Vorbirea, un joc in 2

Cum sa ne ajutam copilul sa comunice

Ghidul parintilor
Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si
natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat
sa recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram
in relatie cu alte persoane.
Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa
locul cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol
extrem de important si da copilului ocazia de a invata.
Vorbirea se invata in 2.
Introducere
Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l
invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam
cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total
indiferent. Sub presiunea stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot
deveni frustrati si descurajati.
Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata? Unui copil caruia
ii lipseste dorinta de a vorbi? Unui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se
opune? Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor.
Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind
obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile
beneficiilor comunicarii.
Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza
dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are
capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa
vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de
incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja.
Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si
de la reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne arata prea putin
interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora.
Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai
mult. Daca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai
adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.

Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa
abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si
incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa
vorbeasca.
Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta
consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea
esueaza. Principiul fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un
mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur.
Vrem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele comunicarii.
Metoda Hanen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si
invatare. L-am numit "calea celor 3A". Ea consista in a:
acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
adapta pentru a trai impreuna momentul
ajuta limbaj si experiente
Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii,
pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.

Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
In acest capitol descoperim:
- motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea de a
lua initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si nevoile
sale, sau sa exprime ceea ce-l intereseaza
- maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a sentimentului
de frumusete interioara
- maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi, de a
astepta si de a asculta incercarile lui de a comunica
- ceea ce putem astepta de la copilul nostru
Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in
acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau
infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul.
Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate"
Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind
in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il
privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi
facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum
sa se descurce si sa se exprime.
Atunci cind ne jucam de-a "vrtejul"
Avem atitea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa

facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem Bineinteles ca toate activitatile

astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta si
mai fericita.
Vrind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este
un pic uitat in tot acest vrtej.
Daca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp
pentru a crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa
progreseze.
Ii vorbim, dar nu-l ascultam.
Atunci cind ne jucam de-a "profesorul"
Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe
copiii nostri incit monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un copil
invata mai bine prin propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum
trebuie facut. Daca noi suntem singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete
prin propria lui experienta.
Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta
folosim "calea celor 3A" pentru a incuraja copilul nostru sa stabileasca un contact
si sa comunice.
Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca:

acordam posibilitatea de a lua initiativa

- ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el
- ajutam limbajul si experienta
- ii

Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si

incredere in sine, forta si satisfactie!
Atunci cind ne gasim timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il incurajam
sa stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa
invete.
Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E
greu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa
facem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne
credem profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea
posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine

"Te voi cunoaste si te voi atinge
Te voi lua si te voi mirosi,
Te voi gusta si te voi asculta
Voi asculta sunetele tale, poate cuvintele tale,
si mai tirziu, cind te voi cunoaste cu adevarat,
Iti voi pune intrebari, duios, ca sa nu-ti fie teama
Si tu sa ma cunosti la rindul tau
Ca sa ai incredere in mine
si mai apoi sa ai incredere in tine

Impreuna vom descoperi Lumea."

Mary MacCracken
Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si
sa-i cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l
invata ce e viata si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale,
de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege jocurile in locul lui. Dar trebuie sa facem
un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul. Este prima etapa si cea
mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.
Observind => ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului
Asteptind => dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau
Ascultind => il incurajam sa se exprime
Observarea
Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor
sentimentele si nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam:
- ce ii retine atentia
- expresia chipului lui
- limbajul corpului
Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite
sa intelegem clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. Este poate necesar sa
observam indici mai subtili:
- gradul de desteptare
- ritmul respiratiei
- schimbarea fetei
- tonul, volumul si durata sunetelor
Pentru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de
fiecare copil ne trebuie mult timp si determinare.
Asteptarea
Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu!
Viata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a
invata, evalua cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. Avem
tendinta sa nu asteptam copilul sa se exprime, ci mai degraba sa ii impozam ajutorul
nostru: vorbim in locul lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj dominator
(ordine si intrebari)
Daca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam
sa ignoram sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru
Daca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. Putem remarca
ceea ce-i retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta sunetele
pe care le scoate.
Ascultarea
Recunoasteti scena? De cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem singurii

care vorbim?
"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"
Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a
"astupa golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici
o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai
bune intentii. Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor
noastre necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si
curajul necesare pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu
mai multa sensibilitate.
Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem
asculta atita timp cit vorbim.
Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele,
nevoile si interesele copiilor nostri.
Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de
frumoasa. Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta
privea constant in jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de oglinda asa
cum ar fi crezut. Pina cind a remarcat ca Lea privea florile asezate sub oglinda, ea a
urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat grozav mirosind trandafirii!
Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa
intoarca paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste,
atunci s-a oprit din citit. El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea unui
ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe
baietel!
Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a inceput sai povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut maimutele?
Stiam eu ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai, Catherine, e
timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa!" Catherine era dezamagita, a devenit
trista si tacuta. Mama ei a uitat s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei
despre ceea ce o interesase mai mult: floricelele de porumb!
Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si
ASCULTATI copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa

in viata de toate zilele?

- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre
aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza
la sonerie si daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne
departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua
initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o
noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom
afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt.

Comunicarea se dezvolta progresiv

E important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza capacitatea de a comunica
putin cite putin. Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, trecind prin toate
cele 5 etape de dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul comunicarii.
Stiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si
accepta modul de comunicare pe care il foloseste si vom intelege ce rol putem juca
pentru a-l sustine in progresele sale.
Nivelul 1
Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind
sunete (gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.
La acest nivel, copilul in general:
- plinge, priveste, zimbeste, tipa
- emite sunete care se aseamana cu vocalele
- isi schimba vocea (volumul, tonul etc.)
- isi schimba culoarea fetei
- isi misca corpul
Nivelul 2
Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de
oameni, de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se
mareste intr-una. Intelegem expresia chipului si a gesturilor sale cu atit mai bine cu
cit experientele sale devin tot mai numeroase, ca creste si explora lumea.
La acest nivel, copilul in general:
- comunica prin expresia chipului
- se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor
- scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale
- se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana
Nivelul 3
Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa
"dialogheze" cu noi mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere
tot mai mult ajutorul sau aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise.
La nivelul 3, copiii in general:
- arata cu degetul persoane sau obiecte precise
- clatina din cap si-si agita miinile

- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna

- citeodata foloseste cuvinte/semne izolate
- isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi
Nivelul 4
Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem
sentimentele trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei.
La nivelul 4, copilul in general:
- foloseste frecvent cuvinte-semne izolate
- combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu
- combina doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii
Nivelul 5
Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.
Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5.
Tabelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins copilul
nostru si ne permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei
sale.
Ca sa rezumam:
Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul
ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si
interesele sale
asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime
nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si
privilegiat
acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si
incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice.

Capitolul 2

Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna

Pentru a vorbi, copilul are nevoie sa aibe ceva de spus, sa aibe ocazia sa vorbeasca,
sa fie incurajat si recompensat astfel incit sa merite efortul.
In acest capitol vom descoperi:
- ce putem face pentru a da copilului ocazia sa aibe ceva de spus si pentru a-i da
incurajarea de care are nevoie ca sa simta ca se merita efortul
- modalitati de a face copilul sa inteleaga ca il ascultam cu adevarat
- modalitati de a incuraja copilul sa persevereze in conversatie
- modalitati pentru a partaja experiente impreuna cu copilul nostru, chiar daca
acesta pare incapabil sa participe sau nu pare interesat.
Fiti fata in fata
Unul dintre cele mai bune moduri de a comunica cu copilul nostru este simplu:

consista in a se plasa in asa fel incit sa ne poata privi in ochi.

