Functiile comportamentului

Senzorial / Automatic
Evitare / Evadare
Atentie
Obtinerea unei recompense
Cum determinam functia?
Determinam functia unui comportament prin:
Observatie
Colectarea datelor observatiilor
Se observa:
A - Antecedentele
B - Comportamentele
C - Consecintele
Functii ale comportamentului
Atentie: Primirea atentiei din partea unui coleg si/sau a unui adult
Acces la recompensa: Obtine accesul la itemul/activitatea dorita
Evadare/Evitare: O cerere, sarcina sau activitate sunt indepartate sau evitate (nu li se da curs)
Senzorial/Automatic: Confera persoanei stimularea senzoriala satisfacatoare
Senzorial / Automatic
Exemple: Fluturatul mainilor, fixarea privirii, ecolalia
Exista schimbari in:
Antecedent?
Pauze frecvente in accesarea stimularii senzoriale
Consecinte?
Blocarea accesului la stimulare senzoriala
Comportamente substitutive?
Invatati copilul comportamente substitutive senzoriale mai acceptabile (ex: a strange in mana o minge)
/ atunci si acolo unde ar trebui sa apara comportamentul
Evadare/Evitare
(agresivitatea: lovirea unei alte persoane pentru a evada din cererea efectuata)
Schimbari la nivelul Antecedentului?
Reduceti dorinta de a evada prin oferirea pauzelor frecvente
Faceti sarcinile mai distractive
Modificati programa in functie de nivelul copilului
Schimbari la nivelul Consecintelor?
Nu permitem evadarea pana la indeplinirea cererii
Comportamente adecvate?
Invatati copilul o modalitate mai adecvata de a protesta
Ex: Vreau sa fiu singur acum
Comportamente ce vizeaza obtinerea atentiei
(Andrei tipa pana cand vine profesorul sa-l calmeze)
Antecedente?
Modificarea mediului pentru a diminua cautarea atentiei oferirea atentiei pozitive pe
parcursul zilei pentru comportamentele adecvate
Consecinte?
Ignorare planificata (profesorul ignora tipatul lui Andrei)
Comportamante substitutive?
1

 Invatati copilul alte modalitati de a obtine atentia sa ridice mana, imi permiteti?
Obtinerea unei recompense
Andrei se arunca pe jos, dorind ca mama sa ii cumpere bomboane.
Antecedente?
Folosirea memento-urilor verbale: atunci cand Andrei POATE castiga o bomboana
altfel decat prin a spune Nu. Invatati copilul alte modalitati de a cere
Invatarea altor abilitati precum a astepta
Consecinte?
Bomboanele nu trebuie oferite in urma unei crize
Comportamante substitutive?
Invatati copilul alte modalitati de a solicita bomboane
Scopul Comunicational al Comportamentului
In campul ABA, comportamentul este privit ca un mijloc de comunicare:
Accesarea experientelor sociale
Fii atent la mine
Uite ce fac!
Accesarea activitatii dorite
Vreau sa ma joc in continuare cu asta
Pot sa ma joc si eu cu ?
Evadarea sau evitarea situatiilor neplacute
Nu vreau sa fac asta
E prea greu pentru mine
Accesarea experientelor senzoriale
Ce bine ma simt
Identificarea practica a Functiei Comportamentului
Invatarea unor comportamente substitutive
Comportamentele adecvate indeplinesc acelasi scop ca si comportamentul problema.
Poate persoana indeplini comportamentul substitutiv ales?
Intarirea este cheia!
Persoanele diagnosticate cu Tulburare Pervaziva de dezvoltare prezinta
comportamente dezadaptative
Clasificarea comportamentelor dezadaptative
A. Comportamente disruptive:
- Isterice;
- auto si allo-distructive.
B. Comportamente auto-stimulante:
- Obsesive si ritualice;
- Stereotipiile
Cum evaluam comportamentele de tip disruptiv si auto-stimulant?
Nivel I: evaluarea strucuturala
2

