ws lucrarea loo Proiect tip.Capterea secundard tip IV,pentru Qi = 1,60 + 2,50 me /sec. Faze : DDB. BREVIAR Da CALCuLa. Ae CALCUL HIDRAULICR Ca. capitole: culele hidraulice de fef4 cuprind urmaitoarele 1,Dimeusionarea unor elemente ale captdrii Il.Determinarea pierderilor de sarcind intre erdterul de captare i acyiunea de couvrol aval. I,Diwensionarea elementelor ceptarii Elewentele ce se dinensioueazd ( prin tipizare) sint um&toarele 8) grdter de captere bd) den petor ¢) secyiune de control svel d) sectiune de spdlarerului__de _captare Dimensionarea Conform studilor de laborator si a rezultatelor obtinute pe teren se ddopta Pentru grGtar o inclinare de 40% Pentru care curatirea este optima . Se adopt in calcule I¢ = 160m. Din relatia: low io = tet tote cu tga = 04 Se obtine Ic= 460x Vis04? = 1723m Létimea grétaruli { 8,) se determina din relatia : “B, in care q este debitul specific critic care se obtine din relatia her 7 VS" in care her este jindltimea critica care se determina din relatia: Heh 3“ in care H, este indltimea energeticd masurata jin amonte de captare si se’ determina din relatia Ho © in care: k= coeficient ce tine seana de efectul colmatarii cu frunze; = coeficient care introduce efectul inclindri tongitudinale a grdtarului ; Ge caracteristica’ grdtarului si f° stra s. lumina dintre imea unei bare luind in calcule K=140 ; 0 =1.35; a 2 086 se obtine = le; - 173x068. Ho= EE & = Migerlg = 060mRezulta Cu aceasta valoare se 25 Bo = a O75g * pee 5 (fumed = cee se abies _ 392" t oe 0,256 j-120 , 460, _ obtine din diagrama raportul hi; = her = + x 0601 = 0,401m obtine: 3,295 m b). Dimensionarea_denisipatorului Dimensionarea denisipatorului normele sovietice, peniru 120, = 15,332m ge\/ eee a * a8 = 0,759m/sec. Rezulta (pentru Q =250 mc/sec.): Se adopta:| Bo= 342m s-a facut dupa depunerea in proportie de 98% a particulelor cu diametru d = 1,00min esti EeoSeee Eee Perea PEE CEaCL Se adopia un denisipator —- cu sectiunea alaturata pentru’ care: humed"307085 =3,92'm S |Sumed 4600x307") A00526° 5 x 085 15,126m? a Pentru, Parca a Im mm dese @ in fabe va "gi in Se obline viteze de deplasdre a apei fn -Udenisipator i; = O_- 14%2,50 oy Samed 15125 ’ = 2yl4cm/sec. cu aceasta valoare se obtine : w oe Seti = 0.408 pentru aceasta valoare si asigurarea de 98% se 70. 0,85 4.0.20) 0,256 si pentru un hy impus V3 Rezuli@: L= 165% \¢ = 1,65 x 15,332 ~ 2530m LL = 25.30mc). Dimensionarea _sectiunii_de_control_aval Se consideré cd sectiunea de contro! aval functioneazd ca un _deversor pentru sdrcind normald [determinata ‘de diferenta de coté constructiva existentd intre gratar si sectiunea de _ contro! aval).La depdsirea sarcinif normale scurgerea prin sectiunea de control aval, devine din scurgere cu nivel liber, scurgere sub presiune (la limita) pentru o lam de apd pe grdtar de 060m. Pentru prima ipotez@ se utilizeaza calcul « relatia de Qc=m-b-V2qg (HE-H%) pentru Q¢ =; Pentru a doua ipotezd se utilizeazd relatia de calcul : Qc=H-A VagH pentru Oc =140} in care p=? este coeficient de debit si p = 059-0,64 Se considera o sectiune dreptunghiularG cu b=140m si h=0,80m asezata la cota inferioara a planseului denisipatorutu: in. prima ipotezé si pentru H,-099m si H,=0,19m se obtine Qc = 046x140 x V2x981 (0998-070) = 257mc/sec si Qc = Qi jn a doua ipotezG si pentru H=1,85m se obtine Qc=0,60 x 140x080 xV2x9 81x15 = 45inc /sec. si Qc>144Q) cu 14Q; =350mc/sec. d),Dimensionarea_sectiunii_de_spalare Dimensionarea sectiunii de spGlare s-a facut luindu-se in considerare scurgerea cu nivel liber pentru un debit Qsp>15Qi. _ Se cohsiderd | ca Mio din depuneri au d=1,00 mm iar adincimea apei in timpul spa este h,=037m si utilizind relatia de calcul: Ysp =u (B52 )"Y Pp in care:n w= viteza de sedimentare si peniru particule cu d=1,00mm w= 944 cm/sec P= cantijatea de materii_ spalate raportate la greutate totala si se considera p=6% Se obtine: t Ysp = 000944/ S57.) VE = 4s48m/see. Si rezulté - Osp . 