MINISTERUL EDUCATIEL, CERCETARIL, TINERETULUI $I SPORTULUL
LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC NASAUD
The Forestry School Cluster
Iviculture
Str. Garii, nr. 1; 425200 NASAUD
tel. 40 0263 360481; fax 40 0263 360482
SUPORT DE CURS
MODULUL: VANATOARE $I SALMONICULTURA
Forma de invatamant: Cursuri de calificare
Calificarea: padurar
Autor: ing. Cosma Cristian
2012 Partea I
VANATOARE INTRODUCERE
Tara noastra, datorita conditiilor naturale favorabile, are o fauna
yandtoreasca bogaté si variata, in Delta Dunarii umarul speciilor de vanat
evatic depaseste 100, iar la campie traiese in numdr mare iepurele, potdrnichea
si fazanul. Padurile, de la ses i pana la munte, adapostese -numeroase efective de
caprioare, mistreti, cerbi si “irsi, iar in golurile subalpine se intalnese capre
negre. .
Pentru a se putea pune in yaloare in mod corespunziitor aceasta bogitie,
patrimoniul vanatorese este organizat in fonduri de vanatoars. ;
Dupa modul de folosinia $i destinatia pe care 0 au, fondurile de vanatoare se
grupeazA in urmatoarele categorii :
y fonduri de vanitoare date in gestionarea AGNV.PS.
~ fonduti de vandtoare date in gestionarea unitatilor silvice ale
ROMSILVA R.A.
¥ fonduri de vanatoare folosite in scop stiintific sau didactic
Y fonduri de vanétoare gestionate de societati de Vanatoare legal
constituite
Ca urmare a unor masuri de ocrotire $i gospodarire intreprinse, efectivele
de vinat s-au mérit, crescand in mod corespunzitor si recolta de vanat. In
acelasi timp, tara noastra se afla pe primele locuri in lume in ceea ce priveste
valoarea trofeelor la cateva specii de vant. “Totusi, exist posibilitatea ea prints-
© gospodarire intensiva st rational s& se obfind rezultate gi mai bune in
domeniul gospodaririi vanatului.
Obiectivele stabilite in acest domeniu prevad, printre altele, urmatoarele
masuri principale de imbunatatire a activitatii de vanatoare :
> eresterea efectivelor si recoltelor de vanat in fiecare fond de
Vanttoare, corespunzator condifiilor de furajare si ocrotire create,
precum gi nevoilor de protejare a padurilor. Ridicarea calitatit
Vanatului atat prin imbundtatirea structurit pe clase de varste si de
. sex ia speciile purtétoare de trofee, cat si prin aplicarea selectiei cu
arma 5
> extinderea ariei de raspindire a vanatului, prin intensificarea
popularii_ cu. speci corespunzatoare ; rezervarea, in scopul
dezvoltarii efectivelor de vanat, a circa 30.000 — 40.000 ha poieni.
Crearea de complexe cinegetice in care sa se realizeze efective
cantitativ si calitativ superioare.
> adoptarea, de cétre factorii interesafi, a unor masuri de limitare
efectelor negative ale utilizarii pesticidelor si altor actiuni negative
asupra faunei cinegetice.
jntreaga activitate de gospodarire si recoltare a vanatului din fara noastra
este reglementata prin Legea 103 / 1996 fondului cinegetic si protectiei
‘vanatului. CAPITOLULT
BIOLOGIA SPECIILOR DE VANAT
1.1 VANAT NERAPITOR CU PAR
FAMILIA CERVIDAE
Cerbul carpatin — Cervus elaphus
Cel mai mare reprezentant al copitatelor salbatice din tara noastra prefera
padurile intinse si linistite din zona montana. Masculul se numeste cerb sau taur,
femela, ciuta de cerb sau cerboaicd, puiul pana la 1 aprilie al celui de-al doilea
an al vietii, adiea pana la varsta de circa 10 luni se numeste vitel ( vitea) de cerb.
Pentru cerbul de diferite varste mai exista gi alte denumiri, atat la mascul cat si
la femela.
Taurul adult are lungimea capului plus a trunchiului pani la 240 — 250
cm, coada de 12 — 16 em, inaltimea la greaban de 152 ~ 155 cm.
Greutatea corporala variaza in functie de sex, varsta, anotimp si diferite
faze biologice din ciclul anual al vietii. Astfel greutatea medie a taurilor de
recolta este de 210 kg, eviscerafi, cea ce inseamna 240 ~ 250 kg viu; s-au gasit
si cerbi de 250 kg eviscerati, deci de 310 kg ca cerb viu. Nu este exclus sa existe
si cerbi cu greutate mai mare.
Ciutele au greutatea de 80 ~ 130 kg, iar vitelul la fitare 7 — 12 kg. Cam de
la inceputul luni august si pana la inceputul perioadei boncdnitului ( 1 — 10
septembrie), cerbii se gilsesc in perioada de ingrasare, cdnd ei aduna rezerve de
masa ponderala , greutatea cea mai mare fiind atinsa la inceputul boncdnitului.
‘Aproape o luna , cat dureazi bonednitul ( 10 septembrie ~ 10 octombrie variind
dupa altitudine si mersul vremii), taurul pierde treptat din greutate, deoarece nu
ménanca aproape nimic, dar face eforturi prin alergat si lupte cu concurentii.
Pierderea din greutate a unui individ in aceasta perioada poate atinge 25 — 30 kg.
Dupa terminarea boncinitului, cerbul mascul isi sporeste treptat greutatea iar
daca toamna este lunga si hrana abundenta, intra in iama destul de bine refacut.
in timpul iernii greutatea scade din nou, in functie de asprimea gerului si
grosimea stratului de zpada, iar o data cu inceputul primaverii cerbul se reface ,
hrana find abundenta iar temperatura mai ridicata. Asadar cAnd se vorbeste de
greutatea corporala a cerbului, trebuie sa se precizeze gi anotimpul la care se
refera. Ciuta nu pierde din greutate in timpul boncanitului deoarece ea nu-gi
intrerupe hranirea. Culoarea parului
Petele deschise de pe corpul vitelului in primele luni constituie un mijloc
de aparare contra dusmanilor, ele cdutand sa imite razele solare ce patrund
printre frunzisul arborilor. Fenomenul se numeste homocromie. Aceste pete
deschise dispar cam la inceputul luni august, adicd la varsta de trei luni, La
adulti, néparlirea are loc de doua ori pe an, primavara si toamna. Naparlirea de
primavara incepe cam la mijlocul lunii aprilie si se desfisoara relativ repede,
avand o durata de 20 — 25 zile, uneori parul cade in petece mari. La ciutele
gestante si taurii batrani naparlirea are loc cu circa 10 zile mai tarziu decat la cei
tineri dar nu la toti indivizii naparlitul incepe si se termina la aceeasi data, de
aceea perioada naparlirii de primavara intr-un fond de vanatoare poate dura din
aprilie pana in iunie.
Napirlirea de toamna decurge mai lent , intr-o perioada mai lunga. La cei
tineri ea se termina in prima jumatate a lunii octombrie, iar Ia cei batrani in a
doua jumitate a aceleiasi luni. in perioada boncdnitului naparlitul este in curs.
in sectiune transversala parul de vara este eliptic iar cel de iarna rotund.
Lungimea parului din barba taurului este de 10 ~ 15 om. La vifel aceasta barba
incepe sa se contureze dar slab cam in noiembrie ( la varsta de circa 6 luni),
Vitelul este greu de deosebit de vitea, deoarece in afara de barba nu prezinta alte
semne distinctive. Dupa organele genitale, nu se poate face deosebirea dintre ele
la distanta. in general culoarea parului cerbului vara este rogcata in jumétatea
superioara a trunchiului si mai deschisa pana la galben alburiu pe abdomen.