numeroase

Definirea sectoarelor comportamentale, in care manifestarile sunt in mod

special inadaptate;
Urmarirea evolutiei notelor comportamentale in cursul terapiei.
Nivel II: evaluarea functionala
Urmareste analiza detaliata a aspectelor semiologice.
Comportamentele disruptive
Comportamentele disruptive sunt probabil unul dintre cele mai mari obstacole din cadrul terapiei.
Aceste comportamente pot fi extrem de dificil de controlat si sunt generatoare de stres si frustrare
pentru aproape toata lumea
De ce terapiile nu se adreseaza in mod direct comportamentelor disruptive
La copiii aflati la inceputul terapiei, aceste comportamente sunt extrem de greu de schimbat, deoarece
ele s-au dovedit a fi extrem de eficiente in a-l ajuta pe copil sa se adapteze si sa faca fata lumii
Cand incercam sa schimbam aceste comportamente disruptive, este firesc sa ne asteptam ca
intensitatea si rata lor sa creasca, uneori alarmant de mult.
CE OBTIN COPIII CU ACESTE COMPORTAMENTE:
aceste comportamente sunt functionale pentru ei
adultii cedeaza in fata acestor comportamente deoarece nu doresc sa se agreveze crizele
Stabilizarea abilitatilor cognitive il face pe copil sa para mai putin dezadaptat.
Predarea abilitatilor academice si de comunicare este latura care-i entuziasmeaza cel mai mult
pe parinti si pe terapeuti, motiv pentru care aceasta devine punctul central de interes al
interventiei.
In mod ironic, tocmai comportamentele disruptive sunt cele care, mai mult decat orice altceva,
ii vor limita sau chiar impiedica insertia sociala.
Motivul principal pentru care acesti copii sunt exclusi social sunt comportamentele disruptive,
si nu deficientele de comunicare si socializare, comportamentele vor scadea dramatic ritmul de
invatare si vor afecta in mod negativ prognosticul acestuia.
Problemele de comportament pot, de asemenea, sa fie o preocupare secundara pentru parinti si
terapeuti atunci cand acestia sunt manati de credinta ca respectivul comportament se va stinge in
timp, de la sine.
In cele din urma va fi imperios necesar sa abordam aceste comportamente, dar, din pacate, cu
cat amanam mai mult, cu atat va fi mai dificil sa le eradicam.
A.2. Cand un comportament este considerat ca fiind in detrimentul copilului?
A-ti iesi din fire descrie comportamente care sunt usor recunoscute ca fiind disruptive sau
daunatoare
Cu toate acestea, si atitudinile de pasivitate, lipsa de interes si atentie fata de activitate si
sarcina sunt considerate ca fiind daunatoare.
Intr-un cuvant, comportamentele daunatoare sunt acele comportamente ce interfereaza cu
procesul de dezvoltare si evolutie al copilului.
Cum putem preintampina comportamentele disruptive?
3

Exista cateva indicatii ce merita avute in vedere in momentul in care incepem procesul

terapeutic.
Inainte de toate, este importanta cultivarea unei stari interioare de calm si liniste, intelegand ca

atitudinea si dispozitia noastra influenteaza demersul terapeutic.

Iata cateva indicatii:
Identificati situatiile frustrante pt copil, foarte importante fiind in acest caz, observatiile
parintilor si profesorilor. La fel de utila in acest scop poate fi trecerea in revista a rapoartelor si

informatiilor adunate despre copil.

nu solicitati nimic pana nu sunteti absolut convins ca puteti face fata consecintelor si, eventual,

sa oferiti asistenta copilului.

Slabiti putin controlul si lasati copilul sa aleaga- astfel veti preintampina aparitia frustrarii si

implicit a comportamentelor disruptive

Un factor important care duce adesea la aparitia comportamentelor disruptive este plictiseala.
Desi trebuie sa fim precauti in privinta ei, nu putem inlatura intotdeauna plictiseala si nici nu

ne dorim acest lucru copiii trebuie sa invete cum sa se adapteze si cum sa faca fata plictiselii.
Dar evident ca trebuie sa fim atenti sa nu o inducem noi in mod nejustificat si inutil.

Metode prin care puteti reduce sansele ca copilul dvs sa devina plictisit sau frustrat pe parcursul
terapiei:

Vorbiti-i pe un ton entuziast

Variati setingurile
Folositi indicatii/instructiuni diferite (ce este asta? Ce vezi? Spune-mi despre asta )
Folositi materiale interesante, preferate, dar in acelasi timp functionale
Alternati sarcinile
Folositi intaritori variati si naturali
Limbajul sa fie cat mai natural posibil
Variati curricula (limbaj, joc, social, auto-servire
Reduceti cat mai mult constrangerile (de ex poate fi mai lejer pt copil sa lucrati pe

podea decat pe scaun)

Nu plictisiti copilul repetand un program care a fost deja masterat
Nu pedepsiti copilul cand el este cooperant
Mentineti o rata crescuta a succeselor sale
Folositi-va de preferintele sale (ca intaritori)

Ce facem atunci cand comportamentul disruptiv apare?

