta mea sonal acd pt serge ee Prind ote epels cae eee eS Peo inallates ep nostoconane ee fronds pea Atco Voi pris a seats reac cimich tec n ny Steet ag Se el Articolul IT. Triiese cx tine pentru: * a comunica, a-mi fi cald aici si acum; + a deveni in cuprinsul clipei.80 Fireteam atta ssn a noastra fe- Articolul IV. Cufulica Laine a fost prima noast a le F ea nivi decit o cafea. Totusi e una dintre ce tro umoase, deck circa mai aoash ite toate citelusele din Franfa. Prin ea comunicém, si fim atenti la imaginea pe care ne-o trimite. i inchide intr-un rol care ma Articolul V. Nu ma voi inchide int-u apira si te aranjeaza de minune: bucttiria, mecanica, vasele, bricolajul, gridinavitul ori croitoria nucti sunt ai specifice fie decét mie, Jar daci sunt ispitit sB-mi asum un rol anume, si nu fie decit de scurt’ durata (xia de copii, munca), pentra a ramane tolerabil(@). Articolul VI. Nu voi inabusi cildura care e in mine din teama sau melancolie + Imi voi ingriji trupul asa cum vreau, chiar dacd asta ti displace (purtatul unui maieu 2i si noapte, epilat,coafat, dus de doua ori pe zi ori o data pe luna...) : + Dorescsi vind prin noi unul sau mai mul copi Eo angajare grava, dar de care nu ma voi sl ca de un alibi pentru ipsa de viata” dintre noi CCopilul nostrs nu va avea nevoie de un porto-fo- liu, port-prineipiu sau port-povara. + fmi voi da osteneala i exist. + Nu voi provoca angoase inutile; daci nu-mi pot fine promise vot averia pe ella S iveaza acest Articolul VIL. Scopul actiunii care mot contract nue inchistarea cildufs in cocon, ci aprinderea suflului, a vocior,a strigatelor, a trupurilor ‘Articolul VIII. Aceast® uniune mu va incerca 8 fie in scop de profit. Arztl IX Nuvo vot despre tine inact terme mevasti-mea, sotul meu, gagica mea, omul meu”, Basatora potivitas a ‘miar plicea ca din mine si transpara fird cuvinte vita- litatea pe care mi-o aduci, Articolul X. Fiecare dintre noi poate propune in ori- ce clipa aducerea uneia sau a mai multor schimbari acestui contract, Articolul XISi-apoi mi-ar trebui o doza zdravana de toleranta. Articolul XIL. $i sa fiu deschis la reflectare. Dupa un an, un al treisprezecelea articol a fost adiu- gat, precum si doua comentarii Articolul XIII. Copilul nostru s-a ndscut de cateva ‘siptmani. Ne epuizeaza si ne incanta. Ne moduleaya ritmurile Comentariul barbatului:traim in cuplu. Cat de grea © independenta teritoriala! Comentariul femeii: nu trebuie decat si ne pastriim independenja spatiului. Respectarea acestui contract imi cere luciditate si vigilenté in ,aventurile” de zi cu 2, 0 lupta' permanenta cu angoasele mele, plonjri in depresie. $i culeg de ici, de colo culoarea elanurilor ‘mele, lenta descoperire a gridinii mele launtrice. Mice fare greu uneori sa stribat drumul acesta dificil, Vor veda cum un cuplu se cautt, se geste, se formea- 24, se descoper, se exersea2, se confruntl, uneori se de Bie, se contrazice, se rittceste, pentru ca aller’ sisi Aescopereidentitaten, poate chiar 3 si-0 depasensc. Cand sunt bosumflat si ttcut, inseamnd ef cersesc ceva vital, dar sunt gatas ref dact tu te-apropi, $i sunt gata si strig daca tw mu infelegi~ © ae Ae ee “oS —e 2 > Comunicoren poate ofr cel car gta Te 9 op ear pe cre inca stipe caren srg lee, noma percep Il @ativa dintre factorii ce faciliteaz& deteriorarea comunicarii in cuplu Tubirea ta e minunatt, iubirea mea e la fel gi fotusiiubirea noastri e dureroasd si suferinda...& citi, into elie apropiats,,s8 descilest cei aududecidan "Fact de rttinare care exit In rice ea ‘ citve ar cu denoebire ach sn cadrl cup Tat Sidec hore invitob ie acorde oma mae seni Gree mu vei cence i, cf roe once sii 1 Dialogul tauntric B un dialog interior, nerostt, in care fecare pune in- tbl srspunde,e un dialog ical cate noone Aialogul real si poate aduce cu sine polvarea wane Ma pot stridui din rsputer sincere sh ghicese cer cu tine, fd ca veodatt st adue vorba Inovn 1 ie eu stu. dar nu spune nimi." Dar dece:nu-mi vorbeste de vreme ce si ck iu? De-ce ace, in loc st dea las lcrurlor despre cane o¢ ‘oi att de mult sa vorbim impreuna?= ‘li pun tot felul de intreba in legatura cue, ri: und eu in locul Iu, fant inchipui sentimentele log, poi imi spun: nu rispunde nicodata ein i pun g intrebare” Prin urmare, nu abordez. ‘subiectul, si nu vad, nu-mi Sie] la réndul lui, poarté un dialog liuntric cu mine, fara ca eu si stiu despre ce-i vorba.” Temerile noastre se ingemaneazd pentru a evita in- treblrile delicate sau dureroase, uneori inchipuite, dar nui riscam sa verificim ceea ce néscocim tn taind.”86, Wereste-mi.. am atdtea sé} spun i astfl poate ca fiecare fi pune celuilalt (in minte) intrebarea care preocup8, dandu-si (in minte) rispun- sul pe care- spera sau de care se teme. Dorintae de fapt dorinta celuialt. $i chiar dct ase- rmintoare, nciodatd nu va fia mes, de vreme ce ew caut dorintaceluilalt Felul acesta de a gandi in locul celuilaltrazbate une- ori in dialogul rea, falsficdndu-l: Sti c& nu est fericit cu mine.” “"Btiu ce-o st-mi spui” “Nu {eam vorbit despre asta fiindca ptiam c& r-aveai chef s& m-asculti.” ‘Aceste metode indirecte de-a evita dialogul sunt generate de spaimele numeroase ce exista in cuplu: Spaima de-a te alege cu un refuz,riscul de-a fi judecat, respins, devalorizat dact indraznesti siti formulezi ce- rerea, spaima de-a nu fi infeles, de-a nu sti cum sé spui, spaima de al rini pe celalalt. ‘Spaime ce ne fac s& recurgem si la fraze ce sunt de fapt implorari voalate: 110 88 crezi cd nu e important." Ceca ce vrea sa insemne: | Rispunde-mi imediat, di-mi sentimentul c& exist.” Colilalt riscd si se opreasc’ la nivelul cuvintelor 58 nu infeleag&, s8 se mire de reactile partenerului. Ar pur tea rispunde cu bund-credin(3: Dar chiar tu ai spus c& nu e important!” ‘o spun asa, tu faci cum vrei, si mai vorbim Si uneori timpul si uitarea vor acoperi cererea aceea. Pialogu! tentric 7 Si cam la asta se rezumé gestiona: sau a celuilat. eeceeeeaeaaet Mi simt data ao parte, dar ns printr-un faptcon- ret sau in circumstante specifice, aga cal am de gand 84 provoc o situatie anus ni 58 provoc osituajie anume ca s8 mise confime Bi- ‘Aceasti reactie duce lao situatie a < ituatie aparent paradoxala: -Desansz o situate casi fu sigur de tea te nl tem cel mai mult.” i Ange case trait, reactvath de mile de imprjurie le viefilcotidiene, relafiile cu copii mai ales joaci un Abhi rl cel de lint (propor) side resingee Gr departare). Ritmul acesta de flux si reflux uzeazs Eul cuplului la fel ca mareele zilnice si cu mult mai mult decit marile furtuni ale echinoctiului Eul cuplului este de asemenca a ‘un acord inconsti la care fiecare dintre cpl pentru evita arteneri partici aevit schimbarea celuilalt. aa sania Are un rol necesat A pentru mentinerea echilib dobandit (chiar daca e dureros) $1 eden rabufnire posibil etn Dar daca fiecare exp rploateazsi angoasele celuilalt i tod repetat (si mai ales £8r% si-si dea seama) : necesa va i blocatt ee ice relatie reprezint& o luptd intre fortl ; luptd intre fortele de a plore de unitate, de tablitate forte de autoreve Ae independent ide schimbar i ‘onflictul se desfagoara fs ia, dar si wesc soara inlduntral fiecdruia, dar gi Sentimentele sunt it ofile ; sunt puse la grea incercare, iar em {si gisesc cu greu o cale acceptabila de exprimare. Dialogul lduntric are o functie importants, aceea de 2 evita riscul unei schimbari. :88 rooster. am tdtea st spun Stiu cd citeste ziarul la micul dejun din cauza ci u- Grurile pe care le-as avea eux de spus ntl interesea- 2A. Se-apoi, ost fie att de harfuit toatd ziua la lucru, Gie bine si se simta liber si evadeze in lectur’. Nu conteazi ci noi doi n-avem decit clipa asta, pentru iva de azi. Dact-i cer si lase ziarul, ar trebui s& am. niste lucruti mai interesante si-i spun... $-atunci, ca Sl fac si se simta in largul Tui, am sa iat i eu un iar (ori 0 68 ma uit la televizor et.).” ‘Amindoi dorese ceva (uneoracelasi cru), dar vor prune piedci(unul sau celaalt) pentru a da de tnfeles caf numa wnuldintre eo doreste. (Casi cand zidul ar fi necesar, va fi deajuns ca unl intr ef stl inate, clei cela i va inretne. Intr-un dialog ne cButm pe not insine. Dacé il intal- nim pe celalalt, nimic nu mai merge, intrucat atunci constatim separarea constiintelor. Ajungem astfel la tunul dintre paradoxurile comunicari, ca gi cum n-am ‘putea comunica decit in privinfa a ceea ce ne desparte. Suntem constransi s8 comunicim pentru a desemna incomunicabil, adic& spatiul care ne desparte. Acest spatiu inevitabl, aprut in clipa nasterii, prin desp&rti- rea de mami, Acestspafiu va impune ulterior necesita- tea une! separiriintre un interior gi un exterior — pen- tru a putea exista schimbul. Aceasta separare trebuie injeleasd ca un spain care pot circula un cuvant sau cuvinte diferite, Abisul nu existl decat pentru cf, dejur Smprejur, se afld marginile. 2 Faracia dialogutui -lmensitatea dorintelor lor fi paraliza.” Georges Perec Hhontancitatea si neitatea si bogiia comunicari is a : tri in cadrul cu- Bll pot nin dea ang ai ng ‘mare sire la nivelul cuv im : ome ‘elu cuvintelor, al stimulasilor reci= Risc® si se instaleze limba chs e imbajul functional, Steeotpur loeur comane, banal at in Dimi sarea.” +Na trebui si zugrivim salonul.” Coal ficut azi?” Limbajul emofional pe care unul sau celalalt ar ine cerca uneori si-] introduc it ea tona cil introduck ponte resins ca deplasat, Ah! lar incepe (consoarta mea) cu insatisfactile ei cu pretentile, cu pusul Pretenfile, cu pusul ei la punct. Ma plictiseste, eu unul nam nimic de spus, nam despre sentimente.” es90 Porveste-mi.. am atéteo sot spun ‘Aga cf se poate instala un limbaj ritualizat, codificat: | Stiu dinainte ce-o 8 spuna (soful meu), fi cunose reacflle; vesnic acelasi lucru, aga c& mai bine tac.” Secvenfele se repet’, previzibile, cu aceleagi conse- cinfe, antrendnd delasarea, dezinteresul. | Am ajuns si cred c& viafa in cuplu e tot ce poate fi ‘nai rau pentru iubire, pentru doud persoane. Mai devreme satt mai tarziu, le va ucide pe toate tre.” ‘Avefi tria si vil punefi intrebari asupra ,oboselii” provocate celuilalt de fiecare dintre parteneri? El stie ci ,mangaierea” lui o va face si caste, ea astie” cd incercarea ei de-a discuta — ,,Am chef si vor~ bbim despre noi fn seara asta” — se va termina cu: ,Oh! si nu incepem iar.” Dialogul stereotip igi are adesea originea in subiec- tele tabu. Caci nu pare posibil si vorbesti despre decep- fille trdite, despre agresivitatea inevitabil izvordt8 din frustrari, despre jindul dupa alte experienfe. Exist cineva care si nu-si fi imaginat niciodata, cu teamd si ‘speranti, moartea consortului sau destramarea cuplu- ui? Dar cine ar indrizni s-o spun’? Teama de-a rani, teama de-a fi parasit sta la originea multor ,ticeri” ale cuplului. Am atatea de spus, dar nu si dorinta st le spun.” Ceea ce poate fi tradus prin: ,Trezeste in mine dorinta dde-a le spune, intereseazi-te de mine.” 3 Proiectia, injonctiunea sentimentelor Darl pec fc. fh ie Tb chiar ie. Trebie st plc es drs ln fey te vid fericitit.” : came ‘Dac’ ma faci ir «Pack faci parte din sentiment, in planus din dovingele mele, devin surd mute ai telog ae, lo, iad dedt propria mi intebare _Acest fel dea fe resimgit de celalalt —ca onegatie 0 inexistenta (imposibilitatea de-a iesi din propria exi i oie si din propria exis Teama mea de-a nu exist se va tra * va transforma intean adevaratdictat pentru cliat. ita prin mine." Pin urmare, voi ntrerupe, vo eters i old ta coea ce rebuie st gandeascd, st sim, spun, 8 fact ,Tebuie si tai de vorba cu ful nostra cel pupino dat pe stptimina” Dupt cum pot s-{imprumut eeu o paste D smut celia parte din dorintele si temerile mele. cs -Dorinja mea deinfdeitate ma face si inch : face st 4 si celalalt nutreste aceeagi dorinta.” fe2 Firvesterm am atten st spun Daca eu judec intr-un anume fel, cred c4 si celalalt foloseste acelasi tip de rafionament. Daca nu ma impac ‘cu dezordinea gi timiditatea mea, am impresia ca cela lalt nu vede decat asta. _Anconjurati de-atatea mini strAlucite, m-am simfit Stangace, r-am spus decit banalititi. La intoarcerea acasi, i-am spus: «Am vizut eu bine in ochii t&i ci ‘mi considerai proast4, si asta m-a blocat.»” Si astfel proiectez o parte din mine asupra celuilalt si fac s8 joace un rol pe care poate ci-l va accepta, re- sunfdnd st fie el insusi. La fiecare dintre noi exist do- rinfa de a-i dicta celuilalt sentimentele sau purtarea pe care am dori so aba. ‘Cand i-am lasat libertatea si aleag’, am ficut-o cu Scopul de-a ajunge el insusi si-mi implineasca a5- teptarea, alegand ceea ce voiam eu.” Am vrut st} impun, fi port pic pentru ci tea lasat dus, ar fi trebuitsd-mi rezisti mai bine.” Un barbat divorfat, tat& a doi copii, citre cea de-a doua sofie a lui: . Ar trebui st fii la copii mei asa cum fin si eu, de ‘vreme ce fi la mine.” Se preface oare c& nu stie sau vrea s& reducd impor- tanfa faptului c& pentru ea copii lui nu pot fi decat ri- vali, dovada vie c8 ea nui decat a doua, a treia etc? Sats poate ci vrea si-si ascunda lui insusi faptul c& copii 1ui, prin comportamentul lor si prin faptul ci sunt difi- ili, vor trezi in ea sentimente cu dou taisuri sau con- ficte nerezolvate? Proiecti, injoncunea sentimentlor 98 Ar teu ca fll sas we intresze ntereseze $e tine vreme ce mie mi se pare interesant.” ae Z ~A cb fac plcere oa coca trebui sé-] apreciezi pe Paul, de vreme car Pe Paul, de vreme ce mive “Dive, privet ct de ramoas es fears" Gee eeren In termenii viet cotdiene, ei cotidiene asta se trad buie sa fac’: Sade rn tre ee ee a Says peered aa Souter ie esas ie wap er min sot ewe seams ‘&-1 iubesc, impunandu-mi si-i dau. each [Nu spune mimic (prea mi tem sii daw iat i ascultare). [Nu mat fntreba mimic (pentru a putea de tea iiebae) PMR scope repris ‘Nu mit obliga prea mult, a si-mi pot gisi singu el nul, drurmul spre tine fae aeat Dorinjele si pretentile pot fi exprimate si fn termeni oe primate 5 Bineinfeles, tie ti-e indiferent daci mama duminicile singurd la ea acasa.” fe Ceea ce ar putea fi spus si infeles astfel:1 inglegam att deine pe celal, Inett mai rien stele doar pe mine. Proecia,injonciuneasentimentelor 95 Ar trebui sa impartasesti si tu grija mea fata de ea, Sentimentele mele, culpabilitatea mea.” Si relatia de iubire este purtitoare de multe dolean- te si dorinte fata de celdlalt, asupra celuilalt. aTrebuie si-i fack plicere, cici si mie imi place cei lace lui... daca nuvi place, imi rapeste propria mea plitcere.” WAS voi atat de mult ca el/ea s8 se schimbe, si nu facd una sau alta... Totul ar fi cu mult mai bine!” entra cine? Dorinja noastra de a-l schimba pe celilalt e ceva frecvent.E foarte grew si-f dai seama cf, ntr-un cuplu, parteneri au o influenfa egala asuprainteracfiuni com plexe a relafiilor de cauzalitate. Relatia e circulara si adesea este zadamic s& cerce- tezi cine a inceput, cici e mai interesant s& descoperi cum intretin partenerii acest lueru Neinjelegerile,erorle, babaielile, ca si intalnirile si impirtisirea au loc intre doua persoane, nu pot fi actiu- zea uneia singure. Toi voim st existe cineoa care sme iubeascd asa cum dorim noi si nu cum crede el de cuving.Neamt sneam pri iho eer ar Cota fanaa wl Ft cp ef pur Stee ont a Ste ie cat ae Gi i ennai Pam sane cl onton ep og : Cantec de J. L. Dabadie 4 SKntimentul de devalorizare —. prereset cer 38 indies stm recunose ara, ceei ea prea mult! Cel mai important ion nda ht ell i peteceam ceaur tare fake, Pande ce anuime bar face plicere — Sit citeva dintre punctele vitae absolut necesare aecoPerini de sine prin intermedia! ceheeie afectivi- Frei atualitatea si agrsivtaten. Acesten ce injelese Chait exist, in stare latent in fecars diate noi, fie A feesla este recunoscutsaui nega Este 0 eroare sa alegi sila. Caci astfel stare de wl dezamag pe cel cae eit sau cate iubestee 9 "egatind puternica gi de tema98 _ Fac ca valoarea mea si depinda de celatalt.” “Devalorizand persoana pe care o iubesti tu (adict pe mine), te devalorizezi astfel si pe tine. ‘Ma judec pe mine insumi intr-un fel ce mi se pare in- acceptabil. Proiectez aceasta judecaté asupra celuilalt, inch puindu-mi cf si el ma judecd fn acelasi fel, si caut confirmarea prin numeroase mijloace. Cine este devalorizat atunci cind nul saw ambit parteneri nu se sim satisfAcufi ficand dragoste? ‘Dac ar indrizni si vorbeasca despre acest lucru, poate ci sar mira foarte tare. Adesea, vedem cum AmAndoi se devalorizeaza, chiar daca fiecare isi inchi- ‘ui cH rumai el face acest lucru; atitudinea contrara ar fi invimuirea celuilalt (mu esti bun de nimic, nu stii cum s& procedezi etc). Vor astepta ani de zile pana si-si poaté marturis ag- teptarea, dorinta, cererea. 0 va poseda pe furs, cc se teme ca ea sf nur] refuze Gri sf n-adoarma, $i nu-si va marturisi niciodaté ne~ voia de caldura, de mangiieri, de apreciere, desi as- teaptt acest lucru dintotdeauna.” | Se dovedeste hiperactiv, cand de fapt ar voi si se lase fn voia ¢i s8 se abandoneze, s fie explorat si iubit.” liCere atat de mult, pentru ci se teme c& ea nuci va cere nimic.” Uneori, opozitia capatt 0 conotatie erotica: Exist rai intens deci tine.” Tenma cf mu va primi, graba unuia il impiedict pe celia st dea. “eDacif im ceri, fi ici pltceren de a-f ofri.” otiment de devolrzore Situatia aceasta va a cil ast 8 xpd mal pe go 2i mai departe) unde vom vedea imporeheres radoxala a ,,suferintei-iubire“1, i _Nutndrtnese sf a (punnd) toma de si nu descopa ci este indiferet so prin rmare ma iubeste mai putin dec ma dor” ,/Stiu ce fac st suferi, zicindu-fi ed am un amant imag simi frustraté si riitd daca ral ardta acest : vai arita acest Jue, decree uferns to ma Tint, pune de male la mine (ct de mult mabe) arm nevoie de asta ca s3-mi pot _ evo de asta ca St-mi pot continua relaia cu el lar el fi va da uneori dovada contrarie: Nuvo cannes dau sat ia asta (aceasté noua dovada cA te iut 5 = fac ci mi-e indiferent.” baeearice tt Cate suferinge sunt astfelintrefinuteamphifcate. ini se prezint& cu un trup anesteziat sau cu un tr lipsit de memorie. eae raera cence »Simt onevoie nesecata de: A Simt jesecati de semne de iubire, de man- Balieri, deoarece nu last niciun fel de seman in mine. Nu-mi amintesc decat de refuzuri, Trebuie si mi se spun mereu aceleasi cuvinte, cici nu-mi amintese deloc cum suna. $i totdeauna simt nevoia unei pri- win ele mur adc amine det de le-ai intors de la mine...” i acacia "In german, cuvAntul Lede ingeamnd in acelai timp va iubi” si easufen”100 Piet nom tren st sun fn acest trp lipsit de memorie,totul se petrce cast um numal ce e negatiy si riu Sar intipiri durabi. Devalorizarea de sine (sat a celuilalt)e un adevlrat cancer pentru cuplt “re v8, fi vorbesc, te ating, if dri, te primese, te Gorese, Ta seu mine suntem noi, Pentris moment. ‘Dar dsc mai continu multé vreme, ne vor pierde paul intraltul. Nu mai exsté contact, cio furiune ce ovine mortald cu timpal, pentru c¥ Impiedica stabi- fineaaltor contacte necesave cresterii mele, vitalitatit hele, Daci vreau si tries, tebuie si mA despart, acd si devin distinct de tine. Casi te regisese mai bine, cas te intéinesc din nov.” Vinousthia este un cancer al relatilor de iubire. Mie ciuda pe mine c-fi fac rtu si cli strc plcerea pufinelor noastre clipe de via} comund prin stiri procste, plinsete,tdcer, refzuri, dar eu te fac st pla- Testis toate astea, altminteri arf de nefndrat pentru ‘mine sf mi tin att de rit 5 Gonfuzia dintre noi si eu + eu Nu pot st ma gandese la NOT ‘am ras tot [a EU, pentru ci ani de zile ‘am ras la CELALALT. a eer det es mn rove tra trucit riménem cu impresia cé: eect 1 Re sunt negate sentiment; * trdirile noastre profunde sunt cilea tee noastrep int cileate-n picioare * cererea noastrd nu este infeleasa, lami evens sete ann ae Ses rage ne hedge a pean Bole aies et secant ten Tar el va rispunde, de pilda: ce Cum de nu te simi fericita jum dete sing de ceva care «ne» (imi)ox Wren am atten 00 Din cave ,ea ar trebui s8infeleaga”: ,Suntem foarte frit oh asteptam copilul acum”, in rumele acestui NOt (astifical) In plus: ,Trebuie SA tac, st-mi ingrop aotinventele negative (faf8 de tine, fata de copilul ce-o si vini...)