CAPUL II (V) DOMNIA LUI MIHAIU VITEAZUL 1593—1601.LUPTELE CU TURCII 1. MIEIAIU OCUPA TRONUL. Caderea firilor romine sub Turci ajunsese atit de jos ineft nu se putea cobori mai tare, Se vorbea chiar prin Constantinopole despre hotirirea Inata de sultan de a le preface in pasalicuri turcesti, dup& cum il sfétuise Mihnea. Era ins& invederat ci 0 a- semene masuri trebuia s& sece sau cel putin s& re- duc& mult izvorul bacsisurilor primite de Turci din aceste {ari, side aceea vorba raminea numai vorba. Aceasté masur& trebuia dupa gindul Turcilor s@ se indeplineasca *, Fiind fns& c& domnii se schimbau 1. Pezsen c. Arh. Ernest, 23 Sept. 1591. Documente, col. Zurn, Ill, p. 154. ,und Sultanus resolvirt so balt diser aus der Moldau und der Waywoda Valachine ir ordinarj tributt und extraordinarj zusagen villig bezahlt alsdann in gemelten zwaien Liindern Beglerbegen und ein tiirggisch Regiment einczu- seczen."* Mai vezi si un alt raport al aceluiasi ambasador din 16 Noemvrie 1591. idem, p 159154 MIHAI OCUPA TRONUL fara incetare; abie unul adusese poclonul, si iata c& alt datornie era in locul lui, apoi planul Turci- lor se tot amina, fara a se mai pune nici odata in lucrare. De si tarile romine nu puteau fi expuse pericolu- lui unei ocirmuiri turcesti, care ar fi fost in potriva interesului apasitorilor, totus starea lor ajunsese ast- feliu c& existenta poporului era amenintata. Dacd ar fi fost prefacute in pasalicuri s’ar fi compromis viata moral a poporului ; religia Ini ay fi fost, dac& nu in- locuita, cel putin ciuntité; clasa tnalt& a societitei ar fi trecut la mahomedanism si ar fideprins cu de- sivirgire obiceiurile si limba turceasc’, dup& cum se petrecura Jucrurile cu Bulgarii si Albanejii’; in sta- rea lui economica ins& poporul romin ar fi fost crufat, ca supus direct al Porfei, ne avind ea interes al a- duce la siracie. Astfeliu insé cum era considerat poporul romin, ca niste ghiauri buni de exploatat, jafurile 31 des- poierea ajunsese atit de departe incit ameninta s& ripeasca cu totul poporului mijloacele de traiu, gi si-l expund a peri de foame sau a fugi in alte tari, pen- tru a-si mintui bintuita existenti. Am vizut intr’adevar unde ajunsese domniile ro- mine, Erau curat vindute celui ce da mai mult. Se gramideau ja cumpararea lor tofi veneticii din lume, dindu-se drept fii de domni, titluri ce nu se cerce- au de loc, de indata ce erau fnsotite de numeroase pungi de bani. Acesti pretendenti, cum observa un contimpuran, «ayeau putin de pierdut, caci ei puneau in cumpinad numai sudoarea si singele sarmanului po- por. Daca izbutiau a incipea in domnie, atunci sti- 2. Pentru Bulgari vezi Lvececk, Geschichte der Bulgaren, p. 393: .Einen christlichen Adel giebt es jetzt in Bulgarien nicht. Viele Bojarenfamilien haben den Islam angenommen.‘*MIHAL OCCUPA TRONUL 155 teau in ca un restimp oare care, storciud poporul prin mijloacele cele mai tiranice, pentru ca apoi, cind vor fi alungati, s& le rimind cu ce Iupta pentru a redobindi tronul, sau cel putin sx duc& in mazilirea lor o viat& placuti> * Banii dati Turcilor fiind luati pe imprumut cu camete care adeseori intreceau ca- pitalul, creditorii turci, stiind cit de riscate erau a- semene darayeri, insotiau totdeauna pe domn in prin- cipat, spre a pune care de care mai intaéi mina pe banii adunati. Ei intovarasiau pe dabilari prin tinu- turi, si scoteau banii de Ia oameni, supunindu-i la torturi cumplite ; apoi se Inau