Picioarele sunt acoperite cu par cenusiu in exterior, mai deschis in interior. Parul
de pe coada este roscat iar in regiunea anala este mai deschis la culoare, incot
aceasta pata se vede de la distanta. Parul de iarna al cerbului este mai inchis la
culoare decat cel de vara. Culoarea parului poate varia insa chiar in cuprinsul
aceluiasi teren de fanatoare. Astfel, in Bazinul raului Barnar, in anul 1960, la
aceeasi ora, in aceeasi parcela, au fost impuscafi doi tauri dintre care unul a avut
culoare inchisa iar celalalt deschisa ( cerb balan).
Dentitia
Formula dentara a cerbului este:
10/3 CI/1 P3/3 M 3/3 = 34(32)
Cerbul are incisivi numai in maxilarul inferior, in cel superior in loc de
incisivi are 0 bordura elastica cu care poate prinde si rupe iarba mai bine decdt
cu un rand de incisivi.
Coarnele
Coarnele constituie un caracter sexual secundar existand numai la mascul.
Coarnele se formeaza astfel: in cursul iernii adic atunci cand vitelul de cerb are
7—9 luni, la masculi se dezvolta pe crestet doua proeminente — cilindri frontali
—in punctele unde vor creste mai tarziu coarnele. Pe acesti cilindri frontali cam
in mai, adic atunci cand implineste varsta de un an, incepe cresterea coarnelor.
Cresterea se termina in septembrie. Aceste prime coarne sunt neramificate in
forma de doua sulite, nu au rozete, iar lungimea lor este de 20 — 40 cm. Ele sunt lepadate in mai anul urmator, adic la varsta de 2 ani si indata ii creste al doilea
rind de coame, formate de regula din trei ramuri la un corn, dar adesea din 4 si
chiar din 5,6. in functie de vigoarea corporala si predispozitia individuala, cerbul
care are la al doilea rand de coarne numai sulita, sau doua ramuri este un
exemplar slab care nu va da niciodati coame de calitate. Acest al doilea rind de
coarne se curata de par si piele in august, deci cu o luna cel putin inaintea
sulitarului cu primele coame, fapt ce ne permite sa identificam cerbii de doi ani
si jumatate slabi fata de sulitarii de un an si jumatate vigurosi. De la varsta de
doi ani si jumatate inainte, taurii leapida coarnele in fiecare an, incepdnd de la
sfargitul lunii februarie, pana la inceputul luni aprilie si anume cei bitrani mai
devreme, iar cei tineri mai tarziu. Lepidarea coarnelor se produce datorita
faptului ca stratul despartitor al coarnelor de cilindrul frontal se inmoaie, iar
comul cade la cea mai mica atingere. indati dupa cadere in circa 10 zile,
suprafata de pe care s-a desprins cornul este invelita in piele si par, de la margini
spfe interior si incepe cresterea noilor coarne, Se formeaza mai intdi, in afara de
prajina, ramura ochiului, apoi eventual cea de ghefuri , cea mijlocie si coroana.
Procesul cresterii dureaza 120 — 130 zile. Cand coarnele au ajuns la
dimensiunile normale, pielea care le-a acoperit se usuca si cade in fasii , proces
pe care il accelereazé si taurul prin frecarea coamnelor de arbori. indat dupa
cAderea pielii, coarnele au culoare deschisa insa prin frecarea lor ulterioara de
arbori, tufe, frunze, buruieni, ele capatd o culoare mai inchisa, bruna sau batdnd
in negru. Cu cit culoarea este mai inchisi, cu atat valoarea coamelor creste.
Curtirea coamelor de piele si colorarea lor are loc in iulie august. Cand in
septembrie - octombrie se vad arbori proaspat zdreliti prin frecare,este vorba.
probabil, da sulitari care isi curata coarnele mai trziu. Pentru acest act, cerbii
prefera arborii distanti de alti arbori, deci in jurul cdrora se pot invarti. Dupa
numérul de ramuri, asezarea lor pe prajina, existenta sau lipsa coroanei, coarnele
capita diferite denumiri: cerb sulifar cand are coae neramificate, cerb furcar
cand in afara de prajina, la fiecare corm mai are cate o ramura, cerb de 6 care are
cate 3 ramuri in fiecare corn, cerb de 8, 10, 12 ete.
La circa o treime din cerbi, ramura de gheturi lipseste iar cdnd exista,
apare la varsta de patru — cinci ani. in mod normal, cerbul are o ramura a
ochiului, una de gheturi si una mijlocie, iar restul de ramuri constitui coroana.
Deci cand se vorbeste de un trofeu de 20 ramuri, inseamné ca in afara de
cele 3 +3 ramuri amintite, mai exista 14 ramuri la coroana, deci cate 7 la un
corn. Ca sa se stie repede cate ramuri are un cerb care se misca pe teren, se
numira ramurile coroanei. Restul se stiu. Eroarea este de cel mult 2 ramuri, daca
acel individ nu ar avea ramurile de ghequri
in cazul cand numarul de ramuri la cele doua prajini este acelagi, 8 si 8,
trofeul se va numi de 16 par, iar daca nu este egal, exemplu la o prajina are 8
ramuri, iar la cealalté 7 se va numi trofeu de 16 impar. Deci numarul ramurilor
de la prijina mai bogata se inmulteste cu 2, indiferent cit are cealalta. Un trofeu
care la o prajina are 7 ramuri, iar la cealalta 4 se va numi 14 impar, desi in total
nu are dacit 1] ramuri, Ca sa putem spune ca o prajina are coroani, ea trebui sa aiba cel putin trei ramuri deasupra ramurii mijlocii. In functie de numarul si
calitatea ramurilor, coamnele de cerb primesc diferite denumiri.
Ramura lupului se numeste aceea care este situata intre ramura mijlocie si
coroana, dar care nu face parte din coroana.
copiti rama copitei
taipacopited permit
smistret tlne iste matur
Unme
1-urme de cerb mascul si femeli, la mers linigtt sila goandi; 2 - denumirile difertelor parti ale copii:
3 -deosebirea inte urmele de cerb si cele de mistref: 4 - deosebiri inte excrementele de cerb side ciut.
Un trofeu este cu att mai valoros cu cit are prdjini mai lungi, mai groase, ramuri
mai multe, greutate si deschidere mai mare, culoare mai inehisa, perlaj mai
6 bogat, varfurile ramurilor mai bine slefuite, coroana cu ramuri mai multe si mai
groase. De-a lungul prajinilor, printre perlaj se observa niste brazde formate de
arterele care au existat in timpul cresterii coarnelor, numite caneluri.
La coarnele de cerb , se intilnesc adesea anomalii in dezvoltare. Cauzele
sunt putin cunoscute.
La cervide, numai masculii au coarne; ele sunt masive, cad in fiecare an.
in locul lor la cerb crese altele noi.
Raportul numeric normal dintre sexe este 1 : 1, cel mult 1 :1,5. Daca ar
predomina ciutele, consecintele ar fi o inmultire exagerata, iar prin depisirea
efectivului optim, 0 scddere a greutatii corporale si a greutatii coamelor, 0
degradare a calitatii efectivului deoarece nefiind concurenta intre tauri ar ajunge
si se reproduca si cei slabi.
Daca ar predomina masculii, consecinfele ar fi lupte agere intre tauri in
perioada boncanitului, unii dintre ei, poate de viitor, cazdnd victime,
nelinistirea terenului prin lupte continue, instabilitate; emigrarea din teren
a taurilor, poate dintre cei mai puternici.
Aprecierea varstei cerbului
in gospodarirea fondului de vanatoare, cunoasterea varstei vanatului are 0
mare importanta practica. Astfel, ea ne ajuta sa stabilim sporul anual, deci sa
intocmim planul de impuscare, mai ales ca la cervide, selectia corecta nu este
conceputa fri aprecierea varstei
Varsta cerbului trebuie cunoscuta in doua situatii:
a) Laanimalul viu pe care il vedem, de la distanta, in teren;
b) La animalul impuscat, cdnd il putem cerceta de aproape.