." Trtr-o anumité imprejurare, el va spune: Noval destld iniativ8, desi am convenit asupra ‘fest hucru impreund” Ea ar putea rspunde [NuTU voiai aga, nu NOL” Eu am cumplrat 0 mas, dar near ci pn a plati-o! snuit mult tata cum fiecare dintre membrii cuplului poate, in diverse ocazii, sisi insugeascd, si recupereze sau st sefermeze cuvantul celulalt in propriul flo... si toa. sezestea ca cele mai bune intentii si sentimente, cel + adecea fri ca mcar i-si dea seama, cicie grew SH Theil asculi propria dorin, mai ales cand vorbeste ‘mai tare dectt a celia. “Confuzia intre EU gi TU ascunde uneorio dosing de jposesiune si dispune de-o asemenea putere de inst rove, incit e greu si i te sustragi, deoarece e enuntats ilecmeni de iubire gi cu bune intent, Astel, a face ‘eel in local celuilalt, ac anticipa dorinfele, a -0 Iua inainte si a-i propune: Tepe porsonaelr Mira Ben din Totes pou fomes Caete pentnfome) de. M. French (fraducere francezd api re dt esefera toca ia acest ac: cum s cies un Nol, dar Pa aaj de dfrentit pent ett fechas er ase nado fie recunoscut de cite call n aspirate sl ‘cent Bonfucia dine noi seus eu 103 Mam gin ha va, sSeecaii pce. ‘Asli neper ci cpl Inseamra si lips de spat necesar outa da gla propslor uneven Ph EM ee eras seer onig netomat sia ome Sal Soameceacmr mpi Con senna vera ne lat de ae pee ee mitor tipuri de medicament eal deck ce jaa mee ie ae emltcoes i eepe a de mine. Nu-i dideam voie sa-gi exy me complice, pe care eu nu voiam sile vad" in aceasta situatie, inste acess suai instinares @ dbl, rec ag cu dale eo rattare Mare bu tse i, ca S& nu-i displact lui Jean. Jean imatsd desperate pe Mare se sou le el si s8-5i trideze astfel propria pr sebetecnees6 ipsa de ascultare sau dialogul imposibil » inseam: nu voi st nici tN izbutese st te cunosc» insea in datt ce gandesti tu cu adewtrat despre mine. su sti cue ma descifrezi.»” pot descifra pentru cit mu sti aie SP vorbim un pic despre tn; ce pee despre mine? iNuingleg” “Sunt inteath parte Nu pricep.” = [ca doar nu crezi ce spui. ‘Aceste atitudini mai mult sau mai putin constiente pot fnsemna si: ven ud" ie Nii Spas de tne sunt prea dureroase aa le pot 2s vorit prea mult ca -impieic sf exprime Teacfia, desi era tocmai ceea ce ii cerusem.” mod dea ris- lu acesta de-a conversa poste fun oie punde peau, demi manifesta sentiment fra Te recunoaste pe ale tale. Po ipsa de ascutore su delogulimposih 105 $Sratunc se stabileste un dublu monolog, ce last pe fecare nemultumit si avand ceva de revendicat de la celalalt Cand imi spui ci esti dezamagit de fiul tau, ma simt prost, de parca las fi ficut neimplinit sau bas fi rescut prost. $i atunci incep s& laud bogafia relati- ilor mele cu el, tot ceea ce-i profund si ascuns in el, iar tu nu sti si descoperi. iti reprosez c& nus come nici maj bine cu el... Nu infelesesem e& tocmai de aceasti suferints te plangeai tu. Ma justific, contra. atac, in loc sa te ascult.” Nu ceea ce imi spui ma doare cel mai mult, ci sen Himentele pe care le incerc si care ma rinesc, cic! se alituri proprillor mele sentimente sau le sterge." ~Toba mu aude muzica, Nu aude dectt ecoul lovituri- lor pe care le primeste”, mai spunea bunica mea Bram convinsa cil ascult. Deseori imi spunea «Numi asculfi» Credeam cd se ingalé, ba chiar cd e de rea-creding.. Pang cind intr-o bund zi am urmarit o scena de pe o caseta video in care stiteam de vorba cu el; am des operit cu ochii mei eX nul ascultam. Prin urmare, avea dreptate.” La ceva timp dupa asta, soful devine agresiv cu so- fia lui, foarte nemulfumit de ,schimbare” v-Acum sofia mea ma asculti, nu ma mai pot plange, ‘nu mai pot fi cel neinfeles. Acum ea are dreptate si¢ insuportabil.”106 Wrvestemam tétea st spun Cand rezonanfa, ecoul, risunetul sunt prea impor tante,schimbul se poate bloca, comunicarea se distor- sioneazs. _.Nreau sisi spun ceva, dar tu nu mai auzi,cici cee Ge auzi tue ceea ce cuvintele mele au trezit in tne.” _»Nreau si-ti spun in ce masura relafia mea cu priete- ‘nul nostra Jean-Paul e importanta pentru mine, ce reprezinté e, cit de multa plicere imi face si dorinta mea de a impirtisi cu tine descoperirile, entuzias- mul meu... Dar tu, tu nu pofi pricepe. Ceea ce se declangeaza in tine in clipa cand vorbesc eu sunt panica, suferinfa, durerea unei rini vechi, a unei spaime uitate, si des- copar cd spusele mele ii fac rau aga c& tac; tcerea ce acoperi intre noi ,bucurile ce-ar trebui impar- tasite” dureazd ani de zile. Poate ci, la randul meu, ar fi fost necesar siti was- cult» durerea si s-0 linistesc.. dar nam putt... Vo- iam sicti vorbesc despre mine.” Coen ce cautt a se rosti cel mai imperios esti tu, acolo unde tu esti eu; sunt eu, acolo unde eu sunt tu ‘Asupra cui se centreaz conversatia? Cine vorbeste? Cine ascult8? Din ce locuri indepartate rézbate cuvan- tul? Ce anume trezeste? Unde risuna? ‘Capcana cea mai frecventi e poate aceea ci eu re simt ca pe un repros ceea ce celalalt incearca s8-mi spu- ‘nd. Vorbeste despre el, dar eu cred ci-i vorba de mine, ca si cum eu as fi responsabil si vinovat pentru toate greutifile lui, ca si cum toate prin cate trece s-ar datora ‘numai lipsurilor mele, ipso de ascutere sau daiogul inposbit 107 Cn, dup ce ips teva ile, Joan aint 2 ile Jean rons aad, are ot nga. ai gre y' nea ot spund ce paid o cuprinaesssetinae ceitrecea prin mite, Separate Jean injles ls reprogedfaptl roqenz faptul ct ipsse, ck sa intors prea traiu Dupl cum ps sani eker, tt sia props idem cna ne Pinat aga cum aecuvine cu giteopivesecetaee ‘each Marie nu recungte ct de mult ceecne clad e oats tnoeor elt mal epede, Orice discurs contine mai multe (dac& nu chiar o in- frtate de) mes, Hear dinte ee stundnre Gres lense) In un vel dfn, emasut un pic cam prfuita din salon, ean a scris eu dogetu ste ues! Cuma i Marie acest mesa? fiva lua dept un sero debe? sau drept un reprog tnsemn de vy evita la a supraveghea mai bine treaba menaie Cand Marie ii spune lui Jean: Nu vorbesti destul”, cei spune dept tne altelucrans rs ee Un apel: As vrea s-mi vorbesti mai mult. O speranit Regret ct nus vobey Un resentment li reproger cet cr,” compre Ate evra mal re Dact, de pild’, Jean rispunde: Cin vreau st vorbese tun ma acu. asia poate al insemnes ha infelesrepropu ise apart108 Kervestesmom ottea st spun 8 a infeles apelul, dar procedeaza astfel in virtutea tune frustrari anterioare; ‘cd. inteles comparatia, dar nu se simte stimulat. fn alt caz, soful igi declars (nivelul logicit verbale) smulfumirea c& sofia lucreaz8, cA si-a reluat o activitate in exterior, c& o intereseaza lucruri din afara ciminului. Ba chiar poate insista asupra acestui lucru in fafa prietenilor lui (nivel social. ‘Dar, in mod frecvent, isi va manifesta nemulfumirea {ad de mesele gitite n grabi, hainele prost intrejinute, oboseala sofiei Iu, care nu mai edisponibill (nivel afec- tiv trait), Se va simi ingelat in asteptari ca si cum ar {ncheiat un contract in care ar fi pus drept clauza: ,De acord, ealizeazi-tiplanurile, cu conditias8 nu se schim- ‘be nimic intre no Jean se va imbolndvi (nivel somatic). Sau se va in- toarce mai trziu de la lucru (nivelu trecerii la fapte). ‘ipsa de ascultare poate fi si un mesaj cu trimitere spre recut, la 0 tentativa de comunicare anterioar3. Pentru Dumnezeu, asculti-md cel puin.” “Degeaba, nu infelegi si pace.” “Asculta, nu te supara.” “Vegnic acelasi lucru ca tine, nu-mi spui niciodat® rnimic.” “ Ascultaren e 0 exigentt atdt de puternicd, inet deseori ajunge si fe deplasatt.” Sau: Ia cinema maine seara?” Da’, rispunde ea. A.doua zi ful fncepe la ora 8 sear iar la7:30 ea incepe ‘SA spele sau isi desface paul si-si pune un capot. «Dar trebuia s& mergem la cinema”, se mira el. ipsa de oscatare su dalegulimposibt 109 kn clips aceea, orice pretext este bun (e vreme rea, neem in alté zi, e cam tarziu, copiii sunt agitat). »DAR AI FOST DE ACORD! (Si nu e pentru prima Gard cdnd procedezi aga, refuz\ in ultima clip) Sotul gresepte crezand yal din aun se referea la cinema. Caci acest ,da” putea insemna 0 de alte lucruri: donnemnen tien Da, vreau sé fiu drigut fn seara asta (i Dew gua cu tine fn seara asta (in ajun, Da, s8 nu mai vorbim; Da, nu indréznese s8 spun mu” in : ‘mu In seara asta; a, deg din partea tc neers sn sco in ume Sematntmplisuncori can cupl : te fie pret patente partner un ae veges flu de clit ale de sunt npc a cs ‘cut partir exprini emofor Fear pi ‘seste beneficii in aceasta situatie. Dar mai multa recipro- citate in impartirea rolurilor i-ar imbogati deopotrva, wm rau ca ret ec re + Daci as avea sunct, a face bucu cu fet aera cen eee (Cu varianta sa: + Dret ai eve unc fc uc ool cu dar... n-am oua. oanima vedere Comunicarenvizeaat un spat la prima ve de netrecut, care desparte, opune dou finfe; ea priveste tocmai diferentele dintre acesten, vrind si le reduet in favoarea unei apropieri. [pita consta ina te pierde tocmai in acest spa- iu, irl a mai putea ajunge la celal. 7 Qiverse moduri de a intreba si formularea intrebarii .Cerem imprevizibilului st dezamiigensct asteptarea.” René Char Mn orice incercare de-a comunica, interesant de observat modul de a intreba pe care- uilizam cel mai des. Modelul (socio-cultural foarte dezvoltat) intreba- re-raspuns nu pare prea satisfacator. Analizind felul de-a chestiona care domina intr-un dialog, vedem c& acesta poate fi ‘+ Inchis: celdlalt nu poate rispunde decit prin- trun ,da” ori mu gi de fiecare data tentativa de-a rispunde este retezata ‘Indirect: ,Ce crezi despre dl sau despre dna Cutare?” (Fu cred ceva anume despre dl sau «dna Cutare si incerc si-ti vorbesc despre asta.) + Inductiv: ,Nu f-e cumva prea cald, scumpule?” ‘N-ai vrea s& mergi la cinema in seara asta?” * Autoreflexiv: ,Ce-ai crede tu despre o femeie ‘are iubeste mai mulfi birbafi in acelasi timp?”m Wrvesteni..om attest sun _ ‘= Negativ si depreciativ: ea vine acas8 incircat’, rasufland din greu, iar el fi spune: ,Sper ci n-ai uta taiteli, nu?” Nu stiu daca afi remarcat frecventa negatiei in vor- birea noastra. oe, Nu spunem: ,e cald”, ci ,nu-i frig’; .X e micut", dar si Xr inal” jcum vi-a phrutfiptua?, ava fost acai aceasti negatie voalatd se repet3, poate zadar- nici 0 relafie, faicindu- pe celalalt 8 se gandeasci la lipsurile, la neajunsurile lui, la ceea ce n-a ficut ori ar fi trebuit sa faci. Astfel, dovedim ca suntem mai ater ceea ce celalalt nu este decat la ceea ce este. Cuvintele nu sunt echivalentul acfiunii. Daci ea spune: ,,Am nevoie si fiu singura, aceasta nu inseam- 1nd neaprat cd el trebuie 5-0 lase si sit plece. Poate ci pentru ea e mai important ca el sé-i infeleagi nevoia sau teama, .Cind vrei sit te-agtti de vorbe, refzi exprimarea. Cind monopolizezi cuvintul, inseamnt cll reduci la vorbele care-|exprimd, refuwadndu-i sensul si exigenta.” E, Amado-Levy-Valensi Reguli si codare in mesaje Cuvtntul eo pietricit uzatt care se aplicit in zeci de rnuanfe de afectivitate.” . Marcel Duchamp ‘Diverse moduri deo intrebagformulereatnrebert 113 Exist numeroasefeluri de a te distanta de informa- file despre tine (atribuindusle altora, de pilda) sau de sentimentele reale, resimfite ca fiind prea dureroase ori ameninfitoare. E un fel de a-fi asuma mai putin res- ponsabilitatea in schimbul verbal, dar si un mod de-a te proteja Pentru aceasta tilizarea generalizarilor si discursul despre ceilalfi vor fi foarte utile Cand esti intimpinat in fiecare seara cu un repros, ¢ limpede cd n-ai niciun chef sa te intorci acas’.” .,Cunosc indivizi care trag cat ii 2iulica de mare in- tro dugheana obscura, si nici macar la intoarcerea cas’ nu pot gisi infelegere..." Ai vazut-o, iar avea un palton nou pe ea, se vede cit de colo c& tipa n-are grija zilei de maine, ca altele.” _-Despre cele care iau pilule nu se prea stie cu cine se cule’. Nu pricep cum de sotii lor acceptd una ca asta.” Pseudoimplicarea prezinta o experienta traita de alt- cineva, iar in discufie ii este prezentaté partenerului ca 0 marturie dureroast, Comportamentele ambilor parteneri, mai ales la in- ceputul relatiei, transmit mesaje implicite ce definesc ‘modalitatile relationale care se vor instala, devenind re- guli mai mult sau mai pusin recunoscute. Un biiat are intlnire cu o fat& care soseste cu 0 tarziere de 20 de minute. Si trecem peste event tatea (foarte posibils) ca baiatul si aib& deja o idee formaté in legatura cu punctualitatea; de pilda, ci nu trebuie si intirzie sau ci femeile nu sunt niciodata punetuale sau orice alts prere de felul acesta. Si ne inchipuim mai curdnd ci noutatea experiengei, du blats de convingerea ci fetele sunt fépturi supra- ‘omenesti sats angelice jl vor face s8 creada ci tot cena Wrvesteeml_ am otstea st soun {ac ele devine lege in univers, aga incat se va feri cu strgnicie s8 facd vreo aluzie la cele 20 de minute, Necomentind in vreuin fel intarzierea ei, asi lasat s& se stabileasca prima regula a relatie lor: ea va avea de-acum inainte ,dreptul” si intarzie, in timp ce el rare ,niciun drept” si se plang, lar dact mai tar- ‘rw va reprosa cil face totdeauna si astepte, ea va fi indreptatita sil intrebe: ,Si cum se face cf nu te-ai plans pand acum?” ‘Astfel fiecare schimb ce mesaje, indiferent de forma Jui, reduce in mod inevitabil numarul posiblitailor de evolufie a unei relafii. Chiar daci un eveniment dat nu face nici macar obiectul une! aluziiexplicte, fri s mai vorbim de o aprobare, simplul fapt c& s-a produs si cl a fost in mod tacit acceptat creeaz’ un precedent si, in consecin{3, 0 regula. Neinfelegerea rezuit din faptul c& aceasta reguli nu va fi cunoscuti decat de unul dintre protagonist si impusi celuilal,£8r& ca el si tie. Sim ‘ite frustrati pot aparea mai pe urmé de aici. Incalcarea tunei ,asemenea reguli” e socotita un gest intolerabil sau cél putin gresit Ceea ce arati zidimicia asa-ziselor aranjamente de _cisitorie iberd” sau de ,necisatorie“ tn care ambii par- teneri sunt socotti, beri sa fact ceea ce vor" in timpul vieluirii lor comune. ‘Vom reveni asupra acestui subiect la capitolul despre pseudocontract. Piicleala e si te conformezi intruna cereri aparente a celuialt, cast faci pitcere sau st te simti bun (fri ca ‘vreodat sf afi ce vrea cu-adevitrat). Ce vrei? Spune-mi ce vrei si-ti spun.” Diverse modus de anteba si formuareantebaii 115 bg alte regll imps tar : te nr cup. De pl aceen care spulees citot ce nue spusinmod ores Pose conde radevar sp dene culta — si care totugi este transmis int-un fel: fe sintean lsu © forta de neconfundat (de citre cel care o spune), a + Ceai de gand sa faci in weekendul u Sac endl urmator? Emitentul intrebari ii va avea sentimentul c& a intre- bat ar era dispoibltatea eventual a celialt a de Ch Cit despre receptor, doar” a aust o intebare ce Viza 0 informatie, a sesizat un semn de interes planurile lui. n deiner ade Rogula aceasta se va i A < va inversa — cénd va fi vorba 1S ating partner, nespundnd c-adevirt ceca celalalt va percepe totusi ea find un re 1 trebare indirect ‘ eaten Am dormit prost in noaptea asta dup’ plecarea ta.” Am stat aici toata siptimana, nu mi-aitelefonat.” Confluenta este dificultatea de a-fi recunoaste pro- Pele Limit, spatial proprin, nevoile, confundindle, inecdndw-le sau identificéndu-le cu ale celuilalt. in cazul cesta discursul vaaveatotdeauna loc la persoena inti plural: ,Am hotirét sf ne petrecem vacanta la mame ‘mea, in sud.” : sei Ne plac mult filmele.” (dar care?) Nu iesim niciodati duminica.” in cazul de fas, prin ,noi” se evita situarea, afirma- rea propriul punct de vedere, pozitionarea acestuia fafa de punctul de vedere al celuilalt. Devine garantia fap- ‘tului c& nu va izbueni un conflict. Totul e-n regul’.16 ives om teas pun cate mee posite. Jn schifa unei comunicdri, intrebarea nu echivaleazi una cu o solicitare de a comunica. Ea poate fi nu- tra preanbulul une seo unl cin verbal rai deschis, mai profund. De aceea un rispuns care se opreste la nivelul intrebariiriscd st impiediceiesirea la “thm ples spune cl orc intebare emis e un fel de sticla azvarits in mare pentru a ajunge la celalalt — iar Ia acesta vor ajunge diferite avataruri Exemplu ,Unde mananci la pranz?” ‘ Informatie in vederea unui program comun; * Obtinerea unei asigurari cu privire la un lucru {ngrjorator (acest junde” poate fi ambiguu si si insemne ,cu cine?"). Printre factori ce pot favoriza alienarea (instrsina- rea), mai discem si yobiceiul” de-e pune inter In ‘run mod negatiy, in termeni de repros, de semnalare a deficienfelor sia lipsurilor celuilalt. jucmi spui niciodata ce gandesti, ce simfi! Nici Pore rind peels am aranjat mobila altfel,c& am spalat perdelele ete ‘»Niciodata n-aver timp si bani si mergem la restau rant” ‘Nu-mi mai spui c& ma iubesti” E posibil ca partnerul st fspus cee ce simtea, fi azul rochia cea nou, fell ef nou dea se pur, poate {arf plicut -o invite la restaurant, poate cha njles lara, scripted aspus-om fell fi, pin ‘Diverse moduri de ontebo $formulreaintebért 117 de pudoare, cu atitudinea Tui protectoare... si nu a fost nici el injeles. Mise pare important si ne intrebiim cum se dezvolt& dinamica intrebariiintr-un cuplu. E posibil ca unul din tte cei doi s&'se vada ,constrans” sf intrebe. In anumite domenii ale vieti cotidiene, rolurile se distribuie astel: cel care intreaba (solicitantul) cel care réspunde (darnic sau frustrant); cel care nu intreabs (exigentul). Rolurile acestea capati uneor ointensitate gio rigiditate aparte ‘mai ales in viafa sexuala, Tu nu ceri niciodat nimic, si asta ma blocheaza, Totdeauna cel care cere sunt eu, asa ci ma simt debi. tor, iar datoria mea nu poate fi platits.” Ma simt dependenta de aceasti «datorie» niciodats rostitd sii port pica.” Daca indréznesc si-i cer, din aceeasi clips nici nu ‘mai vreau nimic.” Dupa cum se poate crea un jocin oglinda: unul refused si fie n pozitia de solicitant sau s8fntoarcd cererea (gi impune propria cerere asupra celuilalt) sTe-ai intrebat vreodat& dack ma simt bine?” Teal dat vreodata osteneala si afli cum au decurs lucrurile la doctor?” ‘De ce nu mal intrebat unde am fost?" ‘li pasa oare de vacanta copiilor?” I transformi pe celalalt in solicitant: Am sil fac 84 aiba atditea nevoi, incat s8-mi domo- ese teama c& n-ar avea destule.” »MA simt putemicd daci-i dau tot ce-mi cere. Propun tot felul de lucruri pe care si le facem impre- luna, ca si-] fac dependent.” Am renunfat la speranfa ca el si aib& inifiativa si ‘mA piirdseascd, asa ci am plecat eu.”rosie metlile sunt det ence Cac ine a deh eariia, deni Sse pe. ‘Diverse modur de aintreba$iformulareatntrebar 139 »Noiam si se-ntample aga, dar ea a fost cea care a Juat hotirarea, asa ci 2 fost insuportabil. N-am ac- cceptat sa vind din partea ei ceea ce de altfel voiam, asa cl am inceput si sufi...” Terorismul incepe odata cu intrebitrile, mai ales atunci ‘cand cel care are multe de spus tace, iar cel care vorbeste ru spune nimic. Cand pui o anumiti intrebare cu indiratnicie, in- sseamng cA vrei neaparat un rispuns, singurul rispuns care nu poate fi tolerat. Ai ficuto (are o relafie cu altul). oNu. —Ba sunt sigur. Te inseli (sic). —De cite ori? —Numai o data, — Vezi doar ci minti, nu pot avea incredere in tine ete. —Cum e tipul?... ete" (ocul nu are sfarsit, ca si suferinja pe care o alimen- teaza) Sunt maritaté de aproape 30 de ani, iar soful meu mia zis deundzi: «Esti lipsita de sensibilitate.»” ‘Spune asta cu ochii plini de lacrimi, cu fata desfigu- rat, asteptind cu toatd fiinta ei si fie aprobata. ‘»Dumneavoastra tot asa credefi, c& mu sunt sensi- ils” Dact vorbesti prea mult despre mine, mu mat mai aud. (Ceea ce e dramatic fn incercarea femeii de-a comunica cu soful e faptul c& ea nu putea infelege altceva decat tun repros nejustificatU rice intatnire incepe prin noi pasi spre vitoare ale insorite. Apo vine prezentul, Tar relata se construieste fn ritrul mersubui de zi cu zi Diverse moduride a nereba rebar 121 sa c& am trait 30 de ani alaturi de un barbat care ‘nu 'ma cunoaste. In timp ce eu fl cunosc pand-n varful unghiilor. Stu totul despre el”, adaugs ea. Dar ce voia oare el s-i spund, zicindwi: ,Nu esti sensibila?” Poata ca tocmai asta voia s& spun: Niu ma cunosti, n-ai priceput cu-adevarat cine sunt eu, ce ne- voi am, ce asteptiri, sensibilitatea mea, in cutare si cu- tare domeniu...” Siastfel, cuvintele, datorta rezonaneijignitoare,agre- sive pe care o vor cipata, vor impiedica inchegarea dia- logului. Da, cel care primeste mesajul fi d& acestuia un anumit inteles. Si dintre toate infelesurile posible, vor alege si-1 auzim tocmai pe-acela care se apropie cel mai mult de zona noastra de tolerant scizuta. Cuvinte- e-ecran vor impiedica realizarea schimbului. verbal. Ele nu vor face decit si le confirme celor doi parteneri x nu pot deveni apropiafi,c& nu se pot infelege tocmai in acele privinfe in care fiecare are cea mai mare nevo- ie de-a fi auzit si acceptat. Cuvintele persecut mi anihilezi; =n fii seama de mine; — ceri prea mult, —nu ceri nimic; — nai nicio dorinta de satisfacut; —ai prea multe dorinte de satisficut.. transpun propriile noastre contradict. bt port pct attt pentru rb pe cae fi am fic, cit $i pentru cel pe care tu mia fc.” “Truffaut, La femme dd cté (Fema dealatur)8 Deplasarea comunicarii (intrebari si raspunsuri travestite) _ Chiar s-atunci cfd vorbeste, continua sit tai.” A piesa de teatru a lui J-P. Wenzel, inttulats Loin 4 Hagonidages (Departe de Hagondange), care pune in scend Wai una cpl de pensions seinémpld umtoarle: Fi; ,Vi si te odthnest langa mine?" (nevoie de con- tact fic, de cildurs, de iubire, poate) Ex: ,Nu, am o groazi de treburi. $tii doar cf n-ain timp de pierdut... $i nici nu mi-e somn.” fi cere ceea ce ea nu are chef si-i dea. Mai tarziu, in cursul dupa-amiezii, ea vine in atelie- rrul unde el lucreaza si-i aduce o plicinta abia scoast din cuptor, Fa: , ite ce-am facut pentru tine, stiu cd ffi place.” El, fir 0 vorbi, izbeste puternic cu ciocanl in pla- cinta. fiaruieste din belsug altceva decat asteapt el dela ea. ‘Ajungem astfel la paradoxul de a nu putea accepta suferinja pe care i-0 provocim fiintei iubite. _Peplosarea comune pry 8 invat si accept suferinta inevitabilA pe care i-o pot aduce celuilalt, sau pe care acesta $i-o provoac prin it termediul meu gi si nu las sentimentul meu de culpabi- Iitate, de rusine sau angoasa mea si ma distrug’. Cate violente, expuse vederii sau ascunse, nu sunt urmare a frustrariireinnoite, inevitabile, impuse de viafa de zi cu zi! El sa trezit foarte devreme gi-a schitat 0 mangaiere pentru ea, poate ca a si soptit: Te dorese.” Ea dormea si s-a adancit in somn si mai cu spor. El va rémane treaz iar atunci cd ea iva face avan- suri, se va ridica din pat sau va lua 0 carte... ‘Avea un fel al ei de-a rezista pe misura dorinet lui Coca ce. fcea a spunit pe un italian, cunostinja de-a ‘mea (cu siguranta sexist): «Se spune ct brbatit cunosc o sutt de fluri de-a face dragoste; eu tnt sin ct femeile cunose 0 mie de feluri doa n-0 face.” Ex: ,Sunt frintin seara asta” (crupi-m, menajeazi-md). Ea infelege: ,Daci-icer in seara asta si iesim undeva, si se ocupe de mine, iar 0 s& creada cil acaparez, ci ‘il sufoc, c& fi cer prea mult, Dar nu-i adevarat c& fi cer prea mull, dovada: nu-i cer nimie, de vreme ce- viiguit.” Fa il poate trata cu atentie protectoare: /»Culea-t, ifi pun ceva de mancare pe-un platou, iti fac un ceai de plante.” Mai tarziu, el: ,Adineauri, cand am venit, m& dobo- rase oboseala, dar acum a trecut, am putea (sau am fi putut) iesi undeva..."124 Wrveste-mi...am atéteo $811 spun Ceea ce ne face si ne punem intrebar in legaturd cu _contabilitatea secreta” a cuplurilor (vezi mai departe), ui strania alchimie in care se amestecX ,plusuri gi mi- nusuri", observafii precum: ,eu am putut face cutare Tucra pentru tine, in timp ce tu rvai facut asta sau: ,2i fi putut s8 faci... de vreme ce eu...” in aceasta contabilitate mai mult sau mai putin con- stient’, minusurile cintazese adesea mai mult decat plusurile: Absenta ta de dorinfé domina dorinta mea.” “Dar am dreptate, in numeleliberttii mele, s8 spun fu sau si exprim ceea ce simt chiar in clipa aceea.” ‘De ce trebuie si iaw in contul meu ceva ce nw regulé la tne, ceva ce te jigneste si displace?” Am chef si fiu veseli, si rad, ma simt destinss, in timp ce tu «ma impiedici si fu astfel> din cauza gri- filo tale” -SupSrarea (sau bucuria) ta devine indecents atunci cand eu sunt vesel (sau nu ma simt bine)” Sunt uimit de indiferenta ce-o resimt fafa de ceea ce fisentimpli” “Pentru c& vreau fot, nu mai pot cSpta nimic in afar de acest tot.” Abia acum, dup 18 amide vat x comu, am accep- {at diferentel dinte ea si mine, fra a mai tncerca Sle rede ss le elimi, cum am feu tt timp, cw-atdta fort, abaya ani.” 9 Pecalajul asteptarilor, al sentimentelor Deterioraren profundd a relate’ incepe atunci cénd ab- senfa anwmitor afinitati e mai importantd decttafini- tafileexistente rice cuplu e tentat si uite cd de fiecare data e vorba de doua fiinte unice, ,straine", fiecare avand ritualul, nevoile, asteptarile sale Jean a plecat in célatorie de studi, pentru o lun’ de zile, in America Centrala. fn lipsa lui, Marie a preluat toate sarcinle se foarte multumit’ de ea ins La intoarcerea sofului, ea se asteapta ca acesta s8-5i manifeste bucuria, placerea de a se fi intors. El ins nu. se putea resemna cu faptul ca parasise locurile acelea. se intamplasera o mulfime de lucruri, se intorsese plin de viata, dar cu nostalgia descoperirilor facute acolo. Ez insé ra suportat nici vitalitatea aceea nou’, nici nostalgia sotului, si la citeva zile dup& intoarcerea lui, a facut 0 depresie. Sotul nu simfise cd plecarea lui nu fusese cu adevi- rat acceptata sic ,preful de platit’ ar f fost si se ime’ ru si nemulfumit de sederea lui acolo". Totul se petrece126 Frveste-mi.am atstea st sour ca si cum unul tar spune celuilalt: , Numai suferinta ta ‘var putea risplati pentru propria mea suferinta.” Soful nu simfise nici faptul ca intoarcerea lui fusese idealizati — marea regasire, c& sofia lui era dezamagit ‘ch el nu recunostea cat de bine se descurcase singuré. Poate cd in sinea lui ar fi preferat si se descurce ,nai pufin bine” in absenta sa. ‘Dacd cer prea multe... nu mai pot dirui nimic.” Ritmul itmul sau nevoia mea consti in a fi intdmpinat cu 0 ‘méngéiere, cu un strut, nu cu o aoalansi din toate acestea.” Decalajul poate surveni side pe urma ritmurilor de via, cuvintelor a stimulérilor. Cineva spunea: ln cuplul nostru, eu merg ou 15 kilomete a or in ‘reme ce simt in mine posbilitatea de-a merge cu 80 sau cu 100." Si altul: nin serilecind sunt singur, e nemaipoment cite la- rus izbutese fac firs simt oboseala,niciodata nu-mi vine s4 ma culc. In celelalte seri, ma irosesc ‘fara rost, m& uzez nefacand nimic... $i-aga trece tim- pul” (gi relatia lor la fel, cu incetul). Ma vliguiese traind dupit ritmul altuia, n timp ce simt ot dorinfele mele nu au cen.” ‘Decoiniut astepterior ol sentimentelor wy Pe sleau spus, atunci cand am nevoie de el, nu € disponibil, iar cand este, e prea térziu, Pare o prostie ‘and o spui, dar chiar asa stau Iucrurile iar ceea ce simt eve frustrarea..." lm cere ceea ce eu nui am, aga ch incerc cx disperare, din résputeri, si-i dau (ascunz4ind faptul c& nu am). De vreme ce-mi cere, inseamna cd trebuie si am. ‘Si ma iubeste tocmai pentru asta. MA iubeste, prin urmare, pentru ceea ce nu am.” ‘»Caut un barbat putemic, adevarat, sincer, si asta pentru cé eu nu ma simt nici puternica, nici adevarata, nici sincera. Iar cind fl gasesc, cu atat mai puteric re- simt decalajul —o si-si dea seama de tot ce nu am, n-o sa find mult ‘Toate relatille mele se bazeaza pe teama de-a deza- ‘igi, cd persoana de alituri o si-si dea seama ca nu sunt ca ea... $i prin urmare o si ma lase.” Aceeasi femeie va spune: ,Refuz8 totdeauna ceea ce eu sunt in masurd si-i dau, s-atunel incerc si dau, sf dau cu generozitate tot ceea ce nu amy, iar tot ceca ce am ajunge si ma sufoce, cAci nu foloseste la nimic.” Timput Neinfelegerea nia de citre celal intervine fnt-un dialog si atinci cind fecare vorbese pornind dela un timp diferit. Cel mai adesea e vorba de interferente, de ingeringa tecutuluiimediat (prost ta) in prezent. Jean vorbeste cu Marie ,aic gi acum (marf ora 20}: “Ce-ai ice dac-am merge la munte tn vara asta?” lar Marie fi rispunde lui Jean in ordinealogia (pen- tru ea) a unui yaltundeva pi deri” (uni, ora Niciodata nu est de acord cu mine. Fae vei tu.”18 Forveste inom ottea 521 spun Marie a rimas cu amintirea unei frustriri sau agre- siuni anterioare, in timp ce Jean e intr-o cu totul alt& stare de spirit. Nu va infelege nimic din rispunsul Mariei, se va simfijignit, decalajul urmand si se per- petueze printr-o escalada de privatiuni reciproce. \Nefnfelegerea datoratt decalajului in timp este lega- 18 si de nerecunoasterea schimbarii sau a evolutiei unu- ia dintre parteneri: De vreme ce anal rect nu voia sf avem camere se parate acum, cin ini spune cd sel zea acoaglucr, uma pot sil ered, Sau cedeaz8 la cererea mea, sat ‘rea sf ma puna la incercare.” in vreme ce el, timp de un an, poate c& a mers in direc: tia une postbilta pe care ea i ficuse s-ointrezareasch. Deseori recurgem la acestecuvinte periculoase:,tot- deauna” si yniciodats” vorbind despre celalalt, avand astfel tendin{a stl pietrificim in atitudini imuabile. ‘Totdeauna” si ,niciodata” insotesc mai cu seam’ reprogurile, care gi-ar pierde din greutate dacd ar fi si- tuate cu precizie fn timpul sin spatiul unei relat. “:N-am mai fost la cinema de tre Iuni devine: .nu ism niciodatd in ores.” ‘Adesea, aceastd ingerin(a a trecutului tine de figuri- le parental interiorizate de fecare dintre parteneriicu- plului. Ingerints greu de rezolvat.. Bunica mea spunea adeseori Cea mai grea dintre liberttie st ai de ales intre mai multe pliceri si mu intre mai multe constringer 10 @rbire, surzenie, selectivitate in dialog si ascultare Cel care ascutt sau care primeste vada un sens ,rele ional” mesajulu. fntr-adeodr, mesajl pte iubesc pe ‘care ew tl emit poate fi infels sprit ca un sem de iubir, ca o plingere sau cao agresiune suplimentard — tnscriinduse in relatie cu o nctrcturd apart. Kem cu tof inclinata st selectim din dscursul partenerulu, de reli, n mod neintenonat. elemen- te pe care le auzim, fie amplificandute (major), igor (nina) Jnl vor refine mai cu seama ceea ce rhnese, negl- jfind aspectele ce-i pun in valoare. peices Alt vor evita mai cu seam 8 aud coca ear pie tea deranja sa lear puten face ri. Cel cae se exprind scence ind mas cbscurs mal indirect in ce privestepunctele ce se dificil de acceptat de catre celalalt. pe Elva povesti urmatoare inémplare Sofia mea vine acasa intr-o seara si ma anuntat: «S-a terminat, n-am si mai lucrez cu tipul asta.»‘Miracolul comunictrié intr-o intlmire e s@ spit focmai ceea ce ict mu stiai despre tine insuti. Coca ce fiecare dintre parteneri presimtea si seo revela acum prin chiar enuntul insusi. Ghote, suzenie,selectvtete iy dal slescutae 131 ‘Mia spus ci se simfea foarte atagat, foarte apropiati de directorul ei, dar cX sotia acestuia nu accepté una a asta. Directorul i-a cerut si se transfere la alt de- partament. Ea ins a preferat si plece. Am rémas ‘trasnit auzind toate acestea: —Numi-ai vorbit niciodatd de relafa ta cu directorul. —Ba da, foarte des. — Mian inchipuit numai ci ji foarte multla slujoa ta.” Ea Ins tinea la director. El credea ci ei fi plicea munca pe care o ficea, si de altfel, in timp ce povesteste, el anuleaza ,S-a termi- nat", ca $4 pun’ accentul pe ,N-am s mai lucrez" , tocmai partea anulata e cea mai important pen- tru ea: ,S-a terminat totul intre el si mine, de vreme ce sofia lui se opune, iar el isi ascult’ sofia.” Si-si vor petrece o parte din noapte discutand dact 788 caute de lucru sau nu”, Selectivitatea pe care el o opereazit in secventele de discurs ale partenerei va avea consecinfe asupra re- lafiei lor. Pe cét se pare, sofia sa simte nevoia sé vor- ease’, 6% aduci vorba despre relafia ei si mai cu seama despre senzafia ci a fost ,respinsa”. Intron cupta,ascultarea e deseor legat de un sen timent sential” pe care! asteptim din partea celui lat, cela de af primi, asculat, recunoseut tn pune- tul in core me afin. Acoo st fi altri de ni, simu in ltt parte Pentru a-linigti pe celal sau pe mine insur, eu voi ajunge si neg sentimental pe care partenerul incear- cf si-Lexprime, ascunzndu-I sub o constatare obiectiva: '— Sunt deprimat in seara asta.132 Fecveste-m.om atten st spun — Dar rai de ce, ar trebui sa fii mulfumit de cutare sicutare lucru.” “ Realitatea nu linisteste... dimpotriva” (bunics-mea), cu alte cuvinte, EVIDENTA NU-I TOTDEAUNA. EVIDENTA, Sunt un barbat str8lucit, admirat, sigur de mine cand vorbesc cu alti, iar opiniile mele sunt foarte as- cultate. Sunt activ si-mi reuseste tot ce intreprind, Dar numai cu sofia mea am senzatia c& pot vorbi cu sinceritate si cd sunt ascultat. Ei pot si-i spun cé am sentimentul ci mi-am ratat viafa, ira ca ea s’-mi contraargumenteze cu reusita mea exterioara. Pot sii spun ci ma simt vinovat ci nu lucrez.indea- juns la teza mea, fir¥ ca ea si-mi rispunda ci am f3- cut chiar prea mult in directia asta. Pot si-i marturi- sesc spaimele mele, fri s-o aud spundndu-mi ci tocmai eu sunt acela care-ilinisteste pe ceilalti..” Sentimentele fin prea putin seama de ,realitatea obiectiva sau de ,realitatea” celuilalt; afectivitatea nu are logic, e irationala Cite ristslmaciri, cite stingicii, cite neinfeleger, ct& siguranta neintemeiat& mu se bazeazA pe uitarea acestui decalaj dintre logics si afectvitate! AS voi atat de mult si-mi infelegi sentimentele pro- funde, ceea ce trfiesc eu acum, chiar dact tu nu tri- iesti toate acestea, chiar daca te simti ranit c& eu pot ‘gandi astfe. A avea ,bur-sim” sau af cu picioarele pe pian, situaft aude de des invocate ca necesare, se Vor izbi de arbitravil unui i> constient logic” iational Grbire, surenie,selectvtote in dialog siascultare 133 Ascultarea e un sentiment negativ si pentru cel care vorbeste (si vrea sé fie ascultat): ,Am sentimental cf vorbese in gol, ci toate astea nu te impresioneaza deloc, i nu au nicio importangé pentru tine...” Fiecare core s& fie insolit, infeles, sustinut in sentic ‘mentele pe care le trlieste, in loc st se duct la un consi- lier sau la un judecator care si-i demonstreze c& altmin- teri ar putea proceda mai bine, sau ar putea fi altel.Te one a eee vt wnat ea worse, ella nec iets cata Stl tryst Tbe ey. hocrnt spt espa i a fate day ie perm ieteverameraue Cantec de P. Tisserand 11 Resentimentul Alimentarea deceptici€ occupa exenild pentru Intretinerea resentment & imposibil ca tntrun cuplu +8 nu existe resentic mente reciproce,toomal penfu c& nointlegerhe proce se acumuleas Cum se exprimd resenimentele: negate? ascurse? deformate? rmascate tarsferate? fn franceza, cuvantul ranchiuna (ranceeur) vine dela anced (eee, care inseam sfermentat Platten mm timp la oc inchs” Kesenfimentul va agada, amines (rumegaree) une! injuri a une uring a ane! usta a dee de isp suferinaficinutel pe celal ok pices eri teefonenzAJeaninel | pti liber discard? Mar licen ste vid. feanine resentiment exprined: Nu nicl tual fost liber sdptiména recs cin Gu eram liberi, aga etn conta pe mine ponent sear" (Resentiment neexprimat direct) Nu, nu sunt liber: Plea arf facut plcere?"Wrveste-min. om otdtea sa spun Fi trebuie si iasi in ora. Elintarzie. Cand soseste, ea nna spune nimic,,isiinghite mania”, cum se spune. Dar e 0 digestie dificil. In masind, el isi exprima mirarea: Esti supiirata? Dar ce ai?” Si-atunci ea izbucneste... iar el nu infelege de cei stricd seara aga, degeaba. Eispitt si creada cl o face inadins. fn resentiment, izvortse si inflorese jocuri precum Eu i port pied pentru munca li, iar el imi poart pica entra cf fin la mama"; e Bul port pica pentru ci e seducttor (si prea adesea sedus de altel), iar el imi poartd picd pentru ci sunt trista, deprimats, plangécioasf, bolnavé... doar cand sunt cu el”; Ai i e sit de multe, am su- sli port pic pentru c& mam lipsit de multe, ferit in ticere fra ca eas stie vreodat, la care parte- nera ar putea raspunde, dack near ticea: ili port pict pentra ci fine totul i el niciodaté mare incredere in mine; pentru ci nu stie ce vrea gi nu-si cu- noaste cu-adevarat sentimentee...” Ce se fntdmpla cid plasa tentacularit a frustririlor incdleite cotropeste toate spatilevieti? 