de la sumele incisate la cearta cu hamgerul in mind, ucigind pe stringa- tori si apoi micelarindu-se intre ei. Creditorii dom- nilor anterior’ raminean in fara pe ling’ domnii ce veniau in urma, si care se legase a raspunde dato- riile detronatului ; creditorii mai vechi pretindeau ei a fi platifi intai din banii ce intrau fn vistierie, ca unii ce ar avea intaictatea; acei personali ai domnu- lui nou cereau la rindul lor preferinta platei, si sce- nele erincene petrecute prin districte inaintea dabi- torilor, se repetan in capital’ la uga visticriei. Cete, cete, umblau ereditorii diferitelor domnii in preajma haznelei publice, si cind sosia vre o lada cx bani, se repeziau asupra ei ca niste lupi fldminzi, sfasiin- du-se intre ei, ucigindu-se, dind foe caselor unde se adaposteau si expunind intregul orag la pericolul nimicirei. Aceasté apasarc, ne mai pomenita a Tur- eilor, devenia ingreuitoare’ mai ales pentru domni si clasele conducatoare ; caci sarmanul popor, in fata- lismul seu mingietor, isi zicea: «aga trebue sa fie» Domnii mai ales, care nu mai puteau birui a satura licomia pagini, gi cu toate jafurile lor de abia iz- buteau a-si aduna un mic comind pentru zilele de 3. Peszen citra Arhid. Ernest, 24 lan. 1590, Doc, col. Hurm., UL, p. 131.156 MIHAI OCUPA TRONUL urgie, trebuiau s& fie cu deosebire nemultimiti cu acest regim ingrozitor, Aga am vazut cum Petru Schiopul insus, cel deprins la cumparari si bacgiguri de muma lui, vestita megter&é in arta corumperei, doamna Kiajna, de la o vreme ne mai putind opune pungi tot proaspete numerosilor pretendenti ce se nipustiau asupra domuiei lui, se hotireste a pirasi scaunul mult iubit. Atit el cit si Sasul si Aron cauti sprijin la _puterile catolice. Dar ce puteau fuce aceste cind insus imparatul Germaniei era tributar impa- ritiet_turcesti ; cind Polonii cazuse pina intr’atita sub Otomani inctt sa-si primeascit regii din minile lor? Ori ce sprijin exterior era zidarnic ; numai pe Turci se puteau raziima domnii, si Turcii cereau bani ne- contenit, fara Incetare si fara raigaz. In lungul sir al domnilor migei ce se urmeaz’ pe tronul farilor romine, se intilnese in rari zestimpuri cite o exceptie, care striluceste cu atit mai viu, cu cit mai negru este fundul pe care se arata. Am viznt in Moldova figura eroict a lui Ioan Vo- d& cel Cumplit, care opune ascutisul sabiei sale ne- situratei licomii turcesti, si ridic& pentru wn mo- ment iariigi moralul farei, ce pirea pierdut pentru totdeauna. O noni flaciy’ gsi mai vie era si izbucneascaé din Muntenia, un nou erou, cel de pe urma, care era si arunce spada lui in cumpana cu care Tureii cinta- reau aurul firilor romine, si apoi dupa ce si dinsul, ce mai ficu ultima opintire pentru a inlatura de pe grumazii lor jugul neomenos, va fi disparut de pe scena lumei, ele erau s& cada iarasi fir’ aparare in ghiarcle ripitorilor, asemene celui ce inecindu-se mai ridicé odaté mina asupra valurilor ce il inghit. A- cest de pe urmit gsi stralucit product al vitejiei ro- mianesti fu Mihaiu Viteazul.MiHAL OCUPA TRONUL 157 Mihaiu alIli-le‘* Viteazul, 1593—1601, cra fiul lui Patrasen cel Bun gi fratele lui Petru Cercel, o- drasli din marele gi rasboinicul neam. al Dracules- tilor si coboritor direct al Tui Mircea cel Mare gi Vlad Tepes*. Muma lui cra o greac& Theodora aca- rui frate lene, asizat in Muntenia, se cAsitorise aice si obtinuse mai multe drceg&torii insemnate in tim- pul domniilor anterioare *. Astfeliu el fusese sub tatul lui Mihain, Patrasen cel Bun, postelnie mare, sub Petru Cercel- vistiernic mare gsi chiar ajunsese in domuia lui Milinea al H-le a fi ban de Craiova si capuchehaia in Constantinopole. Mogul proteguind pe nepot in timpul baniei sale, procuré Ini Mihaiu is- pravnicia judetului Mehedinti. Mai tirziu futre 1586 4. Mihail 1 este fiul Iui Mircea. Vol. I, p, 118. 