Professional Documents
Culture Documents
Ioan Draghici - Organe de Masini. Probleme
Ioan Draghici - Organe de Masini. Probleme
eyn
0: ae = 0165. oy) = 0465 1400 = 910 daNjem# (wv. tabelul ATT-6).
In'concluzie,"sudura nu este bine dimensionats.
2.8 SK se dimensionezo radura, prin puncte, dintre dour table (ig. 24).
Se eunose: grosimea tablelor # = 4mm, diametral punctului
do suduri d= 10 mm, materialul tablelor OL'37. Imbinarea se va
calcula din conditia de egal rezisten{a a tablelor gi a sudurii, impunindu-
se patru panete de suduri pe un rind.
Rezolvare :
Distanfa dintre dou puncte de sudura (v. tabelal 5) este:
Y5d=510 = 50 mm.
Forfa care poate fi preluaté de table, eores-
punaitoare distanfei dintre douk puncte de
suduri:
Ky
eq = 5-04 “1400 = 2800 daN.
Numirul necesar de rinduri de puncte de
suduri :
Distanjele de la marginea tablei la punctele de sudur’ extreme
(v. tabelul 5) :
3a
1=3 om,
37Lajimea tablei, pentru cazul a pateu punete de suduri pe un rind :
baal 42 3-542
For{a total care poate fi preluaté de imi
F = 4P, = 4.2800 = 11200 dan.
21 em.
2g Pe un comicr este sndati, prin puncte, 0 platbandi, folositi
J fixarea unui ate de trachiune (fig. 25). Se eunose? P= 75
3 = 6mm, = 15 mm, dy = 5 min, materialul. pieselor
se deterinine ; for{a pe eare o poste prelua platbanda
si forfa pe care 0 pot prelus punctele de
Suduris poate sudura si preia o fort egal
cu forfa capabili. a plathandei? Care este
efortal ce ajare in siduré eind aceasta este
solivitatd de o for{a egal eu fora din are?
aN, #=3 mm,
imbinate OL 37.'Si
Rezolvare +
» opoate prelua plathanda este :
= 0,3(1,5 — 0,5)1400 =
0 daN,
46.6" 910 — 514 aan.
Psy > Py, = 420 daX, deci sudura poat
for(i mai mare comparatiy cu plathanda,
Efortul unitar din suduri, datorat forjel din are (w. tabelut 5)
i
ed
prelua
13 daNJem? < sy,
CUS yrs = 0469+ oy, = 0,05 1400 = 910 daNJem? (v. tabelul ATL-6).
30 $4 a8 verifice grinds tip choson iig. 26), confeetionati, din table
de ofel OF 37, sudaiit prin punete $1 sa x6 dimensioneze imbinaveay
pentru dimensiunile si sarei out
Variante de realizare a seefiuni
ile indicate in figura 26. Se vor analiza
fig. 27,0 gi)
Rezolvare :
Vaarianta I (wv. fig. 27, 0). Momentul de inerfie gi modulal do rezia
tenja al seotinnit
B-
s) Ut = 94 —25
am _wanuy_, (19 7*) f -%—
at)
Ts
38
408 1540
ae
= 9424 cms
Wey = Je oe MPA 71,2 om
HO
2 3
Fss000 dav
ea
fp
sy
Fig, 28 Fig. 7
Bfortul unitar maxim. din grinds:
Mas. 408200
WW, Ae
= 806 daN/em? < 24, = 1400 daNjem*,
Dinmetrul punetelor de sduri (v. tabelul 3)
12-2 $4 = 6 mun se adopts d = 7 mm.
d= 1,27 +4 mm
Forte care poate fi preduati de etre un punet de sudurit
TP egy = SLOT 19 = 350 dal,
+ 1
a maxim dintre punctele de sud
Pils 208424 __ 4.95 om = 20mm,
2Draoe
cree 55 8,8
39Tax = Ty = 5584 aN 5
s =p
Vorianta IZ (v. tig. 27,0). Momentul do inerfie si modutul de rexis-
tepfS al seepiunit
12
Blortul unitar maxim din grinds:
Muse _ 408200
We 330
Diametrul punetelor de sudurit:
G12 44 mm =1,2-34457
1400 daN jam’,
8 tun; so adopts d= 8 mm.
