You are on page 1of 276
(MINISTERUL EDUCATIEL SU INVATAMINTULUL Prof. dr. ing. IOAN DRAGHICI-coordonator \UREL SULA Sef luer. de. ing. EMIL CHISU. Conf. dr. ing, C-TIN RADULESCU i. PETRE ALEXANDRU. ‘Sef. lucr. dr. ing. GHEORGHE APETRE! Sef lucr, ing. IOAN TANASESCU Set tuer. ing, IOAN. ACHIRILOAIE sist. ing. GHEORGHE MOLDOVEAN Sef luer. ing. MIHAI CIOBOTA Asist. ing. IVAN CISMARU ~ ORaNE Wa ASIN ROBLEME EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA BUCUREST — 1980 Retorent lini prot. dr. doe, FRedactor: ing. IRINA TRIP ‘Termorecactor: TITEL BALAITA Grafica: NICOLAE SIRBU DAN PAYELESCU PRBBAPA Documentele Congresului al XIL-lea al Partidului Comunist Roman au subliniat necesitatea imperioasi oa fara noastrd sd aibé 0 economic ‘moderna, de tnait nivel thine, de mare productiitate gi eficienta, industria constradfilor de masini trebuind sa realizeze produse cu caracteristich tehnioe $i calitative competitive pe plan mondial. Traducerea in viald a avestor importante sarcini necesita tmbundté- firea substanfiald a aetivitifi: de proiectare, in vederea credrit de noi tipuri de magini yi wlilaje de mare productivitate gi ridicdrii earacteristicilor teh nice $i economice ale acestora. Pentru ea 0 masind sa funofioneze ou previsie, sigur gi eoonomic, este necesar oa elementele componente ale acesteva 24 fie proiectate si executate in mod corespunsitor. ‘La proiedtarca wiei masini — proces eu earacter do ansamblu — tre- uie si 'se acorde 0 aienfie deosebitd nu numai fiecdrui organ de magind Gn parte, ci gi interdependentes functionale dintre organele componente ale masini ‘Disciplina Organe de masini — disciplind cw caracter teoretie gi apli- cativ — are sarcina de a contribui to formarea si dezvoltarea inginerului, ca proiectant de magini 31 mecanisme. Caleubul si proiectarea organelor de masini necesitt solufionarea optima w probleme, finind seama de complear- tatea si multitudinea conditittor — impuse organelor de masini — adeaca eantvadictorii.. Trebuie uate in considerare — pe oll posibit — soticitarite reale $i condifiile de exploatare ale masinii respective. Brin presenta culegere de probleme — elaborata de colectivul disciplines Ongane de magini de to Cniversitatea din Brasov — s-a urmarit si se puna la dispocifia: studentilor wn material auciliar pentru a-i ajuta ta tnsusirea temeinios acunoytinfelor predate la cursul de Organe de masini gi wn indrumar pentru resolearea diferietor probleme reale inittnite §n practioa de proieetare 3 expleatare a masinilor si wtilajelor. Cuprinsind — intr-o forma wsor ‘Becesibild — probleme tip rezoleate, de eatoul i proicciare a organelor de magini, culegerea de problome divecfionensé studentut tn resolearea si a altor asemenea probleme practice. Prexenta_culegere de. probleme Aestinatdy én principad, sudentitor ade ta facut en profit mecante — euprincind probleme resovate gi mere Seieate din domeniudoryancior de mapiny ou dstinofie general, ele eto: Feit tn conformitate on grograma andi curaviui Ge Orgene de Uprobata de Ministerul Kibuoafiet pi Tnedjamtntutui, avind wnelo mod Ft completa, smprse de deselates lebnio mendiat, Culegerce de probleme element. ‘nispensabl al moderniivit proce subs de tvatdmie sa permite sudenfion ton tens studi indioidva x Tesolearen'unut numir ware de probleme, dager cuprinstnd toate datle ecesare Pentru a usura activitatea la sominarié gi pentru a veni in sprijinul celor care au de rezoleat probleme de oalont si proiectare « diferilelar organe de magini, se presinta ~ta ficcare eapital, tntr-o forma sueccintd, princi- spalele lemente de ealeul gi proicctare ate acestora. Deowrece vt toate elomontele unui anuonil organ de magind pot fi euprinse intr-un ealeut preois, in tabelele de calsul — ta ficoare eapiiol — sint pre= rentate fi recomandarile constructive, necesare penire provetarca completa @ organi respectiv de maging. Problemele rezoleate—urmind metodica de ealoul anterior recomandati- constitwie un indreptar prefion tn abontarea unor probleme practice si 4m Formarea unor deprindert de proiectare. Problemele nerezoleate largeso conti derabit gama ae euprindere a unor —easuri din practica de proiectare @ organo de masinyputind fi foloste ea tome We control tn defapureren seminariilor de organe de agin. ‘Problemele presentate~ resoleate si nerezoteate — cuprind 0 gam larga do aspeote de proiectare a diferitets organe de maziniy gradul de ow plevitate at problemetor — din acest motio —~ fiind mult diferent. ‘Prezenta cslegere de probleme represintd 0 desvoliare a culegerti de probleme aparutd ta Baitura tehnied, tx 1975, ea termare a faphlii oa 26 aidreseacd, in special, otudentilor de Ia cureurile de ingineri, de ta faculidite profil mecanie. In afard de wn grad mai mare de difteutate, culeqerea de {fala confine fi in 'niimar mull mai mare de probleme, cuprinsind major fatea organetor de magini tnliluite tn practicd. ile proicciare, din diferitle ramuri coonomice. S-a imbogétit, de asemenea, paicta aneaclor cuprinaind tabetele cu date constructive pentru organete de’ magini nesiandardisate, dar fntiinite tm practioa de proiectare. Aceasid culegcre este de un real fol $i specialistilor gi proiectantitor in industria eonsiructoare de masini, problemele fiind tratate ct nigte cazuri reate, din praction de proisctare. Kate deosrbit de wtité proiectantilor droarece ~~ hazata pe consuitarea wnet bogate bibliografis gi a experientet colectivutui de autori ~ eutegorea de probleme foloseste cele mai recente pi actuale metode de eateut si proiectare a organeior de magni. ‘Tinem &4 mulfumin edlduros tovardgului prof. dr. doc. st. ing. Dan Paveleseu, geful catedrei de Organe de masini de ta Institutul potitehnie Bucuresti, pentru obscreafiile competente gi dcosebit de utile, care au condus la tmbundtafires actuated forme a luerdrt "Desigur, eutegorea de probleme mi este echaustivd, tn acest sens orice sugestio de fbunatatire saw de compleare fiind binecenitt gi pentru care Fine sa maulfumim anticipat. rot. dr ing. JOAN DRAGHICK CUPRINS Prete 1, Sophindet ulate (Cont. Ge, Ing, Anre Jota Gheorghe Natdovesn) ‘Nota tooste Felapie sh metodca'e coon Probleme reslvate (1-6) Probleme nereenvste (7-18) prot, deta Joan Dedghict fess Ing. 2, fmbnel sate (Cont, ding. Aurel Iu, cont ng, Constentin D.Teduleen) Notaitfoonte Princip yeah de cate Probleme retvate (431) Probleme neresteate (25) 7 2 hn pn py nee (Contd nut Ja oe ig es sect) eo an eet Nota fooste. Elemente de steal 1 Probleme reanivate Gi 46) +S Probleme nereanvate (3085) ‘Tink 4. Asami! pate (Cl rg Ae Jy rg Toa Aenea ing, Gheorghe Sotdoveas) Notattfolesite Felatite st mnetodiea de cae Probleme resavate 4) Probleme nerecatvate (05 @5) 5. Asami en arr (oo dng. Ean Doth ye er ag, Jen Tse fete Tue. ng, Loan Aeote) Notatitftoste ‘ete gt mete’ de calcul Probleme reaate (07-80) oben nerezivate (8198) © ae Asai pin ene yn (Conf dng. rt Ds, ng Pete Axons ‘Wasi Ing. Gaeorshe Bldoyean) : Notait folate : Relate st metodca de eaten Probleme rezlvate (03-103) Prableme nerexaivate (10-125) “7 Asaonblek prin cane! (Prot. ds. ings Toan Drghie, Coot, dr ing, Aurel Ja set Ing. van Ciena) © Nota foloste ‘Reape metodien de a ‘robe reatvate (124128) 5 Probleme neresoate G28—19H LTT 109 100 aot 109 5. Asamblil pein setagere pe con (Cont, dr. tn. Aurel Ja, cont. de, tng. Petre Alexandru $f asst, tng Chote Moldovan) ss sy Ss Notatit fost : Relatite st metodie de cateuh FORD S Probleme relvate (lista) | | | | Probleme sercrovate (137-180) 2 | | 8, Ascmbiei on beifarh de setagere (Cont, ds ing. Aurel la Last. ing. Gheorghe Srtdoveny a meee otal tote. . ‘ Retaite stmetodics de cateut 2 2 2 ST Probleme resivate (adie) | |S Probleme neresaivte (2-146) |S 10, Asambidt cu ine troneonte (Con, de, Aurel Jaa, cont, dr Ing. Petre Atexandou ‘Tass tng: Gheorghe Moldovean) Notailfooste. . Relates metodtca'é cate LS Probleme ranivate (147180) oe Probleme nerezovate (0152) 7 14, Asamblitproflate (Conf. dr. Ing. Aurel Jala 9 cont. dg. Petre Alexantu) « Notation . iene 2 Relate saecodin ds cate : ieee Probleme rezniate 151.150) a s Probleme nerezolvate (150-157) ¢ : 12, Asumbléeclasice-arurl (Prof dr. Ing. Toon Drghiel, et, Iver, dos ng. Gheondhe “Apetrel sat. tog. Ivan Chnara) ae i Notatitfoteste . o elae 3! metodien de cateai | | | bos Probleme remlvate (158-109) ae aan Probleme neresotvate (170~165) | 1). t betnis 18, Ost st arhort Cont, ding. Constantin D, Riu yg Ir Ing. Youn Achlelonie) Notatlfotoste. os. = Relates melodica ‘de cateal ce Probleme realvate (184-188) poneoe Problewte netezlvate (189-109) ae : 14, Pasus 4 plo (St. tue, dr, og. Fail Chia ia, ing. Tyan Csmaeu) Notatit toast, pees ee : Reape i metodica'dé cael paene Probleme'reanivate (94199) HF Probleme nererotvate (200-203) | | Q 15, Lage en anecare (Pro, de, ing. loan Deg asst ng, Fvan Claman eta ‘ring. Emil Chis) = Notattfooste. a ce Relate st metoden do cateal | Probleme rezolvato (204200) | > a Probleme nerezotvate 210-24) © | 7 6, Rulmeayi et luce. de fag. Bait Chis sf et nen de. dng, Gheorghe Apettl) Nota flosite - 7 = ‘elation eat Probleme rezaivate (215244) : DProbreme nereratvate @5-~285) | | : 110 110 no a 1 us MS a7 a7 us no a 1 1m 12 rad 1B 125 125 a re rr wa 138 ie 185 185 1 me 195 195 33 201 an 29 209 20 2a 2 n eof, d, ig, loam Dates of er. tg. Kil Chia, ete. in ‘alot, stu, ng foun Achinfote san ng. Gheorghe Metvean) Notait toast ‘elatile, recomandaie gt inetodiea de calcul! eee Probleme resale (204-995) s sees Sls Probleme aerewtvateaDe—s15) 2222S : 18, Teams pen eaele (Prot. dr, ng, Youn Dighich,Get.Ier ng, Toon Tnfaesu 6 efter ng foam Aehioat) : oe Nota tte Lecce eee eee dale metodica “de cul fiinnt Probleme revate, (216835) see iene ‘Probleme nerezlvate 224 — 520) Pie eeeoen 19, Moff eatieftne.Vaettoare (Con, dr ng, Aurel Sula yleont dr ng. Petre Alexandre) Nota fotos oe os a Raatite sf meio “de eaieut. 2!) Probleme rezalvate (90—341) : : Probleme nerezavate (22-364) oe 20, Transmit cx of nite (Pro. ng, Zoom Drghi, ge her ing Brat Chigu 6 Settee tng, Mita! Cobata) . Notattfoloste. oe Relate gh medica’ decal paeeae Probleme reovate (955 380) : Probleme nereclvate @20~ 12) page cance 21, Tranamist pri Teng (Cont. dr. Ane Joa slat ng, Gheorghe Moldovenn) - Notas fade. ss oe ie Relatite metodies de cleat | eget oes Probleme reawate (2340) © © eeeaa Probleme ereolvate (415-40) : aa pry oe ee eee gee 5 Anexa 1. Tabele gf dngzame ajutstoare = : Anesa 11, Matera si reistente admiiite . Aneza If, Réspunsurie la problemele nereraivate. : a7 237 a an a6 316 30 a a 337 330 a8 8 m5 36 a2 0 aa a a a 436 459 0s 37 1 IMBINARI NITUITE Tmbindrile prin nituri (nituite) fae parte din categoria asambli- rilor nedemontabile, organul de asamblare fiind nitul, In prezent, ea urmare a dezvoltirif sudurii 41 lipirii ew adezivi, domenitl de folosire a nitnirii s-a restrins considerabil, NOTATH FOLOSITE — pentru nituirea de recistenfal gi resistentd-etangare @ “~ diametral tijei nituluts 4; —diometral giurii de nit (diametru de catenl) ; 8) — grosimes celei mai subjiri table; 4 — grosimes eelisel ; 1 — pasul de dispunere a niturilor ; GH Sen Oy Cy — efortul unitar efectiy gi rezistenta admisibild la stri- vire pentru nit, respectiv pontrn tablele imbinate ; obs cle — cforiul unitar efectiv si, respectiv, rezistenta, admic sibild a tablelor, la tracfiune ; {hte th My —cfortnl uunitar ofectiy gi rezistenta admisibila Ja forfecare pentru nit, respectiv pentru tablele imbinate ~ numai pentru nituirea de revistenta F —forta total, care actioneazi asupra. imbintiii ; F, = forja preluatis de un singur nit; i" —numarul sectiunilor de forfecare = —numirul niturilor din imbinare; — numai pentru nituirea de recistenfd-etangare D — dismetral interior al eazanulnis i, —mumiral niturilor pe un rind al eusiiturii transversale ; in toy — numiral de nituri pe un pas al cusiturii longitudinale, ‘espectiv transversale 5 ‘iq —numaral total al niturilor care constituio eustitura trans- versal; Ky, Kye — reristenta ofectivi, respectiv admisibili Ia alunecare ; m"—ilimarul de rinduri care constituie cusitura transversal nm —numirul seefiuniior de forfeeare ale unut nit din cusiture transversali ; p —presiunea interioard ; Pa—forta pe directia axei cazanului (rezultanta presiunilor) ; (Zin), — numieul total al secfiunilor de forfecare pe un pas al ‘cusiturii longitudinale ; @ —cooficientul de utilizare. RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL ‘Le caleulul elementolor unei imbiairi nituite se admit urmitoarele iopoteze: tonte niturile imbindrii au scelasi diametra, forja exterioar’ repartizindu-se uniform pe nituri*) ; transmiterea partiald.a forjei exterioare prin frecaren dintre piesele imbinate se ia in considerare numni la alegerea Tezistentelor_admisibile; eforturile unitare se repartizeas’, uniform in Feofiunile fanctionale; corpul nitulai nmple complet gaura din, piese ; ineovoierea ce so produce in urma aluneciirii tablelor — in eazul existentel unui joe intre nit gi piesele imbinate—se neglijeans, ‘Helatille gi recomanditile neeesare pentru ealeulul imbindrilor nituite sint prezentate in tabelele 1 si 2 (pentru nituirea de rezistenta gi, respectiv, do rezisten|i-etangare). abeat 1 [Retail sl recomandisite nesesare penirw calla tabintatlor altalte (12, 18,27, 401 | (eres | cateata nit: | — 1s toteae | 4 ain tape AT cay ~ din tabel AIL boc in belt ATE=23 sau forta co ponte ft peeiuath de an nit | 4—¢4-0.2 mm—pentra cee ae [cea | 2a06 men ponte Rai tw ee arti Sto mas ae alata (ablebe im traciane | yg, jt dln tabelul ATs he ste | eae = tntorfecaren mange |e—din taboo) AIT og~ din tabetal ALL—2 5 | % | BS) mam iatatinas | | — 1 strive of = Fh csi, i canal in eave forla extesion se ropartizaan4neuniform, se ealculea28 nil es} mal sovcttt onsite eelotte ntust adopHinduse ideatie cu ale noes, 10 Relate #1 reeomandirle neeesere pentru ealealnitinit de resists Sa | Bet, — din tabeete | caeutn eosaturttongstae |ATI=9. alae |aucey eaettad tablet ig trac: | Pin faba At —| ‘ie [Fora ~~ ealeulal nitulut 1a for- | ‘eae ein GP ealentattasimeenre | ey, #8 | eg TOT 380 “ce | 1 Sia Kae! iegg — din tabelu Mra a3 Catto eustoi trmsver Meio tabi | fect 5 ein Pt ea ny ~ pat (@. mel noe Panes cateutul i alunecare | fgg = fn; alent eeseor I a numirnl neeesar de nituri 2 = F/P,; se dispun niturile ; se verifies seoti- {uiile «libite ale tablelor ls solieitaten de tractiune ; se verifies margintio tablelor Ja forfecare, 8 se ealeulezo nituirea a dows table, din OL 37, suprapuse — eu grosimos ¥=10 mm —care sint soligitale de o forjg # = 8 000 aaN (tig. 1). Rezolvare : Din tabstal AL-1 se alege d ~ 25 797-67 0 ley nituri eu cap metral giuii de nit: dy = 40 ~20 nm, iar din STAS wnirotund, eu diametrul d= 20 min; dia- L mm. (v. tabelul 1). So determin’ forja care poate fi preta- ait de un nit (v. tabelul 1): el nai tt SALT? 19 iba 4 + 7 T J Tat | = 3408 aa, [> stabtinan-se momar nosear do nin: Al = = 0M as citar an 7 3808 Se vertoh tablele In sinivite(v.tabeto 1): = 1210 datom®-< ot, ~ 2800 da om So lege posul nivunit(v. tabelal AE: ta 28 d= 355-01 = 55 mm. Distanfa do la nitur ln mangines table ¢v,tabslul ALA) 15 d= 15 aL = 92 mm. So rite, Ja forfocare, mente tablelor: + 8000 ____¢99 daNjom? ebetat 4 ete de ealeat pentra suduile pin suprapunere [12 19,27, 47] @ 0,74 — eusatord 2 Geant I abe costes | ar L— ae ehsiturt i f F eae $ 2a lyuae < Ma (STAS 76266), ate de eat “Ost tea ta he atralt de eat su O78 CF) Gare dn unt de oly irontalt OREGFO 4s, dar minim 40 en Taetut & Continua) Stent fe 4205 ante 23 atelad ¢ (continuare) 7 | BR | sen ett» tint late de cad FEESL| Sema de aoa tmotet ks | = : on | P | tan, * Oma pH OO | sli | 13 a a 5 a | 3 ls | san a7) —— — | = Rene de xe le de cates penta sedation 7 4k prin punete (12 Tabelut 6 (contineare) 1.25 44mm, etnd # = Sam: d= 156 45mm, lad «> 3mm ‘a h saren a dowd ieee; 4a, ta sudaren a trek plese; Sodued prin puncte Rezolvare : Se calculeari lungimea de calcul a cordonului de sudurii (x. tabelul 3) L= 12s = 12 — 2.08 = 10,4 om, obfinindu-se aria secfiunii cordonului de sudurd : Ay = a1, = 08-104 Forfa eapabilt F, 8 1400 32 em’, Ayeats 882-1120 = 9518 daN, und ae 1120 daN/em?, conform tabelului ATI-6. 15 Si se dimensioneze, din condifia de egal reaistentS, imbinaren Prin sudurs do colt bilaterals dintre sn tirant on gusen. Se ‘cunose : Lijimea tirantului {= 100 mm, grosimea tirantului ¢ = 10 mm, materialnl din care sint confectionate piesele imbinate OL 37, eu ou— = 1400 daNjem*, Rezolvare : Forfa care poate fi preluati de tirant : F = leo = 0-1-1400 4.000 daN. ‘Tamgimea de calcul necesari a unui cordon de suduri (¥. tabelul 4): he pe =p tO = em, DOs 2-0-1 910 unde: ty, = 0,650, = 0,65-1400 = 910 daN/cm? (v. tabelul AII-6). 26 ‘Lungimea total a unni_cordon : 1 ly + 20,79 = 1 2-0,7-1 = 124 om, 6 Si se ealouleze — din condigia de egal reristentS — imbinarea, dintre doud profile J gi un guseu, -obfinutd prin sudurs do colt, bilaterald. (fig, 14), Se cunose : F 25.000 daN, 58 mm, materialul pie- selor imbinate'OL 37, eu 6) 1400 daN jem’ Rerolvare : Aria necesard a seefiunit profilelor : B (eee = 17,9 em’, Fig. 14 ou 1400 aleginda-se profile 7 ot STAS 564-71, cu A= 9,03 om* Tnngimea de calcul a unui corton de suduri (v. tabelul 4) este: fy = = 2000 __ 953 em, BAe DTA O8- M10 65, cue = 0465-1400 = 910 daNfom? (v. tabelul ATT-6), Tunglinea reald% unl cordon de suduri I= by + 2a = 123 + 2-0,7-0,8 ~ 134 om, Raportul la = 13,4/0,7-0,8 = 24 < 50, Iungimea cordonului de suduri respectind recomandirile din STAS 763-66. und 17 O.plsek — ea sectinnes 100 x 10 mm — este sudats de o alts {tet cain figura 15, Imbinarea este eoiitatd doo frit axial r daN. Si se dimensioneze imbinarea, ungimea de suprapunere Tina iy Tam, ine ateratil plallor OL 31 Rerolvare : Lungimea de ealoul a cordoanelor de sudurii (v. tabelul 4): ae OTorare O71 M10 unde : “yy¢= 0,65 34 = 0,85 +1400 = 910 daN/em? (v. tabelul ATE-6). Lungimea’ totals a ‘cordoanelor de suduri — finind seama si de sudura executatt intro deeupare a tablet superioare (v. fig. 15) —este : 42.07 B= 2 +o), de unde 2 = Autos — 2 aT 18 S&,s@, dimensioneze imbinarea prin suduri de colt — dintre o plathand’ si dout profile L ew aripi egale (fig. 16) — cunoseind forja care aefioneazh asupra imbinixii J = 25000 duN yi materialut pieselor OL 37. Rezolvare = Se determin’, — din condijia de rezistenf Ia tracfinne — sectiunea necesar pentru un cornier 25.00 2.4400 8,928 om*, | Fl a Din SPAS 424-71, co alge profil ng To Gv 8, ek eat seta es As e8 ont Se att om. Forjelo care acjionsa in condoante de sudurd determing me 8 Sin condita. aeeearapentra. ev farea"solletn suplietare de Ineovoiers i aces eas, reuleanta frfelor acfioneazs pe diecia axel neutre a profilului (v. gi tabelul 4) . 2 43: 25 000 =17 625 daN; Fy = F = 25000 47 _ 7375 dan, 6 Iamgimile de caleul ale conoanelor de snduri : F, 17 625, BOs ty 2°07 -0,8- 910 = 7375 “0,7 -0,8- 910 Lungimile totale ale cordoanelor : he + 2a = 17,3 +2-0,7-0,8 = 184 em; ly = bye 2a = 7,2 + + 2-0,7-0,8 8,3 om, 19 S# te dimensioneze imbinavea prin suduri de colf bilateral: dintre donk table. Se cunose : momentall ineovoietor din jplanul imbinirit M,= 7500 daN em, titimea tablei superioase 7 = 100 mm, grosimea plicit mai subfiri s 6 mm; materialul tablelor este OL 37. 28 Rezolvare : Indlyimea teiunghiului de sudurd a= 0fe = 07-6 4 mm, Langimea do calcul necesar% a unui eordon de suduri (v. tabelal 4) : ae 7500 O,T9(+ 8)=ay0 0,7 -0,6(10 + 0,6)910 1,85 em, lungimea tofali a unui, confon de sudur’ find 1 = hy + Ba 1,85 42-04 = 2,65 om, 20 8% 2° galeuleze imbinarea prin suduri de eoly bilteralt dintre doud table, Se eunose : forfa axialt care solicita imbinarea P= =1000 daN, momentul Incovoietor care actioneazi in planul imbinitr 3000 aN -cm, grosimea tablelor ¢=-4 mm, Ligimea tablet supe~ (00 min gi materialul tablelor OL, 37. rioare £ Rezolvare Lungimea de caleul a cordonului de suduri (v. tabelul 4): -[ Fe oneah [ 000 Ade OFT aap OA 8000 | —— s_ 2 50m, "0,7 = 0,4(10 + 04) — #10 jar Jungimes totalé a cordonulut de suduri este : 2a 5 +2-0,7-04 © 5,6 om. 2] 84 se vesifico sudurn do colybiftontaltdintee dout table, avind Imngimea de suprapunere f, ~ 120 mm, lijimea tablei-superioare 1100 mm, grosimea mninimi, » —'S mm. Imbinarea este soleitatd de un moment mnovoetor -M, = 86000 dax-cn,_ piso ind exerutate din a7 Rezolvare Forja care solicit un cordon de suduri (¥. tabelul 4) : 86000 12 + 0,8 = 2812 daw. 29 ‘Biortul de forfecare din cordonul de sudur’ : Pasta Ojfs1, 07-089 58 daNlem* <=, 910 daNjem*, unde: 4 2a = 10 ~ 2-0,7-0,8 = 9 em, 22 SK se verifice imbinarea, prin suduri combina (v._tabelal 4) dintre dou‘ platbande solicitate de un moment, incovoietar M,—= = 125000 daN-em. Se cunose : grosimile platbandelor — 10. nim, Tungimea de suprapunere 1,150 mm, lijimea plathandei superioare 1=120 mm. Rezolvare : indljimea cordenului de sudurd : @ = 079 =0,7-10=7 mm, Tangimea de caleul a cordoanelor Iaterale de suduri ly =~ a= 150 —7 = 143 mm, Bfortwl unitar maxim din sudurit = M Ota (l-+9)-4+ 2 ES 6 = 801 daNjom* < =, 910 daNjem*. 23 Sse verifioe imbinarea prin suduré dintre un profil 75 i guseu (fig. 17), materialul profilului si al guseului fiind OL 37. Rezolvare : Tnilyimes cordoanelor de suduri: 4 = 0,73 = 0,7-6=4,2 mm; se adopts a = 4 mm. Pozitia centrului de greutate al sexfiunii : Lia DA = 200 + 15, 04 M5 2. 0,49048 ot ge) — 2 os, G>T oo, + as =F, = 778 ems 30 fa tet ba = 228 + B08 = 9,88 ems ha Ye > Yay Tezultind Yy = Yaex ‘Momentul de inertie, Tes- peotiv modalul de rezistenta al seotiunii cusiturii aw va- lovile: i i= 20)? 2 24 aye? +2a(t— 2ajys + OOO 4 1 +0 = 20n(2—F+ bye) 2 AOE= 2-0 2 4+ 20,4015 — 2-0,4)-2,954 + 6 Ayo,a? ONO (5 + Soe +e Om ae = 2.0, -04(25~ + 42m) =065 ont 7 ‘Yee Ws u hae = 29 — 3 4 04 ~ 2,25 = 15,67 0m; 2 15,67 ‘Bfortul unitar maxim de incovoiere : 2(e+4) s000 (144+) oe = 369 daNjem*, 614 daN jem’, unde : DAs = (b — 2a)a + 2(l Baya = (5 — 2-0/4) 0,4 + 205 — 2-0,4) 0,4 = 13,04 Bfortul unitar echivalent este : ou Vo Fah = Y50F FG = 716 daN jem? < oy, 0 ous = 0,65 cy, = 065-1400 = 910 daNjem® (v. tabelul ATI-6). 2q Imbinarea a dou’ piese este realizatit prin sudura in 7 fk pre- Tucrarea muchiilor (fig. 18). Ce forft F, san J, poate prelua aceastd imbinare, daec& inflfimea cordonutai de su- fe duri este @ = 7 mm, iar materialnl pieselor OL 37. { less Rezolvare + | a) In ipotezs ek imbinarea este inciireatit eu 44 © sarcings F, sadura se calouleari conventional la T3827] orfecare (6. tabelul 5): 1 Fy = 2a, top, 20 — 2a) tape = 2+0,7(20 — —2-0,7)910 = 23696 da, = ) In ipoteza ci imbinarea este solicitatit de forta, ig. 18 Fy sudura se calculeazi 1a forfecare gi incovoire : 20-Bo,r ot | T 4-07%20— 2 - 2339 00N, OF 25 Ambinarea dintre butuoul si discal unet wolf diagate este reali zat prin sudura de eolf bilateruls (lig, 19), Se eumose + dy = = 40000 dant “em, D, imbiniri sudate (Cy 150 mm, a, = 4 mm, Si se verifice rezistenfa 1400 daNjemt) 32 Rezolvare Sudura so verified la solicitarea de torsiune (y, tabelul 5) : M, unde : 910 daN jem’, 9 Sudura se poate verifica, conventio~ nal, si In forfecare : | A 3,14(15 + 0.4)00 134 daNjem? < suet Fin 18 Supe = 0,05 ay = 0465 1400 = 910 daN fem Tn acest cay, 6 recomandi si se execute sudurk intrerupts (v. si figara 19). Si s6 veitce revisten{a imbjni, prin audur do colt din fig. 2 26 So "eunoses P1000, dak Z, 2 100 mm, b= 100 mm, « 20 1mm D100 mm, ey = 1400 Ajo Rezolvare Cordonul de sudurii este golieitat Ia forfecare, ineovoiere gi risucire. Se ealeuleazi, efortul unitar efectiv de forfecare : : — "A, WD tae 4900 _ 59 aaN jem’, =31400-¢ Dh Bfortul unitar efectiv de ineo- voiere este: Fig, 20 PL seem 33 jar elortut unitar efectiv de risueire 4500-10 i (10-42 -1)*—108 l 104) 256 daNjem’ {In final, se determin ofortul uaitar echivalent J = 860 daNjem* < oy ou 910 daNjem 27 (adrul metalic al nei macarate este realizat din profile I 40, imbinate prin sudurii (fig. 21,4). Forjele eare ineares acest cadre fiind Fy = 10? daN gi Fy — 108 daX, sis © rile sudate, stiind cd materialul profilolor si al tablelor este OL, 37, iar indltimen cordoanelor de suduti a == 10 mn, i f q “alt a eee a £ : a ee Mg ae ! fyetasiatin M-8éiCow I \ ° > Rezolvare = foto maine apivind in yonetul venta se vor efcta pentra wide care mltarizeant elementele cadritat acest punet (fig. 21, b). : . 2) Verifcarea sudurior din sejenca BI (ig ). 4 So consider’ oi intreg efortul de ineovoiere este pr svetiune, pentru eare : unt de aeesstis Yous =e = Yo = 18 = 186 = 64,6 om; a ad Te= Lr + Ault +e) 42 sant ~se} | Aye +e 12 + ri 1-78 3 s tuet0 LH1siasye 4 20) 421 4 ee W, = 22 = HN 5513 emt; Yose 64 = 3-10 _ 565 dN} Vs 5813 vert ey We 568 +} 363 a b) Verifioarea suduritor tn secfinnea G —H (fig. 23) ota afc + 8) 2hanfe rts Ba 8 Bea + EA EA, Tg + Bba 0+ 3) 2) ys B8-1P8GL P-L ats 2 ptata(se bet 928 daN/em* ~ ag, = 910 daN em? at (e— fot 7 poa(i0 42