150; _ 45x 250_ 2 SP Yep wep Enea” 0:848m Pentru 150; scurgerea pe sub vana de spilare se face cu nivel liber si rezulta Sp _ 0,843 he = SS) =0527m si he 0,80m “bY 460 (inaltimea vanei de spélare) Se adopta (0m x 0,80m II_Determinarea__pierderilor de sarcind Se calculeaz@ pierderile de sarcina dintre sec! de contro! aval (care se ia ca bazad de plecare) grdtarul de captare Se considera sarcina deversorului. H =0,99|vezi cap! pet.C } | —-pierdere de sarcind la schimbarea sectiunii An yh A, = 1,45 x 080 =112m® sectiunea de control aval A, = 4,00 x 370 +160 x 155 = 17,28m? sectiune denisipator pentru A,/A, =112/17,28 = 00848 se gaseste in tabely-048 si pentru y, = G=-250 - 2,232m/sec. OR U2 Se objine : a 2,232" _ Ah,= 0.48 A565 = 0,12190m i —~ pierdere de sarcina liniarG pe denisipctor As ‘ ones GeAmed * (400 x307%) + 005180. » 155 = 1564m* Aimed = 160 +2 «195 +2 x 307%+4,00 = 15,65 m pentru R =Amed/Jmed =16,64/15,65 =1,063m si n=Q019 se gdseste C=565 cu 28. 2,50 945 Ye" Bed ” 1664 0,150rm/ sec. Se obtine Dx ASO 0,00017m Bed Q ——pierdere de sarcina liniara pe rapid ve Amed = (400% 245 + A00+160 155 +400 x 225) =0519,80+434+9) = 11,57 m? Vmod = (400+ 2%195 + 2* 245 +160 + 2x 400+2 x 225)=1345m pentru Rmed =Amed/J med = 11:57/ 13,45 =0,86m $i n=0,019 —» => C =487 si cu: weed - peo = 0,216m/sec Amed 1 Se obtine: a hy = 2909216 _ = 0,00008m , —~ pierdere de sarcina la schimbarea sectiunii 2 Ah,= (ai ) + Ay, = 4,00 x 2,25=9,00m* Ay = 0,63 x 2,25 =1,4175m? sectiune de contro! amonte 0... 200. Mu A,” 300 0,278m/sec. Se obline Ane BRR aS 1-22 - 011253 m 5 —=pierdere de sarcin& la schimbarea sectiunil 72 Z Nb ty * Se 29 5 = 2,25 «063 = 175m? Ay =4,00 x 2,25 = 900m? pentru AJA, =1,4175/9,00 =01575 se géseste y= 0.4585 si cu v= 2 “fae 1764m/sec As Se obtine 764 A hy = 04585 SOR = 0,07269m c —~pierdere de sarcind la cot de 90° 2 = i, He Abs = $6 24 peniru 2 = 90° se gdseste in tabel y, = 10 si pentru -O. 250, Mee Soo 7 0,278m/sec. Se obtine Ab, = 100.4% =0,00423m t —+ pierdere de sarcinad la schimbarea sectiunii : Ay. vi hy = | OZ -4)x YL ee ( As ‘p 29 Ay = 4,00 x 2.25 =9,00m* Ag = 160 «1,60 = 2,56 m* cu =O 250 9 Va Ay 78,00 0,27%m/sec Se obtine: 2 2 _/ 9004)", 0,278? Abe ( $88 ) « BER + o24eam Rezultd : Zhi = 012190 + 0,00017 + 0,00009 + O71253 + 0,07269+0/00433 + +0,02489 = 0,31171m Vv d+0,99+0,31 108 ROM- vd +0,99+031+032 Yd + 1,62 = 0,00 Var -162 deci [Vg -4,65mACRE, Nrelode CiPl.HE SROUNDAI TIP iv - STEPRD gist, 6o~: e/es injelie te, icc woderne nenifestete in emenejeren hi- Crocnergetict ¢ riurllor de munte,urutirese concentrares etderilor gi Lelio ccopul eporiria potenji: iulul hitroener, etic rez 6 c esté prin cepteres (i deriver unir debite suplimentere provens € ~ fhe ¢in bezinul propriu,cin :fiulenji citueti in evel ée reten- she,~ £ie ¢in bezinele unor apt inveeins te. Cupteres ccestor debite oc reclizeczt prin ege nunitele c ptiri secundere,lucréri ce intervin -t4t ce mumlr eft cl es .port cu C poner Auportemté in cedrui echewelor energetices Cumpeteristice eceetor lucriri cste situares lor fn ampls ore cltitudine,cu ur re de édspe: ane eu eee bouine hiérogr.fice mici,careeterizete printr= re- vilturi frecvente cu transporturi importante ce cen ot cOlic,flotant ecu tirft,de imensiuni. ri acestor f-etori vine st li se suprepunt un regim clim~ tic aepru,ce Inregietreczt y-rt. mari ¢e temperatur& (i perla-de prelungite de inghet. Ga © consecing& directt,in scopul adoptiirld unor solujii cu rondamente functionsle cit msi ridicste,captiirile secundare at Gevenit in ultinii 20 ani obiectul preocupirii specdaligtilor si cer- cetutorilor ce pretutingent,etit sub espect constructiv cit ef hid lice Cu rare exceptii,resolvirile tehnice unanin aplicate,av evat In vedere utilizsrea,cu o gan larg de modificlri ae deteliu, « prizelor cu criiter de fung cunoseute gi cub denumires de prise Ja firul spei seu prize tiroleze,core in cond@ijiile natural morfologice venionste,rispund cerinjelor de » £1 ugor edaptabile le teren,robuct te,ieftinenecesiting volume mici ge luerlri,un grad redus de mecani} sore fn execujie,intreyinere ¢i supraveghere simplX in explostcres Aceste concigerente au determinst eleborares proiectelor tip pentru eptird secundere pentru debite gi=0,0042,50 me/sece Presenta docunentetie reprezint& detalieres proiectu= fou: FeE),eleborst in iunie 1960 gi eprobet prin De~ retul KR: .416/1950- qu elf GAsoil nr,yloéo ie contructu4 we eleLt WEeBeDirecti: teunicd ares gi refecere. tennico~ tes 5 cvononick « detaliddor tip,penire pringe in pro’ ores secundsré Ge tip IYjeu= I"Ceptiri secundcre pentzre nc/gesimbol H.125/76,clabo4 tul directiv cepr cebite instelote cuprinse Sntre 1, 60-2 Hein nolembrie 1°71 tuslisirid cocumentuyiel ov etat sarcinilc rue ‘ t a Consfituires din ceptenbri baze res te Ge Conduceres Ge Pertié 7&6 ~ privine reduceres ve Ge materiale deficdtere pe beze cimplifictrid ef optimézlrid solu- jiilor tehnice. Fait Ge proiectul li-4u16-Go(f.2. PE)e fost introdusi le s0= citures benefiolerului,conducts de by-pessyechipeti cu rank jolu- oriion Ge investizie gi. consumrilor Bee cure et veigure punere: lL: uscot « Cenisipstorului in periosdele ce revinie Sure ef se plaril epieceusti conducté ve fi introdust de este necesare Se Scheme SuneyionslUsbescrieres choambluiui luerdriis C.ptare. se descoupus in ensexbluri funec}ionele separate drin rogturi ce contractie care osiguri o funeyionclitete unitart rt Sn exploutere,© inseriere corecté in teren gi o execuiie iin. 0 calitete riddeattyexecutes pri getfei Mnelt eb se ports tl fn condizii aificdle. Cotares detaliilor tipizete se efectust intreun sistem de a relatiy unie pe intregul sneembiu al captirii,oistem raportet 1s oot progulul ciapului ce captare(griter de prisk)oare « fost lugti drept plan Ge referinjti "0,00" ; acavolterea detaliilor tip evs flout fafa un rogt de adaptareymarcat pe planurie = Scheme funetionelé a unei ceptir: secundare comport& douk anv sambluri meri; un preg de captare a epei gi un denisipator. 1.1/. Pragui de captare - propriu-ais,ere rolul ée « realiza ane, conform velorid cerute de gr&tarul prisri,in codrul uri 5 mM distingen urwitesrele subanssi ~ cfmpal ceversor sou descirctitorul Ge ape mari,os profil transversal cu parowent smonte 3; 1 ¢i parament evel 2:2 previgut ou trambulini de aruncure « i neiypeste care se pot evacus debitele esiuente ce cepigess.Qi ; fle7 cimpul ce cupture, previzut ev gr Ge fund pentru capta- Yea Gebiicior ufluente in secyiune piné 1: velosrea debitulii insted act(gi); crlttsral de cupture cre lunim Sntre bere de 40 muegi 6 wontegzi cu c penth longitudinalt de 40% care fd agigurt o bunk eutocurétive de flotangi prin evecucre: «cestors fn bieful aval; cuPtares Gebitului instalrt prin gritur se face cu o lamk de pt #0,60 m. ~ cimmal Ge punere 1: uscet,ere crept ecop Ge u permite cobot spei dn fuje pragului ae cc pture pentra seonteres in funejiune = gritarwlui de prizii pentru revigii; de esemenes in mbpleaute Goud prize oriuon tale echipste cu vane jeluzecjprin cispuneres lor oub cote de eter ur cuptare: debitelor rire: mivelului