Aprecierea varstei cerbului viu. La efectuarea selectiei prin impugcare,
este necesar sa apreciem, cel putin cu aproximatie, varsta pe care o are un cerb
pe care-l vedem pe teren. Numai cunoscdnd varsta ne putem da seama daca este
un cerb de viitor, care trebuie pastrat sau este un cerb de calitate inferioara, care
trebuie eliminat din efectiv, prin impuscare. Personalul de teren, mereu, trebuie
sa-si obignuiasc’ ochiul, incit cu timpul sa poat face aceasta apreciere dintr-o
singura privire. Pentru aceasta, ne stau la dispozitie doua mijloace de apreciere:
= forma corpului;
= comportarea animalului pe teren.
in ceea ce priveste forma corpului se poate spune ca:
Un cerb de 3-4 ani are corp zvelt, gat subjire, cu par putin si nu prea
lung:tine capul sus; linia spatelui este orizontala. Boncaneste des si indelungat.
Este increzator fata de om, nu prea prudent.
Un cerb de 7-9 ani are corpul mai plin, gatul mai gros, cu par mai mult si
mai lung. Tine capul mai jos decat cel tanar. Este destul de prevazator, totusi
gata de lupta si mai putin prudent decat cel batrin.
Un cerb relativ batran (12-14ani), ajuns la punctul maxim al dezvoltarii
sale, sau care a depasit acest punct, are corpul plin, gatul gros, cu par abundent
si lung, tine capul si mai putin ridicat decat cel de 7-9 ani; linia spatelui coboara
de la greaban spre crupa. Este foarte prudent, ca unul care a patit multe in viata.
in card este de obicei ultimul, seara iese tarziu la pagune, iar dimineata se intoarce devreme in adapostul padurii. Boncéineste rar si scurt si adeseori nu iese
din padurea batrdna, si Bonc’neste acolo. Are misc3ri mai domoale.
Urma taurului se deosebeste de a ciutei prin urmatoarele caracteristici:
urma-tipar a taurului este mai rotunda si mai mare ca a ciutei, are o pozitie
inclinata fata de directia de mers, este mai simetrica si are varfurile unghiilor
mai apropiate decat la ciuta; urma-tipar a ciutei este mai lunguiata decat a
taurului si are o pozitie paralela fata de directia de mers, unghiile aceluiasi picior
au lungimi diferite, deci urma nu este simetrica, si sunt mai indepartate intre ele
decat la taur.
Recoltare si valorificare.
VAnarea cerbilor masculi este permisa cu autorizatie individuala, de
la 1.X — 15.XIL, iar a femelelor si a viteilor pentru selectie de la LIX - 15.1
numai cu arma cu glont, la panda sau la dibuit Vanatoarea la panda este interzis&
Avandu-se in vedere importanta speciei, este necesar sa se acorde atentie
cat mai mare unei bune gospodiriri a efectivelor, ce urmareste ridicarea continua
a calitatii trofeelor. Aceasta se realizeaza prin efective optime corespunzitoare
bonitatii, recoltari cu caracter selectiv si asigurarea hranei suplimentare in
timpul iemii. Cerh carpatia; deavoltaréa coatnelor la cerb
profit: 3 ciutd, vedere din semiprofil: 4 ~ cinta, vedere din spate: 5
nden froma; 8 - corn cdzut; 9 catusarca eifindrului fronta
td: H1 corn in piele, comples dezvoltat; 12 -inceputul crréfirt coarn
courte aprinpe ewajite: 1 - evarne cundtte; 15 - edderea coarneior for si viutelor dupe aspectid exterior
aprecierea vérvei ce
1 cert de 4-6 uni: 4 verb de 7-9 ani: $ - cord de peste Hh cx _ramiara lapels
%
_/- tamnta nilocic
~ ramura oebialed
‘etlindet froninti
vy
ON og.
trofen de cer
montat pe “paneplic”: 4 trofeul “onieca Hubertus” 4 - cam WY
—s we g
Corbi de recobit st de seleetic Capriorul — Capreolus capreolus
Denumirea de ciprior se refera la ambele sexe. Masculul se numeste {ap
rosu, iar femela cdprioara; puiul, pana la 1 aprilie din anul al doilea al vietii,
adic pana la varsta de 10 luni se numeste ied (iada).Tapii cu coarne simple,
neramificate, care au implinit un an se numeste sulitari sau tapusari, cei cu cate
doua ramuri la un com — furcari; in fine, cei cu coarne normale, adicd cu cate
trei ramuri la fiecare com nu poarta denumire speciala la noi, dar le-am putea
spune cpriori de 6.
La femela, ar trebui sa avem, dar inca nu avem, o denumire aparte pentru
cea in al doilea an al vietii, care inca nu a fatat, spre a o deosebi de cea care are
sau a avut pui.
Lungimea corpului la capriorul indigen este de 95-135 cm, coada este de
abia 2-3 cm si nu se vede, dar se simte la pipait; indltimea la greabiin este de 65.
75 cm. Greutatea corporala in stare eviscerata este de 20-25 kg la masculii adulti
side 18-22 kg la femelele adulte. ledul cantareste 1,25-1,60 kg la fatare si 2 kg
la o saptmana, 3,3-4 kg la 4-6 siptaméni si 9-12 kg la 8-9 luni.
Culoarea parului.
La fatare, iedul este de culoare bruna cu pete albe agezate in randuri,
fenomen de homocromie ca si la cerb, in aprarea contra dusmanilor. Incepand
din luna iulie, petele albe incep sa dispara, prin cresterea parului de culoare
brun-roscat care acopera haina din tinerete. In octombrie de regula iedul
naparleste, primind haina de iarna cu par lung, de culoare cenusiu inchis, ca si
adultii.
Naparlirea ta caprior are loc de doua ori pe an: in mai-iunie, cand
cApriorul primeste haina de vara de culoare rosie bruna gi in septembrie.
Formula dentara este: 1 0/3, C 0(1)/1, P 3/3, M 3/3 = 32 (34).
Coarnele,
Ca gi la celelalte cervide, constituie un caracter sexual secundar, existind
numai la mascul. Aparitia lor la femela este rara.
De laal treilea an al vietii inainte, tapii leapada coarnele, proces care se
realizeazi dup& cum urmeazi: incepand cu sfiirsitul lunii octombrie, la cei
batrani, in luna noiembrie la majoritatea tapilor se termina in prima jumatate a
lunii decembrie cu cei intarziati.
Cu cirea doua siptamini inainte de cadere, pe cilindrii frontali, aproape de
rozete, se formeazi un santulet care marcheaza punctul unde se vor desface
coarnele cand vor cadea.
La oraniile curatite de carne aceste santulete se vad clar. Caderea se
produce prin inmuierea stratului de cilindru frontal din dreptul gantuletului.
C&priorilor vanati in a doua jumatate a luni octombrie le pot cidea coarnele prior; evolutia coarnelor de edprior; deosebirea sexelor
ne ie ciprior in may; 6 ~ cure de céiprior partial curéite,
2 caiprioard: 3 ied: 4.5
w de ciiprior curifite: 8.10 - egiemdat ta apy; 9.41 ~aglindd fe capes. art rain
amu.
ramurd din Bg
evsnundi
pisitor-deplasat
“agramat
15 aN 7
we ‘ ‘
i os ir
e\
Apreeierea varstel ciprioralul depa aspect exter’ daca sunt lovite sau prinse in mana. Dupa cadere incepe cresterea noilor coarne
care sunt imbricate intr-o piele cu par scurt , matisos. Pielea este strabatuta de
vase de singe prin care se transporta materialul din care vor fi constituite noile
coarne. Cresterea are loc din pielea care infigoara cilindrii frontali. Ea acoper&
mai intai suprafata osoasa a cilindrilor frontali de pe care s-a desprins comnul
cAzut, apoi se continua cresterea cornului. Coarnele in timpul cresterii sunt moi
elastice gi calde la pipait. Cand cresterea s-a terminat,de obicei in aprilie,
coarnele se osifica, pielea se usucd si se desface de pe ele cazand singura sau in
urma frecarii de lastari sau puieti de arbori. Intre piele si osul cornului se
formeaza un lichid care usureaz4 ciderea. fn momentul curatarii de piele
coarnele sunt albe-galbene dar prin frecarea lor de plante capata o culoare mai
inchisi bruna, aproape neagra. Intensitatea colorarii coarnelor depinde de felul
plantelor care le-a frecat apul. Coarnele curatite de piele sunt formatii osoase
reci si tari
Marimea coamnelor tapului depinde de varsta de insusirile ereditare si de
mediul in care traieste. Pentru ca un cdprior sa poate produce coarne mari
trebuie ldsat sa ajung’ la varsta de 5-8 ani.