eyn 0: ae = 0165. oy) = 0465 1400 = 910 daNjem# (wv. tabelul ATT-6). In'concluzie,"sudura nu este bine dimensionats. 2.8 SK se dimensionezo radura, prin puncte, dintre dour table (ig. 24). Se eunose: grosimea tablelor # = 4mm, diametral punctului do suduri d= 10 mm, materialul tablelor OL'37. Imbinarea se va calcula din conditia de egal rezisten{a a tablelor gi a sudurii, impunindu- se patru panete de suduri pe un rind. Rezolvare : Distanfa dintre dou puncte de sudura (v. tabelal 5) este: Y5d=510 = 50 mm. Forfa care poate fi preluaté de table, eores- punaitoare distanfei dintre douk puncte de suduri: Ky eq = 5-04 “1400 = 2800 daN. Numirul necesar de rinduri de puncte de suduri : Distanjele de la marginea tablei la punctele de sudur’ extreme (v. tabelul 5) : 3a 1=3 om, 37 Lajimea tablei, pentru cazul a pateu punete de suduri pe un rind : baal 42 3-542 For{a total care poate fi preluaté de imi F = 4P, = 4.2800 = 11200 dan. 21 em. 2g Pe un comicr este sndati, prin puncte, 0 platbandi, folositi J fixarea unui ate de trachiune (fig. 25). Se eunose? P= 75 3 = 6mm, = 15 mm, dy = 5 min, materialul. pieselor se deterinine ; for{a pe eare o poste prelua platbanda si forfa pe care 0 pot prelus punctele de Suduris poate sudura si preia o fort egal cu forfa capabili. a plathandei? Care este efortal ce ajare in siduré eind aceasta este solivitatd de o for{a egal eu fora din are? aN, #=3 mm, imbinate OL 37.'Si Rezolvare + » opoate prelua plathanda este : = 0,3(1,5 — 0,5)1400 = 0 daN, 46.6" 910 — 514 aan. Psy > Py, = 420 daX, deci sudura poat for(i mai mare comparatiy cu plathanda, Efortul unitar din suduri, datorat forjel din are (w. tabelut 5) i ed prelua 13 daNJem? < sy, CUS yrs = 0469+ oy, = 0,05 1400 = 910 daNJem? (v. tabelul ATL-6). 30 $4 a8 verifice grinds tip choson iig. 26), confeetionati, din table de ofel OF 37, sudaiit prin punete $1 sa x6 dimensioneze imbinaveay pentru dimensiunile si sarei out Variante de realizare a seefiuni ile indicate in figura 26. Se vor analiza fig. 27,0 gi) Rezolvare : Vaarianta I (wv. fig. 27, 0). Momentul de inerfie gi modulal do rezia tenja al seotinnit B- s) Ut = 94 —25 am _wanuy_, (19 7*) f -%— at) Ts 38 408 1540 ae = 9424 cms Wey = Je oe MPA 71,2 om HO 2 3 Fss000 dav ea fp sy Fig, 28 Fig. 7 Bfortul unitar maxim. din grinds: Mas. 408200 WW, Ae = 806 daN/em? < 24, = 1400 daNjem*, Dinmetrul punetelor de sduri (v. tabelul 3) 12-2 $4 = 6 mun se adopts d = 7 mm. d= 1,27 +4 mm Forte care poate fi preduati de etre un punet de sudurit TP egy = SLOT 19 = 350 dal, + 1 a maxim dintre punctele de sud Pils 208424 __ 4.95 om = 20mm, 2Draoe cree 55 8,8 39 Tax = Ty = 5584 aN 5 s =p Vorianta IZ (v. tig. 27,0). Momentul do inerfie si modutul de rexis- tepfS al seepiunit 12 Blortul unitar maxim din grinds: Muse _ 408200 We 330 Diametrul punetelor de sudurit: G12 44 mm =1,2-34457 1400 daN jam’, 8 tun; so adopts d= 8 mm. Forfa caro poate fi preluats de citre un punct de suduri : Distanja maximé dintre punctole de suduri Ful 457-64 =1,31 em = 13 mm, 84 da 3] 88 2¢ verifice cusiturile unui rezervor de acr (fig. 28), dack dia- metrul rezervorului este D = 75 cm gi presiumea din Tenervor P = 80 daNjem®; rezisten{a admisibili a matetialalui de baz on: 1600 daN/em? gig = 0,9 40 Rezolvare : Grosimea tablei din care se confecfioneazis rerervorul : 2D. 80-75 “Beye 2-1600+0,95 Bfortul unitar efectiv in cusitura * & 2em, dongitadina cf nae ' . Seon Se pote acdite Bact (Sain Sa > Se imajortated ast cenifind 6 Spot 50 contact Per) Deformatile diametrate ole | Pontr eliametra 2P et 108 (a. ae ait Pentru diane 106 fam. ora mecmird de presare, res) foro ontario fonupresiane) defo interiorad stherelal < ome —— faasjemt) oh fort nitrox (de thacllone de a tere bate rovoace defeetiant — ta funectionarea anscablal i din Pas 51 54, SK se calouleze asamblares presatt dintre pila si eormnl ri rie cu gurub (fig. 44). Se cunose: momentiit din eupla elicaidala surab-piulit My = 3000 daN “em ; dy = 102 mm j= 72 mj d—=52 nun = 60 mum; materialul din care este executat corpal Fe 20, ew oy 000 daN fem; materialul din care iia BeAl 9, ex p05, Presa ecu Ta ‘reer, Lemperatara de exploafare find identies eu temperatura des montare. Rezolvare : Se caleuleaz’ presiunea de contact necesart (v. tabelul 7) 2M, 28000 = 123 dan Se caleuleaz’ stringerea necesari (y, tabelul 8): Ke 3 8 = pa( Hey B) ros 198-7,2( 25 (Ee saa( 38 vunde : ed Se caleuleaz’ stringerea necesani eo-cotats (v. tabelul 8) Sar 8 $8 = 46 $24 = 70 pin unde : 84% 1,2(aqae + Bomar) = 1,2(10 +10) = 24 wm. Considerind e& supratefele pieselor so realizeaz’ printro strunjite de finisare, remulté (v. tabehtl AT-A): Rywar = Roger = 10 pm; corectia 0, corectia Sy neglijindu-se. In funchie de stringeres coreetatis Sug in ajustaj*) 16/t5, rezultind tolerantele penta alezaj : 236 8103-68); penta arbore : @72;23H (STAS 8102-68). entra reallzarea asumblislor prsate se reams junto eu stinger mat: H6/s0) Hj ; Fis, Shutaje stringer fonrte mar: HoH), = Shtstaje om atringer extrom Ge inarl H/09| ue: Ha 52 Stringerea masitn’ gf minima a ajustajului ales Sar = gue ~ Ay qia)hO# = (7,2088 — 7,2)10 Sain = (dainty — ayo) stringerea modie fiind (72075 — 7,2019)108 = S450 _ to ym > Soe = 70 wm, 2 aoa des 5 239 datjem*; ye 2 2000 102 = 1:2 son danjem® : oat 41 stringerile critice corectate : ges ? 24 x 113 am; bat 212 am, condifia Syox < Sena find indoplinit. ‘Se calttleazis deformatiile elastice ale pleselor asamblat 10 = 2128 a z 7 305-10 “aot = 26,5 ams a fa 102 fe 108 128, . B 102 408 = 20 ym, : Sau — 8. Pea = pt aS a(—*-4 Loe Ga} 128 da fem 53 Se calenleazi forfa, necesard de presare Py = Uy 2d 1 Pigs = 0,0 ‘y. tabelul AT-3) 5 BM 72-6-19 = 1823. daN (yu, = 0,07 — Pat = 1000 dacxjem?; aap 102% +721 oa? — 7,2 = 2000 daNjem*). 55 Ce moment de torsime poate preluy asamblatea presatt ciliadsi ed, eu d = 100 mm gi 7 80 mm? Se cunose : j= 008 gi pre- siunea de contact efeotiva: p ~ 60 da} ‘382 daN/em* 56 140, asamblare presats, la rece, a rezultat o stringer nevesart N= 41,2 um. In cazul ih care calitaten suprafetelor in contact este 3,2 (strunjire find eu metal dur), care dintre ajastajele ® 70. H3ifs, © 70 M8)j7, © 70 H7jr6 poate fi folosit pentru realizarea asamblirii? 57 © wsamblare, presuts este realizai cw un ajustal @ 80 HSis7. Be cunose : dy = 110 mm; mate-ialul arborelui pln OL 50; ma- terialal manyonului BaD; Regse = Ryaar = 3,2 am. SA se calculoze ‘momentul de forsiune maxim — care poate fi transtnis de asambla corespunzitor unitifit de lungime, Se consider’ 1 — 0,01. 58 0 asamblare presati, cu diametrtl nominat d—520 mo gi langimea J 400 min, trebuie s& funefioneze in dow regimari : in primul cae transinite un moment de torsiune 3, — 2700000 daN em, iat it al doilea —un moment de torsiune M,, — 2249000 daN-em gio fort axial: F,— 70000 daN. Care regim trebitie luat ia considerare in ealenl Si care este presiunea ce trebuuie realizach la montaj, dacd yw — 0,107 59 St se calculeze asamblarea presatt dintre un arbore gi un Tevior (fig. 45); se va alege un ajustaj standardizat. So eunose : If, — = 9000 da -em'; d= 80 inn 150 mm; /=100 min; materialul arbo- relui OF 50, iar al levierulut OT'50; = 0,08; R, =6 po Ree *) Degarece materiale frase ma Het de conser, pentre can eeu sa est suing crea Ta cove intervie Tupetca mst purine erate 54 60 8%, %¢ caleuleze asamblarea presat, dintre doul tuba ex peru grosi, solicitatd de o for{d axiald (fiz. 46). Se cunose : forga axialit BF, = 1000 da jd — 100 ram; dy = 60 mms dy = 150 mn; 1 = 120 mm; iaterialul tuburilor este OL 87; b= 0,003 Me gqr= Rogar 32 pt 6 S825 determine eforturle unitare maxime, are apar ints butue din fonta, presat pe un arbore plin ~ din ofel — eunos- cindwse: diametrul alezajalai butucutai @ 150° mm, diame chorelui ® 190548 mm ; dy — 300 mm; By= 18-108 daNjem* 1108 daNjem!; Ryg,—10 yin, pentru ambele piese asamblate compare cymas Cl 6 Al fontel ‘al 62 Stringerea realizalé de un ajusta} pres dup ee sa sedaut corecfia datoratt dstrugerit nerogulritiide muprafeyelor de eon tact ,, este S = Wd [um|*); practic, aceasta stringere se poate obtine prin sortare, Cunoseind efortul de torsiane din arbore x, — 300 daNjem*, Aivse determine coeficientul de siguran{s eu care se transmite momentul de torsiune prin frecare. Digmetrul exterior al butueului d.— 1,6 d, Iingimea asamblivit | = 1,25 d, y= 0,12, “1 10® daN jem’ 63 Us store une transmis, este rest 0 rath dingt (ig. A) Be cuoses d= 45 my dy 5 ty —00 tay Reyes = 3 ange 32 my f= O40) 9s = HONS fest (OLR “ID), “oe 08 "da jem! a6 Cioy Se vor deterfiina etengerea minima Sor af mult Byyy corepanattonse athe Taft ao MGA presumea de. contact, Coteapunadtoare striae mining, Pas ei panes edly pj eorturle mani ait pe eo punctate sft ned » ajutijail ale ee one de" presare necesrh. Fy, cores toare presunit medi; momesiul do torsiine eapabil af transmis de amblare Myer corexpunsitor stinger medi (2 6) PPentro asamblarea une eoroane diagate ~ executati, din ofl 64 Fiat a hutucul respect execulat din fonts — se Tolseyte 000 dave dS mn, presarea In rece (fig. 48). Se cunose : My 36 nem 55 SS Beers eer 9 Sam an See eee S| vps] tate (Sor < Smin) Gi stringerile critice corectate (Semis > Squas) i temperatura la eare ar trebui inedl- eee © pinghio din brons este pre- i Sati pe tm arbore. din. ofel =e ZA (ig) Semone B= HO dak am ol FE “0%, = 190 mm, = 30mm, 0 30 my Ry 6.3 amy re, —2400 daN fom’, oo 1700 daWfom', y= 0,05. 'Sk" so calonleze: momentul de torsiune la ftbore stringerea minima si maxim pontra’ajustajal H6,t5. fechivalente tn stringer corectate) ;.sttingerea asim’ st minima, obfinute. dupa feiideren " corectiei” Sj presinnea orespunaitoare™ stringer! maxitne Cfovtutile unitare maxime, corespunritoare stringerii maxime ; este posi- bik “apaifia acestor efortuni? Sa se verifies dack toleranfele alese\sint bune (M5 Mf, — eonsiderindu-se, in acest calcul, presiunea medie) ; i raise alengi toloran ele corespunalioae Seas ore cr montajulat fa temperatara calcul )"Aeedte stringer! sit ech “10° gto} a, ems pentra a compensa rcees plese tn Uinpud adangs 50°C. se tet PF 0-4 Cd, em 56 5 ASAMBLARI PRIN SURUBURI NOTATII FOLOSITE Ay Ay Hy hy Tags the — vocivienti d aria secfiunii transversale a gurubulul, respectiv aria sectinnit transversale a pieselor (care particips la prelusrea sarcinii); iguranti ieiontul de sigurants la flambaj; rigiditatea gurubului, respectiv a piesolor strinse ; rigiditatea ' spirelor’ filetnlul —piulifei, respectiv a eapulut surubului Giamettele exterior, mediu gi interior ale filetului; iamnetrul tijei netiletate ; diametrul mediu, respe de contact dintre pial capul jurubului gf eupas modulut do elasticitate ‘al gurubuly pieselor strinse ; forta de prestringere intial, respeetiv. remanentit; grosimea spirei pe diametral’ dj; inaltimes capului gurubului ; indljimea activa a filetulul ; nunuiral suprafetelor de frecare ; Tungimea activ (de lucru) a surubului, respectiv Jungimea de flambaj momentul do ris cupla elicoidalt ; ‘momentul de frecare din enpti sau din eapul gurubulul s v raza medie a suprafetei i plesele strinse san dintre piulitet si al sau momentul de frecare din - numirul suprafefelor de forfveare, respectiv numirul suruburifor din asamblare ; ppasul filetulwi presiunen admisibiki, pentru guruburile de mizcare, respectiv. pentru suruburile de la maginile-unelte | numirul de spire al piulijet; tunghinl filetulu, respeetiv unghiul medin de ineli hare a spirei; coeficientul de siguran{i Ia alunecaren reciproci a tablelor, respeetiv cocticientul efectiv de concen- rare; aT Suruburi de fivore. Asambtirile prin gurubu se ealeulearis in fanetie de modul de actiona surubului, relatiile yi recom otite sf reeomandisite necessne_ ponte este goyubas factorul dimensional, vespectiv coeficientul de call tate a suprafete coeficientul de frecare coeficientual de zveltelf, respeetiv coeficientul evitie; feoeficientul de righlitate al asamblinii 5 foefieientul de siguant ln prestringere ; nmplitudines, respeetiv eforlul unitar media al ciclului variabil de solieitare; reristenta admisibli Ia solieitarea de strivires Timita de proportionalitate a materialalui ; efortul unitar de prestringere 5 rezistenfa, Ia rupere, respeetiv Timita de eurgere a materialului; efortul wnitar de tiaefiune, respeetiv rezisten{a adit sibili rezistenta admisibilt I solicitarea de forfecares tunghiul de frecare, respectiv unghiulde frecare redus. RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL solicitate static — fe a sareinii fh raport et axa wandiiile nevesare filnd prezentate in tabetele abated 9 fata aia tna sa al deel mel sproplat, Ime (Pentr ofe | = 0.0 | enn" a fi ie = ste ta Thandie wie de spire; (Fe =(0.75-.