Ge punere ip usest se ui gawenc ului de cuptarc ~ ccestes pot a sfluente gi in perioade de darmi eub nivelul eventuslului pod de hie bt; ecle dout prize orisontaie menyion-te debugeasii;cea din cipenltul boruiuc (represe. Selmonogic normal ae funcyionere al captivii in regim de arnt), cos Gin -yel,prin internediul conducted ge byepse ce scurtetreus~ Sous Genicipetorul,conduce apa direct in clminul de inctronre(re= prezenting cireuitul tehnologic de functionare in condijid speciale pectiv fn perioadele de revizie Petorulul eau de tempe= uri foerte scligute ~ 16° C);de~. lungul gritarwlul de eaptere cete previcut un cenel colector eu debit variabil cu o pentii lon= Uhtucinle de LOs,cure permite colectere: debitului lichié gi so~ lic captat = atit prin gritar,ctt gl cel ceptat prin priza de daraty i: cuplitul avel canelul colector se descarck tn blocul de record prevézut 1. coplitul amonte cl denteipstorului. gen 2e2e> UMenigipgtormigere rolul de o rejine gi evacua debitul solid antrenat din bieful amonte;in endrul stu distingen urnlitos~ rele subsnssmbiui hot ~ blocul de racord foce legiiturs hidrauliei intre pragul de captare i denisipator,asigurind pitruniere: debitelor captate in enisipstor In condijii optime hidraulice gi limiting mirimes aces tor debite 1: valoarcs debitului instalrt,prin secjiunes de con= trol hidraulic(emonte)cu care este echi, ela gi timp gi Gieiperes energici cinetice a aped intra jblooul de racord res li] teazi in g te prin gritar 5 + Genisipetorul propriu-zis,care asiguré depunerea debitului. solid captet pint le perticul, eu ¢=1,00 mme,cu seigurares de 98%} Gs,-he ~ ciminul de incircere; amplasat le capatul aval face legiture intre denisipator ei conducts de recoré (galerie de aductiune secun- Gari}; ~ sechiunea de control nidreulic eval, care face legtture iatre Genisipator si céminul de incircere; ~ camera vanei de spilere eutomatt e depunerilor. Insteletie de epilare automati se amorseazti gi intré in functiu. ne in funcyie de reelizerea umui anumit volum de depuneri in denisi- pator, Pentru protectia termict in perioadele de inghet e compartimen- telor cu apt (blocul de racoré gi denisipatorul), acestea eint aco- perite cu umpluturd de steril protejeté le suprefaté cu pereu de bolovani, Din necesitatea asiguririi unor conéi$ii optime de execufie si etangare, Genicipatorul esve prevasut cu un rost de constructie ver’. tical etangat cu profil pevece tip 035 si s-a previzut torcreteree interioari a blocului racord si « denisipstorului. Suprefeyele de beton in convact direct cu umplutura (fafi supe- rioaré a plangeului denisipaterului gi fata exterioart a peretelui ecestuia spre versant) se vor trata cu amleie de bitum, 3, Eebingmentul mecanic. Schema functionalé adoptaté necesité un echipament mecanic redud atit ce mumir de confectii metalice, cit gi ca mecanisme de manevré. Astfel, un set complet de echipament neceser echipérii unei captird se compune din : - erétar de captare ; ~ batardon la cimpul de punere 1a uscat ; ~ vani de perete la cimpul de punere le uscats ~ douk vane jaluzes is prizele orizontale de pe radierul cfmpu- lui de punere la uscat; ~ armituré le sec}iunsa de control hidrenlic emonte din blocul de racord ; ~ atisemblul automat de sp&lare al depuncriler compus din t 2, van& segment, montet&% in cemera vanei ; b. con detector (seu clapeti detectoare), montat in denisipetor; ee M/s ayce robinet cu ventil, montat in denisipator ; ¢, rezervor fix, montat in camera venei; c. cireuit bidreulic de recore gi elimentare (intre conul | colector,robinetul cu ventil si rezervorul fix). 