1 soseste obosit (nutrind poate dorina si fie com- patimit ori protejat) In seara aceea, ea e cu deosebire vesela, plina de voie bunt, fericita. lar elo va pizmui sic va strica seara cu proasta lui dispozitie, cu mufe- nia, cu refuzurile lui. Resentimentul provine si din asteptarile contradic- tori si din ambivalenfa pe care le nutrim faa de ceea ce are sau faf de ceea ce-i lipseste partenerulu. PResentimental 137 Are coea ce eu n-am, ceea ce am admirat atata la ea si tocmai cea ce m-a atras la ea... dar o pizmuiesc pentru c& are toate acestea.” wTe-am vazut totdeauna binedispuss, echilibrata Aveai studi, te interesau 0 groaza de lucrur, si toate astea mi faceau si ma simt prost.” Ceea ce imi aminteste de ,caracterul meu grosolan”, de contradictile, de lipsa mea de cultura Cu cat esti mai desavarsits, mai calmé, mai concili- anti, cu atat mai mult te pizmuiese, cici raportez toate acestea la dificultatile mele, Am incercat si fiu fri custur, aga cum ma voiai tr (ori cum imi inchipuiam eu ci-i plac). Am incercat si mi schimb sii port picd pentru asta, pentru cd ttebuia s& mi accept asa cum eram." «fi port picd pentru toate astea, pentru cst prea bine ca mu ma iubesti asa cum sunt eu cu adevarat (cum simt eu c& sunt in realitate).” Ea il poate spune (discurs personal} Gregoire, biatul nostru fine mai mult la tine deca ja mine” Ea iar putea spune (discurs social): Sunt fericiticX baiatul meu fine la talck-stu, 8 se inteleg bine amandoi.” Dar nu tar putea marturisi suferinja, ambivalenfa ei (discurs interior): _Siiti port picd pentru relaja voastrd. Baiatul nimi Imai accept mangdierle. Intre els tine, totule sor; cu mine, nimic nu merge; ori daca merge, preful i reprezint& nist eforturi prea mari.” Era ca o pastre neagrs, tists, lipsta de viaga. Am ‘rut s-iredau viaja, ssalvez sist alatuim amandoi ‘un cuplu fericit. Simfeam ci fericirea lui depinde de138 FWervestemin. om otétea st soun rine. lam acceptat toate capricille, toate depresiile. Lam slujit ani de zle Dar cauza triste lui am aflat-o abia peste zece ani {I parasise o ata femeie. ‘atunci lam agresat, am vrut si-l dobor... aga cum ‘el mi ingelase si fusese in stare sf iubeasct 0 femeie care avea stl paraseasc’.” Resentimentul e alimentat de deceptille trite, tre- cand printr-o mulfime de mici detalii, mai mult sau mai putin neinsemnate (cuvinte, priviri, mimica, gesturi, resimtite ca trimiteri lao lips, o insuficient, 0 devalo- rizare care face parte din modul de a relafiona al unuia sau al altuia). lsat ea poate adopta o atitudine contrari fap de ceca ce partenerul se simte ,indreptatit sastepte in si- tuafia sa De pilds, el eobosit, se intoarce acasitarziu. Ar voi si fie primit cu blindefe. Ea va spune: Te-am astep- tat pan-n clipa asta, dar acum ma duc si ma cule Discuiile de clarificare, ce indeplinesc funcfia unor adevarate ,purgafi“, sunt uneori necesare pentru a eva rtoxares polar vlaonala vita de pe wa viefi in comun, ‘Dinamiea bafului de chibrit sau cum st fact astfel in- it te simtiintrunafrustrat, E procedeul acelor persoane care aprind un bit de chi- brit si, nevoind st lase 62 zact la intamplare, fl pun din now in cutie. Si-asa, de fecare dati cfind cauti in cutie, scot cel mai adesea un chibrt ars. Deceptia pe care-o resimt nu le descurajeazt st aplice acelasi sistem, Resentimentul 139 Claude Roy vorbeste despre o ,alchimie neintrerup- 1a”, care transforma sentimentul refuzat in resentiment, iubirea renegata in deznidejde, iubirea tridata ori pe care-ai crezut-o vestejtd in urd, Atunci cind este prea {incarcaté de sentimente, comunicarea in iubire este fragila. O umbra, o adiere, o ameninjare imaginard sau real dau frisoane de febra, iar schimbul dintre parte- neri se crispeaza de angoasi, se distorsioneaza datorita Presupunerilor, este violentat de reprosuri infundate. Cand prezentul ne trimite la trecut, incercim fie 88 ne oblojim ranile nevindecate, ce-att rimas prea mult timp deschise, fie sa le zgandarim, s& le sc&rpinam, si le intrefinem, ca s& ne justificam nefericirea. + Decenuam avut lucrurile care-mi erat necesare? * De ce nu mi s-a dat esenfialul, fark si fiu nevoit si cer? ‘+ De ce atitea asteptir, sperante dezamagite, su- ferinte, ingratitudini? ‘+ Cel pe care I-am iubit atat de mult, care era to- tul pentru mine, de ce nu mea ube accent, satisficut? Hed Cand spun nu plcerii mel... fa de ce, fapt de cine spun ja"? + Decea fost necesar si reacfionez.cu atita récea- 1%, ranchiun&, urd, refuz, de ce-am facut atitea sfortari ca si-l alung din viafa mea? »M& copleseste cu atenfii, cadouri si grijt. E prea driguf, intotdeauna prevenitor cu mine... $i asta mA face si ma simt prost, Am impresia c& nul merit, c8 imi atribuie astfel o valoare pe care n-o am, si-atundi fi port ict. Aga c& nu scap niciun prilejsi-i fac reprosuti, 53-1140 Woroeste-min am edtea st spun ‘contrazic, si ma indoiesc de ceea ce face, de ceea ce este. Ma inversunez si-i transmit indoielile mele despre mine, insuportabila mea lipsi de valoare, ii inoculez toate acestea...” $i mA voi apara de toate aceste minusuri reactivate, reinsuflefte in relafia mea actual’, impundnd distanfa- rea, uitarea, abaterea atenfiei de la trecut, refularea sau resentimentul. ‘Astfel, voi incerca si-mi rscumpar trecutul, si-l re- par in relafia mea actuala cu persoana aleasa. Ure exlabttatn pot flea foarte puternice, prope de neairacia, lt se alien din suse mm 12 resivitatea indirect Reusesc foarte bine sd mu fac ceea ce doresc si fae $i sie s-mi pstrezinsalsfactia’, pe cae asl i-o Pot pure in cred partenerulu oAata in stransé legaturd cu toama de agresivitatea direct, taiti deseori ca distrugatoare sau definitiva, agresivitatea indirect poate fi ineleast i ca tot atitea chemi, apelur. In cuplu, ea se exprim in diverse feluri. Agresivitatea indirecta este probabil mai nociva de. ‘At conflictele deschise, Ease manifest in difertefeluri {n comportamentele repetitive. Esti liber faci ce vrei... dar wite ce-am ajuns eu din cauza ta.” Ea va spune: lnfeleg foarte bine ci nu esti disponibil,c& nu vrei 88 trdiesc pe spezele tale; de altfel, si eu vreau s& fiu independenta. Nu vreau s& fiu deplasata, sA astept de ia tine mai mult decit vrei si-mi dai. ‘Acum sunt liber, asa cum voiai tu si fu, de altfl, am si-un amant cu care acum treaba nu merge deloe (din cauza ta). Bu il jubesc, dar el nu ma mai iubes- te, si toate astea din cauza ta.”Azo rit don rin ni la) pundnd un arn ura prin ci Snare cs pi comporanet et fet vein mise dea espn jonni” connate de cre exrinare Cn ante pater pune Pate am Soin dr nu nase, on face celal? Aresvtateo indirect 3 Ai vrut sifu independents, sata cé sunt, dar su- far din cauza asta, s-i numai vina ta.” a face o clitorie si telefoneaz& lui, acasa Alo, cum merg treburile pe-acass, bine? Ce faci in seara asta? — Oh, m& plictisesc, ca de obice. Sti, 58 stai de unul singur nui deloc vesel. Dar tu, ai de sind sa ies in jume?” ‘otul se petrece casi ind ar i vorba si faci pe ce- lalalt s8 pliteasca ,pldcerea” pe care-ar putea-o avea, plingandu-te cd tu esti ipsit de-asa ceva. »—Ce-ai patit la mana? —Oh, nimic, m-am lovitin timp ce taiam lemne cx ferastraul. Nu mai erau, tu nai avut vreme si ta, $ stiam cf vrei si gisesti focul arzand in cdmin cind terntorc.” MB (te) pedepsese pentru ceea ce-fi dari Te pedepsesc culpabilizandu-te pentru placerea pe care-ai putea-o avea (fara mine sau in alta parte) Fac toate orele astea suplimentare ca si putem pleca ‘in vacanga, asa cum vrei tu. Sunt prea obosit ca si ‘mai am chef si fac dragoste in seara asta.” Agresivitatea indirect se mai exprimé si prin + Sabotari (sunt cele mai reusite procedee): Ea uita si telefoneze la garaj (socoteste ci ar putea face chiar el lucrul Asta); Uiti aniversarile (cisitoriei); Pierzi, spargi obiecte, ai accidente...; Uifi de planurile' facute in comun. ‘© instrainare puterict in cuplue viajar proiete comune” Fecare are planuri cel includ pe celfalt, pent celdat, dar nic unul nu pune la eal ceva in comun. Un proiet commun a representa Insti relafiacuplulu in reimnoirea ei,a Firvestemin. am aétea st spun * Boal, stiri de riu (Lite ce mica facut”) si soma tizari multiple, care ,bantuie” viafa unui cupl, 1.N-am mistuit méncarea facutd de tine”, ma doare ficatul; migrena, oboseala (in momentul cind cei doi ur rmeaza si jas in oras sau s& fact dragoste) & strici placerea posibild a unet zile de vacant’, a tunor clipe de destindere printr-o vaicteald care tin- teste alteeva. * Bvocari ale unui alt cuphs: Fa povesteste cum prietena ei, Julie, sufer’ de pe urma ticerilor, a absentelor, a nazurilor sofului ei. Sau despre norocul pe care-l are prietena ei, Paule, care are un sof atat de atent side siritor. EL ured-n slavi pe vecini, care au copii ait de dez- pei de sensi intr-un cuplu, discursul frecvent despre o ter per~ soand (obiect al dorinfelor sat al temerilor) poate in- locui comunicarea de la persoand la persoand ‘Aceasti terfé persoana joac rolul de ,deviant” al tunei comunicisi posibile; vorbind despre ea, parte- nerii evi si-si vorbeasca. Sentimentele neexprimate ar putea fi uneori rezu- mate ast! ‘/Drept ce ma iei? Drept cine?” “Cine pe cine exploateaza?” 1Cine cu cine e violent?” “Care stii «cu-adevaraty cine sunt eu?” ln Menajer’ exista cuvantul Mejera” (D1 Chappaz) si intreaga uzura a robotelilor nesfarsite si vesnic huate " Cotoroanta, 2gripurosies (N. ret) Mbresivtaten indirect us de la capat... ca si rolurile, sortite ines din copilarie, in care te fine celalalt (aici barbatul). Sa fii fata-n casi bund la toate. Cicalitoarea sau tiranul. Sau cel care-aduce paralele... Indiferena fac camp 8 teac i 8 macine f- cet si domol velafiacuplului. Asa oe tampa tunel Gin nna nn place nu dort stein ela ia vie, comunicaze, sic un stiml energizant pent celalalt. Tec nen13 oMeesajele ,imposibile Unul dintre inconvenientele comunietrii umane e acela ‘nu pofi obfineo satsfactie spontand cin partea altel persoane fri crearea unui ,paradox al esecului” Goenka ce wetness Sea ee cg eae ec eee Mi-e teama de sexul meu (totdeauna mi s-a spus c& ‘ceva murda) dar spun cella se pricepe st fan genus oven chruraenseck naedse © Cand ii cer (refuzand uneori sa cer eu insumi) ca el to x: Ag vrea sicmi ceri si facem | ss os eu si cer en acest lucru! As vrea sii ma dorest. Caci simplul fapt ci ar fi necesar si ceri face cererea inntl, de vreme ce cereres Iie focal asia £8 ne nevoit si ceara. odesjlesngosi 47 Fa are nevoie de un semn de afectiune din partea artenerului si, in cele din urmé, fi va spune: »Mi-ar plicea tare mult ca din cand in cdnd si-mi aduci flori.” Aceast{cerere cit se poate de limpede devine in mod paradoxal sortit& esecului din elipa-n care e formulata. Daca partenerul fine seam’ de pretentia ei, ea se va simi nemultumit (nu vine ,cu-adevarat” de la el). Se prea poate insé ca el si fi infeles din cererea ei ne- voia de atentie, de tandrefe, cireia va trebui apoi si-i dea satisfactie", fara a se lisa oprit de un refuz ori de o plangere suplimentara. Adresdim uneori si cereri imposibile — in sensul ci sunt inacceptabile pentru partener, deoarece ar aduce cu ele prea multe angoase $i riscuri. Accept’ tot ce fac fra si-mi porti picd, daca ma ius besti.” »Nu-fi face griji din cauza relatiei mele (cu o alta), stii doar cd pentru mine tu esti cea mai importants.” AS orea ca tu si fi cel/cea care mai vrut st fifnu poti St fii Dori adesea ca partenerul nostru st fie altceva deci este. * Cand cererea se referd la o lips a celuilalt (la cea ce el nu este, la ceea ce nul intereseazs) Ai putea si te interesezi si tu de ceea ce-mi place mie (Jean-Paul Sartre, literatura sovietica, literatura de anticipatie... benzile desenate) oi si slabesti ci- teva kilograme...”8 Wirvestem. om ates spun * Cand cererea vizeaza o lipsi a persoanei vizate, ea ‘evolueaz’ dupa modelul frustrare//agresiune. aNu-mi druiesti tandrejea de care am nevoie (si-ti port pics pentru asta).” Nu infelegi ci mi-ar pliicea s& stau acasd, nu si bat fntruna toate colfurile lumii...” Despre tot ceea ce-mi lipseste spun cdi ea nu e-n stare sa-mi dea si-mi transform astfel cererea si absenta cere- rilor in reproguti + Cand comunicarea se face prin mijlocirea mesaje- lor duble, care se mai numesc si double-bind = constran- geri duble, Mesajul dublu e coercitiv, exercita o constrangere descurajatoare: a cere ceva gi a anula totodaté, descali- ficdnd fie rispunsul, fie cererea insigi WAS vrea siti spun ceva, dar stiu c& n-ai timp si smasculfi, Xi n-o infelegi, cd asta n-o s4 ne-ajute cu. A$ vrea s8 am un copil de la tine, dar stiu e&-i prea trziu, c& tu nu vrei, sunt prea bitrand, lar cel care face prea multe ar spune: ,Cum adica nu fac nimic pentru ca astfel sa te pot satisface?” Nreau si-ti ofer cutare lucru. Si dact nu-mi place? — Aha! iar pui condi Dialog fara iesire: ‘Ma iubesti oare cwadevarat? Da, mult. —Nu-iadevatrat, cici dack mai iubi, as simfi-o, n-ar mai fi nevoie si te intreb.” Unul, ,cel care pune capeana', fi impune celuilalt, ,victimei” (cel mai adesea, amandoi joac& aceste roluri ofesaile.imposible® us {in mod inconstient), doua imperative simultane, care vor fi contradictori, astfel incat nu poti da ascultare lunuia firé si-l incalei pe celalalt. Ele sunt formulate asifel incat s& nu par’ contradictori dar in fapt nu te oti sustrage constringerii lor. Rezultatul este o capcand ce provoaca fie un raspuns dement, fie un raspuns in ispitr (cu dublu sens), inducéndusi celui care primeste ispunsul un sentiment de neputinga, de devalorizare, jar uneori de revolta silbatics. E un procedeu deseori involuntar, dar care provoa- ‘co puternicd agresiune mental8. Ea fi face cadou partenerului dou cravate, una rosie siuna albasted: /Meam gandit la tine, astea sunt culorile care if plac", ii spune ea A doua zi, el isi va pune una dintre cravate, pe cea albastri, iar ea va zice: sla te uitd, rai pus-o pe cea rosie.” Eli va spune, fd si-si dea seama de atitudinea sa paradoxals »Nu-i asculta totdeauna pe cei care-si spun ce tre- Duie sa faci, afirma-te, ce naiba...” Ca si moaga care-i striga femeii care naste, in clipa expulziei: Nu fi copil... impinge-.t Stradania indarjita de a prevedea imprevizibilul este 0 ‘activitate cele ia cel putin jumatate din timp unora dintre partenerii de cup "original: Neate pas Penfart. poussex don. (N. rl)150 Peeveste.cm ettea st spun Ag vrea s8 te ingest mai mult de felul in care fri s8 fii mai eleganta, dar nu vreau s-o fact de dra- gol meu sau dup gusturile mele... ag vrea sA por- eas dela tine i st raj pnim mine {Fil spontand cu mine aga cum esti cu afi! “Sta eapt, dar nui sont ppt n afar in ha- fut asta” {n fap, orice relate conjugal se bazeazA pe un pa- radox strani — ce se va dezvolta in mesaje contradic- tori in mare, acesta se exprimé prin trebuie s& vrei s& rimanem impreund. Pentru a dainui, pentru ane atinge scopurile comu- ne, pentru a cladi yceva care s8 fie mai mult decat not doi, Trebuie s8 vei si rimai cu mine.” "Acest imperativ implicit ansleaza dorinta de schim- bare, de-a voi sh ghsesti alte ci alte surse pentru ,2 te strecura liber” spre... o alta doringa de schimbare. “Si ante © etre elt inert itt cence gt denon etn eo Sree dor cm mace ime ey : 14 Msemnatatea prezentei trecutului hn inden dintre we btbat 50 femee, de ficare data wn copil se angajenadtntr-o curs nostalgic tn edutore unit originarepiendute Fnensitatea si profunzimea trecutului fiecdruia dintre noi sunt neincetat ,prezente” in viata cuplului, Cu un rise frecvent de repetife in dinamica relatio- nla a fiecdruia dintre partener. Aceasti prezenfa inevitabila a trecutului (ne ia mult pani si descoperim ci suntem cel putin cinct in pat ca 84 pfacem un copil", iar uneori mult mai mull) se ma- nifestd prin comportamente ce exprima ponderea forfa imaginilor parentale interiorizate de fiecare parte- ner in straturile succesive ale personalitatii Am luat de barbat o persoana opusi tatalui meu, ‘are era viri i violent. Soful meu hu se enerva nicl dats, A fost tat pe care a5 fi voit si-l.am, dar mi sofl In primi tre ani de cisnicie am raimas virgind, Pentru cl niciodata nu puteam face dragoste cu el.” Relaja traditionala de cuplu, adicd aceea care ¢ cel sai des intlnit, chiar sin zilele noastre, prelungizea relafiei mama-fia gi mama " Veri Christiane Olivier, Les enfants de Jocaste (Copit leat, a, Denoel/Gonthieea2 Ferveste i. om etea si spun va aduce sofului aceleasi ingrjri pe care mama i le aduicea sofului ei: fl completa (,jumétatea mea’), illic nistea, il rine, i ingrijea, ise devota s-si punea viaa in sluja lui. Cand femeia refuza acest rol, cind fi mo- difica spasiul, cand ii face simiite proprille cereri, bar- batul se simte deposedat, ingelat,trddat, uneori orfan, cu toaté angoasa si disperarea ce decurg de aici (dar as- ccunse prin reacfii de fugs, de agresivitate, de mutenie). ‘Aceasti absena a reperelor va fi si mai puteric resim- fitd din cauza ambiguitiii anumitor demersur ale ,fe- rmeilor din ziua de azi". Ciutarea, dorirea libertait are loc gi in interiorul cdutarii unei sigurante afective spo- rite. ,O mai mare libertate se plateste totdeauna prin angoasi, adic& prin regresi.” Barbatul va fi respins si totodata ciutat. Femela il va respinge ca protector sin acelagi timp va reclama drep- tul ca tuneori sa se refugieze in bratele lui. ,Lasi-ma sa fac ce vreau eu, dar am nevoie si fi aici; ,Lasi-ma si plec, dar pastreaza-ma totusi “nAm nevoie de spatiu, de decizit personale, de tato- iri, dar imi aici, nici vorba 8 renunf I tine...” Imaginile ,parentale” intiparite in noi, purtate, in- trefinute sau respinse de fiecare dintre noi sunt surse de conflicte, de nenumarate nefnfelegeri. in copilatie, aveau parte de mania tatSlui dact ea seu mama tntarziat, Soful ei, Paul, nu se supara niciodata dact ea intarzie. Ea isi inchipuie cX el isi ascunde sentimentele (n-a" fi cazul s& suporte aceste intirzer, ci st reacfioneze). Sratund fl va provoca, vva exagera ,péna cind totul va face explozie”. S-a maritat cu un barbat foarte dfert de tata ei, dar va face totul ca acesta si-i semene. {In aceastt goant dup repetitie, partenerul igi da :multé osteneal si se intimple exact lucrul de care se oe Aserndiateo prezentel recutulas 153 teme. Cheltuim o energie nebinuité pentru a declansa si provoca ceea ce nu vrem, Mecanismul geloziei e grdi- tor in aceasta privinta: .Avveam dreptate si cred c& nui voi putea fi de ajuns, 0 s& te duci si cautifn alts parte, c& 0 s8 mi lasi... asa ‘ch mi-am dat toats osteneala si-fi procur dovada asta...” ,Siai de vorbi cu mine, hai, stai de vorba cu mine, ce Dumnezeu! Nu spui niciodata nimic, tot ce-Hi propun pPicd balta, nu te intereseaza nimic (din ce ma intereseaza Pe mine), esti vegnic obosit()...” Sifi va repeta astel partenerei/partenerului aceleasi cereri pe care mama i le adresa in copilitie: ,Fii aga cum te vreau eu.” E acelasi lucru daca alcatuiesti un cuplu, daca te c&- satoresti PENTRU sau IMPOTRIVA imaginii tatu, a ‘mamei ori a acestui cuplu (format de print), deoarece cricum fi cerem celuilalt, mai mult sau mai putin incon- stient, si'se schimbe pentru a fi mai mult sau mai putin ‘opus, mai mult sau mai putin aseménator. Ceea ce ne pune in situatia de-a adresa multe preten- $i contradictori partenerului, ca expresie a unei dorinte ‘multiforme: pirinfii mei (sau persoanele cele mai insem- nate, care au constitut gi structurat primele mele relafi) asa cum erau; asa cum ar fi fost necesar