5, att genealogia lui Mihai Viteazul : Mircea cel Mare, 1386-~1418 Viad al If-le Dracul, 1430-39; 1442—46. Vlad al IV-le Jepes, 1456-1462; 1476. Viad al Viele Calugarul, 1481—94 Radu al V-le Cilugtrul, 1521~—23 Patrascu cel Bun, 1554-57. oN . = a Petru Cercel Mihaiu Viteazul 1§83—d5 1593—1601 Comp. mai sus, p. 7 gi Vol. Il, p. 123, 276, 425, 484 si 500. 6, Waiter, Brevis rerum ab illustrissimo Mihaele, Moldaviae Transalpinae sive Walachiae palatino gestarum descriptio in Papiu arian, Tesaur de monumente istorice, I, p. 9: ,.Ad quod institutum certius obtinendum evancu- lus erat matris frater gente Graecus qui et ipse antea dicto Bahai officio (ban de Craiova) functus erat." Un raport venetian a lui Afwrco Zane c. dagele din 6 Septemvrie 1 93 (Documente, col. Aurm., Ill, p 457). face din eroare pe Mihaiu fint iui fane: .essendo stato sostituito un figliuolo che fa del Bano. agente di questo Voivoda (Alesandro).*158 MIRAL OOCUP’ TRONUL si 1590, intilnim pe Mibriu ca aga intai, apoi ca stoluic. Tn stirgit sub Alexandru al Hl-le, Mihaiu a- junge chiar la bania Craiovei, cedata lui de mosul sau. Iane era ca toti Grecii un intrigant de frunte, «cel mai mare traddtor ce au existat vre odata pe pimint,» cum il numeste ambasadorul Pezzen. El ajunsese a fi capuchehaia Ambelor {ari romine. pas- trind cu toate aceste, dupa ordinul ‘vizirului, pentru cit va timp posturile de ban al Craiovei in Munte- nia si de mare vistiernic in Moldova, treeindu-i prin mini toate sumele enorme platite de Mihnea al ILle, pentru omorirea Tui Cercel, si acele date de Petru Sehiopul din Moldova pentru réspingerca competito- rilor sii‘, bine ingiles nu fari a se infrupta si eb din aurul ce curgea prin minile sale catra pungile turcesti. Dupi& ce puse in Muntenia pe Stefan Sur- dul si pe Alexandru al Tif-le, Iane se gindi cA au venit timpul si-gi aduci aminte si de familia Ini, de nepotul sin Mihain, ciruia fi cedase pe timpul lui Alexandru banatul Craiovei. El incepu deci a wnelti la Poarta in favoarea rudeniei sale, spre a-i da scau- nul domniei. Mihaiu in acest timp pregatea spiritele in tara pen- tru primivea stipinirei sale. De si asizat, cl neam al Draculestilor in anticul seaun al familiei Bas&rabes- tilor, banatul Craiovei, in simul boierimei ce aparase alta dati cu atita indaratnicie drepturile acelei.linii a tamiliei domnitoare, totus izbuteste a-si crea o pu- ternic& partid’, care in ascuns doria snirea lui in scaunul Munteniei. Stim ci aceste doue mari partizi ale Driculestilor si Basarithestilor se desfieuse cu timpul, sub ap&sarea turceascd, incit ele perduse con- stiinta interesului teritorial ce alti dati le desbinase. 