4. sparate de misurd. In afare celor expuse mai sus, ansamblul constructiv el ceptiri secundare mai comporté dowi porturi pentru montarce de limnigrafe amplasate, unul amonte, in culeea blocului de racord pentru misurerea debitelor efluente gi altul in cap&tul aval el deni: sipatorului,pentru misurarea debitelor captate gi deversate in cé- ninul de incircare. Cele doud posturi se realizeazt prin cite 9 piest metalic& fnglobet& core permite fixaree aparatului de misuré, 5. Metodologie de celcu) gi dimonsionare, Conform clasificérii STAS 4273-61 captirile secundare au fost incedrate ca lucrari permanente gi secundare de clese III d ca in daze STAS 5066-63, si se dimensioneze pentru @ 2% si sé se verifice pentru € 0,5% 5.2. Dimensionares hidraulicis Dimensionarea 1&timii frontului pragului de captare (cimp deversor + cimp de prizi + cimp de punere le uscat), se ve rezolva pentru fiecare caz in parte in cedrul proiecsului de adaptare le teren, In functie de deschiderce sechiunii transversale a vail gi Ge miximee debitelor de evecuere se ve urmiri ce viitura corespunzi- toare debitului de verificare Qg,5% 8% se evacueze in limitele coro- namentului culeei blocului de record. Dimensionarea grtarului de captare s-e fécut cu relatia i=kwH2 (6 se vedea notele de calcul - cap.I £ Calcule hidreulice). Ce urmare a diverselor incerciri de laborator efectuate, se ales o lam& de api H am = 0,60 m care determing estfel decalajul dintre cimpul deversor si griitarul de captare Dimensionarea cimpului de punere la uscat sa fécut pentru debite ofluente Q af =0f6,flime/sec, admitindusse c& revizie griteru- lui de captare se efectueaséi in general in perioadele cu debite ninime. Sectiunile de control,emonte si aval s-au stabilit prin ineercdri pe model in laborator. In casul sectiunii de control auonte, ipoteze consideraté a fost eccea a functiondrii ca orificiu care si permité, we hive Lo eeBS ui instelet (Qi) le earcina determinaté de diferente de coté constructive existé intre gritar gi sectiunee Gi, trecerea de! ontrole In cemul secyiunii de control eval, ipoveze considereté « fost aceea a function&rii ca deversor pentre sarcina normalé (deter- uineté de diferente de coté constructivE existentii intre grater 51 secyiunes de control aval); le depégiree sarcinii normale scurgeres in sectiunee de control aval, devine din scurgere cu nivel liber, seurgere sub presiune (le limit) pentru o lemé de api pe griter ce 0,60 nm Secyiunee de control amonte are ce efect limitarea debitului admis in denisipator, indiferent de mairimea debitelor afluente, le c veloare cit mei apropiatt de cee & debitului dnstelat. Veloarea meximi @ deditului captat este de 1,4 Qi, in timpul functionrii normale prin denisipator si de 1,5 Qi, in timpul spilé- or cing sectiunes Ge control evel iese din circuitul i cepune éebitului captat. Dinensioneres denisipatorulut s-e fécut pentre retinerce ioulelor cu é min = 1,00 mm, in proportie de YE % utilieindu-se normele sovietice de caleul, care permit determinares lungimii éenisipatorwiui (1) in funcyie de reportul dintre viteza de sedimen- tare @ particulelor (co ) gi viteze de deplesare & apei prin deni- sipetor, (u) pentru o inkltime util! e apei in denisipator (impus’) (au) Se menfioneaz& ci toate rezultatele analitice s-eu verificat si corectet prin incercéri efectuate pe model le scara 1:5 in labo- ratorel I.P,Pimisoara. Dimensiunile finale din planurile tipizate sint stebilite ovindu-se ca bast aceste corectii. Intreg ansamblul functional s-a conjuget astfel ca pentru un debit efluent corespunsitor debitului instelat (Qi), sarcine bidraulicé pe gratar si fie de 0,60 m, lama de api realizaté absor— bindu-se complet, tangent le cap&tul eval al barelor (proportie de infundare a arului