si fie; ‘aga cum se temeau si fi Nu pofi sctipa pe de-a-ntregul de-aceste ,dorinte vechi’ Ela avut 0 mama austera, devotata, rafionala, care punea accentul pe datorie, logics, idei, rigoare sub toate formele ei Sa casitorit de foarte timpuriu cu 0 Fatt cochet, veseli, spontana si uneori capricioasd.154 Férvestei..om atten si spun {i reproseazi usuritate,lipsa de logis gi de rigoare, lipst de gust pentru dezbaterile intelecuale, pres rmarea inclinate pentru placerile usoare. Ea face mari sforsiri pentra a+ fi pe plac (pentra a corespunde cu ceea ce en considera ceringa It) sist vapierdenepisres sportaniate,prospeties pe Tar el i va reprosa mai tariu tocmai aceasta schim- bare... pe care de atfel 0 provocase Relafia cu socrii —deseori sursé a numeroase glume —are si ea rdacini profunde si nu este, de fapt, decat © forma de transfer: ..N-0 pot suferi pe soacra-mea, se amesteci-n toate Cele, Ne ducem so vedem o data pe lund. E 0 adeva- rath corvoada. Imi atrage copiti de parca ar fai...” De fapt, pe soful ei nu-! suporta sau, mai curnd, re- lafiile bune pe care soful le are si acum cu mama lui. lar sofia nu suporta si-] vada atat de atasat, de depen- dent... si cum nu indrizneste sii facd in mod direct, observatii sofulu... fi ,atac’’” mama si nu-si da seama ch exact acest Iucru e de nesuportat pentru el, asa incat acesta igi va apara mama, se va apropia si mai mult de a... intrefinand dependenta, Tar daca mai tarziu va reusi si-si ,desprinda” soful, nu va suporta nici situatia in care acesta va depinde la fel de mult de ea insisi Inorice rele trungiulara cine e cel inset? Tc tn- sufi si nimeni all deci tu insu. Indiferent de poo fia ocupata te righ Cum si renunti la nostalgia a tt ce trebuie s pard- ssi gi cae continua tous si existe frd noi? 15 Pseudocontractele a tot ce poftest... dar nu-mi fae rt, Fa tot ce poftest... dar mu md contrazice Fi tot ce poftest... dar. Paeneri vor sabi” implicit sau explicit un vacord”, un contract” asupra celor permise si neper. tise, supra celor posible i imposible ‘Acest contract, tocmai incazul in care va frespecta, va fi imposibil de pus in practic’, cu neputings de Portat si totusiva servi ca punct de referintl In dome nul afecti si sexual, enunfarea yregullor” abunda tn contradict, rebuie si-mi spui totul... eu condita ca us fiu de acord.” De pilda, in genul acesta de contracte va ficonsfini- 18 ceea ce numim ,libertatea sexuald conditionata Esti liber, cu condita." ‘+ Esti liber si-mi spui tot, cu conditia... siinu stiu nimic, 88 nu va scriefi gi si nu vA telefonati de acasd, ceilalfi sX nu stie nimic, tu s& nu fii indragostit, sinu fin’ mult, ‘s& nu fii acaparat.156 Frvesresin. am atbtea sf spun «Est liber si num spui, dar s&.nu ma minti, cu conditia ca situ st faci la fe, cau si nu faci la fl, nu te atagez, copiii si nu vad& nimic, si nu devins un obicei, si nu locuiasct in acelasi oras, ‘i nui vorbesti despre mine, sa nu lucreze unde lucrezi tu, sa nu calce pe la noi prin cas, 41 cunose, si nu stiu cine e, ‘mu fein timpul weekendurilor si in concedi _cTrebuie si-mi spui tot cu condifia si nu-mi spt. nimie.” Tot atatea mesaje duble, la fel de ingelatoare ca tice- rile i minciunil. fn aceste contracte, pretul care trebuie pltit e tot deauna prea scump pentru unul /sau altul dintre parte- ‘Regula sau contractul cu clauza ,de a spune totul” ‘va duce la un anume sadism si masochism, ce va otrivi ‘mull timp cutare sau cutare reatie. ‘Nevoia de-a te simi iubit e deseori legata de sufe- ringa... impusi celuilalt ‘lt fac ria gi pretind un semn de iubire ca si mi Gespagubesc pentru culpabilitatea mea. Stiu prea bine ca ream dreptate procedand astfel si-mi port pict; si tocmai de asta astept de la tine un semn de Atentie, de tandrefe. Dar dac& tu pleci trantind usa, pentru cé ai ajuns la capatul puterilor si mu mai Pseudocontractele 157 pofi... am siti port si mai mult pica pentru ed na meal infeles.” Jn acest tip de situa, in care unul i cere cefuilat: Accept sf fac 8 suferi casa pot avea dovada iubiri fale”, dacé partenerul refza sau fuge, otul devine cit se poate de deprimant pentru cel care a format cere- rea: ,Lipsa ta de incredere mi deprima”, am auzit spu- nandu-se de mai multe or Am incereat si-lascult, dar nu vrea si-nfeleagit in rruptul capului...” nVrenu sit fii dependenta si instrtinata cu orice pre. Pentru ca nimic nu-i mai rau deed despatiren. Si tocmai asta o si ne despartd, o si ne piardat si pe vunul, spe altul.” Printre pseudocontracte asezim alternativa relatio- nal legata de dorinja de transparenti, de imp&rtasire: Sse spun tot sf nu se spunk tot, spre deosebire de cele ascunse. ‘Sa se spuna tot Din experientele pe care le cunosc, obiceiul de-a ‘pune tot intro relatie de jubire e un foarte bun mijloc de-a o transforma pufin cate putin intr-o prietenie pro- funda. Orice ingelaciune dispare, iluziile se spulber’, disparind si ele, mania, resentimentul si speranga reca- pati dimensiuni rezonabile, dorinja devine facultativa, Entuziasmul si transferurile se sterg atunci cand proiectile se dezvaluie; tandrejea si increderea rman inepuizabile gi lipsite de suferinta, nu fara un gust de nostalgie, totusi. E un demers indelung, pe bajbaite,158 Wervesteml..am aitea st soun plin de crize, de infruntari, de lacrimi, dar si de rasete. TTotul devine fascinant ca 0 inifiere, fiece adevar now cheam& dupa sine un altul, mai adevarat sau diferit. Si distrugi putin cate putin imaginarul pentru a cu- rnoaste ceva mai bine realitatea celuilalt, ca si pe a ta, € co cale laborioasé, tristi si frumoasa ca viata insisi. Trista, deoarece misterul, necunoscutul mirific si magia se im- putineazé, frumoasi, deoarece e mai adevarata. Aceste experiente traite, bazate pe ,si se spund tot”, dacd sunt siteciproce, au drept rezultat 0 adevarata transformare a relatiei de iubire. “Mizele se plaseaza pentru fiecare intre a pastra ceva ascuns, nespus fafa de celdlalt — ca pe un ostrov, ca pe un petic de pimant migcator ce-ar salva ceva din acest imaginar necesar si vital pentru relatia de iubire — sia spune totul, solutie reductoare si demistficatoare in ‘scopul unei relafii mai putin excesive, dar poate mai durabile. Dupa cum in acest ,s8 se spuna tot” poate exista si 0 tentativa inconstienta de-a induce sadismul sicel putin poluarea. Cu sistemul tu de-a spune tot te eliberezi sil lagi pe celilalt st se descurce cu ce simte. Tu te purifici sp ind, iar celalalt se simte poluat prin tot ce primeste in ‘carnea lui... jar cénd acesta sunt eu, spun nu." Anu spune tot in orice relatie, situatia aceasta e legata de codul ti- cerii gi al exprimarii. Al ,tu"-ului si al ,vorbit*-ului. E codul ce defineste foarte rapid intr-o relatie domeniile ‘ce vor fi abordate cu circumspectie si prudent, zonele ticerii necesare, subiectele de care niciunul dintre parte- neri nu se va atinge. Asupra acestui punct — subiectele tabu —se asterne un fel de speranf’ intra cétva magic’, fe Pseudocontratere 159 un a de conan. act ma vr dep at Gln ai pin nave nP Y ae elm srt nicest despre semen pe car leavea jt de cp i Ne tana oe Ses tex dat dee Cind rnc ee sect pa 0 cea stuns eat Not Stoducem ecburessninreaju neta" spare (ana spun) sp dopa saepctenen implies pete Arkaslecbont eae Olemet pune “Ets una etin er et wate me dace os tte tue ser inte mument peices fe Sepa Parr casera tad er caseae estes nu st mepaccsh prose ade at ne es mee tens cen cue so eagle ee oman soi dmnucetone Ceca ema trl techn de ce at contains mars popaga tate doen inchid dialogul posibil. eae ete Ta Pn i ¢Nklodat usplnimiine porn Maton ps peudotlgurie a ugh da cv tert person conch un deviant esse Siu Fae! mg! vote cet ced la altcineva (copil, nuda, vecin, prieten... cunostints corps dapat), Some aces printoponreatinea de preter sent Cust acl ny ees ne ml telco in dona Sine Pastrate sub ticere Pastrarea sub técere poate servi la menfinerea lega- ‘uri cuplului, in sensul c& daca lucrueile ar fi spuse, ele160 FKrvestei..am attea sit spun ar dezvalui decalajul dintre imaginar si real, riscand s& atraga dupa ele deceptia, despartirea. {»Nespunind, mentin ficfiunea, inchipuindu-mi c& nu Sunt departe de tne, c¥ te stu tot cu-aceleasioptiun si gustur, ch avem aceleasiinterese saint.” “Dac& spun, rise s8 dezvilui iluziile pe care ni le facem.” , Nusunt aga cum ij nchipui tu, cum mai iubit tu." Reducind astfel aceste spuse care nu circula, imobi- lizandule, menfin relatia intact-sudata, dar devitali- ants, deoarece e separati de angajarea mea reala. Lipsa de angajare poate indeplini aceeasi functie. ‘Nu ma angajez in acte gi sentimente, céci ar insemna si scot la vedere o intreag’ laturd vie din mine. Dar ceea ce Ia atras pe partenerul meu era tocmai partea anit din mine, disperati, moarts, care i-a permis lui si se simta viu. Asspune,a actiona, a fi viu inseamna si nu fi: * asa cum isi inchipuie celalalt ci esti, + asa cum ne dorim si fim vizufi de celalalt, let nu esti indeajuons de intim cu tine — de neferict cast simi nevoia st comunic.” Hensi Michaux Mult timp am crezut c& celalalt Se intereseaz3 de mine pentru cd sunt eu. E-adevarat in parte, dar nu trebuie s8 uit ci, daca celalalt se intereseaza de mine, © face pentru ci e el! Reciproca fiind adevarata, narcisismul fiectruia eneincetat confruntat cu aceasta realitate implicita, rareori enunfati, Ramisifele atotputericiei noastre infantile sunt puse astfel la grea incercare! E atat de plicut si-mi inchipui ci celalalt ma iubeste pentru mine, si-atat de frustrant a descopar cd mai ales pentru el ma iubeste! Bineinteles, exist’ si iubirijertf8, centrate mai cu seam asupra celuilalt Sunt actionate de dinamica daruirii, a ofrandei gratuite. ‘Aceste iubiri sunt, in general, Insofite de o relatie in care domind atat d&ruirea, cat si primirea, in care a cere gi a refuza sunt practic absente. Si uneori jin mult, uneoril”(Clnd vedem o scitnteie... ne ducem la locul unde cai. Nu mai rimtine deci cenusa de pe urma ei si ttm astfel de unde a pornit. oo Y Se Am trait impreund cu Marie lp placute, dar Fiperioade de tensun puternice, de neinfeleger Continue, fx timpul edrora mi-am dat seam de complctatea act pe care ani de iad co. mur as ret tte na. repro mle, ml Sim fasta si nenfles, da ct de mult ma aranjer et lucrurle stau asa. pe undeve, cred ea fi seama de asta."IV focurile (Cina tupit cei bata descope ct otdemuna trebuie te teama de sufifele ros rtcit. Si end scuffle rot fi pun Intrebtri despre dborinta mame’ lor dee le trimitesingure in pe dure.Se Nu sufi cite pierd, ier pare raw ca nam slut si te-ntdlnese = Ia miile de cotituri ale vietitnoastre in comun. St ajung att de tz ide grew neg intrenga Surin inutile creo tadurom (ape ceo impunean) ss reotd toate oa de frie smplt ina cor vo nu meam Ise pena aaa, present ck, pin de edu local aoe mat care tram, ott spine, nelle n gnu mele SMbatce" Prin ,o<” tree sh injolegem o acfiune repetitva tntredoul personne, cu mu (lpi sun pre ee Be bute plait (os) len gi pref de plait sunt, cen mal mare parte & timpuius inconstente penta protagonist tun cupl, exist doud puri de joc + jocurile de coondonare / de cooperare / de com- Plementartat,incare prlagenis sunt parte fer + jocurile de conflict, de opoziie, de anulare, tn {ere protagorigt swat ders Ar fi posibil sé afirmam ca un cuplu ,echilibrat”? sau aflat in armonie este un cuplu in care aceste doud " Banica spunea: ,Echlbrl este cel mai pinsemnat dezechiba,”168, Fervestesin. am ettea sa spun tipuri de joc se combina alternativ, presupundnd rever- sibilitatea si mobilitatea rolurilor. Dimpotriva, in cazul in care domina primul tip, va cexista riscul plictisului, al mediocrizArii relatii. Daca domina al doilea tip, riscul este pierderea celui- lalt sau uzura, epuizarea, destrimarea, pentru ci pretul ce trebuie platit devine prea greu de suportat" * Ves tn legitura eu aceasta, teorile li . Beme: Des eure des Hommes — Que ditesous apres aor dit bonjour? (Jocuri nme — Ce spunet dup ce dai bund 2ua?) s toatd scoala trapllr fami, fondate pe teri sistemelor Jackson, Watalawick, Framo...) 1 cAturile de complementaritate Ad jocurile de complementaritate totul se petrece ca si cind emotile ar fi reglementate de niste legi de care partenerii sunt prea pufin constienti dar pe care le res- pect, Fecare define un rol complementar fafa de al ce- Iuilat. Secventele de comportament se inlinfuie in mod re- petitiv si circular. Ea are impresia ci el minimalizeaza o problema (cea ridicat’ de comportarea copilului lor sau de dificul- tafile de comunicare dintre ei). Ea va da, prin urmare, multa importanta acestei probleme, va vorbi despre asta, chiar isi va exagera ingrijorarea. Reactia sofului va fi sf minimalizeze si mai mult, pentru a compen- sa, in timp ce sofia va insista si mai mult, tot pentru a compensa. Ce face unul e intarit si mai mult de ceea ce face ce- tale Fiecare se alege cu un cistig si cu o frustrare, Faptul poate fi confirmat de pozifi sijudecai pre- ‘Femelle fac totdeauna din fantar armasar si compli- cd tot, nimic nui simplu cu ele...” sau: ,Barbafii nu se pricep deloc la sentimente, niciodata nu manifest ceea170 Hérveste-m.am asteo sot spun ce simt, nu sunt in stare si depaseasca nivelul intelec- tual, material, rational al lucrurilor...” A vorbi despre sine. E greu, in special pentru bir bafi, deoarece a vorbi despre sine, a te marturisi ,pare incompatibil cu demnitatea masculina”. Mulfi exceleaz cand e vorba si vorbeasca despre celdlalt. , Tu esti asa, tuai ficut cutare lucru, tu spui cB..." (Bunica spunea ci tucul ucide”®...) Ceea ce explica faptul cA, in caz de conflict major, barbatul fuge, refugiindu-se, deseori cu succes, in mun- 4, in mutenie, in boald sau intr-o sinucidere reusiti. Miza complementarititii va fi evitarea schimbarii, ‘mentinerea homeostazei, a unui climat de siguranta, a armoniei, a pacii. Nivelarea tuturor riscurilor posi- bile de conflict. Preful de platit: s& te mutilezi pentru a te adapta celuilalt, si te conformezi, s3-filimitezi posibilitatile Exemplul unui joc de complementaritate prin acor- dul inconstient al fieciruia in ce priveste rolul sau: Ea e vesnic ,solicitanta’” Ele cel care acorda sau refuzi. Dact el simte nevoia si vorbeasc’ despre necazurile Ii, isi va lua un aer preocupat, va ofta, va refuza si vorbeasca despre el, pand cind ea i-o va cere, il va im- plora sa aibi incredere si s&-i impartigeasc’ grijle lui Inr el fi va face acest dar. Ea fi va mulfumi (dar ii va purta gi pica. "in original: Je tu tue" (oc de cuvinte ce se bazenzd pe pro- snunfarea identict' ultimelor dou), (N. red.) Ficurile de complementartate m Unalt joc complementar, poate ci mai periculos, dar destul de des intalnit, e cel rezultat in urma rafiona- mentului: ‘Ew nu exist decat atunci cénd cineva are nevoie de mine, prin urmare voi crea aceast4 nevoie la parte- ner, indiferent cu ce pret.” pLasti-ma sii fac riu ca si te pot ajuta.” nLasd-ma sd te rdnesc ca si te pot consola.” Ea are cu opt ani mai mult decat el. El pare senin,re- zonabil,linistitor. Zambeste indulgent cind ea fgi iese din fire, cind isi exagereaz& ingrijorarea, cand o face pe fetita impulsiva JOCUL: ,Daca simti nevoia sé fii tati, eu voi fi fetita (emi convine).” ‘Deseori iau asupra mea preaplinul lui de anxietate ~ sporindu-mi propria mea anxietate. Aga trebuie 8 ma iubeasca el, ca pe cineva mai anxios decat el Si asta-linistest... 5i pe mine la fel.” El conduce cu competenta serviciile tehnice dintr-o ‘municipalitate medie, se pricepe la mecanica, e activ in sindicat. ‘Acas’, sofia se ocupa de hartii — impozite, asiguréri, administrarea casei, deoarece eu mu ma pricep de- loc, nas fin stare si ma descurc”, spune el mereu de fafa cu ea, Cu alte cuvinte, JOCUL: ,Daca simi nevo- ia si fi o femeie energici, eu voi fi neajutorat in ce priveste harfogaraia (si aceasta situatie imi convine).” ‘Cand tu te descurajezi, eu voi fi plind de ineredere in viitor. nd tu esti pin de entuziasm si de planuti, eu vad toate greutatile care ne-asteapta Cand tu te-ndepartezi, eu ma apropii. Cand tu te apropii, eu ma indepartez.1m. Yerrestemmi..am otea sat spun Cand tu zambesti, ex ma infuri Ce sar intampla dac ne-am ageza amandoi de-ace- casi parte a balansoarului? Oricum, in cole mai multe dintre relaille de lung durat’ exist& un joc. Importanté ramane mobilitatea (alternanfa pozifilor sus-jos), s& iesi uneori din joc, s& schimbi rolul, sf schimbitipul de joc. ‘54 sti din cand in nd s& privesti .din avion” si s& ai puterea si razi, SX demitizezi cAstigul (al thu, al celui- lalt), s& evaluezi preful de platt (totdeauna prea scump ‘in materie de energie, confort, placere...)- ‘Cand nu mai e nimic de pus in comun, tot rimane impirfeala vesnic luaté de la capat a trecutului si a tu- turor insatisfacjilor adunate in decursul anilor. Jocurile de autofrustrare de ambele parti sunt nenu- arate. , [fi vreau binele, dari port pict daca te bucuri deel.” Si asta mu era tot, avea ens alte arme pe care nefer- Citul le sia prea bin, represaile de dup scene: intre altele, migrenele,grevele de recluziune la en in came- 12 pleoapele unflate, mrture a lacrimilor visa fn Singurttat,diverslestri proaste, mutismul tenace, ipsa agresiod a poftei de mincare,oboseaa,witrile, privirile posomordt,intreaga recucitl de temut a unei bite femei de neinvins.” Albert Coben 2 ftutile de opozitie An jocurile de opozitie, deosebirile sunt vzute in ‘urmatori termeni: Cine are dreptate? * Cine-i cel mai bun? * Cine vorbeste spontan? ‘+ Cine se dedict cel mai mult? ** Cine suferd cel mai mult? * Cine daruieste, cine primeste cel mai mult? *= Cine stie despre ce-i vorba? Va fi o adevarata lupté pentra putere, bazatd pe comparatii, deseori pe absenfa stimei de sine, de unde sinevoia de-a te misura cu cella si, uneor,intreba- ea absurd: Cine prefuieste mai mult? Un barbat sau 0 femeie? O plicere ori o suferinfi, oasteptare ori un zim- bet, o uitare sau o privire? Miza: sentimentul propriei mele valori (cu cit star nese mai mult mila, cu att ardt ceea ce-mi asum, ct atdt am mai multd valoare). Nevoia mea de a exista prin afirmarea opozitic. Pref de platt: preful suferingei g-al descumpniri ‘mele. Site lipsesti de implicarea celuilalt, singurata- te, respingere, lamentafi, somatizar.Pentru unii, afi neferict nui o distractie, cio munca laborioast, cu norm intreaga. foc de opose 15 (Cum stau lucrurile atunci cand unul dintre parteneri vrea si-linvee pe celalalt s& conduct masina si schieze, sil giteascd, 54 educe copii sau s& ingrijeasca plantele? Miza si fie cu-adevérat materia sau tehnica ce tre- bbuie invatati? Nu, cel mai adesea va fi reprezentatd de raportul de forte ce se stabileste gi care se permuteazs, fintrun joc conflictual, daca superioritatea unuia e evident (un sofer profesionist isi invafi nevasta si conduca masina), celdlalt poate oricénd si-l acuze c nu e un bun pedagog: oN-ainniciun pic de rabdare cu mine.” “Nu pot invafa si conduc pentru ci-tiiesi din fire la ea mai mic& stangacie a mea.” »M& critici intruna, nu-mi vezi decit greselile, si-a- funci cum si reusesc?