Forfa caro poate fi preluats de citre un punct de suduri :
Distanja maximé dintre punctole de suduri
Ful 457-64
=1,31 em = 13 mm,
84 da
3] 88 2¢ verifice cusiturile unui rezervor de acr (fig. 28), dack dia-
metrul rezervorului este D = 75 cm gi presiumea din Tenervor
P = 80 daNjem®; rezisten{a admisibili a matetialalui de baz on:
1600 daN/em? gig = 0,9
40
Rezolvare :
Grosimea tablei din care se confecfioneazis rerervorul :
2D. 80-75
“Beye 2-1600+0,95
Bfortul unitar efectiv in cusitura
* & 2em,
dongitadina cf
nae ' .
I
20.000 daN
8'Dity Cus
remultind ei arborele eimelat este bine ales (o,, = 800 daNjem*, v.
tabelul ATE-10).
Sse determine langimes neces a butueului—pentru un axbore
126 Sissi tevinmiplocies 92 12>048, STAS 1769-68 — care
permits eapinees in'zol, Mh condi{itmijoct de fnefionare, Matera
Iebotetui at butuetlas canelat OLC 80,
106
Rezolvare
Se determin’ momentul po care-l poate transmite arborele :
Mag = Woe
0.20%,
2 4,28 - 300
4445 da em,
Suprafata portanti: necesark este :
My 1 4445 1
Be 2,25 | 300
8 ems,
adoptindu-se: o,, = 300 daN Jem: (v. tabelul AIL-10) gi tq,=300 daN jem? ;
Dia 48-442
1 4
25 om,
Se calouleazi suprafafa portantit reali a flancurilor, pe unitaten de
Jungime de contact:
1 a9) 2098 (#542 — -003)5—t4Lemem,
renaltind lnngmon neces butuoult
Le SF 858 = 4,6 cm.
vo 1d
127 Bem athore canelat — serie mijlocie—este montat un semieuplay
care funeioneaz in condifii medi, transmitind o putere P=11 kW,
la 0 turatie n = 400 rot/min. Si se caleuléze lmngimea necesar’ 2 butuculal
semicuplajalui, admigind ‘ty = 300 daNjem? i 2, = 150 daNjem?,
Rezolvare
‘Momentul de torsiune care trebuie si fie transmis de arhorele canclat
este:
May
5500 © = 9550014. x 2626 daN -em,
” 400
Se predimensioneazis arborele :
alegindu-se, din SPAS 1769-68, un arbore canelat 8x 30X42,
107Raza medie 2 eanelurilor este, in acest cuz,
19,5 mm,
61 8,98 em?
150)
‘Suprafafa portant reals a flancurilor, raportatis la unitatea de tun
gime de contact, are valoarea :
9) = = 0.05 (*
regultind lungimea necesiri butueulul semieuplajului
tp £88
44.emtjem,
= 6,2 cm.
128 Piseurile exterioare — conduse — (fig. 90) ale unni euplaj multiise
sint fixate pe semicuplajul eondus (v. spre exempln fig. 114)—
pentrn a transmite momentul de torsiune si pentra a
Se deplass, axial — prin intermediul unor eaneluri in
evolvents (CRF 1804, STAS 6858-63). Momentul de
torsiune, A, = 25000 daN-em, se transmite — ew
socuri — prin sapte discuri exterivare, din ofel, ev. ge0-
simea b,=3 mm. Si se determine efortul unitar efectiv
de strivire si momentul de torsiune pe care-l poat
transmite asamblarea prin eaneluri a unui singur dise
Rezolvare
In relatiile din tabelul 16, se introdue elementele de
caleul corespunztoare unui singur dise (b, in loc de Is
51 Mia in loe de Mey)
Blortul unitar de steivire =
oa. an
ae; 5 Dahb,z — 0,75-17,6-0,36-0,5 44 om?
unde
gM 2M ay anon; = 9mm;
12 mm, Dy-=128 mm sf 2-44 STAS 68586
=3,6 mm} cay = 150 daNjem* (vy. tabelul AIT-10)
108
Se determinii momentul de torsiune pe caret poate transmite un
singur diso (v. tabelul 16)
My cap, = OBTODg hye 6uy = 0,375 + 17,6 + 0,36 0,3 “44-150 =
sem > Bigs
A704 da
71 daN em,
129 8% se eslouleze momentul de torsinne co poate fi tmnsmis ex un
arbore canelat, seria usoari, 6 x 28 x32, STAS 1768-68, considerin-
du-se asamblarea fix, Si se calenteze Iungimea butueului asamblarii
canelate, adoptindw-se’ zy = 300 daNjem* 31 o,, = 400 daNjem*.