fiind de 30%). Concomitent, nivelul nominal el apei se realizeazt in canalul colector al cimpului de captare tangent la fata inferioaré « eréta~ rului de prizd, iar in denisipator la limite superioaré e sectiunii de control aval (fate inferioars a plangeului denisipatorului). In situapia in care debitul afluent continu s& creased depi- sind valoarea debitului instalat, concomitent cu evacuarea we lheelor excedentare peste pragul devereor, are loc © Snecere & ului Ge prizi de jos in sus, prin ricicares nivelului apei in canalul colector, fenowen care determing autocurdtires acestuic (Cevecuares tlovantilor oprivi pe suprefeye se spre bieful aval). Gregteres depitului captet are ca efect treceres sectiunii de control suonte ix funcfionare de orificiu si crept urmre se produ- ce o linivare brusc& a debitului inghifjit, fept ce deteruin& cregte— ree imediaté 2 nivelelor {n canelul colector gi deci inecaree aces- tuis insoyité de fenomenul de eutocurdzire gi ae reducere & debitu- lui inghipit. Tinind cont de necesitates asigurérii captérii certe a debitu- lui instelet feyé ce condifiile naturele complexe ale amplcsamente~ lor, in Gimensionares constructive 6 instalefiilor se ecceptet faya Ge valoaree teoreticé de calcul o acoperiva de cca. Jom. 5.2, Dimensionare staticé Verificares le stabilitete (alunecerc-rasturnere) a pragului Geversor urneazie se efectue dupé mctodele clasice pentru fiecare euplasament in parte, in cadrul eleborérii proiectelor de adeptere gului deversor, indl}i- se vor aves in vedere indljimee toteli a p nes lamei Geversente, ceracteristicile geoveunice ele fundatiei etc. © etenvie deosebité se ve avee pentru fundarea corecté a tuturor ansamblelor captérii, estfel incit stabilitatea le alusecare-rdstur- nare s& fie asigureté indiferent de veloarea debitului catestrofel si de durate acestuia. Armsrea elementelor cimpului de punere le uscat si a culeelor s-e fdcut in general constructiv, urming oc le elaboreree proiecte= lor de adaptare 64 se verifice culeee blocului racord. Denisipatorul @ fost calculet in doué ipoteze de bazd : Se regim de functionare normalé (denisipator plin cu ap, ecoperize cu pimint, etc); bs regim de functionare prin conducte by-pass (denisipator gol). Sercinile luate in considerere au fost: ~ greutate proprie; ~ impingeree pémintului din umpluture de protectie gi de lega&turé cu versantul; - presiunes interioaré s pei; s/leee | ~ sarcini rezultate ¢iz circuleyie camenilor, manevrares gi Gepeziteree echipementelor pentru reviz zepedk; - elorvuri Geverminete ce Ciferenye ce temperetura epd-cer existenti pe peretele spre elvie. srueres s-a calculet in ipoteze cadru inchis incastret in radier, Structure fiind static necetermineté cu un grad ce libertate s-au deverminat si introdus rezultate Gin ceplaséri. Pentru camera Ge automtizare (camera venei Ge spalere)calcu- lele sau efectuat considerindu-se o structurdé steticé descompusé celcul si eforturile suplimentare cur vele frontel lueyi ce plac inces— ~ pereyi detercii treté pe Goud directil; - plangeul consideret ce o placd Sncastraté pe trei leturi; L per - piatiormele ce circuleyie anteriosre ca nigte console incestrate in peretie Sarcinile luate in consicere}ie au fost: - greutete proprie; - presiunes interioaré si exteriouré @ epei; - incircares cu oameni gi echipament mecanic 6, Intocmires documents yiei economice jnelize gi incercerea de clasare e unui numdr de peste loo captéri proiectate gi executate seu in curs de execusie, « condus le conclusia c& diversitatea conditiilor geomorfologice, de situa~ re gi de acces & amplasamentelor, in cadrul schemei de amenajare gi & schemei de orgenizare & santierului, fac