Atunci cind suntem fata in fata cu copilul, disponibili si interesati de ceea ce poate
exprima, se intimpla lucruri surprinzatoare: ne cunoastem mai bine copilul iar el ne
cunoaste de asemenea mai bine. Poate vedea miscarile gurii noastre si a buzelor,
felul in care pronuntam cuvintele si ce anume privim in acel moment. Poate simti
atitudinea pozitiva pe care o rezervam tentativelor lui de comunicare si cit de mult
ne face placere sa ne petrecem timpul cu el. Apropiindu-ne de el, incurajam
comunicarea in cele doua sensuri si suntem bine plasati pentru a acorda copilului
posibilitatea de a lua initiativa.
Sa evitam sa vorbim de sus copilului!
Pentru a fi la acelasi nivel ne putem aseza pe vine, aseza pe jos, intinde pe burta,
tine copilul pe genunchi
Trebuie aratat copilului ca il ascultam...
prin imitatie
Unul dintre cele mai bune mijloace de a stabili o legatura cu un copil mic, care de
abia incepe sa comunice, este de a repeta sunetele pe care le scoate, gesturile sau
expresia fetei. In acest fel va sti ca suntem interesati de ceea ce poate face sau zice.
Sunt sanse ca astfel sa se lege o conversatie
prin interpretare
Atunci cind intelegem ceea ce copilul a vrut sa ne comunice prin sunete sau gesturi
sa "traducem" asta in limba noastra, cu voce tare, astfel copilul va avea doar de
invatat.
prin comentarii
Comentind gesturile vietii cotidiene de care copilul pare interesat (punerea mesei,
spalarea vaselor, aspirarea prafului) cream ocazii bune pentru a partaje informatii si
pentru a face copilul sa participe la activitatile noastre. Poate ca vrea chiar sa ne
"ajute".
Conversatie: fiecare la rindul lui
O conversatie buna este ca un balansoir: fiecare urca si coboara la rindul
lui!
Pentru un copil care incepe sa comunice "rindul lui" poate fi o privire, un zimbet, un
gest sau un sunet. Poate fi tot atit de scurt cit pentru a inspira adinc. Chiar daca nu
pare prea important, sa recunoastem si sa acceptam ca un copil participa la
"conversatie" permite s-o avem.
Cu timpul,"rindul" lui in conversatie va progresa catre cuvinte, apoi catre expresii,
propozitii si mai apoi fraze.
Conversatia trebuie intretinuta, iar uneori este destul de greu. Copilul nu stie
intotdeauna ce ar trebui sa faca si are nevoie de timp si de incurajari pentru a se
initia in arta conversatiei. La inceput trebuie deci ajutat:
1. Cu semnale tacute: expresia fetei noastre si gesturile pot arata copilului ca e
rindul lui: deschidem ochii mari, ridicam o sprinceana, facem cu ochiul pentru a-i
arata ca-l asteptam; ii zimbim pentru a-l incuraja si a-i arata ca-l credem capabil de

a continua; pronuntam incetisor cuvintul pe care asteptam ca el sa ni-l zica; ne

aplecam spre el ca sa-i aratam interesul.
2. Cu semnale verbale: spunind: "uite!" "bine" "e rindul tau!" "si acum?";
repetind ceea ce tocmai am spus pe un ton interogativ sau mai tare; spunind acelasi
lucru cu cuvinte diferite completind sugestia (Ex: "Vrei sa iesi sa te plimbi cu
mama?" si apoi: "Vrei sa mergem sa admiram florile?")
3. Apoi sa asteptam, sa asteptam iar si iar ca el sa ne raspunda
4. Sa punem intrebari bune, din acelea care fac ca conversatia sa curga iar copilul sa
se angajeze in conversatie. Ele trebuie sa fie sincere si adaptate nivelului copilului.
Intrebari BUNE:
- care manifesta interesul si stimuleaza imaginatia: "si apoi?", "Si daca?", "Si
acum?"
- care permit copiluli sa faca alegeri si sa ia decizii: "Vrei sa sau sa?"
- care stimuleaza ideile: "Ce se intimpla?" "Cum merge asta?"
- care stimuleaza curiozitatea: "De ce?" "Cum?" "Cine?" "Unde?"
Evitati intrebarile care stopeaza conversatia:
- intrebari care "bombardeaza" sau care cer prea mult de la copil ("Ce-i asta?" "Ce-i
asta?" "Ce-i asta?" catel, masina, pisica)
- intrebari la care raspunsul este evident ("Vrei laptic, nu-i asa?")
Uneori trebuie sa facem eforturi constiente pentru a pune intrebari BUNE care sa
incurajeze copilul sa imparta cu noi experientele. Sa gasim intrebarile bune nu-i
intotdeauna usor, dar reactia copilului nostru ne poate indica daca am reusit sau nu.
Tipul intrebarilor si motivele pentru care le punem depind de stadiul de evolutie in
care se afla copilul nostru. Trebuie retinut insa ca la nivelul 4, daca punem intrebari
la care se poate raspunde prin "da" sau "nu" limitam posibilitatile de raspuns.

Ca sa rezumam (capitolul 2):

Atunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente:
1. Fiind fata in fata =>
- copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face
- e predispus sa se joace cu noi
- devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem
2. Imitind actiunile, gesturile si sunetele copilului =>
- acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat
- citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul lui are
ceva de spus
3. "Traducind" tentativele de comunicare =>
- copilul simte ca a fost ascultat
- stie ca incercam sa-l intelegem
- aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica
4. Asteptind activ "fiecare la rindul lui" =>
- copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata
- recunoaste momentul in care trebuie sa intervina
- are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ

5. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui

si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului =>
- acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus
- poate incerca sa ne raspunda

Capitolul 3

Sa adaugam limbaj si experiente

"Cel mai important act de invatare de la inceputul vietii si poate din viata
intreaga este achizitionarea limbii materne. O data ce avem limbajul la
dispozitia noastra detinem o cheie care ne va deschide multe porti"
David Crystal, lingvist
Acest capitol descrie:
- ce putem spune si face pentru a ne ajuta copilul sa inteleaga si sa invete limbajul
- modalitati de a scoate in relief elementele informatiei, astfel incit copilul sa le
asimileze mai usor
- modalitati de a adauga limbaj si experiente in functie de stadiul de dezvoltare al
copilului
- modalitati de a da copilului nostru mai multe ocazii de a-si ameliora capacitatea de
comunicare, imbogatind activitatile pe care le partajam cu el
Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si
sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de
model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima,
adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce se intimpla.
Invatatul vorbirii se face in timp
Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il
transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de
la inceput copilul are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a
ameliora capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu
adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre
contacte si comunicare.
Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa
fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite
sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va
incepe prin a zice numai "u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe ori va
invata sa pronunte mai bine acest cuvint.
Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze:
- de la cuvinte auzite la cuvinte intelese
- de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut
- la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca
- de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica
- de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte
- de la cuvinte la expresii sau propozitii
- de la o gramatica incorecta la una corecta
Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este
inca gata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata.

10

Observindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face

greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el.
Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare?
1.
2.
3.
4.

In cadrul activitatilor zilnice.

Atunci cind copilul se arata interesat
Atunci cind se intimpla ceva deosebit
Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"

In cadrul activitatilor zilnice

Activitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul nostru.
Atunci cind suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam cuvintele de care
are nevoie pentru a intelege limbajul si pentru a-l folosi intr-o buna zi. Viata de zi cu
zi ne ofera momente excelente de invatare, caci copilul aude aceleasi cuvinte
repetate de foarte multe ori in situatii familiare:
- urcarea si coboritul scarile
- trezirea din somn
- schimbarea scutecelor
- mersul la toilettes
- spalatul dintilor
- pieptanatul
- imbracatul
- luarea mesei sau a unei gustari
- punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare
- strinsul jucariilor
- baia
- prepararea pentru somn
Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza
de experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata. Copilul
adora compania noastra si poate invata multe lucruri:
- prepararea masei
- prepararea unei prajituri
- scoaterea rufelor din masina
- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket
- aranjarea alimentele intr-un dulap
- deschiderea scrisorilor
- spalarea vaselor
- facutul patului
- deschiderea/inchiderea usii cu cheia
- aprinderea/stingerea luminii
La inceput este experienta, apoi intelegerea si apoi, in sfirsit, limbajul.
Ne ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce
se intimpla sau ceea ce se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi limbajul atunci
cind repetam sistematic aceleasi cuvinte in situatii familiare.
Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca
cuvintul "baie".