-0.85) “ferta iosemnata_ tee (ears safe de At revistes Ua pinta ‘enten fete ea | fog sta atta | Surabari montste et Drestringre, nesolctate de oat | "kus etal At sat, alee consrvete’ daaete Strubornor venir se 1 04-0 6)045 Dente ota a Foe (bs Omg 2 penir ofan ean Moment neesar_pentra | |e My = Aba t My = Fy iy: Dy Add | +t. a | > | ete = a i unde = (12...209 4 4, $3 oat in comsderoe i soleiarensuplimentard de ravicte care opie Is wate}, | ohy'Se folosers, de exempl, Ins sanmblaren caroseor reduclordor, eapacser rcipen- | {ited oars prea, tr xarea pompet de uel deeartera motors ew arene teri ie | iar Reutiede aot | i | serait aaitate cu jo : Aaa | Out .i5 — supotete fi ors supratefe ne ‘reiverat afte pelels de betant, ~ Gin tabelul ALL 8 ‘as tabelel AL. 9) Sa oat conserves slklaren supnentard de nie care ape manta 59 ebeta 19 (cont | Udy ~ sata static igtaatea Srubub ex cap hosagonal 3b sug pezonte *) (ba odes src | serubutit | wuboet tinal Gs bas eB > vate Hd 0) |) suruburt montate 4a joe “piste sectione const ecttnne varia | Metadiea do eatout a guruburilor wontate eu prestringere initial — Se Sian MH Pee asupra cirora actioneza si fora de exploatare F — este redata in | tabelul “11. Asumblasite prin. gurnburi solcitate de sarcinivariabile se by mionteaza oa prestiingene inigiala, caleulul neestora efectuindi-se dup’ | retodiea indicat in tabelul 11 | Suruburé de mizenre. Relatile si motodica de ealent a guruburilor de — rigeire sintprezentate in. tabelUl 12 Tite ser robs 1 sie: Beaten sf revomandin are — nao am nage Be penis f= 0.20 0... ? [Namitel de_gorubori | Jn foneite de constructs plesel 9 de postage de mentare Forla cate astioneani | Se stablete fora supra incl grab, otetat sere erlonra care aetioncavi asupra veel wal lane Diametro interior a segind-se ty preaabit nate melt ge seoptr gh eataeter EUS + fo uatamenta tre nee) ' Anh egb pirnie **) “amblunl pros le teat te preierare : : eas = 0.6 oui ee ¥ taba ALL bya Ape US + inte Se alege, cin STAS, fetal standardizat. a *) Asupma acestorsurubuti actioned so fn} de exploatore J; se intinese In axon 4a chigaseie motoareler cu ardere interna, la capacele reeiplentlar| | fnduetsor ct presine nal fn caus care Surabutie se ste sy soreln ay rasta 60 6 Tabelai 11 contiovare) : Tabetat 12 etodien sf revo Smahure aparateor de-idieat arta de prestringere 2, A 1,80. sarcint constant 6) tact "arabe In tumctie de condltite tape st de diceia forte se | lege tpl (pri) theta ‘ipur tetats =02...05, Yalta Inferoars recomandinds-se et hy eee ae Se stabiteste namirul de inceputurl — nul, dou sa sevens faa imal mite dup toot trsuatiis a Diniwetsa interive a) SFigtmt Paton SOA. OO )0qA 4, penta ole aate ee ft. peatew etur carbon. cai a> [RSS on Forta de pete 1 = ii = O10. 800 aN em, penta de> 99 sm, ‘ Pentru asuraree etansliil este necesar: Se atandavaieand fetal ave ca ar grass ey HW tabla ME 7 Feria toad pe | FS> Pant Phen = (029. DIE | oo | | | | | [nm Fe —___| : c | ot wate ae 1 A moat nama ck s trainee ; = ee Se verti gibi = . = Shc epi, oe { Stementat ate | Ame n= Fes | Hiro core aie cel | | 4 Ma = PE teed be: Mua My Mies svat ; | cesta ce |e emi —— up wc | Mic = 1 RP ‘Se efectneard wn calel de slailtats Wamiajy iv aval | snc ty 10-3 In feefie de hod de rexenine a eapetelor gual et AT | Se caleeasa | fat limita’de eangere |e = 185-28; ga | | sotae ain se comp vate ite tabla) ATA naiyimen piuliel, m_ | In generat, conform STAS :m — O48 4. | | | | | Se eniererton | Ni aaa pcr sear a pier execute an ma | 4 r mt, al cu Teen rete at eae tues, | aati PEs 1B (et | | \ i | | | Sauer « | eee Meta og og ay hw | eee | ‘ey al clue aa | ¥F | Said ee ee | 2 i rere ee Duo 2 46 dette Em 8.083 | | Saar webu Gace Soke ATS pats es! os ea | Shoseat ee 3) = 3390 — in pentea Ol. 3h | +8) Ge ma eeevent count in praetet—M constitu varlatn fore esteriare | dupa on ele pater | 6 | La surubuwrile cricurilor sav aparatelor de ridieat este necesar respec abet 32 (contnuate) tarea conditiei de autofrinare (f,-<9') la suruburile mecanismelor de trans. = mitere @ migedrii find importanta obfinerea unui randament bun. Ta guruburile eonduektoare, de la masinile-unelte, se foloseste — in majoritatea camurilor — filetul trapezoidal ; pentru guruburile de precizie 1 se tecomands intrebninfaren filetului pirat. oe In ceea co priveste alegerea tipului de filet se pot da umitoarele nti — aint recomandiiri : in eazul unor forlo de valoare medie side ditectie constanti: Se eri spire fetta se poate folosi filetul pitrat, eare are gi un randament mare ; daei valoarea fortel este mare, iar ditectia acesteia este variabili, se recomandi intre- Naimarut de spite, = | (ee Duthjatea filetulal trapevoidal, care. are, insi, un rondament. mat mic edits dy : a .5°y,—eomparativ eu filetul piitrat ; filetul ferdstriu se intrebuin- ‘i 8 0.85 p — tlt trapeuaida; b= OS py — Set patra teazi in’ canl unor forle maxi, de directie constantd, avind acelagi ran: S03) 8 dament ea filetul pAtrat. Tnatimea pattet,o — 67 $i, determine foria—ta cheia fis normal’ — necesardpentr Se deleinnd esate elemente constructive tn functle de tpl teconsnnlat sa stringerea suruburitor M10, de la eareasa unui reductor,, forja aparstolut de rae. axiaki_necesari pe surub_fiind #,— 200 daN. Lungimea cheii este Lhd, iar coeficientii de freeare w= OL st vy — 016. | 2 Sorubul condusStor d> In masinle-unelte an “ : - Rezolvare : Sorina P| Se ealeteazd cau metodo Floste Ia eal mag ailgranelte sau tte tiesto, Se determin momentul total de stringere care trebuie invins de ~ forta aplieats la cheie. My (v. tabelul 8) Prasul gh umieul de Se determin’ im considernte cinematice, In masion — | | ned wheat epee — 3a = P| Sat + #0 Ba] 20f oar 046-0.7] Digonetrat media at caleuleazt die considerente de wears ‘esa zs 38.2 daN- om; ppt a0 te ent in acenstit relafie, sau introdus urmitoarelo valor alese din SAS sam ) Fa Uae m caleulate: dy = 0,9 0m} tg Gy = P= 9 9,053, deci fa tno Zn oaas ad, 314-08 ema =. tai t= 8 | = are 10" = 037 | Di TAS —in fonele de dy cleat — se seg . Chee terete pote et Syiigaes retort | ag = ofig F Oe < eure Mf cx ta suruburite dete | Oservati: Veiearen eit eblgaoris t cara surat piterie soliate’ forte de. trscione. (compres) 1 Inomente de ise a : | | Wevitearea ta fambad ep 382 54 2,64 daN. va Iara In care i> (5-10) ya fo ea Ln gar Se Fecomanas [3] y= MBean, pentru guruburile vecicale; 68 Sistemal do antrenare al pinzei unui ferdstriu eireutar—eut din- 6 St pentea sorte rtzontal, metrul exterior D=000 mm — este indicat in fig. 50. Se eunose 6 Si. gente sacure de sil de frees, forja de taiere neeesari P= 32 daN, coeficientul de frecare dintre diseuri 4 -0,"5, diametral mediu al suprafetelor de frecare Dj = 133 mm; 4 =1,6,'SK se dimensioneze capul filetat al axulai, ‘Ovservatie: Geeale eemante se doterming Ia fel ea la garuburileaparatelr de ric, aw 65 64 Rezolvare ‘Din momentul de torsiune Af, ~ care netioneaad asupra feristrinlai ih determing forja de ireeare Fy ‘eare sefioneazi pe supratafa dintre cele {In funetie de aveastdforf de freeare, se stahileste forja de prestringere a capului filetat diametrul acestuia caleulindu:se — din eondifia, de rezistenfi la intindere—en velagia (¥. tabelul 4 - [REE sau — |= 55-015 3,10- 009 1S eM Dy tty, Atoptindu-se oy = aye = 30/3 = 10 daN/mmm? (OLC a5, SPAS 880-66), conform tabeluiul ALLS. In concluzie, este necesard filetaren caput eu M20, 69 Si se determine in care tpoter’ de asamblare — guruburi_mon- fate cu joc sam suruburi pasuite—se abjine eel mai mie diametra al suruburilor We fixare a celor dous semicuplaje, ale unui cuplaj ca Hansé (lig. 51). Se cunose: diametral de dispunere’ al suruburilor Dyy 602 = 046 04 Rezolvare : D,25 oat w= OgL8, In ipoteza montarit eu joc a guru Durilor, acestex trebuie prestrinse ew forta. 7 (©. tabetul 10): y_ E (v. tabelal 10) an unde: Diametrul necesar al yuruburilor se determin& din condifia de rezis IB, tenga ta trnetiune o, = $18 <4, (6, tabelul 9), obinindu-se S-L3pM, @ =H, DOG ce 56 1 ipoteza surubuitor pavuitet apare o solctare de fortcane — in plan te Boataie al eelor dua flange eortnl tnitar de forfecare, din port thea nefetatn. guraburlo, find : si, PM, ee an, Dy do unde Inlocuind g = 0,18 9 8-13 6M 1; Dy O25 og eet : dy = 212 dy : ‘eels Sueluriencel mai mic Giametra se obfine in eazul gurwiuilor pisaite Si so predimensionene suruburile de fixare ale unui eapac de 70 sereevok (ig. 52) sind ch neesten sing mutate cu prestrnger Se cunose : presiunea din rezervor p = 5 daNjem® si diametrul rezeryo- rului_D— 200 mm, Se adopt nuingrul de suruburi = my — 5. Rezolvare ‘Se determing forta de exploatare care ae(ioneazi asupra unui gurub Py Lt dan. Se ealewleazii — conform tabelului 11 — fora Py, tinind seama si de condifia de cetangeitate : Py = ERA x) = 1,25-314(1—0,2) = B14 dan, ig, 52 adoptindu-se & = 1,25 (sareini constante) giz = 0,2. In acest caz, forta total care actioneazd asapra surubulut va fiz Poo Py +22, = 314 + 02-314 = 377 da’ 2 rae foe 67 Se predimensioneazi guruburile : 6 em, adgptind prelinjnar matesiatul pentru garub ain grapa 46, ca = 3000 da emt (ay = 046-m5q = O45 HOD — 1800 GaN omy OTE se aloge flat MS cia, —"Oa0H" en. In final se verified condifin Fy Gy Forfa maxim din gurubul 7 pentra Py) 14140 daN jem? (negli Sa4° 188" 440 = 2153 daN, jar brajul o va fh File’ + 3,5) 1005, B-100 — P35 _ 450-100 — 2158-3 . in 2170 17,10 en Pentru evitarea suprasolieitirii i menfinerea brafului a= 13,5. em, adiek un filet M18, 8! "AS 10-74. 72, Sistem de etonsare, din fig. 51 trebule precompriina eu 0 fot F 3000 daN. Aceasti forjii se realizeazi prin intermediul a Gout, prezoane M16 (material grupa 4.6, eu cy = 2400 daNjem* ¥. tabelul AILS). Si se determine : momentul necesar de stringere 2 pili felor; efortul unitar redus care solicit prezoanele ; eoefieientul de sigu: ran{a al jel filetate in raport eu limita de eurgere. Rezolvare Din STAS 510-74 se aleg clementele jstice petra filetul M16: d= 6 em; dy = 1,3835 em; dy = TAT ems podem: hy =O, d= 112 em. Momentul hecesar pentru stringeres fei (v. tabelul 9) Miu = Fal Eten + 9) + Fa] =1500(0,735 0.2175 + 0,19-1,12) 92 daN -em, unde t6 Ga = pind, = 00433, rezultind By = 2°30"; telPy + 9") =O2175 5 69 41500 oy = AE A100 1003 aujen*; 5 = nd} 3,14- 1,387 cole a 02a} = 456 daNjem’, amnde a : ai Ma = Bos t8l ba +9") = 1500 a 02175 = 240 daN-em. Se objine efortul unitar redus : ona = VRB = VIO FE Ta Se determin’ eoetici FF = 1278 daNjemt, ful de sigurants 11d a0 vy, tabelut ALS} Rezolvare : Se caleuleazit diam ctrul tijet filetate : 4-/S=- 300 _ 9,91 em, 3000 unde: oy: 0 600 da tabelul AI-5 yi AILS). Seadoptii, conformSTAS. 2113-75, un “filet trapea: dal eu? 4, = 10,5 mm, a= d=Umm gi p Momental de freeare din cupla elicoidalt (filet) 200 25 igure’ + e279 8 daN- em, unde: be i =aretg 22"; By 4°22"; gh = rds 8 5d 12,5 : a oo are tgy _ave tg Od a co oon con 5 Efortul unitar redus : tog =V FFAG = VORP TAGE = 465 da jen 35,8 O20) 024,058 oa sm, conform tabelolut ATT Inatyimen piutite 7 92 mm. Rezolvare = Forta de prestringere a. unui si rub este: 21000 G00 daN, Pus Py ri iar forta total care actionenzit asupra gurubului (v. tabelul 11): Fy = Ba + xB; = 6000 + 0,412 6000 = 8170 daN, unde : =0,6-6100 =3840 3304 daNJem?s oi ‘Momentul de frecare din filet este: 407 daN- em, 4, a = Fo tel ba tel iar eforturile unitare corespanziitoare Ma 407 sgq da . aN 407 0,20) 02-1,187 11a PF SAGE = 4000 danjem’, + 8th = S745" 3- TAS — 4507 daNjem*, 3 se determin’ coeficientul de sigurangé lu deformatii plastice = 9000 ~as07 = 35 1,99. Se ealculeazd componentele eielulci variabil de soticitare : BABA agg HON. : 2 31d-List em? aN oe 80 4 246 = S126 OT i 3150-4 jue tae S30 daNjem*. Se caleuleaz coeficientul de sigurangis la oboseals (vy. tabelul AT-6) Lor 36 sia8 08-09 4500 10000 unde: «, = 10000 daNjem?; o.4 = 4500 daNjem?; 2, = 4,045 © = 085 y= 918,80) 5 Con = 15: Rezolvare Fora care acfioneszi asupra suru buriior”. ll 08 = Paar hs vg Ske 4 1630 daN, jar forja pe un surub 1630/6 272 da, ig. 88 ha ora de prestringere necesari (v. tabelal 11) : (1 — 7) = 8-272(1 — 0,25) = 610 da. 7s Se determina forfa de prestringere remanentit (v. tabelul 11) Pi = Py — Fy — x) = 610 — 27201 — 0,25) = 406 dan, pentru asigurarea, etangeitipii find necesar ea : By > Phase = (0,25...0,50) Fy = 68...136 daN. Forfa totali: care actioneazk asupra unui sarub este : Bea Bot ay cu aceasta dimensionindu-xe suruburil 770m, : 0,6 cog = 0,6 2400 = 1440 daNjem®; se alege un filet M10; 50-74, ou = 0.8976 em 5 dy = 0,9026 em; p — 0,15 em, Se verified conditia #y < Fim Efortul unitar de traetiune are valdarea, P,_AP, 4-678 4a rdf 3,140,887 1282 daN fem’, iar efortul unitar de risueire Ma 48 02 af ~0,2- 0,859 419 daN jem unde: 3, PB telat 9')= 48 daN em; fa=3"; jab’; 9 =o Ca efortul unitar redus Sng = VOR + Be} = VIRB FFAS — 1429 daNjem’, se determin coeficientul de siguranii Ia deformatii plastice 2400 = 1,152 = 1,15 780 _ 4,95, 1429 In finetie de componentele ciel de solieitare Fy 025 979 2 Aq 2 314-08 02,5 = 1189,8 daN jem, Geto s 610-4 127 daNjemt, se ealeulears eoeticientul Undo: Gye a de siguran{& Ta oboseals (€. tabelal AT-6) + 1 oe 8, 88 a, 0,8-0,0 1750” 4000 daN jem; 2, = 4000 dat 20,9) 0 = 108 TT Si se determine rigiditnten sumibului si a pieselor strings ain figura 59, surabul, piulija, yaibs gi piesele strinse fiind din ofel, jor garnitura din ouprn, Rezolvare = Dugas acid yurbulai ee denna! 