Forma coarnelor variazi mult si poate fi privita din mai multe punete de
vedere.
Pozitia celor doua prajini una fata de alta poate fi de mai multe feluri.
Coarnele pot fi paralele (trofeu ingust), indepartate la varf (trofeu larg), de forma
ovala, in forma de paner, corn in cruce etc.
Perlajul variazi mult de la un cAprior la altul. in momentul curdtirii
coarnelor de piele, pe corn exista perlaj, in masura mai mare sau mai mica, pe
toate fetele lui, dar prin frecarea coarnelor de tufe, arbori, perlele de pe laturile
exterioare de pe fata cornului se tocese mai mult sau mai putin, incit ramane
perlaj mai bogat numai pe fetele dintre prajini si din dosul lor. Totusi trebuie sa
existe gi alti factori care favorizeaza existenta perlajului, deoarece diferenta
dintre diferitele coarne este mare.
Ramurile coamelor sunt de obicei in numar de 6, cate 3 la o prajina. Cu
cita ceste ramuri sunt mai lungi, mai groase si mai slefuite la varf, cu atat trofeul
castiga in frumusete. Uneori exista ramuri in plus, peste cele 6, exemplu 7,8 sau
mai multe coame.
Glasul.
Cépriorul da glas din mai multe motive : iedul si mama lui se tin in
contact printr-un glas subtire si slab de pipa — pipa , cel al mamei fiind mai
gros. Acelasi glas dar mai puternic este scos de femela in perioada imperecherii
cand ea cheama masculul. Cand cpriorul simte ceva suspect in apropiere dar nu
stie despre ce este vorba, atunci brahneste sau latra cum se zice in termeni
populari. Ambele sexe brihnese insa numai in perioada mai-septembrie cand
traiesc izolat. Dupa ce s-au constituit crdurile nu mai brahnesc decat
exceptional. Glasul celor batrani este mai gros decat al celor tineri, totusi fiind
multe exceptii, acest caracter nu poate servi drept criteriu pentru aprecierea
varstelor. Caprioara alungata de tap in timpul imperecherii scoate si ea un sunet
de « pia» Simturile.
Simtul cel mai dezvoltat pare a fi mirosul. in caz de vant favorabil, simte
prezenta omului si de la 200-300 m ; ager ii este si auzul. Mai putin dezvoltat ii
este vazul, cApriorul putdnd observa mai mult miscarea decat figura omului ;
dovada ca la goanele de iepuri din padure sta la 10-15 m, uitindu-se la vanatorul
nemiscat. Se deduce ca gustul si mirosul sunt destul de pronuntate, dat find ca,
la pasunatul de noapte nu se poate servi de vaz.
Urmele.
La caprior urma picioarelor dinainte este mai mare deci a celor dindarat.
Urma tipar la mers linistit are varfurile unghiilor apropiate, iar pintenii nu
se imprima ; cand fuge, varfurile copitelor se despica, iar pintenii se imprima
clar. Desi intre copita de tap si cea de femela exista oarecare deosebiri, totusi
numai un ochi experimentat in cunoasterea urmelor ar putea sa faci deosebire
intre urma tipar a tapului si a femelei.
Ecologie.
Biotopul cel mai favorabil pentru caprior il constituie regiunile de ses si
de dealuri cu sol permeabil si fertil compuse din trupuri mici de padure de varsta
variata printre care se gasesc culturi agricole si fanete.
Etologie
Capriorul ajunge la maturitate sexuala la varsta de 1 an si 2 luni, adiea in
anul al doilea al vietii.
Perioada impereche!
august.
imperecherea se numeste alergat.
Metode de vanatoare.
Dintre metodele de vanatoare se folosesc : apropiatul (dibuitul), metoda
prin ademenirea cu chematoarea, vanatoarea din cdruta, vandtoarea cu goana.
Perioada legala de vanditoare a adulti masculi pentru trofeu si selectie
este intre 15 mai si 15 octombrie, iar pentru femele legea actuala prevede epoca
de vanatoare intre | septembrie si 28 februarie.
Evaluarea trofeelor.
Elementele care se apreciaza la evaluarea trofeelor de caprior sunt:
lungimea prajinilor, greutatea trofeului, volumul coamelor, deschiderea
coarnelor.
tine de la mijlocul lunii julie pnd la mijlocul lui
Cerbul lopitar - Dama Dama
in Romania, biotopul considerat optim este reprezentat de padurile de
foioase de joasa altitudine intercalate cu terenuri cultivate agricol si cu surse de
apa. Efective importante se gasese in judefele: Arad, Calarasi, Bihor, Timis
Masculul se numeste cerb lopatar, lopatar sau taur de lopatar, iar femela ciutt de
lopatar, lopatariya sau vaca de lopatar
Dimorfismul sexual este accentuat. Masculii ating intre 40-100 kg si sunt
purtatori de coarne caduce, iar femelele cantaresc intre 25-45 kg_ si sunt lipsite
19. de coame. Blana de vara are culoare brun-roscati cu pete albe pe spinare si pe
flancuri. Blana de vara are culoare brund-cenusie pe spinare gi alba pe burt.
Olinda este evidenté atat vara cat si iarna. Masculii au coarne latite de la
mijlocul prajinii cdtre varf, pe care le leapdda in perioada aprilie-iunic.
imperecherea are loc in octombrie noiembrie, iar gestafia dureazi 33 de
siptimani, fatd in mai-iunie, 1-2 vitei.
Este considerat mai putin pretentios la hrand decat cerbul i capriorul.
‘Trieste in carduri formate din ciute, vitei si sulitari gi separat, cérduri compuse
din tauri. Tauri batrani traiesc in grupuri mici de 2-3 indivizi.
Are activitate nocturna si diurna. Cel mai periculos dusman pare sf fie in prezent
cdinele hoinar, deoarece lupul si résul se intélnesc rar in zona lopiitarului. Mai
recent, sacalul a completat lista dusmanilor naturali periculosi ai lopatarului
Se vaneazA in perioada | sept -15 decembrie masculul pentru trofeu si 1 sept -
15 februarie la selectie ciute si vitei. Metodele de vaniitoare folosite sunt panda
si dibuitul, goana fiind interzisa
FAMILIA BOVIDAE
Capra neagrii—Rupicapra rupieapra
La origine, capra neagr a fost un animal care traia la limita superioardi a
padurii, deci animal de pidure . Fiind foarte sensibila la neliniste, atunci cand
activitatea omului s-a intins si in aceasti zoni, ea a piirdsit padurea si a ocupat
zonele stancoase greu accesibile sau inaccesibile omului si animalelor domestice
La noi in fara existd in masivele Bucegi, Piatra Craiului, Fagiras, Pardng,
Retezat, Capatanii si Tarcu, s-au ficut repopulari in muntii Rodnei (Pietrosul).
Calimani si muntii Giurgeului (Lacul Rosu), de unde s-au raspandit in Cheile
Bicazului si in Hasmasul Mare. Denumirea de capré neagra este generica
referindu-se la ambele sexe
Masculul se numeste tap negru, femela capra neagri, iar puiul cénd are
10-11 luni, se numeste ied (iada ) .