imposibilé orice estimare esupre cantitatilor de lucrari aferente adapt&rii le te~ ren $i a schemei de trensport « matericlelor (epplasamente situate in imediata vecindtate e punctului de organizare sau amplasamente prezentind in exclusivitate sau in combina}ii transporturi pe di- verse distant}e auto, cu trenul de mind sau vagoneti impingi manual pe galerii, ridicare pe pu} seu pe plen inclinat pe diverse inél- yimi, ete). In aceasté situatie ante: tocmirii devicului gi e elabordrii indicilor plefon, consum speci~ fic de materiale principale si manoperé s-e limitat strict numai le centitatile si volumele de lucréri aferente partii tipizete asuratoares care a stet la baze in- lhe(consti se), in condi ii de execufie consicerate curente gi care presupur v enplesement situet le cietenye Ge $ kn. de punctul de or- genizare, beneficiind ée condiyii de transport euto, féré necesi- vati de transport prin subteren (galerie, pu¥) sau pe plan incli- ~ instelejie de preperare centreliveté & vetonulul de capaci~ teve uedie (&0,000-Llc.000 me/an); in acest sens este necesar 5a arava cé execuyia ceptirilor secundere esve corelaté in marea wa~ joritate @ casurilor, cu executia galeriilor de aductiune la care se racordeazé, beneficiing de platéczwele de orgenizare ele acesto- aarul carora curent, se intilnese Sebrici de beton de ti- pul celei luete fx considerere; - pmeres in exclusivitete © betonului in operd cu pompa, Incedririle tn entemésuratoare s-au facut pe baza indicatoare- re, in oz Ce nora ce de Veloares de investit ée tipul IV este de a13.000. Considerém necesar & wenyions si preciae c& abit in situs vie fn care prezentele detalii se vor eplice in cedrul unei scheme func}ionale modificete ( ptere secunderé faré denisipator, cupte- re cu Genisipator racordaté direct le aducyiunes principald « centralei, captare combinct& cu treversares aductiunii secundere etc) cit gi in situstie in cere ic elevorazes proiectelor de adap~ tare a deteliilor tip in condifiile unui amplasement nominalizat, vor interveni elemente specifice suplimentare celor meyionate mai sus, aceasta va conduce implicit le necesitates reconsideririi va~ lorii indichlor plafon. 2. Metohologia de aplicere gi edeptare la teren a devaliilor tip In conditiile concrete ale eleborérii proiectului de executie ale unei ceptdri secundare, introduceree elementelor tipizete si plicares prezentului project tip se ve desfasure dup& urm&toarele epli fazer & alegeres amplasamentului si ¢ cotei, 0,00 (coté grater b. omplasarea in plan e lucrérii prin fixerea axelor, deter- minares lungimii reale "B" ¢ cimpului deversor (in functie de Gebitul catastrofa!, etc); ef/e= Io - ce fixures cotei gi 6 cetaliilor de fundare (betonul de adeptare) funcyie de pozijie rocid de baz in toate aectiunile tips a. Antocmires documentetiilor economice prin determinares centitétilor de lucrari rezultate din adaptare si incadrarea aces- tore in erticole de devia separate sau comune cu articolele paér~ ¥ii tipizate (prin cumularee cantitéjilor). 8. Considerayii finale M&surdle N.T.S.eferente eplicérii proiectului tip, fiind functie de specificul fiecdrui amplasament se vor trate pestre fiecere caz in parte, cu ocazia intocmirii documentatiilor de edaptare la teren, In aplicarea pe gantier « prezentului proiect tip se vor respecta prevederile cuprinse in "Condifii tebnice de execujie pentru prizele capt&rii secundare tip "elaborat gi predat de in colaborere cu TOH in lune iunie 1973. Beonomie ciment 34,4 te INTOCKIT, VERIFICAT, 7 Ing.Sergiu Mohore oly “s .Simionescu George aaOIMENSIONAREA DESNIS/PATOARELOR (norme sovietice ) 30 Q05 | 0778 | "050 | 510] OF 0 | 250 | res 475 275 | B50