82g 6 abel Rigiditatea. gurubnlui (w. tabelul 11): os 3 oF + = 2,58-10* daNjem. Rigiditatea pieselor strinse (Vv. ta- Del 11) ig, 59 03 = 2,004-10° dN jem, 78 unde : 7 Bld @q=4 a9 + I= US + hatey = 9,132 em’ (ns 5 095}8 — 1,84) 1] 0,860 om? Sat SA G9 + 400,57 — 1,55] - US + ye te? — = 10,613 em?; ') = 1,50 em), TQ 8% se determine rigiditaten surubului si a pieselor strinse din figura 60, Surwbul, piulita, gaiba gi piesele strinse sint exevutate ain ofeh ar gamnitura — fin euprn. Care este coefieientul de rigiditate y al asimbhiil Rezolvare : Pentru filetul M24, se ian = 8mm, de unde: 20-4 42045 49 a 2 2 <6(y. tabelal 11). in STAS 510-74; d, = 2,075 mm; p Rigiditatea surubulai va fi in acest coz (v. tabelul 11): 0,9 = 1,288 10 daNjem, a (penta 2 =8); 08 Pp 0.15 “Ij, Ayy~ aria secttoni! (rsversae @ gortur 1 prctoaren atrial esteriont), espeliy& salbel (care portisipa 7 Rigiditatea pieselor strinse (v. tabelul 11) : 4, be Bae ania ses eee Daciwe-to,as Bao 1088 3308 dajem, 08 110845 45 em’, éonsiderindu-se te y= 0.5 (y= 2), ‘Coeliciental de rigiditate al asambiirii va avea valoaren : ESS 10 gas, (288-108 3,988 10" 7g) Cre di figura OL—reprezentat in poxiie main de rdienne trebuie afi preia.o sareini maxi’ de 5000 daN. Goeficientul de frecare dintre eupi si capul gurubului, preeum si din ‘eupla elicoidali fente, = ity = OsL. Se cere: sh se verifies Ia flambaj — surubul ericului : Si se'verifice presiunea de contact dintre spirele surubului si piulitet; ise determine randamentul surubului gi sh se verifice conditia de auto- inare; s se determine for{a necesari, care trebuie aplicatd la brajul de actionare. Rezolvare Pentru filetul Dr 406 se cunos =6 mm, Din figura AI-1 se obfine t, avelte(%i se determini eu relagia : 3,3 em, dy =3,7 em sip 21 = 2-85 = 170 em, Cocticientul de eo as, 01 a EVEO I S- Pentru OL 50: dy = 89, deck 2 > hy apl relafia (v. tabelal 12) _ PEL _3,14-2,1 108.974 FE 5000 1708 = 3,98, jar presiunea de eontnet a aR 4-500 a(@— As 3144 — 3,310 — 125 daNjem’, Fig. 61 pt =10...190 daNems, pentru euplul ofel pe brons (y. tabelal AT), Rindsimentut tonsils en gua Pe Mme Ge bah AED, te Ba __ 00516 tg(Bate') 0,156 = 0,33, unde : By a condifia “de autofrinare 0,1085 si 9’ Prin urmare se verified gf Se determin’ momentul eare trebuie invins 0,16 4 3 : #[Staten + 9) + ote] Sn = 2245 daN - em, reaaltind fora eu care trebuie sk se actioneze ericul Muy _ 2245 eer 2,5. dan. BO Si se determine forta maxima eare poate fi preluats de gurubul principal al unui erie, Surubul are dimensiunen Tr 40%6, fiind executat dintr-un material din grapa 5.6. 9 Rezolvare : ‘Pentru filetul trapezoidal Tr 40 x6 se cunose d, Bfortal unitar redus : sau: Se inlocuieyte in relajia de mai sus: cy = 800 daNjem?; 2 = 0,1 (entra cuplul ofel/bronz) obtinindu-se 9= 6°; te Be =P = 0,0516 gi dy Bn = 3°; telBa + 9!) = 0,176; diametrul mediu al suprafefei de contact Gintre cups §i"eapul surubului Dy = 32 em (adoptat); jy = O11 pentra cuplul oteljofel. Rezulta : FE a = = 5917 daN, V5,805- 10 *5-0,460 -10-* De asemenea, din condifia presinaii de contact = Bald 4 re (adh) pt 7 10-(16 — 10,9)120 = 4816 a2 adoptind proliminar 2 10 gi pt = 120 daNjone. QI Covooms mel roti dintate — coro transmite wn moment de tor- sine AM, =10 000 daN" cm —se fixeant de butucul acesteia pris suruburi dispuse pe diametral Dy = 250 mm; suruburile sint exeeuiate Gintr-un material din grupa 8.8. Cocficientul de freeare Aintre coroa si butucul rofii = 0,20. Si se dimensioneze suruburile in ipoteza montiri cou joc a avestora (se adopts »—4) G2 UH surah cu diamretrat den filet meixie normal — esto prestins (ou o che Se ounose : fig = 2°30", PHT, La 15d, S16 d, yy = 02, dinmetrul giurit de montare a furubulai 11 d, Si se determine eforful unitar redus pentru suraburile AU2 si M30. Si se compare valorile obtinute cu rezistenta sdmisibila, gumnburile find exeeutate dintrn material din grupa 5.8. 83 ER mur MIG este solicitat transversal de fork P— 300. dan Care este momentul ce trebuie aplicat la cheie pentru a se realiza transmuiterea fluxului de for(d, surubul find montot eu joc? Rezistis surubul la solicitarea de intindere, dael este executat dintrun material din grapa 6.62 (x = 2; = 0,15). 30 3,3.cm sid,~3,7 em. 84 88 s0 determine sarcina maxims eo, poate fi rdieat de citligul nei mavarale (fig. 62), dack materialul din care este executat’a partea filetati a cirligului este din grapa 6.8, iar al pinlijei din grupa 4. LUA G5 Asamblarea din figura. 63 este solictatd de fortele P= 300 daN. Si se verifice daci —staingind gurabul cu o cheie normal’ (lungimea cheii Z = 15 d) asupra cireia aefioneaat o fort @ = 20 daN —se creeazi fo stringere suficient’ pentra ea forfele P si fie pretuate numai prin fre- carea dintre cele donk plese. Se cunose : coeficientul de frecare dintro plese 1 = 0,25 eoeficientul de frecare dintre piulift si piesa 1, ys = 0,18 coeficientul de frecare dintre piulifé si surub yy = 0,165 materialal suru bului este din grapa 6.9. 3G Hosta meleott din Fgara G4 teams mite wn moment de torsiune Mf, = = 38700 daN- em. Coroana rojii_meleate este montatit pe butuenl aeesteia prin inter- mediul s guse suruburi M12, montate fri joc. Sh se werifice rezistenta asamblivii Materialul gurubului este din grupa 5.8. G7 Bste_necesari _prostringsten inital ‘a gurubului M48 x4, exeeutat dintr-wt ‘material din_grupa 9.6, "Se emnose : din- metrul giurii de montare a gurubului 50 mum; deschiderea cheii 8 = ‘mnt; eoeficientul de frecare din filet 1~0,12. Si-se determine ce bral ar fi necetor pentru prestringerea surubului amintit eo fortiide 90 daN. GQ Cuplajot ou manson din Figura 65 este esamublot, prin opt sume uri (material grupa 5.6). Bentrn ® se putea realiza tansmiterea momentului de torsiune este necesiri 0 fort novmalii pe eapetele ar- Jorilor #, = 20000 daN. Care este dimensiunes, necesar’ a guruburilor? Tn aveste conditii, apar deformafii plastice in tija suraburilor (z= 0,15)? soe a1 Sarcina exterioar’ ce novine anni singur yumub dint asamblare 89 cxtpururi ente A= 3000 da. Se aden aa dt intndere — eo Lute asgurats in yuruby ly onlay — pent a ee gra etanseitatea.asambliti, in cazal in eave rigiitaito guru at pieselor} strinse sint egale sau se afld in raportal 1:4. 2 QQ Ferta de prestringere aplicati unui surah este 1000 daN, sarcina seen teint ce revine set ft de aeemencd 000 tN. Sh ne determine foriele de intindere a surubutui 1, gi de comprimare a pieselot Hi, sind eh rgiditatile surabult ye pieselor strinse sint cate Q] Cepecul unui cilindra—de ta o pomp’ ea piston —trebuie fixat prin intermediul a sase prezoane (lig. 66). Presituiea maximi din cilindru este p= 40 daN/em#, Materialul prezonului —din geupa 6.6. Si se determine: dimensiunea prezoanelor; coeficientul de sigurant Jn raport en limita de curgere, pentru tija filetati prezonutui. Asasblareadintso un piston st tj acest (ig, 67) ete soliitata 92 geo forts de intintete Pla da Arson Mets a buind si se realizeze eu prestringere initial (F', = 1,1 F) si se determine : dimensinnea d's asamp fletate; momentul noweear de stinger ce 82 trebuie realizat la montaj; rezistenja ti din grapa 10.95 «= jy = 0,12). filetate (materialul gurubului 3 Si se determine cooficientul de rigiditate al asamblani din fig. 68. Surubul este executat din ofel (K “10° daN jem’), piesele strinse din font (B= 1,2-10" daN/em’), iar garnitura din eupra (B m). ‘ ao Lele. Ni fe el Fig. Fig. 4 Pentru asomblarea din figura 60 si se determine rigiditates surabului si a pieselor strinse, precum si coeficientul de rigi- ditate, piesele strinse fiind executate din font, iar gurabnl prizonier —din ofel. 5 Sse precizere cosa seoaterit premature din finetiune a ‘net transmisii surub-pluliti. Se eunose : dimensinnea surubutai ‘fr 182; forfa maximh Fg, = 1000 daN; numiral de spire al piuli 6; materialul gurubului— din grupa 5.6, iar al piulitei—bronz. 6 Surmbului une! menghine (fig. 70) i se aplict un moment de torsiune M,=4000daN em, Cunos- cind cocfivientul de frecare dintre spirele tiletului ¢ = 0,12 si presiunea. specific admisibil®, pf =130 daN fem* si se determine : forta # ce poate fi dezvoltsti de menghin’ eunoseind raportal dintre dismetral mediu al Tig 7 supraiefei de contact dintre gurub si placa de presiune d’ si diametrul gurubului @ ca fiind 0,7; efortul unitar redus in gurubul menghinet ; dimensiunea m a brafalui menghinei ; Tangimes maxim’ surubulni twas pentru un coeficient de siguranti Ja flamhaj ¢ = 3,5. Si se verilice daci gurubul orizontal al unui erie pe glisicre a7 (ig, 71) ponte prlua o raeiny #1000 di eumoscind. et cesta este execitiat dintr-un material din grupa 5.6, iar piulifa —ain bronz oo ar pinlija din bi ig. 71 te dintr-un material din grupa 5.8 (% = 0,1). . at 6S ASAMBLARI PRIN PENE SI STIFTURI Penele longitudinale — organe de assmblore, demontabile, care trans- mit moment de torsiune — se folosese Ia fixarea pe arbori a'rofilor din- fate, Totilor de cutea sau de lant, 9 semicuplajelor, volantilor ete, Clasifi caren penelor longitudinate este indieats in STAS 430-73, ‘Sujhwrile —organe de asomblare, demontabile — se folosese pentra transmiterea tor savcini relativ miel; pot fi cilindrice (STAS 1599-68) Saw eonice (STAS 3436-68), cu suprafata exterioari. neted san erestata, Uneori stifturile se folosese ea elemente de siguran{’ *). ‘Stifturile cilindzice de dimensiuni meri —folosite ca elemente de hui in artieulatii — se denumese Bolfuri gi sint standardizate (SPAS NOTATII FOLOSITE « — grosimes tirantuts bk Titimea, respectiv inilfimea penei e — inilfimes penei dise, in contact ew butmeut 5 4d, — digmnetval arborelut, respectiv diametrul stiftuhui sax al bolfualuis D ~ diametral exterior al mansonului ; r — forts normali pe suprafetele active ale penei cu strin- ere in rma baterii aeesteis, respectiv fora care etioneari asupra penelor paralele si disc a — grosimea peretelui fureii; i —Tungimea, respeetiv Inngimea de caleul a penelor (Gan a butwenlui) 5 Mi, Mreap-— momental de torsiwne nomingl, respectiv momentul de torsiune copabil si-l transmit asamblarea ; Me — momentul de torsiune de eaten ; “Qa —— forta de batere, respectiv forja de batere admisibils a penelor eu. stringere 5 t —adincimea conalului de pani executat in arbore ; 2 — numirul de pene san de stiftari a — unghinl de inclinare » fejei supetioare a penelor eu stringere 5 Ty Gaplad de igen cu elermente de fortes, we — cveticiental de trecare, respectiv unghiul de frecare (tg @= ns oa —Tezistenfa admisibilt a strivire, pentra suprafata de batere a penel eu stringsre; oe — limita de curgere 9 materialului ; Sm — — efortul unitar efect'v de strivire, respectiv rezistenta admisibilt 1a strivire materiaialuis ty tay —efortul unitar efectiv de forfecare, respectiv reris tenfa admisibili Ia forfecare w mat erialului. RELATILE $1 METODICA DE CALCUL La penele longitudinale montate on stringere, suprafefele active sint faja superioari —inelinatt cu 1: 100 — si fafa inferioar, transmitind momentul de torsitne prin frecare ; intr fefele laterale ale penei gi e=nalil de pan’ existis jocuri, cu exceptia penclor tangentiale. Momentul de tor sine, po care esamblarea este capabilk sil transmiti, s-a determinat din condijia de echilibra a arhorelui (ecuafia de momente in raport cu eentrul arborelai), forta # determinindu-se din conditia de rexistent’ la strivite ' suprafetelor active”. Relatiile de cateal, precum 3i valorile rezistentelor admisibile —pentru penete longitudinale, montate cu stringers — sint indicate in tabelul 13. abet 13 ene Tomine, Pb oan: tot erin fa se determine frta F tn Toneie de forfa de batere admit Gucan 11 sive slag, In coatinare, valoaen tind & esta. 86 Tatetat 13 (cont | Asumbtare en pans a7 Tabelut 13 (cotimarey Fe tees | Mee = e(S— Forja do batere a pent st forta de stringers din asambare entra pont btere | EI Q= F tale +24 Wels Gein = they: of wie t a) tap Ta penele paralele si dise, momertul de torsinne se transmite prin fofele laterate ale neestor:, jocul radial sind previaat intve fate superiozx’ ® penei si fundul canaluhit din butue. Relofille si renistentele sdmistbile pentru caloulul penclor longitudinale, montate far stringsre, sint redate in tabelul 1. Dezevantajul principal al penelor ea stringers consti in. slibires in timp — stringerii initiate, preeum si in deformerea organelor saan. late, in timpul baterii pene La penele Iongitudinate montate firk stringere mi se intitnese dezo. vantajele susmentionate, acestea slibind numni rezistenfa In, oboseals a asembliril Ea) atetat 14 ‘sambldstor prin pene tongtalinale, 21s, 2) ~ pentru asf fie 4 ‘tue Asamiace cu pana paroete eae ~ pentru asambiarte mobite a 4h ere Garry 2M ‘be aM Resin admebie = sexs aq) 1000, 1200 dN yl, especti, 600 daNtem® ‘ind pana ese fata prin sustijue de arbore— pentru satens constant, Tart scr ty rae 100 aaNet ptr sarin a ay ..500 Nes pe San < OB ayn, cys = (0.2. 