11

1. Mai intii experienta.

"La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am
zis "Este BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles cuvintele,
dar a simtit caldura apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca
experienta baii."
2. Apoi vine intelegerea.
"Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea
din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de
BAIE pentru Thomas. Esti gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa
inteleaga ce se intimpla.
Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te
prepari sa intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in
baie. Incepuse sa inteleaga cu adevarat ce-i ziceam."
3. Si in fine vine limbajul.
"Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte
adevarate. Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de
mers la" si am asteptat. El a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai
zis foarte bine, BAIE." Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte!"

Putem adauga informatii atunci cind copilul este interesat

"Mmmm, un biscuite! Vrei un biscuite?"
Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem
ocazia de a partaja o experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta
sa inteleaga si sa invete.
La inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul
incit ii dam imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i
permite sa auda, sa vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa
inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa
incerce ceva nou atunci cind ii vorbim despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat.

Putem adauga informatii atunci cind se intimpla ceva mai

deosebit
O lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am
pierdut o soseta atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de
aceste evenimente ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna!

Putem adauga informatii explicind ceea ce se intimpla atunci

cind copilul nu ne asculta
Daca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca
refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica
ce "nu merge", de ce s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia.
Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum
am prevazut, copilul va invata ceva daca ii explicam:
- ce s-a intimplat

12

- de ce s-a intimplat
Cum putem mbogati limbajul prin experiente?
Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca
sa ne leganam???
Prin imitatie
Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice
consista in a imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint
sau un gest nou. Daca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte
pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat
Prin interpretare
Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau
ce-si doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut
vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in
momentul in care simte aceasta nevoie.
Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!
Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma,
cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va
incepe sa le foloseasca.
Prin dezvoltare
In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa
trebuie sa evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a
gata". Un vocabular asa de restrins va parea in curind artificial si va limita
posibilitatile de cunoastere ale copilului.
Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul:
- il ajutam sa inteleaga mai bine
- il ajutam sa pronunte cuvinte noi
In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe
feluri:
Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta
1. o putem numi: "e o masina"
2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"
4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina"
5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"
6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata"
7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"

13

Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti

cuvintele pe care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

numiti
descrieti
explicati
jucati-va
vorbiti de sentimente
vorbiti de viitor
faceti proiecte

Dezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le

inteleaga mai bine.
- cum sa facem ca totul sa intre in ordine

Cum putem accentua informatiile?

1. Prin gesturi.
Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri
Gesturile sunt un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea
ce-i spunem. Gesturile atrag si concentreaza atentia copilului. Gestuile pot transmite
informatii, pot comunica emotii, pot indica o atitudine, stimuleaza imaginatia si
creativitatea copilului, doua calitati importante pentru achizitionarea limbajului.
Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile
inseamna "ia-ma in brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din cap
inseamna "nu" sau "da", cind ne imbratiseaza ne arata dragostea
Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa:
- folosim mereu acelasi model
- sa fim fata in fata cu copilul
- sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp
2. Insistind pe cuvinte-cheie
Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa
accentueze cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert".
Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea DESERT.
Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.
Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.
Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)
Lea maninca desertul, se uita la tata.
Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun!
Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete:
- marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie ("vrei DESERT?")
- prelungind cuvintul-cheie ("DEESEERT")
- soptind sau strigind cuvintul-cheie
- aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie
Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief
elemente de informatie pe care copilul incepe sa le invete.

14

3. Prin repetare
Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in
context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de
10 ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu
exista nici o regula, nici un numar "normal" de repetitii. Actiunile, gesturile,
apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cit gasim mai
multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam copilul sa
invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul
"scoate": "scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa
inteleaga aceste cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele
pe care le folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si
situatiilor cu atit va intelege mai repede ce ii zicem ca intr-o zi sa foloseasca si el
aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este esentiala.
Otilia, noi am facut tema, doar ca nu am avut timp sa o prezint.
Iata:
1. masina de pompieri
(ne-am jucat cu aceasta masina pentru ca Stefan ii spune "camion" si trebuia sa-i fac
diferenta intre "camion" si "masina de pompieri" ele practic fiind foarte diferite...
2.masina care stinge focul
3.masina are o scara, pe care se urca pompierul(in cazul nostru fiind un omuletz de
la ferma noastra de animale) si care stinge focul.
4. plimbam masina pe covor, ninooo ninooo, si deodata primeste un apel de
urgenta!!Se pare ca a luat foc ferma de animale, mergem in graba...bla bla...tot
arsenalul, se urca fermierul pe scara, verifica cotetele, stinge focul, trebuie sa vedem
cate stricaciuni sunt...bla bla...sunt multe de povestit, joaca a durat circa 30-40 de
minute.
5. ti-ar place si tie sa fii pompier?Sa urci pe scara?sa stingi focul?Acesti oameni sunt
foarte curajosi!
6. Poate ca unchiul tau, pompier voluntar, te va plimba intr-o zi cu masina lui de
pompieri!
7. Si daca o sa-ti placa....cine stie, vei fi si tu un voluntar la fel ca el!
Mai sa nu radeti de mine...dar copilul a priceput care-i diferenta intre camionul verde
cu galben si masina rosie de pompieri...de cate ori o vede imi arata si-mi zice
"shusha shoshu" adica sufla focul...
Pentru detalii daca vreti puteti vizualiza cateva poze facute cei drept cu ceva timp in
urma cand ne-am jucat prima data de-a pompierii, dar atunci era mai micutz, mare
lucru nu a priceput, acum, de data asta nu am mai facut poze...

Capitolul 4
Sa ne jucam de-a "cei 3 A"
Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il
jucam si modalitatile prin care putem usura progresele copilului.

15

Utilitatea jocului in evolutia copilului

Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul,
planul si actiunea.
Jocul ne ofera posibilitati extraordinare:
- sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil
- sa planificam jocuri educative
- sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram
intelegerea
Sa visam la un obiectiv realist
Etapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie:
REALISTE : O etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de
comunicare actuala a copilului. Visuri pe termen lung de genul: "mi-ar placea asa de
mult sa vorbeasca" pot fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie foarte
simpla, ca de exemplu sa intinzi mna catre o carte.
Pentru a alege un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea:
- Ce gest, ce sunet, ce cuvnt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai
bine?
- Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste?
PRECISE : Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai bine
stim cum sa ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. Putem sa
alegem un obiectiv precis ca de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul
potrivit si sa facem un gest care sa insemne "gata, s-a terminat" .
Ne intrebam:
- ce activitati ii plac copilului?
- ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica acestor
activitati?
- ce incearca copilul sa comunice?
UTILE : Obiectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe care
copilul le poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca "ceasca" sau "minge" sunt mai
utile decit cuvintul "tigru" (asta doar daca nu aveti cumva un tigru mic pe acasa ;))
Alegind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a achizitiona
modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele.
AMUZANTE : Putem sa ne jucam de-a "insula pustie". Ne imaginam ca suntem
naufragiati pe o insula pustie, singuri impreuna cu copilul. Gindindu-ne la felul in
care copilul comunica in prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata astfel incit
viata de pe insula sa fie mai placuta.

Planificarea unei activitati placute

Sa incepem cu jocurile preferate
Noi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa "danseze" pe un fond muzical, de
exemplu, sa se uite pe carti sau sa mototoleasca hrtii. Putem sa cream jocuri bazate
pe ceea ce copilului ii place si poate face.
Sa reluam jocurile care i-au placut deja

16

Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile
noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele
achizitionate si nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia
activitati care i-au placut. Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte,
sa jucam acelasi joc de o gramada de ori: copilul va beneficia de repetitie.
Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva familiar ii da increderea
necesara sa incerce ceva nou.
Sa incercam ceva nou
Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In
general e preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il
poate reusi. Totusi, citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit.
Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem!
Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa
alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru.
Sa ne amuzam si sa ne relaxam!
Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului
nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia
initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din
spontaneitate.
E important sa prevedem activitati de rezerva
Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de
rezerva. De exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am
prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le
gaseasca sau putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si
imaginatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-un moment
agreabil. Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"
Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care
corespunde a ceea ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste
invataturi. Suntem gata sa trecem la ACTIUNE.
Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul
nostru ca sa partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare
invataturii si sa-i ACORDAM copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A:
a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)
1. A ADAPTA:
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:
- fiind fata in fata
- facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind
intrebari, reactionind fiecare la rindul lui
2. A ADAUGA:
Adaugam limbaj si experiente:
- imitind si adaugind elemente