1. Pessen cited Arhid. Brnest 15 Tan. 1590. Doc. col. Hurm, Wh ps 131-~-132.MIHAI OCUPA TRONUL 159 De aceea nu este mai extraordinara sprijinirea lui Mihaiu de boiertmea olteani, de eum fuscse mai inainte acea a lui Radu Paisie*, cu atit mai mult ca Mihaiu prin ocirmuirea intocmita de el anume pe intilepeinne, apara Oltenia pe cit putea de jafurile si despoierea cirora era expusi Muntenia Mare. Pe lingA aceasta ocrotire a supusilor sii, el se arata ju- decitor drept in pricinile deterite autorititer lui, bun si indurator fati cu cei ce-i gresise, darnic si gene- yos citra toti faré deosebire, incit prin o atare pur- tare prea bine calculata, el atrase in curind inimele tuturor celor pe care fi revolta neomenia gi cruzi- mele Moldovanului Alexandru Bogdan, a veneticului strain dupa ideile de atunci, ce sedea pe scaunul Munteniei. Atit apuciiturile Ini Mihaiu cit si uueltirile co se urziau la Constantinopole trezir&é pe domn din ne- pisarea lui, In repejunea cu care se rosteau pe a- funei judecitile, mai ales in materie de tridare, Mi- hain tu judecat si ostndit, inainte chiar de a se fi putut gindi a-si pune viata la adipost. El fu prins si adus fnaintea domnului fnfuriat, care hotiri nu- mai decit si sctpe prin moarte de acest competitor periculos. In ziua fixat&é pentru executare, Mihaiu fu scos din temniti si urmat de o multime imensa, atrast de marele seu nume, fu indreptat catra locul osindei. In drumul sifu el trecn pe linga biscrica Alb& si find pe vremea liturghiei, ceru invoire sa se inchine, ceea ce i se ineuviinta. Aice fagadui el sfintului Neculai c& de’l va mintui, va face o méa- nistire pe numele lui. Biserica fu ridicata in urma, si exist& si astiizi sub numele de Afthaiii Voda. Calaul ce trebuia si lovasci pe Mihaiu era un ti- gan, fost rob al siu, ciruia Mihaiu intr’un rind ii 8, Vol, IL p. 495.160 MIHAI OCUPA TRONUL seApase viata. Fiind tiganul cam ametit de bauturd gi intimidat de figura cea impundtoare a jartfei sale; mintea Ini apoi inferbintata facind sa-i apara ingro- zitoare omorirea fostului séu stapin si mintuitor vie- tei, el lepad& din mini securea si o rnpse de fuga. Un strigat de bucurie izbueni din piepturile tuturor, gi Jumea bigot a timpului nu lipsi a vedea in aceas- t& imprejurare o vrointa dumnezeeascd. Toti boierii se dusera Ja domn sil rugara s&ierte pe Mihaiu. De si domnul trebuia sa simta cit de mult eigtigase po- pularitatea lui Mihaiu prin aceasti imprejurare, el fu nevoit sa fac& boierilor pe voie, cu atita mai mult ci, cuprinsi de o team’ superstitioas’, nu se afla ni- mine care si iee locul calaului. Petru Armanul (Or- meny), ce au scrvit mai tirziu pe Mihai Viteasul ca general si diplomat, si care istoriseste aceasti impre- jurare dup’ spusa unor marturi oculari, o asema- neaz’ cu scena petrecuté intre Marius si Cimbrul ce refuzd si tae pe destrugitorul neamului sau *. De si in aparent& fusese iertat de Alexandru, Mi- haiu gtiea ci, mai ales dupa cele intimplate in ziua executirei, domnul nu putea si-l uite, si ci viata lui va fi tot-deauna in pericol. El pariseste deci bania Olteniei, in care Alexandru pentru al adormi mai bine, il restituise, si fuge in Transilvania la Sigis- mund Batori, domnul acelei iri. Varul lui Sigis- mund, Baltazar, ce era in bune relatiuni cu Vizirul cel mare, Sinan-paga, da lui Mihaiu o recomandatic ci- tri acela si alta catra sir Eduard Burton solul regi- nei Angliei Hlisabeta, ce avea, din cauza stipinei sale, mare vazi la Poarté. Mihaiu se duce la Con- stantinopole, unde incepe a starui fatis pentru capi- %. Petru Ormeny in Bélcescu, Mihai Viteazul, Ed. Academiei. Bucuresti 1875. p. 30. Editia Academiei nu stim din ce pricina, nu reproduce noatele Balcescului. Scrierea se afla redati impreund cu noatele In Revista Romin& 1861, insd numai pina la sfirsitul