0,3) farcil aitemaate, “ru 1000 dan? saeuns able nb a9 Caleulul nei asambliet prin pene longitudinale se poste desfisars upis wmiitoaren sehen’ In functie de dismetral d al arboretui, se sleg din SPAS simnileé seotiunit tronsversaleb si h ale penei ‘o. Ta penelo ew stringer, se determina momentul de torsiune eapabil StL transmit osamblaress Mygqy segindk — in preatabil —o tungime Standandizat’s a penei, in funetie de latimes emnoseutis a bituct j wvest Inoment se compari eu momentul de torsinne M, care. trebitie trousmnix. Tn eazal in care Higimiea butweukai mn este impusa, se determing — cdop. tind. rezistenta admisibili c., —hurgimea penei, aleginduse apoio Tungime standandizata 1a, penele paralele, se determin — din condifia de rezistenta ka strivire —lnngimea de caleul a pene: t, alegindn-so ulterior Iungime iii. Tn eaztl in care hingimed rezuiata va. fi mai mare deett iimen posibiki a utucului, se vor monta douk pene identiee, dispuse bi dimen- €. La penele montate Fre stringere, se efectueazi un ealenl de vert ficare Ia forfecure, in cazul in eare arborele este eonfectionat dintr-un material mai rezistent decit cel al panei. Dimensiunite gtifturilor gi ale boliuritor se aleg — de cele mai multe ovi — constructiv, efectuindu-se un ealeul de yerificare, eu relapiile din tabelal 15. Tobetat 15 me leat ot hate Me Bo ME | a= @2..0a: 2 <2, posta manson an te 90 Tabetat 15 (coniounee) tare bolt st oda frst iy | | om seasons | ee Istenfe admisiite + ong = U8 op Tay = 032-003) opt aut < 1500 dienes pa jo0 +- 10 daNen* in condita de'neexpataare-» Wehriianla hserofie La. suture erstate, Feustenla ada la siivie 3e sdopts ex 90% | ‘oat rt H QQ. 0 ronts de curer esto sotidarizats eu arhorele respectiv printr-o ‘pani inctinata (Fig, 73). Cunoscind puterea eare trebuie trinsmis’ P = 10 KW, turatia arborelai n= 1000 rot/min Sidinmetral neestitin.d = 25 mm, sib se dimensio. hheze pana, exeeutat’ din OL G0. Materialul arbo- relui gi al rotii_ este. OL 60, iar coeficientul de frecare y= O15. Lijimea butucului royit B = 82 min, Rezolvare Momentul de torsitne care trebuie transmi P9550 20 055 aaN-om, ” 1000 0 Din SPAS 1007-71, tn fu axborelui, se ale : b= 8mm, h Lie de diametrul mm si f=4mm, 91 tivis a ponei (vs tabelul 18) este: 20 LM ud - ut) ou Lungimes, 2-985 . SS = 3,2 em, as(" 1,14-0,15-2,5 — 0,15 ot) 1500 considerindy-se oy, = 1500 daNJem? {v. tabelul 13). Din STAS 1608.71, se alexe Iuagimen standardizata 1 Se verifiek, In strivire, suprafafa de batere : Q_ 2 = 1063 daNfem* < ¢,, = 2000 daN jem’, bh 08-07 unde Q = Pltele + 2) + te g] = 1920(0,16 + 0,15) = tgettgs 015 +001 595 daN; tale +e 22 ot OT 0,165 ade 1 tegtga 1 015-000 1 1 Bm EU aye O8-3.2-1500 — 1920 da Se alege 0 pani inclinaté B8x7x36, STAS 1008-71. 100 8% 88 determine momentnt de torsiune eapail« fi transmis de 0 asumblare eu 0 pani inelinata sabtire B 126 x50, STAS 431-73, Giametrul arborelui find d= 40 mm. $% se compare acest: moment ci momentul pe care il poate prelia arborele; piesele car isamnblarea sint exeontate din OL 60, Rezolvare = Momentul de torsiane eapabil —din eonditia de rezistengit Ia str vire a suprafefelor iuneyionale — este (v, tabelul 13) (y0 114015 4) 5 6 12 6 2 3078 daN -em. Momental de torsiune eapabil —din eondijia de rezistentit la stri- My bau ( ta ot) wire t suprafefal do batere a" penei — este fv. fabeul 13) ‘ ) 1 baad ua) = seas (teas) =a (73 = 1106 da em, iow =P HILL 0,15 4) 92 Qoen isla +9) Sige 016 =1,2 0,6 +2000 = 1440 adoptindu-se of, = 2000 daNjem*. “Astmblaren poate iransmite momentul de torsiune eapabil, minim, as aN “em. ‘Momentul de torsiane care poate fi transinis de urbore (considerind ta = 300 daN/em’) = 0,2 a, 49-300 3840 daN -em, camblen arbore. ‘« putind transmite integral momentol de torsiune prelnat de 10] 5% s¢ determine momental de torsinne eare ponte fi transmis de asumblarea prin pani tnelinati coneayas B28%7,5%160, STAS 433-73. Pana esto executati din OL 60 gi este montati pe un arhore ew dianetral d= 100 mm, Si se compare neest moment eu momental pe care il poate transmite arhorele, exeeutat din OL 50. Rezolvare : For(a admisibili de batere a penei se determin din condi tent ka strivire a suprafejei de butere: de resis Dobe 200 da ans 8 +0,15 2000 Forfa cu care pana apask asupra arborelai, considerind coeficientul do trecare = tg g = 0,15 gi avind inelinarea fefei superioare a penel tgx 000 13548 daN, tala el tee 016 +015 unde: bie 0,01 + 0,15 tga te@ 1001-015 tele + 9) = = 0,16. Acestel for{e de apvisure ii corespunde un efort efectiv de steivire pe fofeto active ale penei 219548, = 604 daN Jom? < oy) = 1500 daN fem’, ‘Momentul detorsiune eapabil sie] transmitit asamblaren (v.tabelul13) 8-10 = Mice =U pw Fd = 114-085 67 daN -em, 93 Momentul care poate fi transmis de arbore : Miigg = 02 3 typ = 0,2-102-300 = 60.000 daN -em, Result ci pana poate transite, Msn 23UET 109 = 38,5% oe 60-000 nomai 88,3% din momentul pe eare il poate transmite arborele. 102 Si 8 determine momentul de torsiune care ponte £1 transmis 4 © asamblare cu dous pene inclinate eoneave B 25x71 x125, STAS 433-73, in cazul in care penele se dispun la 90°, 120° si 180°; Giametral arborelui d= 90 mm, materialul penelor fiind ‘OL 60. Rezolvare : Fora de batere (¥. tabelal 13) @ = be of, = 2,5-0,7 2000 = 3500 daN, iar forja de apisare asupra arborelui (pentru q == 0,15 si tg a—1:100) : Mase ____8000__ yy 999 dan, tale) ttge 016 +015 Momentul de torsiune capabil a fi transmis de asnmblarea eu doud pene fnelinate concave este (*. tabelul 13) — pontra y= 90" Macey ra(t + 08 %) 0,15 - 11290 -9(1 + 0,707) = 26017 daN -em ; = penta y= 120° Myeop = O15 +11290-9( 32 daN -em ; ~ pentra y = 180° M, 0,15 11200 - 9 4 0) =: 15241 daN em, Cobsesnate, Mentones duit pene Ia IFO teste indents, Intel ssammlsces. an smite meaent de arse ina de del Gn ca nel singe pees 103 Ce moment de torsinne poate transite pane tangential et seofiuea 39,1 x11 (STAS 1010-74), la un diametra al arborelui 150 mm si 0 lungime de ealeul a butueului 7, = 80 mm t Pana este euitatd din OL 60 (45, = 1500 daNjem?) Rezolvare : Momentul de tors Mau (t—£) une eapabil (v. tabelul 18) + ants 104 84% determine dimensinnile unei pene paratele (eu eapetele rotunde) folosita lu montaret unui cupla} eu friefinne, Se eunose Giametrul arborelut d= 50 mm; momentul transmis de cuplaj Mf, = 3000 daN -em ; materialul arborelii OL 50, SPAS 500-68 ; materialul semicuplajului asumblat prin pani Fe 20, SPAS 568-75. -42) 1500 = 91740 daN Jolt (fig. 81). Asumblarea trebuie 24 transmith un moment de torsiune AM, = 2000 daN em. 8% se dimensioneze asamblarea, daek d = 82 nm, pana fiind executata din OL 60 (cy = 1200 daN/em’). Fig. a1 Fig. 82 11 7 Botartuneipompe este fixa pe arhore prints-o pani paratel (tig. 82) gg Sh Yerilice asumblaren, cunoseinduse sf = 18500 dan em; = 901mm; ‘0 min, pana fiind exeeutati din OL 60. 100 1.8 84 se clolezepsomblaren cu pnd dis, capa tan 118 Sn Seoment de torstune "2000 daN vom, det diametral rebut os d= nm (ou = 1200 dam) 119 ©zosté, de curea din font’, folosts penta antrenarea wnat mecanism auxiliar al unei ‘masini, este fixath pe arbore — executat din ofel — printr-o pani SPAS 1012-71 (fig. 83). Fig. 88 Co moment de torsiune poate transmite asamblaren? Ponte asamblarea i transmits o putere P eunose : d= 45 mm, 7 SEW, luo turapie de 1000 rotjmin? Se (TAA tam gi eye = 1200 daN jem? 120 © pant eitindrics — en dy == 5 mm gi L= 20 mm — fixeari 0 maniveli pe arborele respectiv (fig. 84). Se eunose : d = 20 mm ; D = 40mm ; J, = 35 min ; materialul penei OLC 45 ; materialul arborelti OL 37; materialul butucului OL 50. Si se calewleze: momentul de torsiune pe eare-1 ponte transmite asamblarea, din conditia de rezistent’ I forfecare 1 penei cilindrice ; momentul capabil, din conditia de rezis- tenfi la strivite; forfa P, corespunzitoare momentulai minim caleulat. Seva considera o,, = 1000 daNjem* si ty = 750 daN/em*. ij ig. 8 ig. 85 JQ] Be arborele uned transmis osto fixati printrun sttt ilindri, 9 roatd conics (fig. 85), care trebuie si transmit un moment de torsiune Hf, = 280 daN sem, Se cunose: dy = 6 mm; d= 20 mm; D =40 mm} inaterialul stiftului OLC 45; materiatul arborelui OL 37 {i al rofii OL 60, Si se verifice rezistenta stiftului 101 122 in tigura 86 se previnté avtivulstia unei tije de tractiune, Cunos- ind forja care solicit tija F=1100 daN, dimensiunile a—35 mm sig =15 mm, materialul boljului OLC 35, materialal tijei si al fureit OL 87, sh se Gimensioneze gi = boltul (p, = 130 daNjem'), Fig. 86 123 Us cuplaj cx boljari gi mangon de canciue este format din gase mangoane fixate prin infermediol wnor stifturi erestate (fig, 87). Cuplajul trebuie si transmit’ un moment de torsiune M, — 6500 daN-em. Se cunose : dy = 20 mm; Dy =175 mm; ly = 30 mim; 1, = 20 mm; materialal stifvului OLC 45; 'materialul semleuplajelor OL, 42. SS 30 verifice gtifturile crestate. 102 7 ASAMBLARI PRIN CANELURI Asamblivile prin caneluri — folosite, in special, la cutitle de viteze ale autovehiculelor si maginilor-unelte, Ia euplaje ete. — pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil refleetindu-se asupra formei si dimen- Siunilor profilulni, preeuin si asupra modului de centrare. Profilul asimblarilor prin eanelari ponte fi dreptunghiular (fig. 88, a), ‘triunghiular (fig. 88, 0) §i in evolvent& (fig. 88, ¢). Fig. 38 Standardele clasitick asambLivile prin caneluri dveptunghivlare — fn functie de eapacitatea dea transmite sarcina si de modul de cuplare — in trei serli, caro diferit prin dimensiuni, modul de centrare gi amarul cane- lurilor (STAS 1768-68, 1769-68 si 1770-68), NOTATII FOLOSITE a, D — diametrele interior si exterior alo arborelui eanclat ; a, d, — diametral de fund, respectiv de viri al arborelui, Ia cane- Iurile in evolvents Dy Dy ~ diametrul de viri ‘al butucului, respectiv diametrul de divizare, la canelurile in evolvent’ 5 A —_— infiltimes portant eanelurii: Z = Inngimea butueului eanelat My — momentul de torsiune nominal ; Myigg — momentul de torsiune capabil si-l transmit asamblarea ; 103 ‘8° — suprafaja portantit, necesars pentru transmiterea momen: tului de torsiune nominal ; 8’ — suprafaja portant reali) ~a flancurilor eanchurilor — Taportats Ia unitaten de langime de contact a butueulai 2 = numitrul de caneluri; Sm %m— efortal unitar efectiv, respectiv rezistenfa admisibila la strivire ; — tezistonfa admisibilé 1a torsiune, pentra caleulul conven: tional al arborilor. RELATH $1 METODICA DE CALCUL Canoseind momentul nominal de torsiune I, si conditiile de funetio- nare, caleulul asamblirilor prin eaneluri se poate destisura dup motodicn prezentata in tabelul 16, Pabetul 16 efato sé metodten de ealeul x asambisstor prin eanolue (2, 12, 26, 27) E eee we, oe | tel de exe | Rett a ota Caneirt dreptangatare Duametral axboreu, A 7 | Gd ee | Trap Parameteit asanbliit Jo tonctie de dlameteat dal arborea, an ro | r as 9 7708 | Fo ee: ¥. tabelat AMI—0, Lungimea necesard a butucuta Magee nec | 104 Tabeit 16 (contivare) Canatart tn eotoeta-» Dinrnetrl arborlul, La fel ot Ia eansare droptunghiutare | Paremetis asamp in tonetie de dlametrul arboreal @ = dy fin STAS 685843, Da his 375g Mls 601 > Min In functie de condifiile de funcyionare, se alege seria asamblarii canelate, din STAS 1768-68, 1769-68 gi 1770-68, pentra eanelurile dreptun- ghinlare. Parumetrii asambliii prin caneluri in evolventi se aleg din STAS 6858-63. 