17

- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor
3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
- observind pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul
- asteptind pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima
interesele si sentimentele
- ascultind pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului
Citeva sugestii de obiective de comunicare
1. Imitarea motrice fara jucarii:
- umflatul obrajilor
- atingerea piciorului, a degetelor
- saritul in aer
- aratatul cu degetul
- datul din cap
- linsul buzelor
- aplauzele
- deschisul gurii
- scosul limbii
- aratatul pumnului
- cascatul (pusul miinii in fata gurii)
- muscatul buzei inferioare
- ridicatul bratului deasupra capului
- trimisul bezelelor
- facutul cu mina pentru a zice "pa!"
- atinsul podelei
- acoperirea ochilor cu mina
2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite
-

mingiiatul, hranitul unei papusi

pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu
cintatul la xilofon
apasatul unei jucarii care chitaie
aruncatul unei mingii
sunatul unui clopotel
datul paginilor unei carti
deschisul usii cu cheia
amestecatul cu o lingurita
desenatul cu creioane colorate
deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar
aprinsul, stinsul luminii
pusul pantofilor, al ochelarilor
intorsul mecanismului unei jucarii muzicale
pieptanatul
spalatul fetei
periatul dintilor
bautul
pititul sub masa

18

- mototolitul, ruptul hirtiei

- stersul nasului
3. Tranzitia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor
Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util sa
asociem o actiune unui sunet:
- "Cucu!" (descoperind ochii)
- "M-m-m-m-m" (frecindu-si stomacul)
- "Asa de mare!" (ridicind bratele)
- "Bum!" (o jucarie cade)
- "Brrr!" (facind limba sa vibreze)
- "Pa!" (salutind cu mina)
- "Bravo!" (apaudind)
In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea
altor sunete:
- suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun
- pupatul cu zgomot
- plinsul imitind pe cineva care bizie
- stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul)
- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca
(muuu!), oaia (behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)
4. Apoi vin primele cuvinte izolate:
Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite,
bonboane, nghetata
Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget
Obiecte uzuale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun,
camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix, hrtie, ceasca, chei, sapun, lingurita,
ochelari, ceas, perna, bani
Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie
Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat,
spart, dragut, aprins, stins
Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica,
avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz
Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele
prietenilor, al fratilor si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul,
bunica
Cuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul
Nume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos
Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti, a
plinge, a asculta, a trage, a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a prinde, a
(se) aseza, a (se) culca, a veni, a (se) uita, a (se) plimba, a fugi, a merge, a dormi,
a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa,
a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a zbura, a atinge
Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, n, afara, sub, pe
5. Mai tirziu: expresii din doua cuvinte
Exemple

19

Actiune + obiect:
- lansatul mingii
- impinsul masinii
- spalatul miinilor
- deschisul usii
- cititul cartii
- bautul apei
- mincatul marului
- pusul mesei
- ajuta-ma
Nume sau pronume + actiune
- masina merge
- calul sare
- papusa doarme
- cubul cade
- tu sus
- eu scriu
- fata fuge
- tata merge
- mama danseaza
Nume/actiune + loc
-

stat scaun
in cutie
pe masa
du-te acolo
carte acolo
pe jos
vino aici
in pat

Nume/actiune + calificativ
-

minge mare
mai mult biscuite
sapun ud
ceai cald
masina mea
supa gata
nu nani
cartea mama

Cuvinte uzuale:
- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua
6. Si mai tirziu: expresii din 3-4 cuvinte
Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place (eu) arunc mingea,
mama citeste cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.

20

7. Stadiu avansat
pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame
alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite
intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?
expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa maninc
ESTE: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare
Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri

Cum sa ajutam copilul sa vorbeasca mai repede

Totul se invatza mai ushor prin joaca
Copii de toate varstele adora cantecele. Bebeblushii asculta cu placere o tonalitate
noua,iar cei mai mari se distreaza inventand sunete noi si repetandu-le. Ritmul si
rima favorizeaza, de altfel, memorarea si permit invatzarea mai rapida a silabelor.
Este recomendat sa se asocieze cuvintele cu gesturi haioase care sa mentzina
interesul micutzului pentru cantecel. Este foarte ushor sa schimbatzi numele unui
personaj din melodie si sa- integratzi pe cel al copilului vostru. Cu cat combinatzia va
fi mai neobisnuita cu atat va rade mai mult.
De vorba cu shtrengarul
Este greu sa gaseshti un subiect de discutzie care sa-l pasioneze pe un micutz mai
mic de 3 ani. Cel mai bine ascultatzi-l p el ce incearca sa va spuna si dezvoltatzi
subiectul respectiv, avand grija sa ii repetatzi clar cuvintele noi. De exemplu, daca
spune mashina, incepetzi prin a-i spune ca mashina merge pe strad, ca e condusa de
un nene shofer shi ca nenea are shi el un bebe acasa. Vetzi vedea ca micutzul
incearca sa intzeleaga si repeta cuvinte noi, dar numai pana cand vede altceva si va
intrerupe brusc. Trebuie sa avetzi rabdare si sa schimbatzi firul conversatziei catre
noul punct de atractie. Nimic nu este inutil, fiecare vorba pe care o aresatzi copilului
este un pas catre vorbirea corecta. Nu mergetzi pe principiul ca va invatza singur
pana la urma, pentru ca intarzierea vorbirii poate duce la marginalizarea copilului la
gradinitza, si, implicit, la aparitzia unor complexe in raport cu ceilaltzi copii.
Trucuri pentru o vorbire timpurie:
-strambaturile adultzilor au avantajul de a-i intari muschii faciali micutzului;
-profitatzi de atractzia lor fatza de animale si imitatzi sunetele scoase de acestea;
(ChitChit, cucu, miau, hamham, guitz, mehehe, auuuuuuuuuu, cipcip...etc)
-amuzati-va schimband nivelul vocii atunci cand vorbitzi sau spunetzi o poveste.
Shoptitzi, exageratzi articularea, vorbitzi tare, strigatzi sau vorbitzi cu voce joasa;
-trageti aer shi pronuntzatzi tare vocalele in timpul expiratziei. Reincepetzi apoi in
sens invers."

21

Pentru mamicile ai caror copii nu-l pronunta pe L sau R :

- de baza este gimnastica fono-articulatorie (exercitii cu limba,cu obrajii,cu buzele) in joaca, ne lingem buzita de sus,apoi cea de sus,limba atinge colturile gurii (ca
bataia ceasului),imitam calutul suparat (fornaim din buze),plescaim din
limba,umflam si sugem obrajii
- ordinea de emisie : mai intai L si apoi R
- cantam refrene folosind silabele LA-LA-LA
Facand toate acestea,sub forma de joc, in fiecare zi, o sa-l pronunte mai intai pe L si
mult mai tarziu pe R
Pentru mamicile ai caror puiuti nu prea vorbesc :
- incepeti cu gimnastica respiratorie (hai sa suflam si sa facem balonase de sapun
sau sa suflam in bucatele de hartie sau sa facem valuri printr-un pai intr-un pahar cu
apa); aceste jocuri ii amuza si le dezvolta capacitatea respiratorie
- "hai sa cantam" - si spunem LALALA pe ritmul unei melodii
- ne jucam cu limba (lingem ca pisica,ne lingem pe buza de sus,apoi pe cea de jos)se dezvolta muschiul limbii,important in pronuntarea sunetelor
- copiilor mici li se spun cuvinte simple din mediul apropiat (de baza este materialul
concret intuitiv,adica obiecte sau imagini)

Capitolul 5
Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor
Acest capitol descrie:
- placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul
- modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem
planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze
- multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de
comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le.

Cum se dezvolta aptitudinile de joc

Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de
alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi
trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera
interactiva.
Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de
a participa la joc.
1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri
simple de genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne
zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil
chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului.
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma
si ca vrea sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne
ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne

22

faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue!