Coamele la capra neagr — ambele sexe poarta coarne, acestea sunt goale
in jumatatea superioari, nu se schimba nici o datd, nu au perioade de regres, ci
crese pand la sfarsitul vietii .
Greutatea corporala la mascul 30-50 kg, femela 25-40 kg .
Culoarea — desi se numeste capri neagra, animalul nu are culoarea
neagr’, vara culoarea general este gallbuie-cenusie, iar iarna brund-inchis, care
pe fondul alb al zipezii, pare neagra, capul, barbia si partea interna a urechi sunt cape
o
“1
mers Tinistits
pirnituf din “harba” eapret n alburii-galbui, avand ins’ o dunga inchisa de la ureche, peste ochi, pand la varful
botului(aceasta mai aparent iarna ) .
Perioada de imperechere se desftisoara de la jumitatea lui octombrie pana
la jumatatea lui noiembrie .
Gestatia dureazi 180-190 zile, femela faté un ied, numai circa 10% din
femele fata cate 2 iezi
Simturile foarte dezvoltate sunt auzul si mirosul, vazul mai slab in
general este un animal foarte vigilent .
Urmele — se deplaseazi de obicei la pas, cdnd trebuie si fuga, face salturi
de 1,5-2m , la nevoie si de 4m.
Hrana — naturala a caprei negre este variatd, dar exclusiv vegetal’,
compundindu-se din graminee, lujeri, muguri, si in mare masura din licheni,
sarea fi este foarte necesara si cerceteazi sarariile freevent .
‘Vanatoarea 15 septembrie — 15 decembrie numai cu glont (la panda), se
vaneaza numai mascul
Dusmani: lupul, cdinii ciobanesti,braconajul.
FAMILIA SUIDAE
Sus seroffa — mistretul
Date biometrice.
Lungimea de la varful botului la radacina cozii merge pan’ la 200 cm la
mascul si 150 la femela, coada 15-20 cm, inaltimea la greabain pana la 100 cm.
Greutatea depinde nu numai de sex si varsta, ci si de abundenta hranei si de luna
in care se cAntareste; in anii cu fructificatie abundenta de ghinda si jir si iana
usoara, va avea in februarie o greutate mai mare decat in cei fard fructificatie si
cu iarna aspra. in tara noastré mistretii de 210-250 kg eviscerati si 300-350 kg,
cu viscere nu sunt rarititi. De la doi ani in sus masculii au greutatea mai mare
decat femelele de acceasi varsti. Pe varste greutitile medi sunt: purceii, in
septembrie, 20 kg, iarnd, 25-35 kg: in vara celui de-al doilea an , 40-45 kg; iama
ce urmeazii, 50-70 kg.
Unii indivizi pot avea greutati mai mici sau mai mari. Capul si botul
ascutit, urechile mici, parul lung, par anume facute pentru a se putea strecura
prin desisuri
Denumiri.
Se mai numeste pore silbatic, gligan; purcei se numese pand la | aprilie a
celui deal doilea an; la aceasta dat ei trec in categoria godac, indiferent daca au
implinit 12 luni sau nu; de la data cand au implinit 2 ani inainte, masculi se
numesc vieri de 2,3 sau 4 ani, iar femelele scroafe de 2,3 sau 4 ani ete. Vierul de
peste 7 ani se numeste vier capital sau solitar intrucat traieste separat de carduri
pe care le insoteste numai in perioada rutului. Mistret Formula dentara: 13/3 C1/1 P4/4 M3/3=44.
Culoarea parului.
And sunt fatati purceii au corpul acoperit cu par lanos de culoare brun’-
galbena cu dungi longitudinale deschise. Aceasta culoare ii ajutii ca atunci cand
sunt culcati sa se confunde cu mediul inconjurator (homocromie), deci s4 scape
de dusmani. in cursul verii ii crese peri lungi de iarnd, incepe a se contura gi
coama iar in august dungile deschise dispar. Treptat culoarea devine brun’-
inchis incat iama este cam la fel cu a celor adulti numai c& parul nu este asa
aspru. Firele de par lungi numite spic, de obicei, sunt despicate la varf.
Dimorfismul sexual.
Consti in colfi, care la masculi de la doi ani in sus sunt vizibili si crese cu
varsta. La femelé ei sunt mici si nu se vd decat daca gura este deschisa.
Proportia sexelor.
Proportia sexelor normal este de 1:1. Daca masculi predomina sporul
anul va fi mai mic dar creste procentul vierilor ce vor fi recoltati; cand
predomina femelele, lucrurile se petrec invers.
Longevitatea — 20 ani.
Glasul.
Glasul mistretului linistit este un grohait ca gi al porcului domestic. Cand i
se pare ceva suspect scoate un pufait bine cunoscut celor care sau intalnit cu el
Urma.
Cunoasterea urmelor mistretului este de mare folos atat la identificarea
prezentei si marimii mistretilor in teren, in orice timp al anului cét mai ales cu
ocazia organizarii unei vanatori.
Talpa piciorului de mistret se caracterizeazi prin nesimetria varfurilor
copitelor si prin distanfa mai marte dintre varfurile pintenilor. Urmele
mistretului mare pot fi confundate, de cei neinitiati, cu ale cerbului.
Deosebirile intre urmele celor doua specii sunt urmatoarele: la mistret
pintenii se imprima pe sol si la mers linistit pe cand la cerb numai cand fuge:
distanta dintre pasii mistretilor este de 42-50 cm, pe cand la taurul de cerb este
de 65-70 om; pe zipadi mare mistreul las o dara incdt pare cd si-ar fi tardt
picioarele, pe cdnd la cerb nu.
Urma picioarelor din fat ale mistretului este mai mare decat a celor din
spate, diferenta accelerandu-se cu varsta.
Ecologie.
Este un animal de padure si numai ocazional traieste in stuf, pe plaur sau
pe insulele din Delta Dunarii. Padurile de foioase ii asigura ghinda si jirul, hrana
lui de baz, precum si alte fructe de pidure: mere, pere, cirese, alune, etc.
arboretele de rasinoase ii ofera adapost, dar nu-i pot asigura hrana, decat prin
ridacini sau unele fructe de arbusti.
in desiguri sta peste zi si le pariseste seara in cdutare de hrana pentru a
reveni dimineata.
Reproducerea.Normal maturitatea sexuala este atinsa in al doilea an al
vietii. in conditii exceptional de bune de hrana unele femele bine dezvoltate se
imperecheaza si inainte de implinirea unui an, incat fatd la varsta de un an. Masculii se lupta intre ei pentru femel%, cei invingi find alungati.
Momentul imperecherii depinde de femela, masculul find gata pentru a o
fecunda in orice luna a anului. Actul de fecundare arfe loc noaptea gi in acelasi
fel ca i la poreii domestici. Ziua mistretii nu parasesc addpostul nici in perioada
de rut. Durata gestatiei este de 17 saptaméni, deci in martie-aprilie fata circa 4
10 purcei
Recoltare si valorificare.
Perioada legal de vanatoare a mistretilor este intre 1 august si 31 ianuarie
impuscarea este permis’ numai cu glont. Dintre metodele de vanatoare aplicate
amintim: goana (cea mai des folositi), panda (la hranitoare, la scdldatoare, la
arbori cu fructe, la raméturi), apropiatul, vandtoarea pe urma
Trofeul.
Este reprezentat de coltii din ambele maxilare cat si parul lung din coamé,
eventual si pielea, preparata covor cu capul montat intreg. Deoarece colfii-arma
intra adanc in maxilar chiar doua treimi din lungimea lor totalé botul trebuie si
fie taiat 20 cm in dosul coltilor aparenti pentru ca astfel fierdstraul s@ nu
atinga radi
FAMILIA LEPORIDAE
Iepurele comun - Lepus europaeus
Descriere.