124 88 se calenleze Inngimen asambtieii prin canehuri din fig. 89, eare trebnie si transmit: un moment de torsiune M,, = 8500 daN-em. Axborele si butucul canchit sint executati din OL 60, condifiile de imnefionare find grele cuplared se face in gol. Rezolvare : Se predimensioneazi arborele (v. tabelul 28, cap. 13}: i e500 a aaron * 55 em, considerind I 20.000 daN 8'Dity Cus remultind ei arborele eimelat este bine ales (o,, = 800 daNjem*, v. tabelul ATE-10). Sse determine langimes neces a butueului—pentru un axbore 126 Sissi tevinmiplocies 92 12>048, STAS 1769-68 — care permits eapinees in'zol, Mh condi{itmijoct de fnefionare, Matera Iebotetui at butuetlas canelat OLC 80, 106 Rezolvare Se determin’ momentul po care-l poate transmite arborele : Mag = Woe 0.20%, 2 4,28 - 300 4445 da em, Suprafata portanti: necesark este : My 1 4445 1 Be 2,25 | 300 8 ems, adoptindu-se: o,, = 300 daN Jem: (v. tabelul AIL-10) gi tq,=300 daN jem? ; Dia 48-442 1 4 25 om, Se calouleazi suprafafa portantit reali a flancurilor, pe unitaten de Jungime de contact: 1 a9) 2098 (#542 — -003)5—t4Lemem, renaltind lnngmon neces butuoult Le SF 858 = 4,6 cm. vo 1d 127 Bem athore canelat — serie mijlocie—este montat un semieuplay care funeioneaz in condifii medi, transmitind o putere P=11 kW, la 0 turatie n = 400 rot/min. Si se caleuléze lmngimea necesar’ 2 butuculal semicuplajalui, admigind ‘ty = 300 daNjem? i 2, = 150 daNjem?, Rezolvare ‘Momentul de torsiune care trebuie si fie transmis de arhorele canclat este: May 5500 © = 9550014. x 2626 daN -em, ” 400 Se predimensioneazis arborele : alegindu-se, din SPAS 1769-68, un arbore canelat 8x 30X42, 107 Raza medie 2 eanelurilor este, in acest cuz, 19,5 mm, 61 8,98 em? 150) ‘Suprafafa portant reals a flancurilor, raportatis la unitatea de tun gime de contact, are valoarea : 9) = = 0.05 (* regultind lungimea necesiri butueulul semieuplajului tp £88 44.emtjem, = 6,2 cm. 128 Piseurile exterioare — conduse — (fig. 90) ale unni euplaj multiise sint fixate pe semicuplajul eondus (v. spre exempln fig. 114)— pentrn a transmite momentul de torsiune si pentra a Se deplass, axial — prin intermediul unor eaneluri in evolvents (CRF 1804, STAS 6858-63). Momentul de torsiune, A, = 25000 daN-em, se transmite — ew socuri — prin sapte discuri exterivare, din ofel, ev. ge0- simea b,=3 mm. Si se determine efortul unitar efectiv de strivire si momentul de torsiune pe care-l poat transmite asamblarea prin eaneluri a unui singur dise Rezolvare In relatiile din tabelul 16, se introdue elementele de caleul corespunztoare unui singur dise (b, in loc de Is 51 Mia in loe de Mey) Blortul unitar de steivire = oa. an ae; 5 Dahb,z — 0,75-17,6-0,36-0,5 44 om? unde gM 2M ay anon; = 9mm; 12 mm, Dy-=128 mm sf 2-44 STAS 68586 =3,6 mm} cay = 150 daNjem* (vy. tabelul AIT-10) 108 Se determinii momentul de torsiune pe caret poate transmite un singur diso (v. tabelul 16) My cap, = OBTODg hye 6uy = 0,375 + 17,6 + 0,36 0,3 “44-150 = sem > Bigs A704 da 71 daN em, 129 8% se eslouleze momentul de torsinne co poate fi tmnsmis ex un arbore canelat, seria usoari, 6 x 28 x32, STAS 1768-68, considerin- du-se asamblarea fix, Si se calenteze Iungimea butueului asamblarii canelate, adoptindw-se’ zy = 300 daNjem* 31 o,, = 400 daNjem*. 130 Sg caleulere longimea, butuentui asambliei prin eaneturi — ex deplasiri axiale — pentra transmiteres unui moment de torsiune 16 000 daN-em, de ektre un arbore canelat, seria mijlocte, 10 72% STAS 1769-68, care functioneazi in condifii medii, Se consider’ 250 daNjem? arbore canelat seria, grea, 16 x52 60, STAS 1770-68? Se adoptit 13] ©, Batere poste transmite — la turagia n= 460 rot min — un rt = 250 daNjem? gi gg = 100 daNjem*, 132 Sie vertice asambinrea mobili, realizat euajutorul unuiarbore canelat, seria mijlocie, 10 x $2 x 102, STAS 1769-68, cunoseindu-se : E= 65 mm gi My 35 000 daN-em (on, 300 daN jem). 133 5h.s calouleze asamblarea prin caneluri, dintre o fares eardanied i arborele respectiv (fig.91}, stiind e% momentul de torsiune ce trebuio transmis de arbote este My = 175 daN-m, Arborele canelat are dimensiunile de 10%72X78, SPAS 1768-68 (¢,, = 480 daNjem*). Fig. 91 134 88 se calouteze srosimea by si momentul de torsiune pe eare:1 poate transmite un singur dise interior (conduestor) al euplajulai multi- disc, din problema 128. Pentru a transmite momentul de torsiune si penirit a se deplasa axial, se foloseso caneluri in evolventii OEF 120 x3, STAS 6858-63; sint opt discuri interioare. 109 8 ASAMBLARI PRIN STRINGERE PE CON Asamblitile prin stringore pe eon sint asamblii fixe, objinnte prin deformarea elastics a pieselor asamblate, Se folosese la fixarea butucilor ‘pe arbori; funchioneaz prin frocare, apisaren, dintre arbore si bute reali- Zindu-se prin tensionare axial, eu ajctorul nei pinlite. NOTATII FOLOSITE © = coeticientul de sigurantii al asamblavi ; dy — diametrul medin al supratefei de contact ; FF — forta de stringere, normal pe generatoaren. conuluis yg, — Iungimea, respectiv lungimea necesari a suprafetei de contact ; AW; — momentul de freeare ; 3M, — momentul de torsinne care trebuie transmis de asamblare ; Q' — forja axiaki de tensionare ; 5 — rezistenta admisthili In solicitarea de strivire a @ — coeficienfal de frecare de alunecare, respectiv unghiul de freeare (9 = are te 1); % —unghiul de inclinare & generatoarei conului. RELATILE $1 METODICA DE CALCUL Relafiile gi reeomandirile necesare pentra ealculul asamblatilor prin stringere pe con sint redate in tabelul 17. Tebetat 37 elle 9 ecomndiso ees peat, ae pein | semen cess ewanstsi | mati de ate | e stint neon: | a My mah Be oe Jo determine lungimea ncesat de contact asambleprin stn, 135 gorw'ps con dintre an atbore gto Toata de cnren (H.92) sind eh mmomentil de forshune. care treboio ransmis esto = 4800 dam, coetcental de frecre nee stip atbore as O/15, at diatetrl med at Suprar Tepe de contact dy 2-3 cin Rexolvare : Forfa normals pe generntoarea conului (v. ta- belul 17) DeM, 2-12-4800 pd, O15 25 adoptinduse ¢ = 1,2. ‘Se determing Iungimea necesarii de contact : = 38391 daN, iy ar i 0 vertce assmblatea prin stingere pe con dintre un arbore 136 je'toatt de curen taperotals Gig 8). Se ‘cunose ly 200 daN, f= 90-mi, 38,75 mm, «= 6 =5000 daN-em, n= 02, 6= 11, dy Se determing forja normali de apisare (vF tabelul 17) Q Sina woos a 0,10 = 20750 dan. Se verifiei momentul de torsiume pe care] poate transmite asam- Viarea 5906 daN -em> Ms 10 daN-om. Se verified asamblarea I solicitarea de strivire = 201502 460 daN/em? < 6, ill 8,142,875 500 daN jem®, uu 1.37 Sis veritice asamblarea prin stringere pe con 1a care se eumose + AM, = 28daN-m,1 = 38min, a = 0,2,0—1y1,d,—25 mm, a= 6, Q = 4200 dan. 138 Ses" determine momentul de torsime maximeare poate transmis de o roatis dinfati, asamblati: pe arborele respectiv—prin sivingere pecon (fig, $4), astfel incit asamblarea si Teziste la solicitaren de strivire. Se emnose : 21 4, =46 mm, © =1,3, 2 7 mm, 139 8% secalouleze forta axial de tensio- nare —Ia o asamblare prin stringere pecon—cunoseindu-se: M, Giametral maxim al conulti 52 mm, T= 60 mm, 1 = 0,2 sie =1,2, 9 ASAMBLARI CU BRATARA DE STRINGERE ‘La asambtirile ou brijari de stringere — care fae parte din categoria, asamblirilor bazate pe actiunea forfelor de frecare — presiunea necesar’ ‘esto ereatii prin stringere eu suruburi. Se folosese pentru fixaren pe bare, tije, coloane, osii sau arbori a diferitelor manivele, brafe, sapor{i, ro|i de transmisie, care —de reguli —siné solidare eu briana, NOTATII FOLOSITE © = coeficientul de siguranfi al asamblinii ; d— — diametral arborelui; ‘M,, My — momental de frecare, respectiv momentul de torsiune de cael; F, = forta de stringere, realigatis de un gurub; 1 — Iungimea de contset dintre brijari gi arbore ; ¥ — forja normati pe suprafata de contact dintre brifars gi arbore ; = = numirul de suruburi dispuse pe o parte a brivinii eu eapae, respectiv numiirul total de suruburi Ia britara seetionata $ = coeficientul de frecare de alunecare dintre arbore gi brifars. RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL Caloulul acestor asambliri const’, de fapt, in dimensionarea guru- burilor destringere a solicitarea de intindere, eu o for{it de caleul F,—1,32." si verificarea presiunii de contact dintre arbore si brijard. Relafiile de caleul si recomandirile necesare sint prezentate in tabelul 18, 14( Stsedimensioneze cele ont suruburi de la o bnitari de stringere cu capac, en ajutorul clreia si se poatit transmite un moment de torsiune M, = 5600 daN «em. 8K se stabilease’ Iungimen bnitarii, stiind ei arborele si guruburile sint’ executate din OL, 50 (4. = 800 daN fem “Pentru a Tua im considera gf solictarea de tarsiune, care apare lt mont) tet 113 ‘Totelut 18 olalile sf soeomandivle macesare pontea eabutel ssamblislor ea Drilar de stingers F812, 1, 24,27, 40, 32), Mie < My = Me Momentul de torsiune de calenl ¢M, = 1,5+ 5000 = $400 daN -em, adoptindw-se ¢ = 1,5, Diametrul atborelui se caleuleazs eu relation (¥. tabelul 28 din eap. 13) Vs fin care: sy, = 200 daN/em?, Forja ‘de stringere pentra un gurub My 3.400 Dyed ~2-0,15-45,2 considerindu-se » = 0,15, iar forja de caleul, pentru guruburi, este P, = 13 F, =1,3-1316 = 1750 daw, regultind diametrul interior, necesar, al guruburilor de fixare : a Re = 1316 daN, a= [rae sxeon se adopti, din STAS, guruburi 3120, 14 Se determin’ Iungimea necesari a br’ QF, 2-4-1346 dey, 52-850 Is = 2m. 14] $29 stabiteasot vatoaren momentyluit do torsime enre poate fi transmis de un arbore cu diametrul d=60 mm, prin intermediul unei britari seetionate (fig. 95). Brifara este strins’i en un surah M10; a= 3 em sib = 7,5 om, Piesele ce lormeazih asamblarea siné exeoutaie din OL 42 (cy = > (00 daNjem*), eoeficientul de freeare Hind 6,15. Rezolvare : Forts de stringere admisibils a gurubului*? se deterining din condifia de rexistenfis In soli- citarea de intindere 800) 3d4 0,837! 800 _ os aay, 4 18 ig. 95 In acest caz, momentul transmis prin frecare are valoarea (v. tabelul 18): = 760 daN-em, iar momentul de torsiune transmis de arbore : My = 0,24 2-63 +200 = 8640 daN -em, fn concluzie, asamblares analizatistransmite numai partial momenta pecave-| poate prelunarborele 142 Bonn arbore — en diametrat ds mm-— se fixeazs, prin intermediul unei brigiri clastice de stringere, un levier (fig. 96) de Iin- gime L180 mm. Si se dimensionese cele dons suruburi de stringere, astfel init, levierul 8 pout fi solicitat eno forts P = 200 daN. Se cunose : ¢ = 40 mm, ) = 80 mm, ¢ = 1,2, 2, material gurubulat OL 42, eu ay 100" da jem. 143 S%.se verifce asumblarea eu brani de stringere, eu capac, gtiind 3 stringer capacului ce realizeazs en ajutoral a gaze suru uri MLO. Momentul de torsiune eare trebuie Fig. 96 s) Lungiotea reall a BHLSHT se adopts mat mage, pentra a pistea manta suruburle 8) Reaitenfa “aumisbay-impaett ta I," pantea tine ame oh psa te soliitat ™lamoata}~s torstune 15 transmis de arbore este M, = 800 daN- cm, iar diametrul aeestuia a 5 mm. Se emose, de asemenea, 1 ="0,2, ¢= 1,2, 1 = 80mm, ma- terialul suruburilor OL 42 (a4, = 800 daN om’). 144 Be un shore cu diametrul d—C0 mm este fixat-un levies, prin in- ‘termediul anei bri elastice de stringere (v. spre exempt fig, 96). Conoscind L = 150 mm, b= 90 mm, ¢=45 mm, w= 02, ¢= 16 gi foptul ci stringerea. se realizeaza cu_patru suruburi M12, si se ealeuleze for{a maxiini F care poate fi preluatit de capiitul liber al levierului. Surw- Durile sint exeeutate din OL 42 (o,) = 800 daN em: 145 Bent» pune in mijeare axul de comands al unui intrerupator de patere, pentra inaltd tensiune, se actioneazi eu ajuternl unei pinghii, la capittul cireia se aplies o forfs maxims F — 76 daN (, spre exemplu fig. 96), Stringorea se objine eu ajutorul a dou suruburi M16, coeficientul de siguran{a fiind e = 1,5. Si se caleuleze fora normal NW si forja de stringere » unui surub P,, Si, se verifiee asamblarea la solici tarea de strivire gi si se verifice suruburile la solieitares de intindere (@= 50 mm; 1= 80 mm; 6 =80 mm; ¢=40 mm; L = 250 mm; W025 Gye = 800 daNjem?), 146 ©, britari — formats din donk semiinele — se monteazi pe un arbore eu diametrul de 52mm, realizind o stringere elastics. 88 se determine lungimea necesard de contac: 1 si si se dimensioneze suruburile de stringere. Se cunose : » = 0,18, o = 800 daNjem?, ry = 250daN em’, Sa, = 300 daN/em', ¢ = 1,2, 2 = 3. 