Pasi pentru construirea unui mediu educational proactiv:
1. Pastrati elevul ocupat
- realizati instruirea intr-un mod alert si intariti adecvat comportamentele alternative
2. Tineti elevii angajati in sarcina
- identificati o gama variata de intaritori cu o inalta putere de intarire.
- individualizati intaritorii, preveniti satietatea prin folosirea noutatilor
3. Eliminati competitia
- faceti ca intaritorii si alti distractori sa fie indisponibili.
4. Structurati mediul fizic
4

- aranjati clasa si aria de invatare astfel incat sa favorizeze angajarea elevilor in sarcina si sa
descreasca oportunitatile pentru iesirea din sarcina sau comportamente inadecvate
EXERCITIU: ANALIZAREA UNEI STRUCTURI FIZICE
1. cat de mare este camera sau spatiul de predare
2. ce altceva trebuie sa se petreaca in acelasi timp cu instructia
3. cum sunt mesele, catedra si scaunele plasate
4. cat de potrivite sunt materialele educationale pentru profesorul care le foloseste
5.puteti sa folositi hand-auturi sau indicati catre un model care este plasat pe tabla.
6. cat de lunga este sarcina? Depaseste ea toleranta unora
7. in ce perioada a zilei se realizeaza procesul educativ
8. ce se intampla inainte si dupa aceia
9. cat de mare este grupul
10 care este compozitia grupului, abilitatile de invatare
Maximizati alegerea si controlul individual
- creati posibilitatea de a alege si de veni in intampinarea preferintelor in curricula.
- prea multe reguli si un control evident pot fi contraproductive si provoaca dezordine.
6. Asigurati-va ca elevul este pregatit
- fiti sigur ca elevul detine abilitatile prerechizite pentru realizarea sarcinilor si ca cerintele nu sunt
prea inalte.
7. Predarea fara erori
- analizati sarcina impartindu-o in pasi mici si dezvoltati o strategie de predare, predand cate un singur
pas odata, incepand cu cele mai simple parti si minimalizati erorile.
8. Permiteti-I elevului sa fie competent
-planificati orarul zilnic astfel incat copii sa petreaca o mare parte din timp performand lucruri pe care
ei le pot face.
9. Identificati dusmanul
- cand problemele de comportament exista intelegeti cand si de ce apar
10. Interveniti timpuriu
problemele comportamentale de obicei incep subtil si pot fi mult mai usor rezolvate daca noi suntem
pregatiti sa le vedem si sa actionam
11. Ascultati elevul
- comportamentul elevului este de cele mai multe ori un indicator demn de incredere in legatura cu
felul in care lucrurile functioneaza. Invatati sa-l analizati cu grija si obiectiv
12. Fiti calm si distrati-va
-elevii preiau indicii emotionali de la profesorii lor
Crizele urmaresc, de obicei, un anumit pattern de manifestare si, de aceea, ele au, de cele mai
multe ori, mai multe stadii.
Stadiul primar al crizei se caracterizeaza printr-o usoara agitatie, care se manifesta prin
comportamentul non-verbal gestica, mimica, respiratie neregulata, sacadata sau prin unele

comportamente verbale, precum plansul sau certatul cu ceilalti.

Daca situatia nu se rezolva de la inceput, criza probabil ca se va agrava, comporamentul va

deveni mai accentuat cand copilul ia ceva ce nu-i apartine sau fuge.
In stadiul final se poate ajunge pana la auto- si alo- agresiune.
Fiecare stadiu in parte trebuie abordat in mod diferit.
5

Este esential sa fim constienti de faptul ca este posibil, la un moment dat, ca pana si cele mai

adecvate reactii ale noastre sau cele care au functionat in trecut, sa fie total ineficiente.
De aceea trebuie sa analizam in mod constant ceea ce este eficient in fiecare situatie data si ce

se poate face mai departe.

De asemenea, trebuie sa fim constienti de faptul ca cei mai multi copii au avut parte de multe
interventii de-a lungul timpului, iar strategiile utilizate este posibil sa nu fi fost aplicate corect,

coerent sau pentru o durata de timp suficient de mare pentru a fi eficiente.

In plus, unele dintre cele mai comune strategii de reducere a comportamentelor (precum
retragerea unor privilegii, privarea, time-out etc), folosite in mod exclusiv, nu sunt eficiente pe

termen lung.
Asemenea strategii se bazeaza pe ipoteza ca daca intarim negativ copilul suficient de puternic,
atunci va fi din ce in ce mai putin probabil ca el sa mai manifeste in viitor comportamentul

sanctionat
Cu toate ca aceste strategii pot pune capat temporar acestor comportamente, ele nu se
adreseaza functiilor subiacente ale comportamentului si de aceea prezinta dezavantajul de a
produce unele efecte indezirabile asupra comportamentului.

