Enigma Otiliei

Ca romancier, G.Calinescu, se inscribe in traditia romanului

romanesc de tip obiectiv. Conceptia lui Calinescu privind romanul se
delimita la alti contemporani. In opinia sa romanul este:,,Produs al
elaborarii lucide, nu eruptive spontana in opera faurita. Calinescu
se situeaza pe o pozitie spontana fata de Camil Petrescu, aparator
al romanului Proustian si al romanului subiectiv. In acest sens,
Enigma Otiliei, roman publicat in 1938 este o stralucita aplicatie a
conceptiei estetice despre roman a lui G.Calinescu.
Opera literara ,,Enigma Otiliei este un roman realist de tip
balzacian prin tema (mostenirea), prin folosirea tehnicii detaliului,
fiecare amanunt fiind analizat. Descrierea personajelor, a felului in
care sa imbraca, a camerei in care locuiesc este realizata cu
minutiozitate. Descrierea porneste ca la Balzac, de la exterior spre
interior, adesea fizicul dezvaluind trasaturile morale. Tot de
balzacianism tine si tipologia personajelor. Portretele morale sunt
intemeiate pe o trasatura dominant care le proiecteaza intr-o
anumita tipologie umana. Sunt caractere deplin formate si definitive
conturate: avarul(mos Costache), arivistul(Stanica Ratiu), baba
absoluta(Aglae Tulea), retardatul(Titi), senilul(Simion), fata
batrana(Aurica).
Titlul initial al romanului a fost ,,Parintii Otiliei. Mai apropiat de
motivul balzacian, pentru ca fiecare dintre personaje determina
cumva soarta orfanei Otilia. Tot dupa modul balzacian, incipitul
romanului fixeaza coordonatele. Actiunea este plasata intr-o
geografie reala a capitalei Romanesti si intr-un timp istoric
precum: ,,Intr-o seara de la inceputul lui Iulie 1909, cu putin inainte
de 10, un tanar de vreo 18 ani, imbracat intr-o uniforma de liceean
intra in strada Antim, venind dinspre strada Sf Apostoli. Principiul
simetriei si al circularitatii clasice guverneaza incipitul si finalul.
Acesta din urma se afla sub semnul memoriei affective, atunci cand
Felix recupereaza primul moment al intrarii in casa lui mos
Costache:,,Felix isi aduse aminte de seara cand venise cu valiza in
mana.I se paru ca mos Costache apare la usa si vechile vorbe ii
rasuna limpede:,, aici nu sta nimeni. Replica lui Costache

Giurgiuveanu are valoare anticipative. In final nu mai apare nimeni

din clanul Giurgiuveanu sau Tulea, marturia existentei lor ramanand
doar casa in ruina. Romanul este citadin incadrandu-se prin plasarea
actiunii in mediu urban in modernismul lovinescian. Actiunea se
petrece in Bucuresti la inceputul secolului al 19-lea, fiind o fresca a
burgheziei supusa disolutiei mirale. Imaginea societatii constituie
fundalul pe care se proiecteaza formarea unui tanar care inainte de
a-si face cariera creste experienta iubirii si a relatiilor de familie.
Din aceasta perspectiva a personajului martor si actor, Felix Sima,
romanul este un bildux roman.
Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la pers a
treia, non focalizata cu o viziune din darat. Naratorul demiurge,
heterodiegetic, este omniscient, omnipresent. Perspectiva este
aparent neutral penru ca vocea naratorului difera de cea a
personajului, dar uneori naratorul se identifica cu vocea unor
personaje din text. Dezvoltand motivul literar al strainului, naratorul
ii transfera lui Felix rolul de instant narativa. El devine observatory
si personaj reflector, luand treptat in stapanire lumea necunoscuta
in care isi incepe calatoria initiativa.
Editorul modifica titlul initial:,,Parintii Otiliei acesta din urma
reliefand caracterul misterios al eroinei Otilia, aceasta fiind
intradevar o fire enigmatica, spontana, stapanita de trairi
contradictorii. Ea oscileaza intre dorinta satisfacerii nevoii
momentane de lux, de bunstare si de dragostea pentru Felix, care ii
poate oferi o iubire dezinteresata si sincera.
Romanul este structurat pe doua planuri material. Planul etic
central, urmareste lupta clanului Tulea pentru mostenirea averii lui
mos Costache, prilej pentru absenta obsesiei banului, batranul
amanand infierea Otiliei acaparat de pasiunea sa pentru bani si de
teama de sora Aglae. Initial plasat intr-un plan secundar, Stanica
urmareste sa parvina. Vizeaza averea clanului Tulea, dar fura banii
lui mos Costache, provocand moartea acestuia. Personajul sustine
intriga romanului pana la rezolvarea in deznodamant: Olimpia e
parasite de Stanica, ce s ava casatori cu Georgeta, femeie de
moravuri usoare, ce-I deschide calea intrarii in inalta societate.
Aurica nu isi poate face o situatie, Simion este internat intr-un azil,
Felix o pierde pe Otilia, care se casatoreste cu Pascalopol. Celalalt
pan etic este centrat pe tema iubirii dintre Felix si Otilia. Sfarsitul

acestei povesti de iubire vorbeste de caracterul iluzoriu al libertatii

de a allege intr-o lume dominate de bani. De accea Otilia va renunta
la visul fericirii prin iubire.
Romanul este construit la granite dintre classic si modern.
G.Calinescu se detaseaza de romanul balzacian, opera lui fiind:,, O
redescoperire polemica a balzacianismului.