6 10 ASAMBLARI CU INELE TRONCONICE Asamblirile eu inele troneonice sint asambliti fixe c@ se folosese Ia, solidarizarea butucllor pe arbori; fleeare pereche de inele este format Gintz-un inel interior si unul exterior, aflate in eontaet pe suprafete coniee. Contactul eu arborele si butucul se face pe suprafefe cilindrice. ‘Aceste asambliri transmit sareina — momental de torsiune — prin intermediul fortelor de freeare care apar intro inele gi intre inele si axbore, respectiy intre inele i butue atringeres realsinda-se ew ajutoral unot guraburi de fixare, NOTATII FOLOSITE a = aiametrul axborelni ; a — diametral interior al perechii de inele tronconice ia’ =4); D, — diametral exterior al pereehii de inele troneonice 5 Fy, — forja radials de apisare, Ia prima pereche de inele tronconice L — lKimea perechii’ de inele troneonice ; r — lifimea de contact dintre inelul interior si arbore ; M, = momentul de torsiune nominal ; Miy Myer = momentiul de freeare dintre arbore gi inekul inte- rior (minim), eorespunzator primei perechi de inele troneonice, respeetiv momentul de trecare total ; a — forfa’axiaki de impingere primei perechi de inele; % — forfaaxiali, de impingere, necesars pentru anu- Iorea jocurilor radiale —'initiale — dintre inele §1 piesele de asamblat (arbore gi butue) ; Qu — forja axiali total’ de impingere ; — mumirul guruburilor de stringere ; % —unghiul de inelinare a generatoarei inelelor 5 8 = coeficientul de siguranfé la patinare ; be — coeticientul si, respectiv, unghiul de frecare (ig 9 = uw), eorespunziitor suprafefelor in contact ; Gy Gan — eforiul unitar efectiv, respoctiv rezistenta admi sibilX Ia strivire & materialului col mai slab din asamblare, 47 RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL Calentnt unei asambliri eu inele tronconiee consti in: determinarea forfel axiale totale de tmpingere si dimensionarea guruburilor de stringere ; yerificarea Ia strivire a suprafejei de contact dintre inelul interior starbore, Relafille de caleul si recomandirile necesare sint date in tabelul 19, iar Gimensiunile perechilor de inele tronconiee in tabelul ATS, Todetat 19 ‘ete 1 resomandinte nevesere yentr, ees i 2) —— 304 ~ pent 42 8...900.mm G50 introduce Sm ae | | Bates Myee 147 Roata conics din figura 07 este asamblatt pe arbore e unei peréehi de inele tronconice, eu d'—28 mm gi D, Stringerea se realizeadit cw ajutoral tnei piulife M16. So cere si se ealeu- Jeze momentul de torsiune pe eare poate si-l transmiti asamblarea, la un coeficient de siguran{a = 1,0; se adopt , ~ 1600 daN jem, arborele fiind eontectiongt din ofet aliat, Rezolvare : Forfa total de impingere, peeare o poate realiza surubul M16, din condifia de rezisten{a Jn tractiune®® : sd 18Qa = ou at yd 1,39) 4 6002427 da; 1867 daN, Ou = 28 de unde Q. = Que — Qy = 1867 — 1000 = 867 dan, Forja radial de apisare (pentra she = 0,15): 867 7 = 1876 daN, tee OMS +O Veviticares la strivire a suprafefei de contact: dintre inelul interior gi arhore (v. tabelul 19): re 5,8 mm, din tabelul ALS. © Gactilentu 1,2 Yn ee tines suplimentant a tostane, care apare It monte 19 ‘ou ajutornl patra perechi de inele tronconice, eu d’—40 min si 15 mm, Asamblarea trebuind sé transmit’ un moment de torsiune en gocuri Mf, = 148 Asomblarea a douk roti dinjate pe arbore (fig. 98) so realizeazs dD, 1500 daN -em, la un coeficient de siguranti. 6 — 1,9, Si se determine numarul de guruburi M10, = necesare pentru realizarea stringerii, Suri barile se executi din ojel aliat ec, 2300 daN fem!, ae Rezolvare : Momentul de torsiune transmis de prima pereche de inele troneonice (©. ta Sif belut 19) : ond, Forta radials, de apisare, corespunaiitoare primei perechi de inele (v. tabelul 19 2My, _2-1909 120? _ 4000 dan. pd OL Forfa axial de impingere, necessri pentru prima pereche de inel (pentra a = 17"): Q = Filtele + a) + tee] = 4000(0,48 + 0, Forfa axial de impingere totali 0004-2520 = 3520 daN, Q,=1000 daN (v.tabelul 19). 2520 dan, ‘Numirul necesar de gurubari de stringere : 1,3Qu _4-1,3-2520 3,14 0,843. 2300 = 4 suruburi, So verifies la strivire suprafata de eontaet dintre primml inel gi arbore: (v. tabolul 19) : PL 4000 ved’ 3,14 4-0,68 unde 1’ = 0,68 em (¥, tabelul ALS), = 408 daNJem* < o4, = 850 daN jem’, 149 Be un arbore ou diametrut d= 75mm este tixats — prin inele troneonice — 0 roata de lant (tig. 99), eare trebuie si transmit un, ‘moment de torsiune M, = 8500 daN -em, la un coeficient de siguran 120 = 1,5. Se cere : alegerea dimensiunilor d’, D,,1’ gi ale inelelor ; momen- {ul de torsiune ce poate fi transmis de prima pereche de inele ; forja de impingere necesar Quy §i Verifienrea la strivire a suprafejelor de contact. Rezolvare : Din tabelul ALS, se alog dimensiu- Fell ee Momental de frecare corespumaitor Hae pprimei perechi de inele (v. tabelul 19): aaa a, = 8 3 Forja de stringere corespunziitoare primei perechi de inele (v. tabe- Tal 19): 250daN em, ig. 99 n=2 Jar for{a de impingore Qi = Piltele + 2) + tg g] = 7555 (OAS + 0,15) = 4760 daN, pentran a= 17°. For{a totalii de impingere : Qe = Q + Qo = 4760 + 1000 = 5760 dan. ‘Verificind 1a strivire suprafaja de contact dintre arbore gi inelul interior (¥. tabelul 19), rezults : & 382 daNjem® < a, = 850 daN fem’. 15Q) Assimblarea dintre o routs dinjats si arborele respectiv: trebuie et transmiti un moment de torsitme 4f,—L100 daN “em, 1a un coeti- cient de sigurant’ @ Asamblares s¢ realizeark en @ pereche de inele tronconice cu d’ = 40 mm, stringerea ficindu-se eu patra suruburi. Si se dimensioneze guruburile de stringere gi si se verifice asamblaren Ia strivire (6, = 1600 daNjem®, «= 17"). 15] 1A, asamblaree din figura 98, se cunoaste d=40 mm; cele patru suruburi M10, care realizeazit stringerea, sint exeeutate din ofel aliat etl q = 2300 daN jem, 88 se ealeuleze momentul de torsiune eare poate fi preluat de asamblate, la un coeficient de sigurant 6 = 1,9 gi eat, , din figura 99, 152 Sts veritice duct asamiiaren ew inet troncor poate transmite momental de torsiune M,=12500daN em, Ia un coefivient de sigurantis 2 = 1,5 si a = 17°. Diametrul arborelui d = 7mm, forja axial de impingere Que = 9400 daN. 121 1 ASAMBLARI PROFILATE Asamblitile profilate® sint asamblari fixe — mai rar mobile — folo- site pentru fisarea butucilor pe arbori, in eazul unor momento de tor- siune mici gi medii. Cel mai mult se folosese asamblizile pe contur tritn- ghiular, pitrat sau hexagonal. NOTATII FOLOSITE a — lature. poligonnini P — foria care aefioneazit pe o fafii a poligonulni ; L — Iungimea de contact dintre butue gi arbore My Mop — momentul de torsiune nominal, respectiv momentul de torsiune (capabil) pe care’asamblarea i ponte prelna ; On Bae — efortul unitar efectiv, respectiv rezistenfa admisi- bili la strivire pent materialul eel mai slab, RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL De reguli, dimensiunile asamblixii pe contur poligonal se adopt constructiv, asamblaren, veritivinda-se In. striviren. suprafetelor aflate in contact. Ca wimare a jocurilor inevitabile dintze arbore si butue, pre unea se distribuie triunghinlar pe fejele poligonului gi numai pe 6 parte 4 acestora ; in calcul se consider’ ci presiunea se distribnie pe jumitate din Tatura ‘poligonului. Relafiile de caleul a asamblarilor profilate sint prezentate in tabelul 20, 153 AemPlarea dintre surubul sendar gi roata declichet, de ta un crie cu dubli aetinne (fig. 100), este realizat dupis un contur hexa- gonal. Se eumose : omental de torsiune care solicit asumblasen M, = 2300 daN vem, latura hexagonului @ = 60 mm, Iungimen butucnhui rofii T= 15 mm, materialul rofii si al gurubului seeundar OL 50 (oye = = 800 daN cm). Si se verifice asamblires la solicitaren de strivire. © Pe conto potion 122 ‘Asammbiares pe contur inghisae Rezolvare : Din tabelnt 20 rezultas ig, 100 123 [54 Levieru! de comands af unui ate bar de torsimne este montat, pe capitol atcului, printr-o asamblare pe contur piitrat (fig. 101). Se cunose : forja de la capittul levierulai # = 400 dN, lungimea levieruhti T= 200mm, lajura pitratului @ = 25mm, 44, = 85) daNjom?. 8% se calenleze lungi- mea necesari de contact. = Rezolvare = Conform tabelulni 20, M, __3400-20 i. 101 ou 58-80 = 23 em. 155 Cate, dintre asamburile pe contur poligonal (triunghinlark, ptratt, hexagonali) poate transmite momentul de torsiune 3f,— = 7000 daX -cim, eunoseindu-se : 1 =20 mm, ¢5, = 850 daNjem?, diame= tral arborelui inainte de preluerare d= 50 man’? Rezolvare Momentul eapabil se determinii cu relafiile (v. tabelul 20) ~ pentrn conturnl triunghiular 3 em, 2. 350 = 7858 daN cm 5 1 =3,50m, 850 = 6942 daN - em Se constati cit numai asumblitile pe contur pitrat yi triunghiular pot prelua momentul de torsiune exterior, 156 S% se calouleze momentul de torsiune care poate fi preluat de asamblarea pe contur hexagonal, dae& se cumose : «25 mun, 30 mm, cy, = 850 daNjem?, t 157 Poste wsamblarea pe contur pitral. si transmits un moment de torsiune M, = 1000 daN- cm, dacd @= 20mm, 1= 10mm si 4, = 850 daN jem? 125 12 ASAMBLARI ELASTICE — ARCURI Arcutile sint organe de masini care realizesat legtitura elastick dintre clenentele componente ale unt masini, meeanism, aparat si dispozitiv NOTATII PRINCIPALE rigiditatea, respectiv rigiditaten torsional a areulal ; — modulul de elastieitate longitudinal, respectiy trans versal — modula! de elasiicitate, calculat, al eaneiueului ; — surcina exterioar®, rospectiv momentul, eare action neazi asupra arcilai ; — forta. inijialk de preiensionare ; = sarcing minim’ de montaj; ~ sareina maximit de funetionare ; — sareina de blocare, Ia eare arcal se comprimt spiri Be spi — lungimen arentui in stare liber, respectiv lungimea, ocupati de spirele arcului (in ‘stare blocatis) lungimea arcului corespunzitoare sarcinii F, 51 Fy — Iungimea ocupati de capetele de prindere ; — momentul axial, respectiv polar de inert momentul de inertio, respectiv modulul de tent al seclinnii lamelei ks — momental de inertie global (la bulonul central) al arcurilor multilamelare ; — coeficientul de form’ pentru arcurile de compresi- lune, respectiv de risiveire — Iungimes de ealeul, respectiv Drafele arculai multi- Jamelar ; — lungimea semifabrieatului, respectivIungimes semi- fabricatulai penta executarea cirligelor sau a cape- telor de prindoros nis nym = nmiimal de spite: active, de reazem gi total ; » — numiiral total al Jamelelor areului_multilamelar ; s — aria suprafefei de contact dintre caueiue si arma ‘ura, metalies ; 138 % — unghiul de inelinare al spirei arcului ; 3 — sligeata (deformjia, elastied) 2 arcului By Bay Bu Sigeata corespunziitoare sareinii Fy, Fy) si Fs » Ay — jocul dinire spire, Ja sarcin, maxima de funetio- hare, pentru areurile de intindere ~ compresiune, respectiv pentru areurile de risucire ; Gy Pe % = deformatia unghiulard corespunziitoare sareinit M,, Min si Mans x — factor de'coreetie care fine seama de forma arculat multilamelar ; be — factorul de form, respectiv coetieientul de formit al areurilor din eaueiue, RELATILE $1 METODICA DE CALCUL Caracterul problemelor are trebuie rezolvate Ia proiectarea areurilor depinde de destinatin acestora, De reguki — la proiectare — se porneste de Ia rigiditaten impusi, sareina maxima. gi eursa arenlui, Inifial, se alege materialul — corespunziitor condifiilor de funetionare —- impuse arculai respectiv; In functie de proprietitile mecanice ale materialului ales. si conditiile de functionare se stabileste rezistonta admisibili ‘Relatiile si motodica do caleul si proiectare a arenrilor elicoidate cilin Grice de compresiune — executate din sirmé eu sectiune eiroular sau Areptunghiulars — sing redate in tabelul 21. Projectares arcurilor elicoidale ellindrice de tntindere se poate efectua cu motodiea gi relatiile indicate in tabelul 21, lungimes semifabrieatulai eterminindn'se cw relatin =D, n 08 2% hey jn care : 1, este Iangimea semifabricatului pentru executares cisligelor de prindere, Areurile elicoidale de risuvire sint folosite pe sear’ lang Ia maginile agricole, lu demaroatele autovehiculelor, la unele cuplaje speciale ete Din punct de vedere constraetiv, arcurile de risueire (Hlexionale) difer’ de cele de tntindere — eompresiune doar prin forma eapetelor de prindeze. Relafiile si metodica de caleul si proiectare a arcurilor elicoidale ein digg de risucire sint indicate in tabelul 22, aleginda-se preliminar mate rialul — in funetie de condifivle de funotionare impnse — gi stabilindu-se reristenta admisibilé. 04. Telatiile pentru caiculul arcurilor bare de torsiume sint prezentate in tabelul 23. Areurile — formate din pliei dispuse in pachet — se pot calcula orientativ en relafile din tabelul 23. In coca ee. privesto alegerea rezistenfelor admisibilo =, — pentru proiectaren arcirilor bare de tor sinne — se poate reeomand pentru ofelul deare, calit (eu, = 120.. 160 daNjmm? $1 c= 100.185 daX/mm?) in cal Soliitarilor siatiee a = 6000... $000, daN em? 127

You might also like