* . Nrei si-mi impui ce fel de tata trebuie a fiu eu fafa de copiii nostri. E cel mai bun mijloc de-a sabota re- latia mea cu ei si de-a ma impiedica 88 comunic di- rect cu ei” vLipsa ta de incredere ma deprim’ mai mult decit toate neajunsurile mele.” 0 lupta neintrerupta pentru recunoasterea (afi e- cunoscut, vazut) ce poate fi data, refuzat’, acordats, ccantaritd in bani... Absurd gi freevent Devalorizarea celuilalt e perceputa ca valorizare de sine. Jocul de-a intrecerea: jocul ,cu sunt mai bun decat tine — dar tu inc nu sti asta’. E un joc al comparatiei Eu, unul, nu strig totdeauna dupa tine.”316 Wioestem am atten so spun .Nurfi reproser cf esi singur in iecare zie marti.” “Ti-am acceptat prieteni fird sf spun nimic.” “INiciodaté.n-am controlat ct cheltui etc.” Dacé recunose calitafile si competenta sofului meu, ‘mi simt devalorizatt: Face totul mult mai bine decat mine, n-are nevoie de mine!” Dact admir inzestrrile si succesul sotiei mele, ma simt un oarecare: .Si-ar putea gisi unul cu mult mai bun decit mine!" Si-am si ma striduiese din risputeri ca intradevar si giseascé pe cineva mai bun decat mine... lucru de pe turma caruia voi suferi si care imi va confirma temerea. _-Aveam eu dreptate si presimt ci asa se va intmpla.” Jocul Iamentafiilor, ,Nenorocirile mele sunt mai presus decit ale tale.” Soful se plange de oboseala si tensiunile provocate de serviciu. Ea fi rdspunde c& peste zi copii au fost groaznici Ea igi descrie crizele de lumbago. El ,o intelege prea bine”, pentru ca si el are migrene. E ingrijorat cA nu izbuteste si-si plateasc’ impozitele, iar masina se invecheste etc. Nu mi-am cumparat nimic de luni de zile”, ii ris- punde ea. $i cd un exemplu, femeia care-si petrece timpul zi- cand c& ,la afi” e totdeauna mai bine. ‘Cine va recunoaste vreodatd ce nemaipomeniti eea, de vyreme ce accept s4 tréiascd aga cum traieste, ce oriunde in alt& parte e cu mult mai bine?! Prue de oposite. Pad wlarba e totdeauna mai verde la alfl.. pn ce desco- peri ct-i vorba de gazon artificial.” W. Schulz Sau babatul care-si foloseste timpul pentru a vorbi cu dispret despre ceea ce au si fac celal. i se laud intruna cu ceea ce ae si face el E cu deosebire sarcastic atunci cand vorbeste despre fapiele si spusele nevestei. Si-si mai bate joc si de barbatii indeajuns de nerozi care se procopsesc cu cite-o nevasta nepriceputd, care n-are pe vino-ncoa- ce. Nu vede nimic ilogic in asta acti critici magina, ia foe. acti critic nevasta, il ridict in slavi. Exist si situatia inversi, cu proiecfii narcisice ce fur- nizeaza gratficai. ‘Am senzafia cA celal vid cuplul nostru ca pe ceva formidabil. Sunt mandra c& mie sotie/sot. Dar oare recunoaste el (ea) persoana adevarati care trlieste alituri de el/ea? Nu te vid, nu te aud. Ceea ce vid si aud, In schimb, e admiratia celorlalfi pentru... ni. O imagine a noastra pe care continua si le-o ofe- rim, riscnd astfel s4 trecem unul pe ling& celélalt find s8 ne recunoastem cu-adevarat. Jocurileconflictuale se joaca bucuros de fat cu ali. Umilinga devine astfel mai acid, te simi stimulat gi-fi Ingiduie 8 obfii aprobarea si complezenfa unei terfe ppersoane (vezi Cui ie fret de Virginia Wolf”). {n ce fel sunt exprimate sau nu sunt exprimate criti cile si complimentele si cum sunt ele primite? {Nu evidentiezi sau nu observi decit aspectele ne- gative."178 Férveste-mi...am atétea s&4 spun .-Totdeauna spui c& cina e bund, deci nu te cred.” "Zici asa ca sA-mi faci mie placere, dar de fapt stu c& esti nefericit.” Te igi la ali gi tiv c&-i apreciezi mai mult decat pe Jocurile perverse (in acest caz, maladia conjugal e destul de avansata): ,Am s8-fi iau cu de-a sila ceea ce tu imi dai cu drag’ inim§, ffi voi darui tot ceea ce nu vreau sé-ti dau simu te voi ierta niciodata cA ai primit Te urdisc cu 0 fubire neobosits.” Cine povestesteintamplarea? “Marie si Paul se plimba prin gridina zoologic’ si trec prin fafa custi unei gorile. Se deschide portita, gorila ‘© apuca pe Marie, se inchide cu ea in cuscé si incepe s-0 dezbrace. ,Ce si fac? ti striga Marie lui Paul. $i el rispunde: ,Ca de obicel, spune-i ca ai migrena” Versiunea aceluiasi fapt, povestit de Marie, sund asa: Dupi cateva momente, Marie iese din cused imbra- cAndu-se si spune: ,Vesnic aceeasi poveste, neputinfa psihological” E vorba de acclasi lucru, de aceeasi doleant.. Jocul bal-trap: sil inalfi pe celalat cat poti de mult, ca apoi si-trantesti cit mai de sus. Jocul de-a vor- beste-mi, chiar daca eu nu te-ascult...Jocul dea ce- rerea si oferta: am si-i dau celuilalt mult de tot, pe ‘masura propriei mele cereri, niciodata formulata ca atare, De pild’, am s& ma cule pe burta, pentru c& ‘am chef ca ea si-mi maseze spatele; ea vine si se in- tinde lang mine, oftnd de plicere, i-atunci eu am 5-0 masez pe ca pe spate. Dau din belsug mai ales ceea ce jinduiese sit primesc. fheurie de opootie 9 Ea imi muljumeste. $i paradoxul e c4 primese mul- jumiri pentru cea ce-ag dori eu insumi sé capat, dar nu primese. 0 cereresatisftcutt eo chemare ce n-ajunge la dest= ric." René Char Jocul de-a cererea-capcant:ifi cer, ca apoi si-fi pot reprosa ci mi-ai dat, Te atac si tusmi faci cadouri; ih cer incuviinfarea, iar tu ma invinuiesti; {mi iau un ton dramatic, iar tu rézi; fac totul ca 68 ma alungi, iar tu ma primesti; ccaut reprosuri, iar tu ma Infelegi ‘mi devotez fie, iar tu-mi porfi pied; iti cer si ma surprinzi... tu devii previzibil." Plictisul incepe atunci cand cunose dinainte reactiile coluilalt. Jocul de-a falsa idealizare: este refuzul de a-i gisi ce- luilalt cusururi, aga c¥ iti petreci tot timpul ciutandw-le. «Uni cad de acord intro singurd privintit st nu fie de ‘acord fn aceensi clip.” Jocul de-a intinsul corzii: cind soliditatea relatiei e verificatétragind tot timpul de ea. Agresiuni, fugi, pu- neri la incercare, puneri sub semana indoieli, provociri — pentru a te linisti: ,Da, ma iubeste si-acum, dupa toate incercarile la care Lam supus.” La care celalalt rispunde: ,Da, continui s- iubesc, fn ciuda a tot ce-mi face. Imi dovedeste c& sunt mai puternic decit ea.”180 Worvestemin am tstea st spun ‘Transformarea celuilalt in solicitant: in aceasta dina: icf, unul dintre parteneri nu va cere niciodata nimic, itotdeauna il va invita pe cella s& ceara. Ce vrei si faci disears? Ce vrei si: mananci? Cum far plicea s8 ma imbrac diseara? Unde ai vrea s& plec&m in vacant de Pasti?” ete Prin aceasta atitudine repetitiva si constanta (orica- re-ar fi imprejurarile), partenerul tinde si pistreze con- trolul asupra relatiei, rimandnd stapan pe dorinta ce- Iuilalt, adic satisfScndu-l sau nesatisfacindu-l. Un eckilioru fara prea mari suferinte se stabileste atunci cind unul dintr parteneri descopert cf ete indiferent dace pus int-o pozti inferoara Dincolo de jocuri, exists, cred, o miza permanenta in orice relafie, adici tentativa de a-i insusi pozitia cea mai inalta, Pozitia dominants, zis4 si pozitia fnalt& — a fi dea- supra unei persoane—, este definits tehnic drept starea psthologict de-a nu fi supus. De a ficel care influenfeaz4, nu cel influenfat Poziia dominant nu e niciodata definitiv dobandi- 18, ci trebuie st fie definita si redefinita neincetat. Manevrele pentru a atinge acest scop pot fi evidente sau subtle. De pild’, cel care pune permanent pe celilalt n situa- fia de solictant: ,Ce vrei sii mindnci la prinz? Unde ‘vrei si mergem diseard? Vrei si facem dragoste?” fn acest fel, rimane ,stipin” pe dorinta celuilalt, rispunzind afirmativ sau refuzind. Sicue de pare 11 Dar 5 poziiainverss, aceea de a nui preciza nici dat propria cerry’ vedam nae ti pul”, ,inca nu stiu’, ,,de ce nu...” — este o pozitie domi- nant& si puternica. ae Jocurile ,quiproquo”-ului decurg din dinamica re tational, Cind dout persoane triesc Impreund, ele fac Schimb de semne ,sublile", dar tenace asupra flulu in care definesc natura proprielor rela. Tacticacompor tamentall a uneia e modificatt de flu in cae spun: de cealalt. Astfel, ele e poritioneazd una in rapert ca cealalta. ~_Injocul .quiproqua"™-ului, uma dintre parteneri va fins preia controlul asupraceluilalt,adoptand port fia inferioars, Ex Ap reste ng cera ma mul pt din pila), chiar dad ara cost seumpy dtc a foey ett et . BL Ne creck arab chem prea ml ba pe ues ate penta ine). Ex: Dar miei place mute heuiesc pontine ES drag dar avem o road de sere ps Si ban imprmota create df napa Purr lg depo aparent eos” ib tutes de pt una Seconteen Exe inrepli pling de is ace aro vole Darel a innpalec ost ume apose Sts ae sun dpa rn compa ae Insurers). Ge wen eel na feed conde timp, nn dot va ce veo pela tern pela cent & una ce cee quprageat in oe excete un act cul acta ete aon "D. Jackson de Palo Alto a studit quiproquo-urle conjugale.182 Fervesterm am atbtea st spun sschimb repetitiy, destinat s8 defineasca si sa redefineas- ‘ci de fiecare data natura relafiei lor. ,,Te controlez, te supun Ia un rel Inteun alt exemnplu: EL Nu gisesccimisile abe! Ea: Regret, dragh, dar inca nu sunt cleat. EL Trimitee la pressing, nu mi intereseaz8 ct cost Ea: $raga cheltuim prea mult cu intrefinerea, trebuie 54 mai si economisim pei, pe clo. EL Ascults, mie imi trebuie cima asta, Ea: Da, dragA, las ci vedem noi Sofia nu specificd nici cand, nici daci spune da sau nu. Nu slujeste la nimic s& cautam motivatia unuia sau 2 altuia, si spunem ci lui ii place sé cArteasca, s8 se vaite ori cd ei fi place sil frustreze. Esengiale sistemul de interactiune, intrefinut cu griji. »Targul” implicit (sau impus-acceptat) regleaza schim- burile. Unele dintre aceste ,aranjamente” sunt conve- nabile in primele etape ale unei relafii, dar ulterior pot sé nu mai convind si mai ales pot s4 nu mai fie pe pla- cul copiilor, care se vor impotrivi si chiar vor denunta _sistemul (sau se vor simfi exclusi din el, jar sandtatea lor emotionala va avea de suferit) Pentru a infelege ,disfunctia” relagionalA intr-un cu- plu, e important s& analizim relatia prezenta si si in- cercim sf identificim jocurile si quiproquo-urile speci- fice, mai curdnd decat s8 cAutdm explicatia in trecutul individual al fiecdruia E dureroast perspectioa de-a nu mai suferi ddureros si-s prises suferinfa ¢ foarte Preurile de oposite 183 Toate aceste jocuri se vor reactiva la maximum in si- tuafiile de despartire, cénd unul dintre parteneri soco- teste nimerit si puna capt unei relaii cei se pare prea ‘mediocra sau care-1 apas8 prea mult. Se produce atunci un fel de accelerare a unor ,schim- buri demente”; 0 violenté terbila va circula aproape zil- nic intre ei a va spune: ,Simt ci-mi face propuneri de neaccep- tat, astfelincit sd fac desparfirea imposibil: in privinta copiilor, pe care vrea sii tind, dar nu se va putea des- ccurea, a banilor, a lucrurilor, a casei, a slujbei mel... ‘Ma sim incolfté, sufér prea mul, imi vine s& renunt la a+] mai paris.”3 Alte secvente de jocuri ‘Si unul si celal stiu perfect ce nu le trebuie: clit. ‘Si tocmai aceastd certitudine ti fine tmpreund. Prin exemplu, RelasiafuncfioneazA pe urmatos- rea bazi: A) El creaza mult ) si are sentimentul ct neglijeazs familia. Ar dori ca partenera sti fie recunoscttoare pentru Avia el fie ugurat de povara culpabiitas pentru B = print-o recunoastere explicit, clar8, manifest din pattea ei Diverse forme pentru a fi risplitit pentru osteneala tut. + Admirajie: ,Te descurci nemaipomenit.” + Sprijin: ,Muncesti prea mult, n-a5 vrea si te im- bolnavest.” * Compensare: ,Am gatit ceva bun pentru tine, mam gandit c& ti-ar face placere.” DAR ea se simte vinovata pentru munca ,excesiva” a sofului, si asta cu atat mai mult cu cat ea ,nuare slujba”, Ate secvente de acu 185 act ar recunoasteosteneala Iu, ar risca 8-4 sporeascd propria culpabilitate. Mai multe posibilitfi i se ofer8 pentru a se simi despovarata. * Aeresane asupra muni soft: .O prefer in * Devalorizarea propriei persoane: ,Nu ma iu- besti destul” + Amplificare si valorizare a propriei ei ,activi- {8i” menajere, a dificulatilor cu copii, a plict sului din carter In toate cazurile,existi refuzul inconstient de a ris- pundela ,asteptarile”celuilalt.Ca urmare, va apirea $i se va amplifica un sentiment de frustrave, si asta nuda muiliplelor semne ,de iubire" si a tuturor marturillor de acest fl * Else va trezi cu noaptea in cap, pentru a evita si plece din ajun, * Va muni farsi menajamente cind va fi acasi (va mesteri, se va ocupa de gospoditie, de copii), dar va continua si aiba sentimentul unui esec. ‘Totdeauna exista un invingator efemer in acest joc all supralicitari ‘Sa fug, repezindu-m pe-aceleas ci bttute sist des- copa (de fiecare data) miria si amiraciunea pe care ‘aceastt noua capcand le declangeazt in mine. Al doilea exemplu. Mi lipsesc, pentru ca cererea mea sa nu fie intampinati cu un refuz.186 Fervestem. am atdtea sé soun Simte nevoia si fact dragoste, dar se teme ci ea fl va refuza (refuz ce -ar crea un sentiment de respingere, de inexistent’, deci intolerabil). ‘Cu cateva minute inainte de-a se culca, va ,declansa” ‘un conflict (periufa de dinfi nui la locul ei, nu mai exist crema de ghete). Si- si se culce asa, bosumflat, cu spa- tele la ea. Giseste astfel mijlocul de-a nui mai cere s& fac& dra- goste si, mai ales, se scuteste de-o suferinta posibila, profund intiparits in el: si se vada refuzat. « Paradoxul e ci si daca ea i-ar face avansuri in seara aceea, el ar refuza, ,inchis” fn supSrarea lui. Se lipseste astel de ceea ce doreste, dar ,castigs” 0 ab- senfi a suferinjei datorate unui refuz totdeauna posibil. Al treilee exemplu. Eli va spune: {Ce facem maine?” Ea va raspunde: “Om vedea dup cum va fi vremea, ce chef om avea.” El infelege: ,Nu vrea st iasd cu mine, si mi insofeasci, desi gtie cBta placere mi-ar face.” Si, bineinfles, exact asta cera, far8 a indrézni sisi formuleze dorinta (,Mi-ar plicea £8 vii cu mine”). Rana refuzurlor precedente i interzice orice cerere impede, ‘act riscul unui nou rektz e prea prezent. Asa cé pune {ntrcbarea piezis (casi nu sufere) simu se face infles. Se va inchide in el n seara acee, iar ziua urmatoare ¢ ,condamnati” chiar inainte de-a fi inceput Al patrulea exemplu. Uite cat de bun si ingiduitor sunt cu tine, de dragul tau. ‘Acceptarea pozitiei de jos (a accepta/a suporta) ca pe-o indatorire: ,Cand tu ai chef de ceva, eu accept, sunt de acord cu cea ce vrei tu, dar o fac intr-un fel ‘anume, care te va face si simfi cl tu mia cerut-o (ick ew lam fost de acord, ca totdeauna). Astfel, joc rolul celui cote secvente de jocurh 187 care e ,obligat, chiar daci-mi face plicere. imi trans- form relafa im ,indatorie" casi fo pot reprosa (G58 mi valorizez pe mine prin asta: ,Uite cate fac eu pen- tru tne’) Alcincilea exemplu. Descalificarea de c&tre celalalt in- trun domeniu esential. fini apreciez mult partenerul, cu exceptia faptului ci nu face cutare si cutare hucru(iubirea,n-are griji de copii, nuvi responsabil). Discreditarea tatalui: 0 capeand fScuti din muta com- plicitate. »Copili mei de foarte devreme si-au considerat tatil incompetent in postura Iui de tat, desi este competent In oricare alt domeniu. Eram complici cu tot copii, el si cu mine, ca si-l descalificdm din rolul de tata.” Tar acesta isi va varsa deznddejdea, revolta, nepultin- J asupra unuia dintre copii, care la randul lui isi va varsa néduful asupra surorii lui, iar ea Apa se joact acest transfer patimas si ambivalent, Te distrug ca si te posed. (Mat distrug ca st me ptstrezi Inale sale Carnets 1978 (Carnete 1978), Albert Cohen, autrul de nuitat lromanului Bled Signe (Fr rosa Domtulue cuprinsdint-odata de dorinfa deve die os jp vor ines deo sand ce decurge dupa un scenariacuncocut de prota rodat inbopitca epsoae noi. Scena usta aera dine jocurile descrise ma sus " Albert Cohen, Cartels 1978, Galimare188 Porweste-mi...am atéteo si spun De furie, se repezi spre bucatarie, unde se inchise, fnvartind cheia in us8 de dou’ ori, incepu si se plimbe in lung sin lat facind tirdboi, fericita 58-1 {ngrijoreze solul. El batu in usa, ceru sii deschida. Ea zdmbi sinu-i rispunse. El mai bitu de cateva ori, tot fard rezultat. Deodata, de teama, simti in gat na- vala singelui. Poate c& ea diduse drumul la gaz in bbucitirie ca si se sinucida si si-1 pedepseascé, ‘gandul il ficu s& tremure, cici o iubea, «Deschide, strigh, deschide, ch de nu, sparg usa!» fi raspunse c& nu va deschide, cX voia si moar, iar el ghici, dupa tonul infundat al vocti, c8 ea ménca. Se aplect, se ‘uit& pe gaura cheii, Inarmata cu un sendvig lung, ea -mesteca insuflefita de-o animatie sumbra si egoist. ups ce ispravi, si potrivi parul, se pudra si deschise ‘usa. «Doar ca sf nu te las singur am renunat s8 ma ‘mor, fi spuse, cu buzele licindu-i un pic de pe ‘urma jambonulti gras. $i scena fncepu din nou. La miezul nopfii, s-au oprit din strigat, nu s-au mai fnvinuit unul pe altul sinu sau mai azvérlit ura in obraz, ca la teatru, cici obosisera si dintr-odata s-au pomenit lipsiti de verva. Se instal& atunci 0 tacere bosumilat, fiecare sperind intr-o miraculoasa pre- dare a celuialt, intro tandrefe spontand din partea celuilal, sice bine ar fi atunc, totul ar fi dat uitai Dar cum infrangerea celuilalt nu se vestea, au schim- bat cateva cuvinte protocolare, si-au vorbit cu dum- neata in chip nobil, cu indiferenta si fals& naturalete. Dar biefiisolitari, actori fara de scend, evitau s& se ppriveasc in timpul acestui antract, deoarece stiau c& dach privirile i se-ntalnesc, vor izbucni intr-un rs nestpanit fard si vrea, blestemul acela al finalurilor de sceng, stiau c¥ nu s-ar putea opri si nu réda, un ras {ngrozitor si dureros, un ris infernal in cascade triste, stiau cA pericolul acelui ras nestavilit nar disparea ve secvente de jcurh 19 decit odata cu capitularea celui ce-ar indrizi cel dintai s8 dea strutul impacarii. (Curdnd ins scena incepu din nou. A se invinui unul pealtulera un fel de distracte, o luptaimpotriva plic tisului sia inspaimantatoarei singuratati conjugale. ©, vesnic aceleasi reprosuri,o, lamentabila distractie in desertul conjugalititii O, slabiciune a sofului ce ficea 88 protesteze intruna, si cat de deznadajduit se simfea stiind cé cu cat mai mult pretindea si cerea in- toarcerea iubiri disparute, cu-atat mai putin fi psa sofiei lui de el, cu-atat mai pufin se dovedea a fi viu pentru ea, a fi real si cu prestigiu. Dar nu se putea Iimpiedica s& nu-si spun si si-si raspunda durerea de a nu mai fi iubit ca altddat3, durere tot mai putin, eficace si mai pufin perceputa de ea. O, si lehamitea din ea, si solitudinea aceea din el, si totusi vorbea, vvorbea, se justifica fi dovedea, voia si-i dovedeasct c& proceda ru, cf nu mai era strop de duiosie in ea Si-n vreme ce continua si demonstreze si si reven- dice, stia cé bietele iui cuvinte erau ca 0 vépsea ce mu mai prinde pe stofi, 0 vopsea ce nu se mai impreg- neaza. Si vorbea, vorbea, voia s-0 conving’ si fie linda, s& fie iubitoare, vorbea, vorbea, iar indr’- gostita de pe vremuri stitea feapiind, surda si