Consider ca acesti trei termeni pornesc de la aceeasi baza,
si anume mentalul uman, dar daca le vom pune comparativ pe o scara cu mai multe criterii, putem observa ca ele de fapt difera. In primul rand, este important sa privim totul de la inceput. Fiinta umana se naste deja cu darul de a avea posibilitatea sa gandeasca, pe cand inteligenta se evidentiaza pe parcursul vietii din faptele noastre si felul cum folosim acest dar. Pe de alta parte, intelepciunea se dobandeste din experienta si de aceea se spune ca se intalneste mai mult la oamenii in varsta. O diferenta importanta este faptul ca inteligenta exista si la animale, insa gandirea nu. Ele au un proces mental care le determina sa faca anumite lucruri, dar nu este atat de complex pe cat il observam la oameni. De asemenea, nici nu putem zice ca sunt intelepte deoarece acest atribut este caracteristic numai fiintelor umane, aflandu-se in stransa legatura cu gandirea. Exista o multitudine de intamplari pe care animalele nu le pot intelege, ce duce la incapabilitatea de a analiza informatiile si de a le prelucra. In alta ordine de idei, toate trei pot avea un rol foarte mare in viata noastra. In intampinarea unei dificultati, prima care actioneaza este gandirea, prin care gasim mai multe posibilitati de a rezolva problema respectiva. Cu siguranta ca, in alegerea a celei mai bune dintre acestea intervine inteligenta, cu ajutorul careia iesim din incurcatura. Concluzionarea si extragerea invataturilor din aceasta experienta si totodata, utilizarea acestora si in urmatoarea situatie asemanatoare, poate defini intelepciunea. Se remarca intr-un mod simplificat o parte din importanta pe care o au si faptul ca nu orice persoana este capabila de a trece prin toate cele trei procese. Asadar, se observa diferente semnificative dintre gandire, inteligenta si intelepciune si mai ales, complexitatea fiecareia. Desigur ca impactul asupra celorlalti creste odata cu dificultatea si profunzimea cu care rezultatele sunt impartasite mai departe.