Masculul se numeste iepuroi, femela-iepuroaicd, cel tanar, incomplet
dezvoltat-vatui.
Desi are o arie de rispandire mare totusi nu are subspecii.
Lungimea total a corpului este de 58-67 cm din care 9-10 cm reprezinté
coada; urechile au 11-15 cm. Greutatea corpului cu viscere:la fatare 0,130 kg, la
o lund 1 kg, la 3 luni 2 kg, la 6 luni 3,5 kg adic aproape cat cel adult.
Culoarea bldnii variaza de la foarte deschis la inchis, foarte rar batand in
negru; apoi variatii de la cenusiu la roscat, deosebiri de acest fel putdnd fi
intalnite chiar in acelasi teren. Parul are la baz culoare cenusie, pe la mijlocul
lungimii, alba sau glbuie, iar la varf neagré, Vara cénd iepurele trebuie sa se
strecoare prin culturi agricole varful negru al parului se toceste in atingere de
aceste plante, deci culoarea blinii este mai deschisa. Tama, varful negru al
parului, dupa naparlirea de toamné, se pastreaza deci culoarea este mai inchisa. Formula dentara: 12/1 C0/0 P3/2 M3/3=28.
Deosebirea dintre mascul si femel nu se poate face in teren liber ci numai
prin cercetarea organului genital.
Raportul numeric dintre masculi si femele este de cirea 46% masculi la
54% femele dar el poate varia de la un teren la altul sau de la un teren la altul.
Glasul.
Iepurele ranit, prins de om sau de rapitoare se vaieta intr-un mod
caracteristic bine cunoscut de vanatori si de gonasi. Imitarea acestui glas de
catre vanator serveste la atragerea vulpii la metoda de combatere .,la panda, cu
chematoare”. in rest iepurelui nu i se aude glasul; doar masculul cand urmareste
© femela in calduri scoate cdteodata un slab mormiit.
Urmele.
Oricdt de incet s-ar migca iepurele nu merge niciodati la pas, ci totdeauna
sare, iar cind face o saritura picioarele dinapoi depasese pe cele dinainte. La
fuga picioarele dinainte le pune unul inaintea celuilalt pe cand cele dinapoi, in
general sunt aldturate. Aceasta caracteristicd permite si stabilirea directiei de
mers.
Ecologie.
Biotopul cel mai favorabil al iepurelui il constituie cémpiile intinse
cultivate agricol, dar nu cu monoculturi pe suprafete intinse,ci cu parcele nu prea
mari cultivate cu alte gi alte plante, alternand intre ele.
Fondul de vanatoare castiga mult in calitate daca pe terenul agricol sunt
trupuri de padure de 300-400 ha sau chiar mai mici, distantate intre ele, asa incat
s& reprezinte 10-15%.
Cele mai favorabile piduri sunt cele de foioase.cu varste amestecate cu
subarboret, in care iepurele gaseste adpost cat si hrand in timpul iernii.
Reproducerea.
lepurii ajung Ja maturitate sexuala la varsta de 7-8 luni:
imperecherea incepe primavara mai devreme in anii cu ierni usoare si mai
tarziu in cei cu ierni aspre. La exemplarele iesite slabite din iam activitatea
sexual incepe mai tarziu
Masculii se bat intre ei lovindu-se cu picioarele dinainte, inceputul
imperecherii puténdu-se constata si dup smocurile de pir gisite in teren
rezultate de la bataia dintre masculi. Cea mai intensa activitate sexual este in
aprilie-mai.
Gestatia dureazi 42-43 zile dupa care femela fati 1-5 pui. 75% din
numérul iepuroaicelor fat de 4 ori pe sezon, iar restul de 25% de 3 ori.
Recoltare i valorificare.
Dintre metodele de vanatoare folosite la iepure amintim: vandtoarea la
goana in padure, vanatoarea la goana in cimp deschis,vanatoarea in cere,
vanatoarea la sarite, etc. Valorificarea iepurilor se face in prezent ca vanat impuscat sau ca vanat
viu pentru export. Cu toate cd la iepurii vii cheltuielile de prindere s sunt mai mari
totusi venitul net este incomparabil mai mare decat la cei impuscati-
Perioada de vanatoare la iepure este intre 1 noiembrie si 31 ianuarie
FAMILIA SCIURIDAE
Marmota marmota — marmota alpini
Marmota alpina a fost de curand reintrodusa in fauna tarii noastre in
muntii Retezat, Fagaras si Pietrosul Rodnei. Este un rozator tipic, cu 0 masa
corporala de pana la 5.5-6.5 kg toamna si 2.8-3.3 kg dupa hibernare, care se
hrdneste numai cu vegetatia erbacee din zona alpine. Din octombrie puni in mai
hiberneaza in vizuini spate adanci intre stanci.
Marmota este apta de reproducere la 3-4 ani; se imperecheazi
primivara, gestatia este de 30 zile si da nastere la 2-4 pui.
Rezultatele obfinute pana acum in reaclimatizarea marmotei in tara
noastra sunt pozitive,constatandu-se o extindere lenta a zonelor populate initial.
Vanarea marmotei este permisa de la 1 septembrie pand la 1
noiembrie,cu autorizatie individuala
FAMILIA MURIDAE
Bizamul - Ondatra zibethica
Se mai numeste impropriu sobolan de apa,sobolan de mosc gi ondatra.
Este un rozator semiacvatic de talie mica (0,7-1,4 kg)cu blanita de
culoare bruna-cafenie pe spate si laturi,iar pe abdomen bej-cenusie. Blana,semi-
valoroasa,prezinta puf si spic,pastrandu-si partial calitatea pe tot parcursul
anului. De remarcat picioarele scurte adaptate pentru inot,data find existenta
unor peri tari intre degete,si coada caracteristica,folosita drept carma,lunga
turtita lateral spre varf si acoperita cu solzi.
Printr-o glanda perianal secreta o substan{ mirositoare specifica care-i
serveste la delimitarea teritoriului. Traieste 3-5 ani.
Scoate un chitait discret care se distinge clar in perioada de imperechere. in
momentul in care simte pericol se scufunda in apa,producand un zgomot
caracteristic,asemenea unei plescdituri puternice.
Urmele sunt alungite cu degete risfirate gi gheare vizibil imprimate. Vazul este
bun dar nu excelent urmand in ordine descresc&toare ca acuitate,auzul si
mirosul. Desi este 0 specie autohtond,originara din America de Nord,a imigrat din
Europa Centrala in Romania in jurul anului 1940. in Europa fusese colonizat in
anul 1905. S-a instalat in bazinele acvatice curgatoare si statutoare din toata
tara,mai putin in zona apelor reci de munte. isi sapa galerii si cotloane in
malurile apelor,intotdeauna cu intrare sub nivelul apei si cu risuflitoare pe
uscat,pentru aerisire. Daca malurile nu-l satisfac pe deplin sau daca sunt
departate.in conditiile de densitate mare sau din alte motive, bizamul isi cladeste
in apa platforme plutitoare in care locuieste, de obicei vara.
Consuma plante acvatice,in special papura si rizomi de stuf,ierburi de pe
maluri,lujeri din apropierea apei. Ocazional consuma gi hrana de natura animal
(larve,scoici).Se sustine ca ar consuma uneori si peste,ceea ce nu este inca sigur.
Dusmani:vidra,nurea si dihorul in primul rand,apoi enotul,vulpea,cainele si
ceilalti care-| pot prinde pe uscat. Traieste in familii si ierneaza impreuna cu
progenitura.
imperecherea are loc din martie pana in septembrie. Fata de 3-4 ori pe
an,cate 4 pui golagi si albi in primele 11 zile. Parasesc insa cotlonul la 18 zile.
Sarcina dureaza 28-30 zile.