cArtei a Ia.MIHA! OCUPA TRONUL 161 tarea domniei, sprijinit fiind si de partida lui din Muntenia, care trimite indati dupa sosirea lui in ca- pitala imperiului otoman o deputatie acolo, fnsirci- nat& a aduce plingerile f4rei contra domniei jafui- toare a lui Alexandru. Recomandatiile si plingerile erauinsi numai un mijloc de a pregiti pe Turei pentru atacul decisiv ce trebuia si se faci cu punga in mini, cea mai stragnic’ arma ce au fost intrebu- intata vre odat& fin contra Osmaniiilor. Mihaiu urmind obiceiurilor si sistemului admis, ie mai ales pe ga- rantia mosului siu Jane, 400,000 fiorini de la Turei, Greci si Evrei, cu camita traditional’, din care da numai vizirului Sinan-pasa 200,000 de galbeni; iar restul il didu sultanului, validelei, beglerbegului Gre- ciei si la alti oameni influenti de la Poarti. Intre altel fagidueste si medicului Evrew al lui Sinan-pasa 4000 de taleri, pentru care fi d& un inscris. In 1595 dup& riscoala lui Mihaiu, Evreul lacom de bani nu se teme a veni in Muntenia spre a cere plata dato- riei. El este ins& retinut ca prins de Mihaiu ”, Astfeliu izbuti si Mihaiu Viteazul a obtinea dom- nia pe calea obicinuita a darurilor si cumpérarei. Dar nu intra in sistemul lui de a o mantinea prin aceleasi mijloace, El vroise numai si’si deschida por- tile tronului Munteniei, pentru a putea apoi arita Tureilor de pe indltimea lui c& inc’ mai traiau oa- meni in farile romine, Alexandru se retrase la Con- stantinopole, de unde mai tirziu pe eind norocul su- ridea lui Mihaiu, el une mai tragind nadejde a se urca inapoi in tronul Munteniei, incepe a intriga contra lur Ieremia Movilé domnul Moldovei, care pen- 1. Extrase din analele lui Hugger, aus Coscha vom 1 Marty anno 1595. Dos. col. Hurm, Ul, p 128 Pentru darurile date Turcilor vezi I’, Bethion, © Historia de rebus transilvanicis, IV, p. 274-277. 11.162 MMTAT OCUPA TRONUL tru a se&pa de el, cumpir’ moartea lui de la Turci. Alexandru este ucis in Duminica Floriilor 1597 %, La risturnarea lui Alexandru mai contribuise inc&d © imprejurare, anume intre ereditorii lui erau si mai multi ieniceri, care petreceau in Muntenia comitind cite neorindueli toate. Unul din ei se intimpla si fie ucis in timpul unei bunte facute de ei, de un sol- dat al domnului, «de care Iucru simtindu-se atins intreeul corp al Tenicerilor, ceru a lui destituire» '. Mihaiu vine in Muntenia pe la Iulie 1593 %, fiind foarte bine primit de poporul intreg. Pe ling’ insusi- rile caracterului sau, chiar si chipul lui era ademe- nitor, De o staturaé proportionata, fire vinjoasi si puternica, cu o figura frumoasi incadratit in o pli- n& barbA neagr’, cu o privire impundtoare, era unul din acele tipuri care Jovese la prima videre gi last adine in suflet o negtears& intipirive “*. El eva in toa- ta puterea lui cind ured treptele tronului muntean, in vrist& cel putin de 35 de ani, daci&t ne amintim et tatul siu Patraseu murise in 1558.". UL. Walter, 1. c. p. 10, 12, Afarco Zane c. dogele, 6 Sept. 1593. Doc col. “urnt, Ul, p. 457 18, Un raport venetian din 9 lunie 1593, (idem p. 457), contine relatia despre deputztia boierilor munteni contra Ini Alexandru, care era deci incd domn in acea lund. Raportul din 6 Septembre 1593 (nota precedenté) arataé pe Alexandra ca inlocuit. Bilcescu, 1c. p. 32 d& numai anu) suirei hi Mihain tn tron, 1593, nu si luna. 14. Walter, l. c. p. 8; descriere corespunzatoare cu portretul Jui Mihaiu. 15. Mai sus, p. 8.