nein- duplecata in dreptatea ei de sotie nefericit, iar el ‘v6rbea, vorbea, 5 sta cA se depreciaza pretinzind 0 tandrefe ce-i era refuzata. Indignat de mutismul aceleia care pe vremea logod- nei il numea prinful ei, inspaimantat cf pentru ea nu rai conta gi ci nu mai era jubitul de altédata, o apuct dintr-odata de parul blond, de care ea era atit de méndri, si-o 2gAltai, cas-0 scoata din mutismul acela. Si inviind dintr-odata, ea fip& c& e o rusine, 0 lips de demnitate si atenteze la prul ei, la tot ce era mai radios in ea. «Mitocanule, fSrinoiule!», adaugs ea190 Pérvestemi..om ettea st spun seniorial, in timp ce el isi mugca buza ca si nu rada, jar ea alerga st se-nchida din now in bucatarie. Ramas singur, 0 admird. Tot ce era mai radios in ea, opti el Induiosat, si-o admiri pe cea care se incuiase, fi ambi: Dar cum 5-0 faci s8 iasa din bucatarie? Sai vorbeasc’ prin us, si-si ceard iertare? Nu, s-ar com- promite definitiv. Si-apoi n-ar sluji la nimic dac& ar mplora-o si ias8, ar sta inchis& acolo ca sil facd s& sufere. Ce mai, salvarea ar fi vizita inopinat8 a unor prieteni, Atuncitotul a i din nou bine, totul ar fi dat Litini, iar ea ar fi din nou veseli si fermecatoare. Usa de la bucatirie se deschise cu violent, asa, de cochii lumii. Continund si tact, hotArats, se aseza la ‘asi, lud cutia de chibrituri si, icruntatd, incepu si scoatd bag dupa bat, cu incetul. Dupai cele scoase pe toate, incepu si le pund iar in cutie, unl cate unl, preocupata. El stiu ci mutarea aceea minutioass, ddus-intors, avea sa tind mult si -l privea pe el. Ca thi arate c& suferea, ca si-i arate c8 era indobitocit& de durere. Dar mai ales ca si-l pedepseasc’, si-iim- puna tortura betelor de chibrit scoase si varteintruna Ia loc. Ei bine, c&t& vreme ea n-o s& spund nimic, nich el nu va mai spune nimic. Da, trebuie si sti s8 te faci respectat. Dar aproape numaidectt incepu s8 se vaite,s8-ire- proseze c& nul mai iubea ca pe vremuri, $i vorbi, vorbi, stiind cA reprosurile lui nu vor sluji la nimic, ch aveau 5-0 scatbeasca si s-0 indeparteze si mai ‘mult. Dar isi continua exhibifile indurerate,stind c& cu cat se vaicirea mai mult, cu-atat ea il dispretuia pentru c& avea nevoie de ea. Imi poarta pica pentru cf ma las ucis cu incetul de ea, se gandi el. Dee, dar de ce nu-i spunea un cuvant, un simplu cuvnt de dduiogie care-ar fi pus capat ororii? te secvente dejocur 191 Obositi si tot astepte din partea sofului un cuvant de duiosie si-un strut de impacare pe care le spera, inilta din umeri asa baltd chibriturile, se ridica si porni spre dormitor. Si-atunci cel parisit rimase {nspiimantat in salonul pustiu. incepu si scoati chi- briturile unul cite unul, apoi le puse la loc in cutie uunul céte unul, apoi o lua iar de la capa." Nefnfelegereae specific tubiri, deoarece iubirea e un Sentiment prea vehement, cae mu se poate exprima in profunzime. Cuvintele 0 rinesc. Reticenta e necesari, trebuie ste inflegi din dowa-trei vorbe. Ba uneori chiar pudoaren e impinsé atat de departe, inca nu se ‘mai spune nimic, asa ot, freste, nw exist niciun mo- tiv ca nefnfelegeren si se risipeasci! vreodatd.” V-JankelevichtTi vorbeam prea mult de lipsurile sale. simu indejuns de dorintele mele.” 4 Gontabilitatea afectiva (,registrele contabile ale familiei*)* [Nici se aft persoant mai exigent decitaceea care ru cere nimic... $0 spune. th aspectele ei osle mai vizibile, e ceea ce se chea- ‘ma incredere, cu alte cuvinte, credinfa c& partenerul va face pentru tine ceea ce ai facut tu pentru el, dar cum russe stie cand, increderea este legatd de timp. Fagadu- iala nerostté si niciodata finut& poate aparea, odata cu ‘recerea timpului, mai evident hirdzité a nu fi finut. Exemplu: Ea crede ci eligi va petrece mai mult timp cu familia de cum igi va organiza mai bine munca, Pe misurd ce copiii cresc, ea va crede din ce in ce ‘mai putin in acest lucru sil va pretinde din ce in ce mai mult. Quiproquo-ul (ceva luat drept altceva) ivit de pe urma acestei situafii nu e deschis sau constient, nu e nici macar rezultatul unei negocieri; li se va impune protagonistilor faré vrerea lor. * Capitol de fa se inspird mat cu seam din conceptle dez- voltae de van Boszormeny-Nlagy in lnsible Lois (Loita ok ible), 1973,194 Wervestermin am adtea 54 spun ‘Vaid deseori cupluri care vorbese gi actioneazi ca gi cand ar fine nigte registre contabile ascunse; creditul si debitul sunt inscrise in paginile fiectruia, nimic nu e lisat uitarii, nimic nu-i gratuit. ‘Aceasti contabilitate afectiva pare a se baza pe prin- ‘ipiul c& (in ciuda aparenfelor) partenerii trebuie s& gi- seascit in asocierea lor avantaje echivalente. Totul trebuie sa fie echitabil intre noi.” Dar cum si mésori avantajele sau beneficile? Aces- tea se situeaza la multiple niveluri, pornind de la lucru- rile materiale i financiare pana la nevoile cele mai in constiente. Evaluarea lor e deosebit de subtla si mai ales cat se poate de subiectiva (deci partiala, partinitoa- re, inegalt) Se pare c& schema de desfagurare este de urmatorul tip: orice privilegiu, beneficiu vizibil sau incdleare a re- gulilor se plateste prin sentimentul de vinovatie si prin obligati fags de cellalt; si paralel, suferinta, sacrifi concesile sunt recompensate prin sentimentul meritu- lui gi prin drepturi asupra celuilalt. . Am dreptul la timpul, la tubirea, la buna ta purtare fata de mine” Ai o datorie faya de mine, chiar dac& tun-o tii, de vreme ce mai sedus (inainte de a te cu- noaste eram atit de linistita), mi-am intrerupt studi, Iucrul, am avortat, mi-am pardsit locurile natale, prietenii, mama, de dragul t&u... Imi esti dator ew ace- leasi renunftri pe care le-am fic si eu O femeie se plange mult de pasivitatea sofului ei. ‘Trebuie st ia singurd toate hotérarile privitoare la copii si s% se ocupe de bunul mers al familiei. El * Bunica spunea: , To! suntem egal, dar uni sunt mai egal dec al onaditrateaefeciva 195 Iucreaza intr-un birou, ii aduce leafa, citeste romane politiste, se uita la televizor pentru a se destinde, iese cu prietenii gi nu-i pasi de nimic din tot ce se-ntimpli acasd. Ea se simte jignita i indreptagita in pretentile ei Ce urmare a nor schimbie profesionaleg persona le, soul devine mai sigur pe el, isi afirma pozitia, ia daca Westar ieee Sofia ar trebui si fie multumita o3, in sfarsit, isi vede dorinfele realizate. Dar iati ci suport ca greu schimbarea si face 0 depresie, Se vede vaduvita de sentimentul de merit si valoare. ,Beneficiile” ei con- stau in a se considera si a poza in femeie vrednicé de toata stima si o femeie de compatimit. Placerea pe care i-o procura aceasti pozitie depasea greutatea poverilor pe care si le asuma (inclusiv placerea de-a se plnge de situatie, care e un beneficiu important) Vad in cele de mai sus un exemplu al rezistenjei la schimbare — acesta se manifesta atunci cand unul din- tre parteneri ,rupe echilibral tensiunilor si al plange- rilor necesare functionarii celuilalt. ‘Totul se petrece de parca suferinta ar da drepturi, iar plicerea ar impune datori. ./Am tolerat si am injeles legitura pe care ai avuto, Nu voiam sé fiu un obstacol, si te-mpiedic si-fi tri- ‘esti viata. $i chiar -am propus si pleci intro vacant de-o saptimén cu el. Asa cl acum astept de la tine aga ci-mi esti datoare... asa ci am sieu dreptul cu varf sindesat... pentru ci am suferit din cauza ta.” Ca sicum cu cat sufar mai mult, cu atat sunt mai me- rituos, Suferinta imi ingaduie s& adun merite. ,Cu atat ‘mai mult mi se datoreaza tot felul de lucruri..": ocmai aceasta ne permite si ne explicam privafiuni de196 Firvestemi..am obtea st spun chipuit, nstsinare, coer sub tate formele in anu mite cupluri Inciuda aparenfelor fn ciuda a ceea ce pare nedzept din afar, eu cred c& dacd un cuplu dureaz4 inseam cd fecare dintre partenerigiseste in cadru lui benefict echivalente, des situate in registre diferte si avind prejuriinegale Nu existd nici un motio pentru care st rier im- preund... dar existt o groazit care se opun desptrtirii noastr..." Si dact-mi place si fiu batut(a)"2 Cuvintele acestea nu pot fi spuse decdt de-un barbat sau de o femeie care a devenit constient(8) de nevoia de-a se bucura de pe urma masochismului siu sau a conflictului cu partenerul Privilegiile, dimpotrivé, se platesc prin obligati:ca- douri, sacrificii diverse si mai cu seama sentimentul culpabilitati ‘Am uneori impresia ci plicerea dobandita in absen- fa partenerului trebuie s fie inapoiat& acestuia sub di- verse forme: — Ai jucat bridge toatt dup’-amiaza (sau ai fost la Ginema) cu prietenele, in timp ce eu lucram. M-am ‘gandit cf la intoarcere fi-ar da prin minte si-mi faci si mie o mancarict bund, dar cénd colo, nu gisese decat sendvigurit —Tocmai asta ¢, n-am avut timp s& gatesc, pentru ‘ch am jucat bridge. "Barba batut sunt putin cunoscut, dar fenomenul € mal pu sin ar decit ear prea Bontadinatenofectva rd — Da’ stu cf tresti bine! Te fin pe spinarea mea si-o duci ca-n paradis!” Cuvintele , trtiesti bine” oare nu sund totdeauna ca lun repros, ca 0 socoteali nedreapta? Ne putem pune intrebiri asupra acestui paradox: plcerea celui pe care- iubim, in cazul in care nu mai suntem cauza ei, e 0 ofensi si cere reparafi si compen- safil. Ba chiar si atunci cand noi suntem cauza, .-As vrea si-ti pot lua inapoi ceea ce-fi dau, ceea ce ai datorits mie.” Exercit astfel o putere care cere intruna reasigurairi i dovezi pentru existenta el (¢i ale fragilitai ei). Jean cistiga acum destul de mult pentru ca Marie si poati duce o viata indestulata. Dar face intruna caz de asta: ,AAcumn nu mai ai nevoie si muncesti, dato- rit mie te pofi intalni cu oameni interesan{i. Am 0 multime de griji profesionale.” Marie are sentimentul ci ii reproseaza ceea ce noul lor mod de viat& ii d&ruieste, cX soful ar voi ca ea st se simta datoare, aproape vinovatl, Nu cumva suferi de pe urma faptului ci nu mai e considerat un individ defavorizat de soarts, de ab- senfa educatiei, de mediul social, de societate? Ea trebuie si-i dea acum sentimentul de merit pe care ascensiunea socialA I-a facut si-l piarda, Meritul sa fie oare invers proportional cu puterea? ‘Ne putem plati datoriile.. fra st le gi achitar. In contabilitatea afectiva,rareort dezvaluits pe fat, dar totdeauna prezenta, exista contenciosul trecutului.8 ies om atest spun E vorba de datorile nerambursabile pe care le aver fata de parint (fap de mamé mai ales, facturi lutura- ten vant ce vorbese de déruirea singelui ei, de spaimele i de timpul tinerefi ei pierdute, de noptie far plcere, de talentele iroste, de tot ce-a indurat in vial, de do- tingele uitate...) Socotelile afective ale unui cuplu nu pornese de la zero in momentul intdlnini. Totdeauna vor fi incdrcate e trecutul fieruia, $i se vor aduna in progresie geo- rmotricS in ritmul deceptillor. Totdeauna il vom pune pe cel pe caret iubim sd pl {ease prea scump durerea pe care nu orem si -0 adu- Ceca ce pretindem si asteptim de la partener repre ints deseori reflexul frustririlor noastre venind din copilérie, pe care acesta trebuie s& le repare. i cerem celui de alaturi cea ce n-am primit de la pa- inti {Soful mew a avut o copilirie nefericita, mama lui ka negli, tata a fost foarte aspru. Si-atunci e normal s-astepte de la mine atat de multd atentie si compa- siune, e normal s8 fie prea putin disponibil cdnd simt si eu nevoia de tandrefe. lar mie aproape <& mice rusine cnd ma gandesc cat de alintat& am fost in copilarie.” Ne putem plati datoria existential, contractata fat de propriii nostri parinfi, mai ales fat de copii, desi o parte a ranchiunei sau a recunostinfei se rasfrange si asupra partenerului. Legaturile pe verticals, de la pa- rinte la copil side la copil la parinte, rman cele mai puternice, pe cnd relalia pe orizontal& stabilita intre Bontabitareaofectvs 19 partner unsi cup constituie un fel de supapa tn aceasta inlantuire invizibild. et ‘Mama sia sacrificat viata pentru copii. Lucra ca si Aiba cu ce ne intrefine, nu se ocupa niciodata de ea, De aceea eu n-as vrea ca sofia mea 88 lucreze, 0 ajut, {mi restrng nevoile, ma aflu lings ea ca s-olinistese sis-o ascult,Plicerea mea eca ea si se ocupe totdea- tuna cu draga inima de copii.” Barbatul acesta ii achité astfel sofiei lui tot ce simte chi datoreazi mamei. Se achiti astfel de-o datorie ce-l impovareaza (si care risci s-o impovareze inca gi mai mult pe sofie). Dacat te iubesc mai putin, indur mai putin nedrepta- tea; inversul nu-i toldeauna adeotrat. wdmi daruiesti atét de mult, incat nici nu mai pofi primi ceea ce vreau siti ofen”oe A merge mai departe cu cineva insearint de multe ori a merge mai aproape. Vv @omunicare si dinamica relationala Nu ne inti dectt tbindu-ne unul de altul si fiecare, finindwsi cu maiile méruntaele sfisiate, i invinuieste pe celdllt, care-si adund si el marurdaiele. Gustave Flaubert1 Din cee fcuttlegdtura mea cu tine? Din ceva cei ipsest pe i din ceca ce-mi lipseste mie. Atracfia roast reciproct, magnetul nostru cel mai puter- nic va fico ce tu mu ai, iar mie mi se pare ar — din cena ce tu crea ala, iar eu ru am. 1 @omunicare si dinamica relationala eTrebuia sit vorbim, dar am titcut amindoi. Ne-am uci cu ttcerea reticenfelor, cu spaima, cu resentimen- tele noastre." ‘Pincolo de fenomenele de comunicare, de ceea ce dai si de ceea ce primesti, ¢ interesant si ne punem {ntrebari asupra dinamici relayionale dominante a fie- cfruia dintre partenerii cuplului. fnjelegem prin aceasta ansamblul ,scenarilor”, al simperativelor vechi" si al ,comportamentelor incon- stiente” ce se vor repeta, se vor reconstrui, se vor dez- volta, indiferent de modul de comunicare sau de sti= ‘mulii introdusi in relatie. Descoperirea, actualizarea (constientizarea) dinamicii relafionale dominante e 0 adevarata activitate arheologict; adesea, aceasta pre- tinde ani de zile. Aceast& aducere la lumin& produce {ntotdeauna suferinf3,,In cAutarea adevaralu,dificul tatea e...c& uneori il gasestl”‘Sa nu-1 last pe celal st capete puterea de-a ne distruge. ‘Comunicare si dinamict relational 205 E un demers dificil, istovitor, deoarece se axeacit pe ctutarea unei mize inconstiente, cu care il import pe celal. + Dovada contrariului: Ea va voi si fac dovada of nu e iubits, c& va fi pi- rasita, azvarlita El va dovedi contrariul, ci 0 va iubi mereu, c& nu 0 va pardsi niciodata, orice s-arintémpla. E o lupta pe viat’ si pe moarte intre ei doi. Tar ea va recunoaste: ,Devotamentul total al acestui om provoca in mine violent cumplita. Era ca o ‘mama prea buna, destvarsita, iar eu, in schimb, eram nevoita sa fiu 0 fatd bund, 0 sotie bund. Era dea dreptul insuportabil, rebuia sa strc toate astea.” Daca cineva ma iubeste, il pun la incercare (abia poi pot fi sigur); am confirmarea c& partenerul fine la mine, stiu pan unde pot s& merg, chiar dact par rea, nestatornica.” ieMive greu si diruiese dact tu iei gi ceri intruna.” + Pseudoconvingerile reciproce: Bu cred c& 0 s8 ma pariseasc’ dact-i spun c do- ese pe un altul El crede c& niciodata n-as putea dori pe un altul.” 1giiau batista asta, apoi fi-o cer, iar violenja cu care $i-o cer ma face 5-0 sf $i astfel sii ceea ce ii cer celuilalt si-mi dea. Pentru mine, e simplu sa iau. * Descalificarea: ll uram atat de mult pentru ceea ce nu era, c& nici ‘Ru mai puteam aprecia ceea ce era — nici macar nul mai vedeam.”206 Vervestemm.am aétea sot spun Cei daruiesc celuilalt, daci nu aduc dectt asteptarile mele in ce priveste? Din cee fteuta legtitura noastrt? Din ceea ce ma legit — ma refine sau ml desparte de tine. Lam descurajat pe Jean in iubirea lui pentru mine, ‘acinu credeam in ea. A rezstat foarte mult, voind si rma jubeasct pina cind ma voi fiubit si eu pe mine, pani cind in sfirsit vo putut ma iubesc...Sinict fn ziua de azi, cind suntem despisti,niciodata nu sa dezis de mine, n-0 va face niciodata. In seara nunfi, dupa ce am plecat de langs prieteni, primele cuvinte pe care mile spus in masina mi- nusculé, care trigea tnichele dupa ea, au fost: -—Ei, acum crezi ci te iubesc? —Nu —Sicatunci pentru ce te-am luat? Pentru averea ta?» \N-am raispuns nimic, dar credeam cf asa era (eu, care ru aveam nicl urma de avere), Si ani de zile mam agatat de convingerea asta, care-mi era necesara. Tram drut eficacitatea mea, am ajutat in lucrrile Jui, banii i timpul meu le-am duit copiilor, pentru ca els fie mai liber. Fam daruit viafa mea, rd vreo restricfe, dar nu si pe mine, care nu prefuiam nimic. Ah! s8 fii pur si simplu a celuilalt, n loc de-a te sii {ntruna sa faci pentri el, ca s3-i «repari lipsa de va~ loare. Ma simfeam prea sirac4, prea lipsita de orice pentru a darui si altceva decat cadouri active in locul iubiri. Serlind cele de mai sus, imi dau seama cA iam ascuns toate acestea, pe care poate ci le-ar fi acceptat... Era frumos s& facem 0 multime de lucruri impreund, 58 Bomunicar 5 cinamicarelaponala 207 ne zbatem unul lang’ altul, dar stradaniile mele nu au reusit, m-a parisit. Facusem dovada ci nu ma poate iubi pnd la capit simi-am pierdut echilibrul («Nu pot f iubiti») cind balansierul meu («ffi voi dovedi ci esti iubiti») sa indepartat, zdrobit, descurajat, vaduvit” Aceasta frumoass relatare arata limped pe ce dina- ric relationala era construit cuphul in cauza. “»Eu nu ma iubesc, deci nimeni altcineva nu mii poate iubi, orice-ar spune si orice-ar face, cici numai eu stiu iri cu neputinfa.” La care celilalt a rispuns: Te iubesc gi voi face do- vada de netagaduit a acestui lucru, mai intai ludndu-te {in clsatorie, apoi oferindu-ti toate creafille mele, toate proiectele, toate dorintele. Toate astea sunt numai pen- tru tine.” Dinamica functioneazé de minune: ,Cu edt faci mai multe pentru mine, cu atat ma indepartez de tine”, .Cu cat fact mai multe, cu atat mai mult dovedesti c& eu nu. prefuiesc nimic, cici altminteri nu mi-ai darui atata.” Pentru cutare alt& persoand, ,legea” secret va fi aceasti convingere de nesters _ Tandrejea nu-i niciodata gratuits, totdeauna trebuie 0 platesti (prin culpabilitate, privatiuni sau obligatii, pe plan sexual, de pilda...), ceea ce eu nu vreau.” Prin urmare, se va priva, in timp ce va transmite semnale ce vor provoca fr8 gres raspunsuri culpabili- zante sau sexuale... Dinamica relationalA se exprima cel mai adesea prin simptome (comportamente repetitive irafionale). Vor exista, de pilda, sisteme de relafiiintime in care simpto- mele unuia dintre parteneri vor fi necesare mentinerii208 Pérveste:min om ottea st spun si uneori chiar supraviefuirii relatiei, chiar dact din aceasti cauza relagia devine dificila si penibila. De exemplu, soful care-si trateaza angoasa de a fi Darbat ocupindu-se foarte intens si cu pricepere de copii si de treburile casnice — ,deoarece sofia mea e totdeauna bolnava”, va spune el. Dar el nu va dori ca ea si se vindece (i se va stridui muilt in acest sens, menfinand cu orice pre echili- brul prin aceasta situatie). femeie susfine c& din cauza frici de-a conduce a sofului, ea trebuie si-I duca cu magina acolo unde el trebuie si meargé. Pentru ea e ocazia de