Este un animal cu activitate nocturna. Cand alapteaza sau cand ziua este
scurta pot fii vazute si exemplare,de obicei femele,cu activitate dium’. Este
considerat atasat fata de locul de trai,dar odata cu cresterea densitafii,migreaza
in cautare de locuri mai favorabile,unde isi intemeiaza noi familii.
Se vaneazai in perioada | octombrie-15 aprilie,cu arma lisa si cu alice de
2,5 mm. Trofee sunt considerate blanurile si uneori craniul.
in principal poate dauna constructiilor hidrotehnice.prin perforarea si
slabirea digurilor situate intre bazinele piscicole sau in aval de acestea.
1.2 VANAT RAPITOR CU PAR
FAMILIA URSIDAI
Ursus arctos — ursul brun
Descriere.
Desi forma corpului gi, mai cu seam, a capului, ca si culoarea blanii
variazi mult de la un urs la altul totugi cei mai multi oameni de stiint& sunt de
parere ca in Europa exist o singura specie de urs.
Greutatea variazi dupa anotimp, cea mai mare fiind toamna inainte de a
intra in barlog cAnd ursul isi adund rezerve de grdsime pentru perioada de iam’;
cea mai micd este primavara inainte de inceperea vegetatiei.
Culoarea bldnii variazi in limite largi: de Ja cenusiu-brun, brun inchis
pana la aproape negru. Unii ursi in special mai tineri au un fel de guler alb care
29 la cei mai multi dispare cu varsta, iar la unii se pastreaza. Referitor la culoarea
generala cea mai frecventi este cea bruna de unde si numele de urs brun.
Lungimea parului variaz dupa anotimp: cea mai mare este din decembrie
pana in aprilie-mai si cea mai micd in julie-septembrie. Lungimea parului de
iad este de 8-9 cm pe spate si de 10-12 cm pe greaban.
Desimea parului variaz’ si ea dupa anotimp. De retinut ca la subsuori
parul este mai rar.
Formula dentaré: 13/3 C1/1 P4/4 M2/3
in teren liber la vanatul viu nu exista posibilitatea de a deosebi masculul
de femela, afard de cazul cénd ursoaica este insotita de pui.
in ceea ce priveste proportia dintre cele doua sexe se pare c& sunt mai
multi masculi decat femele.
Longevitatea este de 30-35 ani. Pentru aprecierea varstei nu exista criterii
certe. Dupa marime si dentitie se pot face doar urmatoarele deosebiri: pui, urs
tAnar, urs de varsta mijlocie si urs batran.
Glasul. Cand este surprins scoate un sunet care seaméni a ,,pfui”, omul
spune ca |-a scuipat ursul. Cand este deranjat de la mancare mormiie; atins de
glont sau prins de caini scoate un urlet;intre mama gi pui existé un mijloc de
comunicare, un fel de grohait.
Simturi. Cele mai dezvoltate simturi sunt mirosul si auzul; vazul mai
putin.
Urmele. Ursul este un animal plantigrad. Urmele lui nu pot fi confundate
cu ale altui animal din cauza marimii lor. Cele ale labelor dinapoi ale unui urs au
in medie 22-24 cm lungime putand ajunge si la 28 cm. Urmele lasate pe sol de
picioarele dinainte sunt mai mici decdt ale celor dinapoi deci invers ca la
cervide. Atat la picioarele dinainte cat si la cele dinapoi are cate 5 degete. Urma
ursului slab imprimata pe sol ar putea fi confundata cu cea de om descult sau de
opinca. in astfel de situatii clarificarea o aduc semnele lasate de gheare care sunt
mai lungi la picioarele dinainte.
Deplasarea o face la pas sau la galop rare ori in trap. Desi pare animal
greoi, totusi alearga foarte bine si rezistd timp indelungat.
Ecologie.
Ursul este un animal al padurilor intinse si linistite, neumblate sau cat mai
putin umblate de om. Mediul sau de trai trebuie si cuprinda stancarii sau mari
doboraturi de vant in arborete,in care si-si poaté amenaja barlogul. Daca toamna
la munte nu gaseste hrand suficienta coboard la dealuri pana in apropierea
asezirilor omenesti in cdutare de mere, pere padurete sau chiar livezi cultivate.
Dupa ce acest fel de hrana se termina se retrage din nou la munte. Astfel,
temporar, si-a largit aria de raspandire. De mare importanta pentru mentinerea
ursului in teren sunt desigurile unde el se adaposteste peste zi. Cele mai bune
locuri de trai sunt acele unde in apropierea adapostului ursul are si sursii de
hrana.
Este un animal fidel locului su obisnuit de trai. in anii cnd in zona
fagului exist& fructificatie de jir ursul se deplaseaza putin; peste zi sta in desis iar
31 noaptea se duce in pidurea batrand pentru mancare si la un pardu pentru apa. In
general ursul isi pastreaza trecdtorile dac& nu este deranjat.
Reproducerea.
Maturitatea sexual o are la vairsta de 3 ani; perioada de imperecherea
dureaz din aprilie pana in iunie, exceptional si mai tarziu; durata gestatiei este
de 7-8 lunisfatd in ianuarie -februarie 1-3 pui de regula doi care isi deschid
ochii numai dupa 28-35 de zile. in momentul fat&rii puii sunt mici in raport cu
greutatea mamei, au 20-25 em lungime si 400-500 de grame greutate.
Hrana.
Ursul este omnivor dar in hrana sa predomina elemente vegetale.
Primavara paste iarbi;vara mananc& fructe de padure:zmeura, mure, afine;
toamna jir ghinda cand exist, de stiut c& aceste speci fructified abundent odata
la 4-7 ani.
in ce priveste hrana animala ursul mananca larve de furnici, rame insecte,
in care scop rastoarn’ bolovani si trunchiuri de arbori; consuma miere de albine,
nu numai de la stupii sdlbatici, ci si de la cei din prisicile aflate in pastoral,
cauzand astfel unele pagube destul de importante.
O laturd aparte a problemei hranei o constituie aga-numitii urgi carnivori.
Fapt este cd ursii atacé animalele domestice scoase la pasune in munti:oi, vite
cornute, cai, magari si porci de la stani. larna ursii care nu au intrat in barlog
urmirese si reugesc si prinda mistreti, cerbi, cdprioare. Se pare c& pagube mai
mari cauzeazi in efectivul de animale domestice, acestea fiind mai usor de prins
decat cele salbatice. Ori de cate ori acesti ursi obisnuifi cu carne intlnesc
cadavre le consuma.
in timpul cat sta in barlog ursul se afl& intr-un fel de stare de somn; nu
mananea ci traieste din rezerva de grasime adunat toamna si vara. Primavara
iese slibit. Aceast sedere se numeste somn de iar si este o adaptare la
conditiile grele de trai in care nu si-ar putea procura hrana. Acest somn de iar
nu trebuie confundat cu hibernarea.
Vandtoarea - este permisa numai pe baz de autorizatie speciala intre 15
septembrie-31 decembrie si | aprilie 14 mai numai cu glont. Ca metode de
vanatoare se aplicd, de regul4, goana si panda la hoit. Metoda la dibuit da
rezultate slabe, deoarece intalnirea cu ursul ziua este problematic’. Vanatoarea
la barlog este interzis& de lege.
Trofeul — il constituie craniul gi blana, Dupa ultimele hotarari ale
Consiliului International de Vanatoare, la expozitii se considera drept trofeu
craniul, dat fiind c& acesta avand dimensiuni fixe oglindeste mai fidel marimea
animalului pe cdnd blana se poate intinde sau se poate contracta in timpul
prepararii
Multe blanuri de urs isi pierd din valoare din cauz& c& imediat dupa
jupuire nu sunt tratate corespunzator si fn consecinta I-e cade parul.