130 Sg caleulere longimea, butuentui asambliei prin eaneturi — ex
deplasiri axiale — pentra transmiteres unui moment de torsiune
16 000 daN-em, de ektre un arbore canelat, seria mijlocte, 10 72%
STAS 1769-68, care functioneazi in condifii medii, Se consider’
250 daNjem?
arbore canelat seria, grea, 16 x52 60, STAS 1770-68? Se adoptit
13] ©, Batere poste transmite — la turagia n= 460 rot min — un
rt = 250 daNjem? gi gg = 100 daNjem*,
132 Sie vertice asambinrea mobili, realizat euajutorul unuiarbore
canelat, seria mijlocie, 10 x $2 x 102, STAS 1769-68, cunoseindu-se :
E= 65 mm gi My
35 000 daN-em (on,
300 daN jem).
133 5h.s calouleze asamblarea prin caneluri, dintre o fares eardanied
i arborele respectiv (fig.91}, stiind e% momentul de torsiune ce
trebuio transmis de arbote este My = 175 daN-m, Arborele canelat
are dimensiunile de 10%72X78, SPAS 1768-68 (¢,, = 480 daNjem*).
Fig. 91
134 88 se calouteze srosimea by si momentul de torsiune pe eare:1 poate
transmite un singur dise interior (conduestor) al euplajulai multi-
disc, din problema 128. Pentru a transmite momentul de torsiune si
penirit a se deplasa axial, se foloseso caneluri in evolventii OEF 120 x3,
STAS 6858-63; sint opt discuri interioare.
1098
ASAMBLARI PRIN STRINGERE PE CON
Asamblitile prin stringore pe eon sint asamblii fixe, objinnte prin
deformarea elastics a pieselor asamblate, Se folosese la fixarea butucilor
‘pe arbori; funchioneaz prin frocare, apisaren, dintre arbore si bute reali-
Zindu-se prin tensionare axial, eu ajctorul nei pinlite.
NOTATII FOLOSITE
© = coeticientul de sigurantii al asamblavi ;
dy — diametrul medin al supratefei de contact ;
FF — forta de stringere, normal pe generatoaren. conuluis
yg, — Iungimea, respectiv lungimea necesari a suprafetei de contact ;
AW; — momentul de freeare ;
3M, — momentul de torsinne care trebuie transmis de asamblare ;
Q' — forja axiaki de tensionare ;
5 — rezistenta admisthili In solicitarea de strivire
a @ — coeficienfal de frecare de alunecare, respectiv unghiul de
freeare (9 = are te 1);
% —unghiul de inclinare & generatoarei conului.
RELATILE $1 METODICA DE CALCUL
Relafiile gi reeomandirile necesare pentra ealculul asamblatilor prin
stringere pe con sint redate in tabelul 17.
Tebetat 37
elle 9 ecomndiso ees peat, ae
pein
| semen cess ewanstsi | mati de ate |
e
stint neon: |
a
My mah Be oe
Jo determine lungimea ncesat de contact asambleprin stn,
135 gorw'ps con dintre an atbore gto Toata de cnren (H.92) sind eh
mmomentil de forshune. care treboio ransmis esto
= 4800 dam, coetcental de frecre nee
stip atbore as O/15, at diatetrl med at Suprar
Tepe de contact dy 2-3 cin
Rexolvare :
Forfa normals pe generntoarea conului (v. ta-
belul 17)
DeM, 2-12-4800
pd, O15 25
adoptinduse ¢ = 1,2.
‘Se determing Iungimea necesarii de contact :
= 38391 daN,
iy ar
i 0 vertce assmblatea prin stingere pe con dintre un arbore
136 je'toatt de curen taperotals Gig 8). Se ‘cunose ly
200 daN, f= 90-mi,
38,75 mm, «= 6
=5000 daN-em,
n= 02, 6= 11, dy
Se determing forja normali de apisare
(vF tabelul 17)
Q
Sina woos a 0,10
= 20750 dan.
Se verifiei momentul de torsiume pe care] poate transmite asam-
Viarea
5906 daN -em> Ms
10 daN-om.
Se verified asamblarea I solicitarea de strivire
= 201502 460 daN/em? < 6,
ill 8,142,875
500 daN jem®,
uu1.37 Sis veritice asamblarea prin stringere pe con 1a care se eumose +
AM, = 28daN-m,1 = 38min, a = 0,2,0—1y1,d,—25 mm, a= 6,
Q = 4200 dan.