a nui in frunta propria fobie: ,.mi depasesc si controlez pro- pria mea teama, intrefinéndu-i lui teama.” Sistemul relational al unui cupla poate avea nevoie de un ,Jap ispasitor”, ale cérui simptome vor avea 0 valoare rituald, uneor sacrificial. Un copil, de exemplu, sau 0 rud& apropiats vor fi ppunctul asupra ciruia se focalizeaza un conflict conjugal. ‘Tatil: Totdeauna L-ai alintat prea mult pe copitul Asta, si-acum te vaifi cA nu te-ascult&? Mama: Near fi fost nevoie s-0 fac daca I-ai fi iubit destul cand era mic, daca te-ai fi ocupat mai mult de el. Daca certurile continu’, iar parintii amenint’ si se sparta, copilul incepe s& nu se mai descurce cu scoala, fncepe si urineze noaptea in pat sau manifest orice alt simptom-alarma (pentru a menfine sistemul in care el este totusi miza conflctelor, dar prin care capteazi atentia). Trt alts dina, sofa interzice, tn idan meroaselor ocazii pe care i le prilejuieste ocupatia lui, sa aiba relaii intime cu alte femei. Totusi, sofia lui e Remi dinaicareerontt 29 prea putin exuberant. $i spune adesea: ,Am refuzat atitea ocazii, vi dati seama, cu atatea femei lipsite de prejudecati care roiesc pe lang mine, dar niciodat& nu mira ingelat sofia, 0 respect prea mult.” Pe undeva simte ins& c& e deposedat de ceva important, si-atunci va incepe si tréiasc% prin mijlocirea fice! lui — care i vva da apa la moara tatilui, ducand o viat’ sexual des- tul de agitaté. lar el va condamna purtarea fetei, pi- trunznd din ce in ce mai adénc in intimitatea ei (it as- cult telefoanele, fi deschide scrisoril, o urmareste cind are intalniri, ba chiar o pandeste sio observa in timp ce face dragoste). Si tot el o va impinge si se matite repede: ifn fell acesta, 0 8 fii lnistité cu un singur barbat, aga ‘cum am fost si eu cu nevasti-mea.” E cat se poate de evident c¥ insusi confinutul acestor schimburi, daci este perceput doar in termeni de co ‘municare, ajunge la impas, la ,discutii demente”. ‘Aceste simptome sunt mai numeroase in cuplurile descrise ca avind un nivel slab de diferentiere sau 0 stare de fuziune ridicat’, dupa mai mulfi ani de viafa in comun, Ne invent wn viitor comun cu visu diferite. Fart 4 infelege ot acest lucru ne indeptrta in prezent, uci- ‘ind elanurile de viata ce ne inclestau,2 Beneficiile secundare ale ,,dezechilibrului* relational Nem atinge cu plicere, dar mu izbutim decat st ne daa lovituri.” Jean-Luc Godard Pand suferinfele, umilintele,frustrarile sau insta- lat, ele sunt menfinute si intrefinute in timp si comporté, evident, si benefici secundare ‘Acestea din urmé sunt adesea prea putin limpezi,pa- radoxale i, aparent, impotriva oricare logic. in incercarea dea le descoperi, poate fi util si ne punem intrebarea Cesar intimpla dack purtarea cutare sau cutare (la ‘mine sau la altul) de care ma pling n-ar mai exista? Care ar fi dezavantajele acestei schimbiri pentru él innebunest pe celalalt stl in puterea oricui. Miza este exterminarea, moartea psihicd a celuilalt, fn asa fel {inca sd nu poatt seipa de iubire. $d nu mai poati tit pprin propriile lui puteri, nici gandi, nici stmt, nici dori st-si aminteasclt deel insusi side ceea ce ti apar- fine de drept.” Pierre Fedida ‘Benefit secundare ole wezechiioruureleional__231 Osotie se plange mult defirea groaznics a sofului ci, de depresiile, de pesimismul lui. Face tot cei sta in putere si jute In timp ce, pe de alt parte, intretine alte relafii mulfumitoare, avnd constiinjalinigtit Beneficiul cu care s-alege de pe urma acest situati ar putea fi rezumat ase: ,F att de chinuitor si triese uel incat am si eu dreptul sé ma amuz un pic, mu?" Unul fi ingiduie astfel celuilat (si1 incurajeazs, ‘uneori,féré st vrea) sé aibi un simptom, o deviere, de- coarece acest aranjament permite ,{ncheierea unui targ” privind o purtare specific, o recompenst si o protectie defensiva. ‘Acest lucru ne ingiduie uneori st evitim s8 ne ve- dem propriile temerisi/sau proprilelipsur. Unssof spunea: ,Nu.am prieteni sirelati in afara fami- liei, deoarece sofiei mele nui place si ias’ in lume, nu -vrea si-silase copii acasi, nici si rimand singurs.” El evitl astfel si-si infrunte propriile dificultayi in stabilirea si menginerea relatiilor si a contactelor de prietenie. ‘Anumite comportamente ,in public” ale unui cuplu 4i pot mira pe cei de fafa, care nu percep dedesubturile jecului lor relational. Cutare barbat isi agreseaza sofia, o descalifca de fats cu nist strdini, fra ca aceasta si-i dea replica ori si se simté afectats, Care sunt ,avantajele” lor mutuale? Pentru sotie, poate fio compensare narcisici de am- ploare: , Vedeti cum se poarta cu mine, merit compi- timirea si simpatia voastra pentru stoicismul cu care ii suport purtarile” Sau pentru barbat: ,Vedefi cu cine sunt osdndit si trdiesc. E meritul meu c& n-o pirasesc.”22 Frvestemi..am atdtea soi spun Dar mizele si beneficiile subtle ale jocurilor conju- gale distructive sunt ined si mai ascunse, mai incon- stiente, situandu-se pe multiple nivelui. Care e, de pilda la un moment dat, functia unei boli, a unei accidentiri repetate a unuia sau a altuia, in rela- fia cuplului? Lace slujesc crizele de anxietate in familie? Ce sem- nale transmit oboselile, depresile? El povesteste: »De fiecare dati cind telefoneaz8, to- nul ee vioi, e binedispus’, tonic, vesel cu interlo- cutoril. De cum vorbeste cu mine, in vocea ei se simte vaicdreala, melancolia, neputinta, absenfa dorintei dea tai.” 1sCAnd iese cu prietenii, e ca o sarbatoare; desi se-n- toarce tarziu, nui niciodaté obosit. Cand fi propun sa iesim, s& ciném in oras, atmosfera devine numai- decat apasitoare, obositoare; si seara se termina doar ficind planuri. Mise pare important si reperiim pe cat posibil avan- tajele suferinfei, ale maniei, ale geloziei etc., inainte de-a incerca s& schimbim ceva in toate acestea. Ce mai, trebuie st sti ste sacrfici cu bucurie si st iubesti orice s-ar intémpla, trase ea concluzia, cu un {insptimantator zambet angelic.” Albert Cohen 3 Fpartire, schimb si intrepatrundere a simptomelor relationale* Orice relate e asimetric, fie in raport cu implicarea fect saw implicarea in iubire, fie cu universurile potentiale. ‘cofumiti parteneri si vor izola, localiza si plasa tendinfele jenante sau interzise, angoasele asupra par- tenerului lor intim, manipulandwl in aga fel inci sf ex: prime sisi fie purtatorul propriei sale probleme. Astfl, gindurile si amintirle irafionale sau spaimele pot fi transmise de la o persoand la alta prin mesaje duble, mergind pind acolo incitcelalalts8 se indoiascd de sim- furile, de perceptille, de proprile lui amintiri si senti- mente. Sofia urmeaza o terapie deoarece suferi de angoase insuportabile in legaturd cu stinatatea sofului ei. in ceea ce priveste, acesta tolereaza bine grija hiperpro- tectoare a nevestei, amuzat, iar uneori un picstingherit 7 Unee dinre exemplele delle expuse in capitlele 3 gi sunt direct inspirate de un aricol a ul JL. Pramo, inftulat Symptoms ‘rom a family transactional viewspoint”(,Simptome din punet de vedere trarzactonal supra fami"), 19702A Wieestei am ate sin de restrictille pe care ea le impune libertati lui de migcare (hran,activitat...) ‘Cata vreme ea purta spaima (lui), acestuia nui pasa prea mult de sandtatea sa, nici de starea in care se afla— ,cineva drag trdieste angoasa bolii mele in lo- cul met, totul e-n regula”. Dar de fiecare data cand ea se ocupa mai putin de el si era mai putin angoa- sati, soful se plangea de ,dureri violente in piept*. CCnd terapia sofei lui va face unele progrese, el va fi ,foarte bolnav”, pan cind va izbuti sé trezeascé din nou angoasa in ea. Odata prins’ in acest cere pu temic, ce va face ea? {ntr-un alt exemplu,o sofe solida (cu multe kilograme) va demonstra ci, pentru a-si ingidui si manance peste mésura, este nevoie ca cineva sé fie atent la ea, sii interzicd sau s8-i reproseze acest lucru. Sotul e deranjat de ,incapacitatea ei de-a se disciplina” — sisi bate deseori joc de ea. Ea isi oblojeste rana man- cand simai mult. 0 explorare mai adancé va ardta c& soful are ceva si-si reproseze — si cum nu-si ingi- duie si fie indulgent cu el insusi, participa la nevoia de a manca mult prin intermedi ei isi ncurajeazat sofia in mod subtil prin ,reprosurile” i ironiile Ii. fntr-un cuplu confruntat cu angoasa, unul dintre de- mersurile considerate ,vitale” este de-a cauta in mod imperativ,irepresibil, un tap ispasitor pentru propria noastra purtare sau pentru ceea ce ni se intampli Ceea ce are drept consecinya pasarea propriei res- ponsabilitati asupra partenerului, znd de doud stra- tageme complementare: + A coplesi cu reprosuri (chiar si neinsemnate): ,De cum vin spre tine in pat, te intorci cu spatele la mine” (in timp ce ea simfea poate nevoia si-si incal- zeasct spatele in brafele lui). Srnparire, chime sintreptirunder osingtomeorreitionale 215 ..Nu-mi primesti mangaierile ori duiosi, te simt ab- sent, departe”; * A se justifica de-a fi facut, dea fi previzut sau indit ceea ce trebuia facut in cutaresituatie, si asta in beneficiul celuilat. Astfel, fiecare se simte un fel de victima neputin- cioasa fafa de interventia nedreapta si deplasata a ce- huilatt. Cea ce vreau ¢ sii nu mai sufér impreund cu tine pentru ceva ce nu vreau.” ‘Aldturi de tine ma simt mai inteligent, mai vioi, mai ‘sor, mai generos, mai intreg, ca si cum as pitrunde in timpul poetical viefii mee.”4 Atribuirea inconstienta de roluri Nu fntotdeauna alegem ruptura, nick durerea adect rata, ci adesea alegem supraviefuirea Potul este ansamblul de comportamente-rispun- suri construte in functe de ateptrile pe care ne ima- ginm sau observim cle are celalalt de a no “Atribuirea implicit sau explicit de rluri va reflecta Incercirileinconstiente facute de cite unl dintre par- tener pentrua span, pentru actualiza sau a extrio- riza confictele intrapsinice derivate din experientcle primare, care l-au modelat in familia de origine, sau cu personajele semanificative din prima copie. ‘Atfel, prin intermediul rolurlorjucate in interior ‘unui cuplu, poate fi descirattentativa de rezolvare in exterior a conflictului interior. Posedarea ,abuziva” a biectulu ubir, motivate principal a atrbuirt incon- stiente de rolur, contribuie la aimpiedica individual Zara (de-contopirea) ce aravea dreptrerutacatstrofa dlespiriri si conctatarea dureroasé ck ne-am ,pierdut” itemediabil tail sau mama. La anumite persoane, doliul cesta nu eniciodatconsumat, aa inc vor punen mi ‘are mijoace de persuasiune extrem de putemice pentru tl aduce pe partner la linia de conduits prescris. La Abiiouires inconstenté de rol 27 nevoie, il va invinui de lipss de loialitate, 1 va culpabiliza, sau ameninfa cu 0 dezavuare emotionalé (hu te mai iu bese, nu mai vreau si te iubesc) sau chiar legal (trebuie sine desparjim, s& divortaim...) Nevoia unei relafi satisficStoare cu obiectul iubit, pare a fi una dintre motivatiile fundamentale ale vietii ‘omului. Am vézut cum in interiorul cuplului se repet& acelasi joc dinamic ca si in familia de origine. Astfel, cand comportamentul unuia dintre parteneri e resimfit «a respingere, abandon sau persecutie, celilalt ii va ges- tiona frustrarea asfel: va interioriza fifa ,iubiti-urala”, cu scopul de a o controla, de a o stépani, de a 0 poseda ‘in lumea psihicd interioara, unde o va refine ca repre- zentare psihologic’ a ,obiectulu’ bun”. ‘Aceasta poate provoca o dualitate sau un conflict in- trapsihic, ce va face dilema oricirei incercéri de a iesi dinte-o relasie simbiotica: 1) Afi insetat dupa contopirea cu cel/cea iubit(s) pen- tru ca acesta si devin’ parte din sine; 2) Ate simti posedat (atasat, cézut in capeand), cu sen- timentul de a-fi fi pierdut personalitatea: ,Niciodata nu sunt eu”; 3) Ate simi obligat s& rupi relat, pentru a-f regis in- fa sau identitatea, iar daca relafia erupts. 4) A te simti pierdut, izolat, solitar,lipsit de valoare, deprimat... Coea ce te inci 88 ei de la capa cAutarea, fi in setat de... et In aceste cupluri, partenerul va fi perceput ca parte din sine. Partenerul va fi tratat atunei dupa felul in care acest aspect al sinelui a fost stimat, valorizat, alintat, iu bit sau, dimpotriva, denigrat, persecutat Exist rscul ca parteneri si se transforme unul pe al- tul in fap ispasitor sist utilizeze proiectia tentativel lor28 Wervestem_ am tdtea sa spun inconstiente astfel incat $81 forteze pe celalalt sf fie aidoma sau s& repudieze obiectele interiorizate divizate. Astfel, idealizarea celuilalt poate deveni o legiturd mai puternicd decat toate mecanismele de aparare a ‘campului conjugal, cind partenerii fs atribuie unul altuia sentimentele urate pe care nu vor sé le recunoasc§ in ei {nsisi, sau fl prefac pe partenerintr-o persoand extrem de bund, lund asupra lor toate aspectele negative Toate aceste tentative inconstiente si active sunt me- nite s& schimbe relatiile intime, pentru ca acestea s8 se conformeze modelelor interiorizat. Aceste explicatii ne ingiduie si infelegem de ce atasamentele le produc anumitor persoane extrem de mult suferina, de ce anumite persoane reusesc in re- latile sociale, dar esueaz in relafiile intime, din cauza incapacitati de a tolera intimitatea, Altele pot cduta compensatii in exterior; pentru menfinerea relatci de iubire,o alt& persoane (terf8) va fi consideratd inamici iar ameninfarea ei va cimentarelatia Aceste procese indeplinese diferite functi indispen- sabile mentineriiechilibrului personal — indiferent de preful ce trebuie platit pentru ,dezechilibrele” relafei {ntime: evitarea anxietati, menfinerea echilibrului psi- hologic, captarea unor vechi obiecte de iubire simbolic refinute, ce sunt reprezentate in celAlalt, diminuandu-se astfel suferinta pricinuita de pierdere sau de moarte. Dact am descris — foarte pe scurt, de altfel — cateva dintre dinamicile elationale ,patologice" in relajia intima, am faicut-o cu scopul de a invita la reflect in acest domeniu, dar si pentru a arta limitele unei ameliorari a comunicérii prin simplul ,efort sau prin bundvoinga * Ceca ee explics n anciite cazui, descumpinires, deznsdej- dea, sufernta de nesuportat aduss de plecare celulalt deoarece ia cu elceen cee bun. olerouresnconstema ce rout 219 partenerilor. Un sistem relational bine ancorat si struc furat in trecut cu greu se poate modifica prin efortul unuia dintre parteneri. Cum fiecare alimenteazA siste- mul prin noi aporturi destinate si-1 menfin& (capacita- tea de creativitate, de inteligen{s imediatd in acest do- meniu e fabuloasd), toate resursele de rezistenta sunt ‘puse in oc la cea mai marunta tentativa de modificare Celalalt este parte a esecului: ,Totdeauna voi fi mai slab decat tine, n-o s& izbutesti nimic, orice-ai face, _Uite cit de slab si neputincios sunt, orice-ai face, n-0 54 pofi schimba lucrurile pentru mine...” Spusele aces- tea au efectul unui imbold, al unei sfidari adresate ce Juilalt, care se va agita pentru a dovedi c& el va putea face” ceva — ,si-l facd fericit’,s8 ,invingd soarta ne- Greapta, ,si+l faca s& se bucure” etc ‘Adesea, cunoasterea sistemului de functionare, huci- ditatea in ce priveste mecanismul in joc nu sunt sufi- ciente pentru a-! modifica. Pentru cel care le traieste, a accepta s& se bucure de ,cdstiguri”, si renunte la ,po- zitia de sus sau de jos”, si-si ,intélneasca teama’, si ningroape”, si infrunte ,vechile suferinfe” e ceva ce pare imposibil sau inutil. Asa cX pastreaza totul, ar sis- ‘emul se mentine. UZURA: deterionre cn urmare a sunei indelungi seit CU UZURA: st restitui mai malt decd ai primi Lite‘a ne invent dorinte comune mai curiind decat si credems ct avem dorinte comune. Prea multe-n urmi-mi duc Esecur i decepti prea multe unm duc (Mi port cu rater celui abi-necat Intreag-a mtricaririciune e pentru mine-mbirbatare Intrunasiatneooia st mi dovedese cron Ce-mi pasii mie pe cine-am zdrobit si zdruncinat Gc pe rusine vreau acuma rizbunare De ce durere n-ag isa, ras chinui $i mas ave la randu-mi dreptl ca fara st mit port La fel ea fara crud de ce n-as fi Ga menghina nd osul din vi 1 face mort Puter-atroce asupra alt de ce n-as dobindi ‘Au nu destul are suri, suspinele nu-msi port? ‘AragonVI @unoasterea celuilalt, schimbarea Alte sckimba nu inseamnt a deveni un altul, cia rimane cel care est... acceptandu-t.Te vreau pe tine, pentru citi mai simplu deci if imbrdtisez omenirea intreaga — de care 5 avea nevoie ca st te inlocuiesc.” Capitolul acesta va fi constituit mai cu seams din in- ‘rebatri, din alternative deschise. Nu ofera niciun fel de refeti, nu sti marturie niciunei reusite. E doar o interpelare, E totusi cam grew st incepi conjugind viata cu A AVEA (am 0 neoast, am un sof) si sd-ncerci soo triesti cu AFI (sunt cw 0 femeie, sunt cu un birba)1 @unoasterea celuilalt sau de la cunoastere la co-nastere ‘Tot ceea ce trebuie ,rdrit”, abandonat. a tot ceea ce trebuie sit renunti pentru a ‘accepta inceputul unei schimbiti Un drum posbil.. dificil, dar posbil. Tot ceea ce eu sti, iar tu nu sti e pentru mine un dar posiil sio arma posibil fat de tine. Tot ceeace tu sti, fr eu mu stiu fi stdrneste setea de tne sie in acelast timp o amenintare. E. Amado-Levy-Valensi Pe cele mai multe ori, cunoasterea — cuvintele sunt, de altfel,sinonime — se bazeaza pe A $TI: -Dcunose deoarece stu o multime de lucruri despre ar Consider ct felul acesta de cunoastere nu constituie decit un prim nivel relational: a intra in relafie presu- pune trecerea la un alt nivel, cela al TRATTULUI, cain cele din urma si ajungi la co-nastere =a te naste impre- ‘uni cu Cnoasterea cella sau dela cunoastre la covnagtere 227 ‘Ceea ce presupune sa te pot redescoperi pe tine, iar tuneori si te descoperi pur si simplu in domenii neex- plorate (afectivitate, sexualitate, agresivitate...) si mai Cu seamé 8 poti imparfi, ,s% comunici, si-fi deschizt inima, s& devi accesibil, siti dezvalui gandurile” prin intermediul schimbului a ceea ce traiesti, a ceea ce sim ‘A ajunge o fiinfS cu dorinje proprii inseamna sii asumi riscul de a-] rani pe celalalt prin enunfarea aces- tor diferite doringe Cred ci ¢ important si fii exigent; coea ce ucide iubirea e s8 vrei si scuzi totul,s8 infelegitotul Cred cd trebuie menfinut un anumit prag de exigen- 1 fatd de partener, casi fat de tine insu. Afirmandu-fiexistenf, ai posbiitatea si nu cazi fn capcana dorinjelor sia exigenfelor — nici ale celuilalt, nici ale tale. Consensul dificil al cuplului? ,Péna unde pot merge fra sil fac pe celalalt si sufere — si acceptéind in ace- lasi timp si-mi fac mie placere?” O prea mare apropiere tmpiedict privirea st cuprindt epartarea, si astfel risc ste rdnesc prin gesturi vita- Ie pentru mine. _ Suntem ca niste navigatori fara busol8,fir% port de origine, pierduti in noaptea sentimentelor,sfisifi zorii intdlnirllor stangace si prea scuste, sfaramafi atunci cénd ne regisim.” Cu cit unul dintre parteneri e mai descumpanit, ne- drept, excesiv intr-o situafie data, cu att e mai impor- tant s8 pastrim contactul, s4 nu ne repliem ori s8-I in- chidem in mutismul lui