Prin defini?

ie, diabetul zaharat reprezinta un grup de afectiuni metabolice a ca

ror principale caracteristici sunt reprezentate de: hiperglicemia indusa de secr
etia deficitara de insulina, rezistenta la insulina sau chiar ambele entita?i n p
roportii variabile. Ct despre complica?iile cronice ale diabetului, este necesar
sa reamintim impactul lor n ceea ce prive?te mortalitatea ?i morbiditatea bolnavi
lor cu DZ .
Este larg cunoscuta asocierea la pacien?ii cu diabet tip 2 a hipertensiunii arte
riale si a dislipidemiei ca ?i factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Nu
meroase studii ntaresc importan?a abordarii individuale a factorilor de risc, la
pacientul care asociaza ?i patologie cardio-vasculara.
n cazul pacien?ilor cu diabet tip 1, inciden?a hipertensiunii cre?te de la 5% la
10 ani, la 33% la 20 ani si 70 % la 40 de ani de evolu?ie a bolii. Exista o cres
tere direct propor?ionala ntre prevalen?a hipertensiunii ?i cre?terea moderata a
albuminuriei odata cu progresia bolii renale, fapt regasit ntr-un studiu realizat
pe 981 pacien?i cu diabet tip 1 de cel pu?in 5 ani ?i nefropatie diabetica, a c
aror inciden?a de a dezvolta hipertensiune atinge 75-85%. n ceea ce prive?te paci
en?ii cu diabet zaharat tip 2, ntr-un studiu efectuat pe 3500 de cazuri nou diagn
osticate 39% erau deja hipertensivi..
Dislipidemiile favorizeaza producerea aterosclerozei, a cardiopatiei ischemice,
a infarctului miocardic, hemoragiei cerebrale, arteriopatiei membrelor inferioar
e ?i a altor boli cardio-vasculare. n ceea ce prive?te dislipidemia, recomandarea
de screening este: la momentul diagnosticului, la prima evaluare medicala, iar
dupa vrsta de 40 de ani periodic. Pe lnga recomandarile nutri?ionale adaptate fiec
arui individ trebuie mentionate: activitatea fizica , scaderea ponderala, interz
icerea fumatului; toate acestea reu?ind sa reduca factorii de risc cardio-vascul
ar ce sunt influen?a?i ?i de scaderea LDL- colesterolului. n cazul tuturor pacien
?ilor cu vrsta > 40 ani, terapia cu statina n doza moderata trebuie luata n conside
rare. Studii clinice desfa?urate pe pacien?ii cu risc nalt, precum cei cu sindrom
acut coronarian au demonstrat ca o terapie agresiva cu doza mare de statina duc
e la o reducere semnificativa a apari?iei unui posibil eveniment acut. n cazul pa
cien?ilor diabetici cu vrsta > 75 ani, datele sunt limitate, astfel nct este prefer
abil tratamentul individualizat. Dozele mari sunt recomandate celor cu patologie
cardio-vasculara evidenta.
Hipertrigligeridemiile severe (TG>1000 mg/dl) necesita terapie farmacologica ime
diata (fibrat sau ulei de pe?te) n ideea de a reduce riscul apari?iei pancreatite
i acute. n cazul n care nu exista hipertrigliceridemie, terapia ?inte?te HDL coles
terolul; daca acesta este < 40 mg/dl si LDL ntre 100-129 mg/dl. Nivelul scazut al
HDL nso?it de o valoare mare a trigliceridelor reprezinta cel mai des ntalnit pat
tern de dislipidemie la persoanele cu diabet zaharat tip 2.
n nefropatia diabetica, ghidurile interna?ionale recomanda cel pu?in un screening
pe an cu determinarea cantitativa a albuminuriei si a eRFG la toti pacien?ii cu
diabet tip 2, dar ?i la pacien?ii cu diabet tip 1 cu evolu?ie mai mare de 5 ani
. Boala renala cronica se instaleaza la 20-40% dintre pacien?ii cu diabet zahara
t ?i reprezinta una dintre cauzele principale ale bolii renale terminale.
Retinopatia diabetica reprezinta cea mai frecventa cauza de cecitate la adultii
cu vrsta cuprinsa intre 20-70 ani. n 2008, 33% din pacien?ii diabetici adul?i cu vr
sta peste 40 ani, aveau diverse forme de retinopatie.
Neuropatia diabetica reprezinta cea mai frecventa complica?ie microvasculara, af
ectnd majoritatea pacien?ilor diabetici. Polineuropatia senzitiva-motorie diabeti
ca afectnd 30-90% dintre pacien?ii diabetici reprezinta cea mai comuna forma ?i e
ste asociata cu scaderea calita?ii vie?ii acestora. Tratamentul are la baza trei
abordari majore:

control glicemic intensiv s?i managementul factorilor de risc,

tratamentul patogenic,
terapia simptomatica a durerii.
Complica?iile cronice ale diabetului sunt, fara ndoiala, nso?ite de cresterea morb
iditatii ?i mortalitatii. La fiecare 12 minute se produce un accident vascular c
erebral sau un infarct pe fondul angiopatiei diabetice, la fiecare 90 de minute
un pacient orbe?te sau dezvolta boala renala n stadiu terminal, iar la fiecare 19
minute se efectueaza o amputa?ie de membru inferior la pacientii cu diabet zaha
rat. n aceste circumstan?e, este imperios necesara o abordare multidisciplinara n
tratamentul complica?iilor cronice micro ?i macrovasculare ale diabetului zahara
t.