138 Ses" determine momentul de torsime maximeare poate transmis
de o roatis dinfati, asamblati: pe arborele respectiv—prin sivingere
pecon (fig, $4), astfel incit asamblarea si
Teziste la solicitaren de strivire. Se emnose :
21
4, =46 mm, © =1,3, 2
7 mm,
139 8% secalouleze forta axial de tensio-
nare —Ia o asamblare prin stringere
pecon—cunoseindu-se: M,
Giametral maxim al conulti 52 mm,
T= 60 mm, 1 = 0,2 sie =1,2,
9
ASAMBLARI CU BRATARA DE STRINGERE
‘La asambtirile ou brijari de stringere — care fae parte din categoria,
asamblirilor bazate pe actiunea forfelor de frecare — presiunea necesar’
‘esto ereatii prin stringere eu suruburi. Se folosese pentru fixaren pe bare,
tije, coloane, osii sau arbori a diferitelor manivele, brafe, sapor{i, ro|i de
transmisie, care —de reguli —siné solidare eu briana,
NOTATII FOLOSITE
© = coeficientul de siguranfi al asamblinii ;
d— — diametral arborelui;
‘M,, My — momental de frecare, respectiv momentul de torsiune de
cael;
F, = forta de stringere, realigatis de un gurub;
1 — Iungimea de contset dintre brijari gi arbore ;
¥ — forja normati pe suprafata de contact dintre brifars gi
arbore ;
= = numirul de suruburi dispuse pe o parte a brivinii eu eapae,
respectiv numiirul total de suruburi Ia britara seetionata $
= coeficientul de frecare de alunecare dintre arbore gi brifars.
RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL
Caloulul acestor asambliri const’, de fapt, in dimensionarea guru-
burilor destringere a solicitarea de intindere, eu o for{it de caleul F,—1,32."
si verificarea presiunii de contact dintre arbore si brijard. Relafiile
de caleul si recomandirile necesare sint prezentate in tabelul 18,
14( Stsedimensioneze cele ont suruburi de la o bnitari de stringere
cu capac, en ajutorul clreia si se poatit transmite un moment de
torsiune M, = 5600 daN «em. 8K se stabilease’ Iungimen bnitarii, stiind
ei arborele si guruburile sint’ executate din OL, 50 (4. = 800 daN fem
“Pentru a Tua im considera gf solictarea de tarsiune, care apare lt mont)
tet 113‘Totelut 18
olalile sf soeomandivle macesare pontea eabutel ssamblislor ea Drilar de stingers
F812, 1, 24,27, 40, 32),
Mie < My =
Me
Momentul de torsiune de calenl
¢M, = 1,5+ 5000 = $400 daN -em,
adoptindw-se ¢ = 1,5, Diametrul atborelui se caleuleazs eu relation (¥.
tabelul 28 din eap. 13)
Vs
fin care: sy, = 200 daN/em?,
Forja ‘de stringere pentra un gurub
My 3.400
Dyed ~2-0,15-45,2
considerindu-se » = 0,15, iar forja de caleul, pentru guruburi, este
P, = 13 F, =1,3-1316 = 1750 daw,
regultind diametrul interior, necesar, al guruburilor de fixare :
a
Re = 1316 daN,
a= [rae sxeon
se adopti, din STAS, guruburi 3120,
14
Se determin’ Iungimea necesari a br’
QF, 2-4-1346
dey, 52-850
Is = 2m.
14] $29 stabiteasot vatoaren momentyluit do torsime enre poate fi
transmis de un arbore cu diametrul d=60 mm, prin intermediul
unei britari seetionate (fig. 95). Brifara este strins’i en un surah M10;
a= 3 em sib = 7,5 om, Piesele ce lormeazih
asamblarea siné exeoutaie din OL 42 (cy = >
(00 daNjem*), eoeficientul de freeare Hind
6,15.
Rezolvare :
Forts de stringere admisibils a gurubului*?
se deterining din condifia de rexistenfis In soli-
citarea de intindere
800)
3d4 0,837! 800 _ os aay,
4 18 ig. 95
In acest caz, momentul transmis prin frecare are valoarea (v. tabelul
18):
= 760 daN-em,
iar momentul de torsiune transmis de arbore :
My = 0,24 2-63 +200 = 8640 daN -em,
fn concluzie, asamblares analizatistransmite numai partial momenta
pecave-| poate prelunarborele
142 Bonn arbore — en diametrat ds mm-—
se fixeazs, prin intermediul unei brigiri
clastice de stringere, un levier (fig. 96) de Iin-
gime L180 mm. Si se dimensionese cele
dons suruburi de stringere, astfel init, levierul
8 pout fi solicitat eno forts P = 200 daN.
Se cunose : ¢ = 40 mm, ) = 80 mm, ¢ = 1,2,
2, material gurubulat OL 42, eu ay
100" da jem.