3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau
facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca
rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi
pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu bau!" sau isi agita bratele pentru a
cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie
in ce moment ii vine rindul la joc.
4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e
monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si
la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a
invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in
masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii
vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si
util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi.
De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI.
Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a
vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face,
ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile.
Gata, vine si CAPITOLUL 6 - Adaugati limbaj la interactiune
Va rog sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele greseli din text datorate
traducerii sau transcrierii...
Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul
in conversatia dvs. cu copilul.
In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa
inteleaga mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea
cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la
urmatorul stadiu de comunicare.
Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele
Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau
semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin
experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In
timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea
seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati Unde e nasul? si
va putea executa instructiuni simple ca Adu cartea. Acesta este inceputul
intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca
citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca
singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi
cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in
cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare.
Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa
incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit
sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi

23

invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea

limbajului articulat.
Folositi limbajul in orice ocazie
Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba
profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului
in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp
pentru comunicare.
Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea
Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La
inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii
sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai
multe intelesuri. De ex. cuvintul sticla descrie tipuri de containere de diferite forme
si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le
luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac,
cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate
acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind
folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a
ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu
ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp sa le
foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al
intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca
tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta
ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului.
Stadiul de intelegere: Comunicatorul sau Copilul care foloseste primele
cuvintePentru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe
care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti
vorbi despre cainele care face ham-ham in acel moment, copiii care se joaca afara
cu mingea, luminile care se sting si aprind lucruri pe care copilul le vede si le aude.
In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla
in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu cind
pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune o sa faci baie. Dupa ce a plecat bunica
ii puteti spune copilului bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa. Copilul ar putea
sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.
Stadiul de intelegere: CombinatorulPe masura ce copilul capata cunostiinte si
intelege notiuni de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul miine vei
merge la ziua de nastere a lui Katie sau l-am vazut in parc pe Jesse. In acest
stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lungi. Se pot adauga informatii si idei care
incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve
probleme.Folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime
Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde
de stadiul de comunicare in care se afla.
Vorbiti cu un copil in stadiul de Descoperitor ca si cum ar putea vorbi cu
dvs
Atunci cind folositi limbajul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate
raspunde. Mai intii OAA (observam, asteptam si ascultam) ca sa vedem ce anume ii
capteaza atentia. Priviti apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. Fiti

24

entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi. Daca va pomeniti

repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta face parte din modul de a
vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii atrageti
atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit.
Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi
mai mult.
Ajutati copii aflati in stadiile de Comunicator, La primele cuvinte sau
Combinator sa se exprime
Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind
folositi limbajul pentru a-i ajuta sa se exprime singuri:
- oferiti copilului un cuvint
- folositi o varietate de cuvinte
- dezvoltati mesajul oferit de copil
Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul
comunica cu dvs, lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva
cuvinte). Raspunsul dvs. trebuie sa fie scurt unul, doua sau trei cuvinte. Facind
acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite
pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le intelege dar nu le poate rosti inca. In
timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam de 5 ori astfel incit
copilul si-l poate aminti si eventual repeta.
Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment
Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face
ceva singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca se joaca
sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care
descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. Faceti in asa fel incit ceea ce
descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel moment. In acest fel e mai
usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De ex. daca il vedeti ca se uita la
ochelarii cuiva spuneti ochelari imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce
vede.
Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data
Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un
lucru. De ex daca va referiti la o pisica ca pisica, nu schimbati acest cuvint in
pisoi, pisoiasi. Va fi mult mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte.
Folositi cuvinte specifice
Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum aia,
acolo, acela care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi
cuvinte specifice pentru ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii
oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti uite o lingurita. Pune-o pe
masa spuneti cuvintul lingurita de fiecare data uite o lingurita. Pune lingurita pe
masa.
Folositi cuvinte variate
Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele ca de ex
caine, carte, biscuite. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe
cuvinte. Aruncati o privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii
vorbiti copilului aratindu-i o jucarie de plus:
Denumiri: ursulet, urs

25

Cuvinte descriptive: moale, mare

Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei
Intrebari: ce, unde
Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?
Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes
cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le
poate rosti. Ginditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati
vrea ca el sa invete cuvintul olita dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint.
Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca catelus sau inghetata pentru ca acestea
sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur
de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau
doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele
care descriu actiuni ca de ex impinge, sare sau doarme sunt foarte importante
pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.
Extindeti mesajul copilului
Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste
doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind
cuvintele pe care le spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege
propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi
ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima singur.
Folositi accente diferite cind vorbiti
Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu
un joc de-a prinsa. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o
minge mai mare si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre
el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o aruncati cu putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar
ce spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe
copil sa le inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati
Nu va grabiti
Aratati.
Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi
multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa
inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.
Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate).
De ex in propozitia aceste ceai e foarte fierbinte cele mai importante cuvinte sunt
ceai si fierbinte. Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati
sa le inteleaga si sa le invete. Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte
animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau schimbati tonul vocii.
Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa
inteleaga ceea ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna
singur cuvintele. Unele cuvinte ca de ex deschis pot fi intinse si rostite mult mai

26

lent des-s-s-chis. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.

Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu
respectivul cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte.
In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa
le folositi. Exista 3 posibilitati de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind
obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau
semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor despre care vorbiti.
1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri.
Daca dvs vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un
mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca
ascultati si ca intelegeti ceea ce spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii aratati
copilului ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti nu, puteti sa va
ridicati miinile in sus cind ii spuneti vrei sus? sau sa fluturati mina cind ii spuneti
pa,pa. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de
asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l
foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce
vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai
usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa
recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane
cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale
linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. Folositi imaginile pentru a ajuta in
conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie.
Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul
le aude mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu
atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori
deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou.
Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu:
dam soseta jos, dam pantalonii jos, dam pantofii jos. Repetati cuvintele in
situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata.
Adaugati limbajul in doua moduri
Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa
inteleaga lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata
reala, deseori veti combina aceste 2 moduri.
Copiii care invata mai multe limbi
In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba
acasa si o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o
limba, va intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte
important pentru un copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua
mult mai usor daca prima are deja un fundament solid. Alegerea limbii va depinde de
multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba materna si fluenta dvs in cea dea doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din
cele 2 abordai de mai jos:
- o persoana, o limba in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului

27

si in ce limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb.

Materna) tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti
asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci
cind comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi persoana schimbind
limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in
alta locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita.
Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti
copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti copilul va invata
cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel
mai comfortabil.
Alegerea obiectivelor de comunicare
Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-ati
ales in coloana Exprimare descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De asemenea
arata ce face copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta
este punctul de pornire atunci cind veti alege obiectivele de comunicare pentru a-l
ajuta sa se exprime mai bine singur (iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i
dezvoltati capacitatile de intelegere). Pina acum ati acceptat aproape tot ceea ce
facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind este rindul lui. Urmatorul pas
este de a-l ajuta sa o faca mai bine. Exista doua moduri de baza pentru a face acest
lucru. Il puteti ajuta sa faca mai multe din lucrurile pe care deja le face in stadiul de
comunicare in care se afla acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe
scara dezvoltarii in sensul comunicarii.
Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa:
- imite sau sa foloseasca mai multe sunete
- imite sau sa foloseasca mai multe gesturi
- imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate
de cuvinte (ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni)
- sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte.
Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de
comunicare inseamna sa-l ajutati sa:
- transforme o actiune intr-un gest
- transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau cuvint pe
care incearca sa-l imite
- transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite
- transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte
- transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 3
Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint?
Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui
poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. Unii
copii trec prin acest stadiu o perioada indelungata de timp. Pina la urma copilul va
spune cuvintul de unul singur. Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci
cind il spune de cel putin 3 ori in 3 situatii diferite fara sa-l auda in prealabil.
Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele
trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste.
Folositoare obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine

28

rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa

exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce
copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna.
Specifice obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru
ca dvs sa stiti cind ele au fost atinse. Un ex de obiectiv specific este Copilul meu va
incerca sa spuna deschis atunci cind imi cere sa deschid apa de la robinet.
Realiste Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare
al copilului si pe abilitatile acestuia. Nu asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu
va putea sa avanseze de la folosirea gesturilor la rostirea cuvintelor de unul singur.
La inceput probabil va imita pentru o perioada mai lunga de timp.
Alegeti obiective de comunicare care sunt in zonaObiectivele de comunicare
care sunt in zona se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca
sau sa spuna atunci cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva
cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii.
Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati copilul sa comunice prin
alegerea unor obiective care se pot atinge usor nu foarte usoare, dar nici foarte
dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul acestui capitol.
Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.
Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul
incearca sa-l imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El
comunica printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de
obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan
si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a
auzit recent folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti
cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el considera ca Robert poate invata
sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur sunet.
Obiectiv: Dupa ce tatal spune utza, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va
rosti un sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului.
Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori
sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca buu pentru Bau. De aceea
acest obiectiv este in zona de atingere pentru Robert.
Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele
lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind unu, doi, trei... apoi il
asteapta pe Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face
intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge
leaganul. Spune utza! imediat ce Robert incepe sa se legene inainte si inapoi.
Robert repeta actiunea si tatal spune utza! din nou, asigurindu-se ca spune asta
atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un
alt mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul utza aplecindu-se
catre el si afishand o mina de asteptare pe fata zimbind, ochii mari deschisi si
sprincenele ridicate.

29

- Tatal repeta Utza! cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De
aceasta data Robert primeste mesajul si spune Uu. Tatal spune utza si imediat
impinge leaganul dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de
la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune utza atunci cind
Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind utza trimite
acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai
functioneaza. Va astepta ca tatal sa spuna utza si apoi va imita cuvintul spunind
uu
- Dupa ce Robert va imita utza de foarte multe ori, tatal va spune unu, doi, trei...
si api va astepta sa vada daca Robert poate rosti uu in loc de utza fara a-si auzi
tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.
Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa
spuna utza pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe
indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete unu, doi, trei... si utza. In
timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie
si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai
multe indicii, Robert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina
si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea avea nevoie sa experimenteze mai
mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia unu, doi, trei... este de
fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne utza.
Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea
cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul Primelor cuvinte si foloseste cuvinte singulare si
multe gesturi. Spune cuvinte ca baba pentru biberon, sus, caine, mama si
tata dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectiv: Sofia va folosi cuvintul deschide cind ii va cere mamei sa deschida
sticluta cu lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc
Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le
deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care
descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins
Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:
- se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa
foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul
deschide
- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau
atingindu-l sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel
incit sa fie fata in fata si ii spune des-s-s-chi-de de citeva ori, fara sa se grabeasca
si cu voce mai tare (evidentiind cuvintul)
- apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe
care Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea.
- repeta cuvintul deschis o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage
de usa
- imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el,
mama spune deschide si deschide geanta, usa, sticla.

30

Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori,
atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce
a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca
astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind
sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire
si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si
asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i
imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu
alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita
atit pentru parinte cit si pentru copil!
Idei pentru alegerea obiectivelor
Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru
copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti
intotdeauna cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si
are sens pentru el.
Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele
copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte,
apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara,
cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult,
frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum
Propozitii de doua cuvinte:
mai + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste
vreau sau am nevoie + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau ursuletul,
vreau sus
nu + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc
Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai
fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa
Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara
Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?

31

Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Si asta a fost CAPITOLUL 6...

In exemplarul meu urmeaza alte 3 Capitole, la fel de interesante:
Cap 7 Hai sa ne jucam!
Cap 8 Sa impartim cartile
Cap 9 Sa evoluam cu ajutorul muzicii
COPILUL NOSTRU SI JOCUL
1 jOCUL CU PARTENERI
Verificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va ajuta
sa:
-recunoasteti importanta fiecarei etape in invatarea comunicarii de catre copilul
nostru
-aveti asteptari realiste in legatura cu ceea ce copilul poate face
-prevedeti jocurile care vor place copilului dvs si care ii vor permite sa invete
La inceput, copilu reactioneaza, apoi imita
-reactioneaza surazand
-ii place sa fie leganat si ridicat pt joaca
-imita miscarile limbii
-repeta un gest sau un sunet,daca noi il imitam
-prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu
-ne imita cand atingem o jucarie
-imita sunetele din timpul jocului(de ex cum face vaca? muuuuu)
Apoi, copilul preia initiativa ,prevede ceea ce se va intampla,participa la joc impreuna
cu noi
-ne intinde o jucarie si se astepta sa o luam
-imita jocuri simple(batem din palme)
-ii place sa ii aratam carti
-anticipa joculete familiale prin gesturi si vocalize
-imita actiunile adultului cu jucariile
-arunca la randul sau jucarii
-isi asteapta randul in cadrul jocurilor de grup
Mai tarziu, copilul se joaca cu alte persoane
- se joaca alaturi de alti copii, fara insa a intra in jocul lor
-ii place sa-si imparta jucariile cu alti copii

32

-participa la jocuri colective, cum ar fi "prinde mingea"

-urmeaza regulile unui joc simplu
JOCUL CU OBIECTE SI JUCARII
Copilul nostru nu cunoaste in mod instinctiv universul sau.Incepe incet sa exploreze,
sa invete, cucereste capacitatea de a se juca.
In continuare , vom invata sa constientizam importanta fiecarui stadiu al jocului,si
vom putea planifica activitati de joc ce il vor amuza pe copil.
La inceputl, copilul priveste obiectele , apoi le cerceteaza:
- priveste si urmareste un obiect miscat in fata ochilor de catre adult
-observa si tine in mana jucarii
-duce jucariile la gura
-scutura jucarii,le arunca pe podea sau le loveste de masa
-examineaza jucariile, le intoarce pe toate partile
-exploreaza obiectele atingandu-le, le atinge cu mainile, le lipeste de obraz,le loveste
de masa sau de pamant pt a produce sunete.
-lasa sa cada jucaria,o lanseaza intentionat, urmarind ce se intampla
-preseaza in palma obiectul,il intinde, il desira, urmareste ce sunete se produc
In stadiul urmator, copilul incepe sa utilizeze corect jucariile si obiectele.
exploreaza in egala masura raportul dintre doua obiecte se intereseaza de "cum
merg" lucrurile:
-goleste de continut, scoate obiectele
-incearca sa scoata sau sa deschida diferite componente ale obiectelor
-deschide cartea in loc sa o rupa
-impinge sau trage o jucarie pe roti
-inchide si deschide usile
-pune cuburi intr-o cutie si apoi le goleste
-stie cum functioneaza jucariile mecanice
-examineaza mici obiecte
-adora sa umble prin dulapuri,sertare
-incepe sa sorteze obiectele dupa marime si dupa forma
Mai apoi, copilul incepe sa descopere raporturi cauza efect abstracte.
Poate sa manipuleze jocuri de constructie cu mai multa abilitate
-manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv
-ii place sa puna in functiune jucarii mecanice
-construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente
-se joaca cu apa,nisip,plastilina
-incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie
-lanseaza o minge cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda
3 JOCURILE IMAGINARE
Copilul incepe sa "se joace de-a..." de indata ce aptitudinile sale de joc sunt relativ
dezvoltate ,atunci cand reuseste sa inteleaga mai bine ceea ce se petrece in jurul
lui.COPILUL AL CARUI JOC IMAGINAR ESTE BINE DEZVOLTAT ARE MAI MARI SANSE
SA-SI INSUSEASCA LIMBAJUL.