Ursul este © podoaba a muntilor nostri, un element faunistic de mare
valoare. Este cel mai mare rapitor din tara noastra. in timp ce in farile apusului,
cu cdteva excepfii ursii au dispZrut, noi inc mai avem un efectiv destul de mare. Pentru micsorarea pagubelor cauzate de urs in turmele de oi gi cirezile de vite, se
recomanda impuscarea urgilor stricatori.
FAMILIA CANIDAE
Lupul - Canis lupus
Masculul se numeste lup, femela lupoaica, iar puii pui de lup.
Descriere.
Lungimea capului plus a trunchiului este de 120-140 em; lungimea cozi
este de 35-48 cm;inaltimea la greabin este de 75-90 cm; greutatea de 25-50 kg;
in literatura se citeaza greutatea de 72 kg si chiar 79 kg.
Culoarea puilor mici este brund-inchis, bitand in negru, a adultilor variazi
mult in functie de biotop si de anotimp. in {Zrile nordice este cenusie deschis, in
Carpati este putin mai inchisa, galben’-cenusie, cu usoare nuanfe negricioase.
Pe genunchii picioarelor dinainte adeseori are pete de culoare inchisa. De
asemenea pe spate parul este mai inchis decat pe restul trunchiului. Dar culoarea
blinii variaza gi dupa anotimp: vara find galben-rogcatd, avand parul scurt;
jarna este cenusie cu nuante negricioase, iar parul este lung si des. Pe partea
inferioara a trunchiului si pe coapse parul este mai lung decat pe trunchi.
Culoarea variaza de la un exemplar la altul. Naparlirea are loc in martie aprilie
cAnd fi cade parul lung de iam, iar noua blana ii creste incet ajungand la normal
abia in septembrie — octombrie.
Formula dentara este: 13/3 C1/1 P4/4 M2/3=42
Caninii sunt foarte dezvoltati in raport cu cei ai cainelui.
Dimorfismul sexual este putin aparent; femela la aceeasi varst este mai
micé la corp, are capul mai ascutit si infatisare mai delicata; masculul are fruntea
até corpul mai plin. Dar aceastt deosebire este greu de facut in teren.
Perechile se formeazi din decembrie pan’ in februarie, cénd are loc
imperecherea. Lupoaica se ataseaz de unul dintre pretendenti si cu acesta
riméne pand la terminarea cresterii puilor.
Longevitatea - este de15-16 ani. Pentru aprecierea varstei nu avem criterii.
Doar uzura dintilor indic3 o varsta inaintata.
Glasul lupului — este reprezentat prin bine cunoscutul urlet, care poate fi
auzit, mai cu seama toamna si iarna. Urletul lupului adult este gros; al femelei
adulte ceva mai subtire, iar glasul puilor in varsta sub trei-patru luni este mult
mai scdncet, un schelalait, iar dup& aceasta incepe sd semene cu urletul celor
mari.
Imitarea cat mai fidela a glasului este o metoda de ademenire a lupilor
cand se aplicd metoda de vanatoare numita ,,Ja urltoare”.
Simpuri. Dintre simturi cel mai dezvoltate sunt vazul si auzul; mirosul este
discutabil, dar numai in raport cu celelalte simturi, pentru c4 de fapt este destul
de bine dezvoltat. Urmele lupului, adeseori sunt confundate de cei fara experienta de teren,
cu ale unui caine, desi deosebirea intre ele este usor de faicut. semnele lasate pe
sol de degetele dinainte ale lupului sunt mai apropiate decat la caine; forma
urmei este mai lunguiata decat cea a céinelui, la care urma este aproape
rotunda;daca se trage o linie pe Langa rédacina ghearelor, atunci, la cdine, linia
taie partea de jos a semnelor lasate de degetele dinainte, pe cénd la hup aceasta
linie nici nu le atinge;ghearele lupului se imprima mai adane in urma. La urma
partie a lupului, care, de regula, rezulta din mersul in trap, semnele Lisate de
picioare sunt in linie dreapta, pe cand la cine sunt in zig-zag deci mai departate
de directia mersului,
Biotopul. in Romania lupul este un animal al padurilor de deal si de
munte: un numar mic existé in Delta Dunérii pe plaur.
Cat priveste fidelitatea fat de locul de trai trebuie spus c dintre toate
speciile de vanat cu par este animalul care se deplaseaza cel mai mult, desi este
sedentar. Intr-o singura noapte poate parcurge 40-50 de km in cautarea hranei.
Reproducerea, Maturitatea sexuala o atinge la 22-23 luni;deci prima fatare
este la 2 ani , dupa care fata an de an.
Perioada de imperechere este din decembrie pana in februarie, punctul
culminant find in jurul datei de 1 februarie
Primele care intra in cAlduri sunt femelele batrane. intre masculi se dau i
la aceasta specie lupte pentru posedarea femelei care se pot solda cu raniri. Daca
ranile sunt grave lupul este sfasiat de ceilalti si mancat.
Hrana lupului consta in animale domestice: oi, capre, dar atacd si vite
cornute, magari, cai; are preferinta fata de cdini. Animalele domestice sunt mai
usor de prins dar in lipsa acestora, urmareste si vanat:cerbi, cfiprioare, lopatari
mistrefi si chiar iepuri.
Dintre metodele de vanatoare la lup se aplica: vanatoarea cu gonaci,
goana folosind stegulete, impuscarea la bordeiul de panda (la cadavru),
impuscarea la urlatoare, etc.
Lupul nu se vaneaza find ocrotit prin lege. In cazul in care provoac&
pagube cervidelor se vaneaza intre 15 septembrie si 31 martie.
Trofeul il constituie craniul si blana.
Canis vulpes —vulpea
Masculul se numeste, popular, vulpoi, femela vulpe iar puii cafei sau pui
de vulpe. Descriere. Lungimea capului plus a trunchiului este de 80-90 cm;
coada 30-40 cm; inaltimea la greaban 35-40 cm. Masculii se situeazii pe limita
superioara iar femelele spre cea inferioara. Greutatea corporal variazi ca si la
alte mamifere, in functie de sex varstd si mediul de trai.
Culoarea pirului este in general rogcatd dar prezinta variafii individuale
insemnate.
Vulpea rosie este cea mai frecventi, are spatele de culoare rosie viu, iar
buzele, partea inferioars a obrajilor, pieptul abdomenul si partea interioara a
picioarelor alba-galbend. Varful cozii este tot alb.
34 W wpe
You might also like
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (821)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (589)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (400)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (537)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5796)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- Sortarea Masei LemnoaseDocument8 pagesSortarea Masei LemnoaseIoana Şimonca100% (1)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (345)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Specii de LemnDocument25 pagesSpecii de LemnOvidiu Cîmpan100% (1)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1091)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (842)
- GrapeDocument12 pagesGrapeOvidiu CîmpanNo ratings yet
- Ciprian Palaghianu - Referat PepiniereDocument11 pagesCiprian Palaghianu - Referat PepiniereAndreaNicoaraNo ratings yet
- Curs 11Document7 pagesCurs 11florina.lovinNo ratings yet
- Defectele LemnuluiDocument37 pagesDefectele LemnuluiOvidiu Cîmpan81% (21)
- Planul DecenalDocument18 pagesPlanul DecenalOvidiu Cîmpan50% (2)
- Proiect ImpaduririDocument3 pagesProiect ImpaduririOvidiu CîmpanNo ratings yet
- Propr Fizice Si Mecanice LemnDocument11 pagesPropr Fizice Si Mecanice LemnOvidiu CîmpanNo ratings yet
- Seminte Si PepiniereDocument2 pagesSeminte Si PepiniereOvidiu CîmpanNo ratings yet
- Ingrijirea Si Protectia VanatuluiDocument10 pagesIngrijirea Si Protectia VanatuluiOvidiu CîmpanNo ratings yet
- Modul 1 Seminte Si Pepiniere PDFDocument28 pagesModul 1 Seminte Si Pepiniere PDFflorinutzu_88No ratings yet
- CerbulDocument13 pagesCerbulOvidiu CîmpanNo ratings yet