143 S%.se verifce asumblarea eu brani de
stringere, eu capac, gtiind 3 stringer
capacului ce realizeazs en ajutoral a gaze suru
uri MLO. Momentul de torsiune eare trebuie Fig. 96
s) Lungiotea reall a BHLSHT se adopts mat mage, pentra a pistea manta suruburle
8) Reaitenfa “aumisbay-impaett ta I," pantea tine ame oh psa te
soliitat ™lamoata}~s torstune
15transmis de arbore este M, = 800 daN- cm, iar diametrul aeestuia a
5 mm. Se emose, de asemenea, 1 ="0,2, ¢= 1,2, 1 = 80mm, ma-
terialul suruburilor OL 42 (a4, = 800 daN om’).
144 Be un shore cu diametrul d—C0 mm este fixat-un levies, prin in-
‘termediul anei bri elastice de stringere (v. spre exempt fig, 96).
Conoscind L = 150 mm, b= 90 mm, ¢=45 mm, w= 02, ¢= 16 gi
foptul ci stringerea. se realizeaza cu_patru suruburi M12, si se ealeuleze
for{a maxiini F care poate fi preluatit de capiitul liber al levierului. Surw-
Durile sint exeeutate din OL 42 (o,) = 800 daN em:
145 Bent» pune in mijeare axul de comands al unui intrerupator
de patere, pentra inaltd tensiune, se actioneazi eu ajuternl unei
pinghii, la capittul cireia se aplies o forfs maxims F — 76 daN (, spre
exemplu fig. 96), Stringorea se objine eu ajutorul a dou suruburi M16,
coeficientul de siguran{a fiind e = 1,5. Si se caleuleze fora normal
NW si forja de stringere » unui surub P,, Si, se verifiee asamblarea la solici
tarea de strivire gi si se verifice suruburile la solieitares de intindere
(@= 50 mm; 1= 80 mm; 6 =80 mm; ¢=40 mm; L = 250 mm;
W025 Gye = 800 daNjem?),
146 ©, britari — formats din donk semiinele — se monteazi pe un
arbore eu diametrul de 52mm, realizind o stringere elastics. 88 se
determine lungimea necesard de contac: 1 si si se dimensioneze suruburile
de stringere. Se cunose : » = 0,18, o = 800 daNjem?, ry = 250daN em’,
Sa, = 300 daN/em', ¢ = 1,2, 2 = 3.
6
10
ASAMBLARI CU INELE TRONCONICE
Asamblirile eu inele troneonice sint asambliti fixe c@ se folosese Ia,
solidarizarea butucllor pe arbori; fleeare pereche de inele este format
Gintz-un inel interior si unul exterior, aflate in eontaet pe suprafete coniee.
Contactul eu arborele si butucul se face pe suprafefe cilindrice.
‘Aceste asambliri transmit sareina — momental de torsiune — prin
intermediul fortelor de freeare care apar intro inele gi intre inele si axbore,
respectiy intre inele i butue atringeres realsinda-se ew ajutoral unot
guraburi de fixare,
NOTATII FOLOSITE
a = aiametrul axborelni ;
a — diametral interior al perechii de inele tronconice
ia’ =4);
D, — diametral exterior al pereehii de inele troneonice 5
Fy, — forja radials de apisare, Ia prima pereche de
inele tronconice
L — lKimea perechii’ de inele troneonice ;
r — lifimea de contact dintre inelul interior si arbore ;
M, = momentul de torsiune nominal ;
Miy Myer = momentiul de freeare dintre arbore gi inekul inte-
rior (minim), eorespunzator primei perechi de
inele troneonice, respeetiv momentul de trecare
total ;
a — forfa’axiaki de impingere primei perechi de
inele;
% — forfaaxiali, de impingere, necesars pentru anu-
Iorea jocurilor radiale —'initiale — dintre inele
§1 piesele de asamblat (arbore gi butue) ;
Qu — forja axiali total’ de impingere ;
— mumirul guruburilor de stringere ;
% —unghiul de inelinare a generatoarei inelelor 5
8 = coeficientul de siguranfé la patinare ;
be — coeticientul si, respectiv, unghiul de frecare
(ig 9 = uw), eorespunziitor suprafefelor in contact ;
Gy Gan — eforiul unitar efectiv, respoctiv rezistenta admi
sibilX Ia strivire & materialului col mai slab din
asamblare,
47RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL
Calentnt unei asambliri eu inele tronconiee consti in: determinarea
forfel axiale totale de tmpingere si dimensionarea guruburilor de stringere ;
yerificarea Ia strivire a suprafejei de contact dintre inelul interior starbore,
Relafille de caleul si recomandirile necesare sint date in tabelul 19, iar
Gimensiunile perechilor de inele tronconiee in tabelul ATS,
Todetat 19
‘ete 1 resomandinte nevesere yentr, ees
i 2)
——
304 ~ pent
42 8...900.mm
G50 introduce
Sm
ae
| | Bates Myee
147 Roata conics din figura 07 este asamblatt pe arbore e
unei peréehi de inele tronconice, eu d'—28 mm gi D,
Stringerea se realizeadit cw ajutoral tnei piulife M16. So cere si se ealeu-
Jeze momentul de torsiune pe eare poate si-l transmiti asamblarea, la
un coeficient de siguran{a = 1,0; se adopt
, ~ 1600 daN jem, arborele fiind eontectiongt
din ofet aliat,
Rezolvare :
Forfa total de impingere, peeare o poate
realiza surubul M16, din condifia de rezisten{a
Jn tractiune®® :
sd
18Qa = ou
at
yd 1,39)
4
6002427 da;
1867 daN,
Ou = 28
de unde
Q. = Que — Qy = 1867 — 1000 = 867 dan,
Forja radial de apisare (pentra she = 0,15):
867
7 = 1876 daN,
tee OMS +O
Veviticares la strivire a suprafefei de contact: dintre inelul interior
gi arhore (v. tabelul 19):
re
5,8 mm, din tabelul ALS.
© Gactilentu 1,2 Yn ee tines suplimentant a tostane, care apare It monte
19‘ou ajutornl patra perechi de inele tronconice, eu d’—40 min si
15 mm, Asamblarea trebuind sé transmit’ un moment de torsiune
en gocuri Mf, =
148 Asomblarea a douk roti dinjate pe arbore (fig. 98) so realizeazs
dD,
1500 daN -em, la un coeficient de siguranti. 6 — 1,9,
Si se determine numarul de guruburi M10,
= necesare pentru realizarea stringerii, Suri
barile se executi din ojel aliat ec,
2300 daN fem!,
ae Rezolvare :
Momentul de torsiune transmis de
prima pereche de inele troneonice (©. ta
Sif belut 19) :
ond,
Forta radials, de apisare, corespunaiitoare primei perechi de inele
(v. tabelul 19
2My, _2-1909
120? _ 4000 dan.
pd OL
Forfa axial de impingere, necessri pentru prima pereche de inel
(pentra a = 17"):
Q = Filtele + a) + tee] = 4000(0,48 + 0,
Forfa axial de impingere totali
0004-2520 = 3520 daN, Q,=1000 daN (v.tabelul 19).
2520 dan,
‘Numirul necesar de gurubari de stringere :
1,3Qu _4-1,3-2520
3,14 0,843. 2300
= 4 suruburi,
So verifies la strivire suprafata de eontaet dintre primml inel gi arbore:
(v. tabolul 19) :
PL 4000
ved’ 3,14 4-0,68
unde 1’ = 0,68 em (¥, tabelul ALS),
= 408 daNJem* < o4, = 850 daN jem’,
149 Be un arbore ou diametrut d= 75mm este tixats — prin inele
troneonice — 0 roata de lant (tig. 99), eare trebuie si transmit un,
‘moment de torsiune M, = 8500 daN -em, la un coeficient de siguran
120
= 1,5. Se cere : alegerea dimensiunilor d’, D,,1’ gi ale inelelor ; momen-
{ul de torsiune ce poate fi transmis de prima pereche de inele ; forja de
impingere necesar Quy §i Verifienrea la strivire a suprafejelor de contact.
Rezolvare :
Din tabelul ALS, se alog dimensiu-
Fell ee
Momental de frecare corespumaitor Hae
pprimei perechi de inele (v. tabelul 19): aaa
a, = 8
3
Forja de stringere corespunziitoare primei perechi de inele (v. tabe-
Tal 19):
250daN em,
ig. 99
n=2
Jar for{a de impingore
Qi = Piltele + 2) + tg g] = 7555 (OAS + 0,15) = 4760 daN,
pentran a= 17°.
For{a totalii de impingere :
Qe = Q + Qo = 4760 + 1000 = 5760 dan.
‘Verificind 1a strivire suprafaja de contact dintre arbore gi inelul
interior (¥. tabelul 19), rezults :
& 382 daNjem® < a, = 850 daN fem’.