33

Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea "sa ne jucam
de-a..." impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva
Parcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la care
se afla copilul nostru, ce anume ii face placere
La inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa
ne ceara participarea.
- impinge un tren pe podea
-isi imbratiseaza ursuletul
-loveste cu ciocanul de jucarie
-bea un lichid imaginar dintr-o cescuta!
-impinge caruciorul
Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua
obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti
-ne propune sa gustam din biscuitii facuti de el
-ne piaptana parul
-ne da papusa lui sa o luam si noi in brate
-isi pune ursuletul pe scaunel
-ii da papusii biberonul
vrea sa ajute la spalatul vaselor
MAI APOI, JOCUL IMAGINAR DEVINE MAI COMPLEX,copilului ii reusesc o serie de
gesturi, se joaca imaginandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva
- prepara alimente imaginare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala
vesela
-ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba
-se baga intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina
-isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon
-construieste o masinuta din cuburi
-pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet
Mult mai tarziu, copilul se joaca in maniera "joc de rol"(persoane indragite din
anturaj,personaje din povesti) si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie.
-jocul de-a mama si de-a tata
-isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate
-se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu ajutorul unei truse mediacle
-daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei
maturi
-se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita
Jocurile nu se gasesc numai prin magazine!!
Posibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar imaginatia noastra
Jocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor:nu
numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a
comunica
In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de

34

experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in
timpul carora copilul invata sa:
-focalizeze atentia
-imite sunete si actiuni
-actioneze cand ii vine randul
-prevada ceea ce se va intampla
-recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe
-invete cuvinte noi
-se joace de-a...(jocul de a pretinde ca..)
In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are
nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim sa
asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime.
Iata cateva idei care sa ne inspire jocul!sa ne lasam imaginatia libera!
Primele jocurifara...jucarii!
CUCU!
In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata!apoi reapareti si
spuneti:"bau!" amestecul de usoara frica si excitare il va atrage in mod sigur!
APOI
UNDE ESTI?
Alternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-l sa
va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarile!
CATAM SI-L GADILAM!
copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de gesturi
simple(cum ar fi gadilaturi pe burtica)
JOCURI DE URMARIRE
PENTRU INCEPUT...
Stai ca-l prind!
copilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire!odata prins, gadilati-l ,luati-l in brate!
asteptati reactia lui pt a reincepe
APOI
VIN!
similar cu "stai ca-l prind" numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a
pune mana pe el(de ex sa se intoarca sa va priveasca). apoi, poate, copilul insusi o
sa va alerge!

35

MAI APOI
DE-A V-ATI ASCUNSELEA.(aici stim cu totii)
UNDE ESTE?
PT INCEPUT
Ia jucaria!
Alegeti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta
copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Jucariile zgomotoase
sunt foarte amuzante
Apoi...
A disparut!
Atrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau
vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa
numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul
Mai tarziu
Gaseste-o!
Plasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-o.Incurajati
copilul sa o caute.utilizati exclamatii si interogatii:"buuum" -in timp ce jucaria cade
sau "unde e?" apoi"ai gasit..." in caz ca o ascundeti.apoi vine randul copilului sa
ascunda jucaria.
JOCURI CU CUBURI
PENTRU INCEPUT
Incerc si eu!
Lasati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa sa
cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.Dupa ce va jucati in acest fel
alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor.
APOI
In cutie
Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia
SUPRAPUNERE
suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi

36

lucru
MAI TARZIU
Iata o masinuta
construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa
realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca.
SA CONSTRUIM
Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati
impreuna cine /ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie
respectaa in fiecare etapa.
JOCURI CU ALIMENTE
Sa desenam cu budinca
Puneti budinca intr-un recipient (de exemplu pe o tavita de biscuiti) puneti copilului o
tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu
degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i
diverse miscari ale degetelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice(pluff,etc) .ne
murdarim,dar ne si distram!
Pentru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al copilului:

Stadiul de comunicare al copilului meu

Pentru a afla mai multe despre stadiul de comunicare al copilului dvs., completati
urmatoarea lista. Pe masura ce cititi urmatoarele declaratii, puneti un I, U, R sau N
la fiecare pentru a arata cit de bine il descrie declaratia respectiva pe copilul dvs.:
I = Intotdeauna
U = Uneori
R = Rar
N = Niciodata
Uneori, abilitatea unui copil de a intelege linmbajul este mult mai dezvoltata decit
abilitatea sa de a se exprima. Este posibil ca piticul dvs. sa se afle la un stadiu in
ceea ce priveste exprimarea si la un altul mult mai avansat in ceea ce priveste
intelegerea.
DESCOPERITORUL
Intelegere (Descoperitorul inca nu intelege ce inseamna cuvintele)
Copilul meu...
____ se uita la mine atunci cind vorbesc sau ii cint
____ zimbeste atunci cind ii zimbesc sau cind ii vorbesc
____ recunoaste vocile familiare
____ isi intoarce capul catre sunetele pe care le aude
____ raspunde cind este strigat pe nume uitindu-se catre mine, miscindu-si trupul
sau oprindu-se
____ recunoaste citeva gesturi (ca de exemplu gesturile pentru sus sau nu
____ anticipeaza urmatoarea etapa dintr-o rutina zilnica

37

Exprimare
Copilul meu...
____ plinge sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte
comfortabil
____ foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale
____ scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste
____ pronunta vocale ca de exemplu a, u si e
____ pronunta consoane ca de exemplu bu, gu sau ma
____ imita sunete pe care le aude
____ ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos
____ imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa
____ repeta sunete ca de exemplu ba-ba-ba sau nu-nu-nu
____ inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva
____ se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care
este interesat
COMUNICATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ intelege cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu pa-pa sau sus
____ intelege numele obiectelor familiare ca de exemplu biberon, apa, biscuite
____raspunde la intrebari simple ca de exemplu unde este ursuletul deplasindu-se
catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l
____ poate urma indicatii simple insotite de gesturi (ca de exemplu atunci cind
facem cu mina si spunem in acelasi timp pa)
____ cunoaste intelesul interdictiei nu
Exprimare
Copilul meu...
____ ma ia de mina si ma trage catre obiectele pe care le doreste
____ imi atrage atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le
sau aratind inspre ele
____ imita actiuni cum ar fi batutul din palme (aplaudatul)
____ imita sunete
____ foloseste citeva gesturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima nu sau
face cu mina pentru a exprima pa
____ se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si apoi se
uita la mine
____ scoate sunete care seamana cu niste cuvinte
____ face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj
COPILUL CARE FOLOSESTE PRIMELE CUVINTE
Intelegere
Copilul meu...
____ poate arata parti ale corpului sau obiecte familiare
____ poate urma instructiuni simple chiar si fara a le insoti de gesturi (ca de
exemplu pupa baiatul)
____ poate raspunde prin da sau nu la intrebari ca de exemplu vrei o banana?
____ raspunde la intrebari de tipul unde este cana?
____ intelege numele multor obiecte familiare, persoane si animale

38

Exprimare
Copilul meu...
____ foloseste cel putin 3 cuvinte (sau semne, sau arata catre poze) pentru a
comunica
____ foloseste mai multe gesturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca
____ imita sunete (ca de exemplu cele scoase de animale) si cuvinte
____ foloseste intre 10 si 25 de cuvinte sau semne
____ arata catre 10 sau mai multe poze pentru a comunica
____ foloseste 25 pina 50 de cuvinte sau semne
COMBINATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ poate raspunde la intrebari ca de exemplu Ce vrei sa incalti?
____ intelege intrebari care incep cu cine ca de exemplu cine e la usa?
____ stie intelesul urmatoarelor concepte: pe...., in....., sub....., ......mare, ......mic
____ poate sorta obiecte pe categorii, ca de exemplu animale si jucarii
____ poate asculta povesti simple
Exprimare
Copilul meu...
____ combina 2 cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu vrei suc, nu somn
____ foloseste cel putin 50 cuvinte
____ pune intrebari folosing un ton ascendent (ca de exemplu mami dormi?)
____ pune intrebari care incep cu ce si unde ca de exemplu Ce e asta?
____ combina 3 cuvinte impreuna ca de exemplu Vrei mai mult suc? sau Eu nu
caciula
____ se refera la sine folosindu-si numele
Pentru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat de la
Intelegere la care ati raspuns cu I sau U pentru cel putin 3 afirmatii. Acesta este
stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intelegere.
Acum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub Exprimare la care ati marcat un I
sau U la prima afirmatie in respectiva lista.
Acesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul Exprimare.
De obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de Exprimare.
Am inceput sa traduc Cap. 8 dar inca nu l-am terminat. Incep insa postarea primei
parti...