15Q) Assimblarea dintre o routs dinjats si arborele respectiv: trebuie et
transmiti un moment de torsitme 4f,—L100 daN “em, 1a un coeti-
cient de sigurant’ @ Asamblares s¢ realizeark en @ pereche de
inele tronconice cu d’ = 40 mm, stringerea ficindu-se eu patra suruburi.
Si se dimensioneze guruburile de stringere gi si se verifice asamblaren Ia
strivire (6, = 1600 daNjem®, «= 17").
15] 1A, asamblaree din figura 98, se cunoaste d=40 mm; cele patru
suruburi M10, care realizeazit stringerea, sint exeeutate din ofel
aliat etl q = 2300 daN jem, 88 se ealeuleze momentul de torsiune eare
poate fi preluat de asamblate, la un coeficient de sigurant 6 = 1,9 gi
eat,
, din figura 99,
152 Sts veritice duct asamiiaren ew inet troncor
poate transmite momental de torsiune M,=12500daN em, Ia un
coefivient de sigurantis 2 = 1,5 si a = 17°. Diametrul arborelui d = 7mm,
forja axial de impingere Que = 9400 daN.
1211
ASAMBLARI PROFILATE
Asamblitile profilate® sint asamblari fixe — mai rar mobile — folo-
site pentru fisarea butucilor pe arbori, in eazul unor momento de tor-
siune mici gi medii. Cel mai mult se folosese asamblizile pe contur tritn-
ghiular, pitrat sau hexagonal.
NOTATII FOLOSITE
a — lature. poligonnini
P — foria care aefioneazit pe o fafii a poligonulni ;
L — Iungimea de contact dintre butue gi arbore
My Mop — momentul de torsiune nominal, respectiv momentul
de torsiune (capabil) pe care’asamblarea i ponte
prelna ;
On Bae — efortul unitar efectiv, respectiv rezistenfa admisi-
bili la strivire pent materialul eel mai slab,
RELATIILE $1 METODICA DE CALCUL
De reguli, dimensiunile asamblixii pe contur poligonal se adopt
constructiv, asamblaren, veritivinda-se In. striviren. suprafetelor aflate
in contact. Ca wimare a jocurilor inevitabile dintze arbore si butue, pre
unea se distribuie triunghinlar pe fejele poligonului gi numai pe 6 parte
4 acestora ; in calcul se consider’ ci presiunea se distribnie pe jumitate
din Tatura ‘poligonului. Relafiile de caleul a asamblarilor profilate sint
prezentate in tabelul 20,
153 AemPlarea dintre surubul sendar gi roata declichet, de ta un
crie cu dubli aetinne (fig. 100), este realizat dupis un contur hexa-
gonal. Se eumose : omental de torsiune care solicit asumblasen M,
= 2300 daN vem, latura hexagonului @ = 60 mm, Iungimen butucnhui
rofii T= 15 mm, materialul rofii si al gurubului seeundar OL 50 (oye =
= 800 daN cm). Si se verifice asamblires la solicitaren de strivire.
© Pe conto potion
122
‘Asammbiares pe contur inghisae
Rezolvare :
Din tabelnt 20 rezultas
ig, 100
123[54 Levieru! de comands af unui ate bar de torsimne este montat,
pe capitol atcului, printr-o asamblare pe contur piitrat (fig. 101).
Se cunose : forja de la capittul levierulai # = 400 dN, lungimea levieruhti
T= 200mm, lajura pitratului @ = 25mm,
44, = 85) daNjom?. 8% se calenleze lungi-
mea necesari de contact.
=
Rezolvare =
Conform tabelulni 20,
M, __3400-20
i. 101 ou 58-80
= 23 em.
155 Cate, dintre asamburile pe contur poligonal (triunghinlark,
ptratt, hexagonali) poate transmite momentul de torsiune 3f,—
= 7000 daX -cim, eunoseindu-se : 1 =20 mm, ¢5, = 850 daNjem?, diame=
tral arborelui inainte de preluerare d= 50 man’?
Rezolvare
Momentul eapabil se determinii cu relafiile (v. tabelul 20)
~ pentrn conturnl triunghiular
3 em,
2. 350 = 7858 daN cm 5
1
=3,50m,
850 = 6942 daN - em
Se constati cit numai asumblitile pe contur pitrat yi triunghiular
pot prelua momentul de torsiune exterior,
156 S% se calouleze momentul de torsiune care poate fi preluat de
asamblarea pe contur hexagonal, dae& se cumose : «25 mun,
30 mm, cy, = 850 daNjem?,
t
157 Poste wsamblarea pe contur pitral. si transmits un moment de
torsiune M, = 1000 daN- cm, dacd @= 20mm, 1= 10mm si
4, = 850 daN jem?
12512
ASAMBLARI ELASTICE — ARCURI
Arcutile sint organe de masini care realizesat legtitura elastick dintre
clenentele componente ale unt masini, meeanism, aparat si dispozitiv
NOTATII PRINCIPALE
rigiditatea, respectiv rigiditaten torsional a areulal ;
— modulul de elastieitate longitudinal, respectiy trans
versal
— modula! de elasiicitate, calculat, al eaneiueului ;
— surcina exterioar®, rospectiv momentul, eare action
neazi asupra arcilai ;
— forta. inijialk de preiensionare ;
= sarcing minim’ de montaj;
~ sareina maximit de funetionare ;
— sareina de blocare, Ia eare arcal se comprimt spiri
Be spi
— lungimen arentui in stare liber, respectiv lungimea,
ocupati de spirele arcului (in ‘stare blocatis)
lungimea arcului corespunzitoare sarcinii F, 51 Fy
— Iungimea ocupati de capetele de prindere ;
— momentul axial, respectiv polar de inert
momentul de inertio, respectiv modulul de
tent al seclinnii lamelei ks
— momental de inertie global (la bulonul central) al
arcurilor multilamelare ;
— coeficientul de form’ pentru arcurile de compresi-
lune, respectiv de risiveire
— Iungimes de ealeul, respectiv Drafele arculai multi-
Jamelar ;
— lungimea semifabrieatului, respectivIungimes semi-
fabricatulai penta executarea cirligelor sau a cape-
telor de prindoros
nis
nym = nmiimal de spite: active, de reazem gi total ;
» — numiiral total al Jamelelor areului_multilamelar ;
s — aria suprafefei de contact dintre caueiue si arma
‘ura, metalies ;
138
% — unghiul de inelinare al spirei arcului ;
3 — sligeata (deformjia, elastied) 2 arcului
By Bay Bu Sigeata corespunziitoare sareinii Fy, Fy) si Fs
» Ay — jocul dinire spire, Ja sarcin, maxima de funetio-
hare, pentru areurile de intindere ~ compresiune,
respectiv pentru areurile de risucire ;
Gy Pe % = deformatia unghiulard corespunziitoare sareinit M,,
Min si Mans
x — factor de'coreetie care fine seama de forma arculat
multilamelar ;
be — factorul de form, respectiv coetieientul de formit al
areurilor din eaueiue,
RELATILE $1 METODICA DE CALCUL
Caracterul problemelor are trebuie rezolvate Ia proiectarea areurilor
depinde de destinatin acestora, De reguki — la proiectare — se porneste
de Ia rigiditaten impusi, sareina maxima. gi eursa arenlui, Inifial, se alege
materialul — corespunziitor condifiilor de funetionare —- impuse arculai
respectiv; In functie de proprietitile mecanice ale materialului ales. si
conditiile de functionare se stabileste rezistonta admisibili
‘Relatiile si motodica do caleul si proiectare a arenrilor elicoidate cilin
Grice de compresiune — executate din sirmé eu sectiune eiroular sau
Areptunghiulars — sing redate in tabelul 21.
Projectares arcurilor elicoidale ellindrice de tntindere se poate efectua
cu motodiea gi relatiile indicate in tabelul 21, lungimes semifabrieatulai
eterminindn'se cw relatin
=D, n
08 2%
hey
jn care : 1, este Iangimea semifabricatului pentru executares cisligelor de
prindere,
Areurile elicoidale de risuvire sint folosite pe sear’ lang Ia maginile
agricole, lu demaroatele autovehiculelor, la unele cuplaje speciale ete
Din punct de vedere constraetiv, arcurile de risueire (Hlexionale) difer’
de cele de tntindere — eompresiune doar prin forma eapetelor de prindeze.
Relafiile si metodica de caleul si proiectare a arcurilor elicoidale ein
digg de risucire sint indicate in tabelul 22, aleginda-se preliminar mate
rialul — in funetie de condifivle de funotionare impnse — gi stabilindu-se
reristenta admisibilé. 04.
Telatiile pentru caiculul arcurilor bare de torsiume sint prezentate
in tabelul 23. Areurile — formate din pliei dispuse in pachet — se pot
calcula orientativ en relafile din tabelul 23. In coca ee. privesto alegerea
rezistenfelor admisibilo =, — pentru proiectaren arcirilor bare de tor
sinne — se poate reeomand pentru ofelul deare, calit (eu, = 120.. 160
daNjmm? $1 c= 100.185 daX/mm?) in cal Soliitarilor siatiee
a = 6000... $000, daN em?
127