CAPITOLUL 8
SA IMPARTIM CARTILE!
Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. Atunci cind ii cititi unui copil, ii
ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. De asemenea va bucurati si de sansa de
a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla cum sa va ajutati
copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. Veti invata si citeva moduri
simple de a deschide drumul catre lectura si scriere, activitati pe care le va deprinde
mai tirziu.
CEL MAI BUN LUCRU DESPRE CARTI

39

Lectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care
amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. Mai mult decit atit, cartile
conecteaza copilul cu lumea exterioara lumea lui si alte lumi noi. Acestea il
transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute.
Unul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca imaginile si cuvintele pot fi
citite la nesfirsit. Spre deosebire de vorbire, care dispare imediat ce termini de
vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite ori citim cartea. Acest
lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina mult mai usoara pentru copil.
Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai
devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. Lectura cu
voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a
construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest moment
al lecturii sa faca parte din fiecare zi. Luati o carte cu dvs oriunde va duceti la o
programare la doctor, in autobuz, in masina, la magazin...oriunde. Puteti chiar lua si
carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii.
PRESCHIMBATI LECTURA IN CONVERSATIE
Atunci cind ii cititi copilului in orice stadiu de dezvoltare ar fi el ginditi-va la
urmatoarele lucruri:
- stati fata-in-fata
- OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul
lui
- oferiti-i copilului sansa sa va raspunda
- schimbati cuvintele din carte
- folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati.
- repetati, repetati, repetati
Stati fata-in-fata
O parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata (sa va
puteti vedea fata unul la celalalt). Atunci cind impartiti o carte, la inceput probabil va
fi mai dificil sa faceti si una si alta (sa cititi si sa stati si fata in fata), dar este
important sa gasiti o cale de a realiza acest lucru.
OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul lui
Timpul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta si
asculta. Pentru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat activ.
Atunci cind considerati ca este gata, lasati-l sa aleaga cartea, tineti-o si dati paginile.
Odata ce ati citit ce este pe pagina respectiva si i-ati aratat imaginile, lasati-i timp sa
se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune. Petreceti mai mult timp la paginile
care il intereseaza cel mai tare. La inceput, copilul probabil va sta doar citeva minute
atunci cind ii cititi. Daca il lasati sa citeasca cartea in felul lui, va incepe sa-i placa
sa imparta cartile cu dvs si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la
carti mult mai des.
Exista mai multe moduri de a citi o carte
- nu trebuie sa incepeti de la inceput
- puteti sari peste pagini sau puteti sa nu terminati cartea
- puteti doar vorbi despre imagini si sa nu cititi textul
- puteti schimba textul
- puteti citi aceeasi carte de multe ori, chiar in aceeasi sedinta de lectura

40

Oferiti-i copilului sansa sa va raspunda

Atunci cind ii cititi copilului, nu ar trebui sa fiti singura ce comunica. Oferiti-i
oportunitati sa comunice si el in timpul acestei activitati. Nu va ginditi la lectura ca la
ceva ce faceti pentru copilul dvs. Ginditi-va ca la un lucru pe care il faceti impreuna
cu copilul dvs.
Schimbati cuvintele din carte
Puteti schimba dupa bunul plac cuvintele din carti astfel puteti spune povestea in
cuvinte simple. Nu toate cartile pentru copii sunt scrise bine si unele contin texte
care sunt prea dificil de inteles pentru copil. Schimbati cuvintele din carte astfel incit
sa fie usor pentru copil sa inteleaga si dvs sa le puteti repeta. Cu cit aude mai des
cuvintele, cu atit mai repede le va intelege si va incerca sa le imite.
Folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati.
E mai bine sa spuneti mai puteine atunci cind cititi o carte. Folositi un vocabular
familiar si scurtati propozitiile pentru a oferi sansa copilului de a intelege si repeta.
Accentuati cuvintele importante si interesante si adaugati sunete care ii vor placea
copilului ca de exemplu sunetele scoase de animale sau masini. Faceti ca povestile
sa prinda viata prin crearea efectelor de voci diferite si folosind expresii faciale
pentru a le face cu adevarat interesante. Nu va grabiti spuneti povestea incet
pentru a usura copilului intelegerea ei si pentru a-i da ocazia sa va raspunda. Aratatii copilului ce inseamna cuvintele aratand catre imagini pe masura ce vorbiti despre
ele si folositi actiuni si gesturi. Folositi jucarii sau alte obiecte pentru a insufleti
povestile. De exemplu, daca cititi o poveste care spune ceva despre o minge, asezati
la indemina o minge pe care o puteti rostogoli si arunca asa cum fac personajele
din poveste.
Repetati, repetati, repetati
Copiilor le place sa auda aceeasi poveste de multe ori chiar si atunci cind dvs v-ati
plictisit de ea. De fiecare data cind cititi o poveste copilului, aveti sansa sa repetati
aceleasi cuvinte si propozitii. Dar evident nu este indeajuns pentru copil doar sa auda
cuvintele in mod repetat. In mod special daca este in stadiul de a Folosi Primele
Cuvinte sau in stadiul de Combinator, copilul are nevoie de a i se oferi sansa de a
povesti despre ce aude si de a imita cuvintele. Cu cit are mai multe sanse sa va
vorbeasca despre ideile din carte si cu cit va aude mai mult repetindu-le, cu atit
vocabularul copilului va creste.
CONSTRUITI-VA PROPRIILE CARTI
Uneori cartile pe care copilul le iubeste cel mai mult sunt cele facute de dvs. Acestea
sunt cu atit mai speciale pentru copil intrucit pot fi despre el si pentru ca poate ajuta
la realizarea lor. Se creaza astfel o oportunitate deosebita pentru copil de a comunica
cu dvs. Pe masura ce scrieti textul de linga imagini, spuneti-i despre ce scrieti. Mai
bine, intrebati-l ce vrea sa scrieti. Mai jos gasiti 3 exemple de carti pe care le puteti
face singuri:
- carti cu imagini ale lucrurilor care ii plac copilului
Copilul dvs va fi cu siguranta interesat intr-o carte pe care ati construit-o impreuna
despre persoanele sale favorite, animale, jucarii sau jocuri. Cel mai bine folositi
fotografii, mai ales daca copilul invata inca sa recunoasca imagini. Daca poate deja
recunoaste imagini din reviste sau cataloage, le puteti folosi pe acestea. Dati un
nume cartii si scrieti-l pe coperta de exemplu Lucrurile favorite ale Paulei
- carti interactive

41

Realizati carti de tip flip-flap folosind constructii din hirtie. Ascundeti o imagine
interesanta sub o usita. Sau creati o carte de tipul atinge si simte cu diferite
texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina, bumbac sau piele.
- carti in imagini despre un eveniment special
Luati 8-10 fotografii de familie de la un eveniment ca de exemplu o vizita la Gradina
Zoologica sau o sarbatoare (Craciun, zi de nastere) si puneti-le pe toate intr-un mic
album. Daca copilul poate recunoaste aceste fotografii, ii va place sa se uite la ele si
sa auda povestea, mai ales daca este despre el. Daca este in stadiul de Folosire a
Primelor Cuvinte sau Combinator, va putea chiar el sa inceapa sa spuna povestea.
Precizare:
In varianta originala (in engleza) cartea e impartita in felul urmator:
Cap 1 Mai multe despre comunicarea copilului dvs
Cap 2 Lasati copilul sa preia initiativa
Cap 3 - Urmati initiativa copilului
Cap 4 Pastrati interactiunea
Cap 5 Rutinele care ne ajuta
Cap 6 Adaugati limbaj la interactiune
Cap 7 Hai sa ne jucam!
Cap 8 Sa impartim cartile
Cap 9 Sa evoluam cu ajutorul muzicii
In varianta franceza capitolele sunt urmatoarele:
Introducere
Cap. 1 Lasati copilul sa preia initiativa
Cap. 2 Adaptati-va pentru a urma initiativa copilului
Cap. 3 Adaugati limbaj si experiente
Cap. 4 Sa ne jucam de-a "cei 3 A"
Cap. 5 Cum sa invatam amuzindu-ne: jocurile
Cap. 6 Sa invatam prin muzica
Cap. 7 Cartile: sa citim impreuna
Cap. 8 Sa creem impreuna

42

Concluzii
Printul care se credea o pasare: poveste populara la moda celor "3 A"
Grila de observatie a dezvoltarii
Index

43