Strategii Reactive
Strategiile reactive sunt strategii bazate pe consecinte, folosite pentru:
Eliminarea comportamentelor dificile
Invatarea persoanei ca acele comportamente indecvate nu ii mai asigura ceea ce isi doreste
Tipuri de strategii reactive:
Extinctia
Redirectionarea
Time out
Atentionare Verbala
Suportarea costului raspunsului
Ce este extinctia?
Extinctia este o procedura prin care recompensa este RETRASA de la copil sau nu mai urmeaza
comportamentului intarit anterior
IGNORAREA PLANIFICATA : ignorati comportamentulNU elevul!
Este folosita pentru reducerea comportamentelor distructive social
Ex.: strigatul in clasa
Conduce intr-un final la reducerea ratei de aparitie a acelui comportament
Izbucnirea din extinctie: asteptati-va la inceput ca acel comportament sa isi creasca frecventa
sau intensitatea inainte de a se diminua la nivelul dorit
Avantajele EXTINCTIEI
Reduce eficient comportamentul problema
Efectele dureaza in timp
Stimuli aversivi stimuli a caror prezenta duce la reducerea aparitiei comportamentului pana
la absenta lui ( batutul la cap..fa)
Folosirea eficienta a extinctiei
S-au obtinut rezultate mai bune in utilizarea extinctiei, atunci cand au fost implicate urmatoarele
componente:
6

- Identificarea si controlarea surselor de intaritori

- Retragerea recompensei in cazul comportamentului nedorit
- Specificarea clara a conditiei timpului suficient
- Combinarea extinctiei cu alte proceduri
- E.g., intarirea comportamentului dorit
Posibile izbucniri caracteristice extinctiei
REDIRECTIONAREA
Redirectionarea este folosita pentru asistarea retrograda a persoanei, catre sarcina originala
Tipuri de redirectionare:
Fizica
Verbala
Gestuala
Ex: Daca un elev se ridica din scaun, ghidati-l inapoi sa ia loc
Nivelul promptului ar trebui sa evolueze incepand cu cel mai putin intruziv (in acest caz)
INCEPETI CU PUTIN!
TIME - OUT
Indepartarea persoanei din preajma oricaror stimuli pozitivi (intaritori) pentru o anumita
perioada de timp
ex: punandu-l pe Andrei sa stea jos, intr-o anumita zona, dupa ce i-a lovit pe colegi
Incercati si folositi pentru un singur comportament
Copilul este ignorat in acel timp
Durata in timp ar trebui sa fie consistenta
Tipuri de Time-out:
De excludere: copilul este dus intr-o camera de time out sau intr-o zona bine delimitata

scoaterea completa din mediu nu este recomandata

De ne-excludere: copilului I se permite sa ramana in mediu, intr-o zona special destinata, dar
nu i se permite accesul la nici un intaritor

Atentionarea Verbala
O atentionare verbala este un raspuns verbal riguros si este acordata pentru a indica faptul ca

acel comportament este inacceptabil.

Ex: a spune unui elev mainile jos cand sunt pe cale sa loveasca pe cineva
Atentionarile verbale ar trebui sa fie scurte si directe
Ar trebui administrate in mod consistent pentru un anumit comportament
Suportarea costurilor raspunsului
Suportarea costurilor raspunsului implica indepartarea unei cantitati de intaritor ce a fost

castigat anterior
Aceasta strategie este folosita pentru acele comportamente care trebuiesc diminuate rapid
Se bazeaza pe sistemul economiei token-urilor si presupune indepartarea intaritorilor
Poate dauna eficienta unui sistem de economie a token-urilor
Cauzeaza confuzie si manie persoanei si conduce la pierderea increderiii in sistem

Escaladarea comportamentelor disruptive

Copiii urmeaza adesea un pattern in ascensiunea comportamentelor disruptive.
7

In mod tipic, comportamentul disruptiv debuteaza cu o intensitate scazuta si apoi se

accentueaza pe parcurs.
Aceste stagii pot insa sa nu fie usor de distins sau este posibil ca copilul dvs sa nu urmeze un
pattern de evolutie stadial.

Masuri proactive esentiale care trebuie sa fie puse in aplicare anterior declansarii crizelor:
1. Oferiti copilului suficiente ALTERNATIVE - el va accepta mai usor acele situatii in care nu
prea are de ales.
2.Puteti realiza un orar extrem de organizat pt oferirea intaritorilor.
3. Faceti astfel incat sa-i oferiti a gama variata de intaritori atunci cand este calm si cooperant.
4. Atunci cand devine putin agitat, dar fara riscul declansarii unei crize, oferiti-i doar o cantitate
foarte mica de intaritor.
5. Gasiti o cale de a-i oferi alternative, fara sa ajungeti intr-o situatie mai intaritoare decat cea de
la care ati pornit.
6. Ideea este ca, devenind un pic agitat, el a primit mai putin intaritor decat ar fi primit daca si-ar
fi pastrat calmul de la inceput.
7. In timp veti constata ca sunteti nevoit sa renuntati la anumiti intaritori negativi, pe care inainte
ii dadeati copilului ca urmare a unor comportamente negative, pe masura ce copilul isi recapata
controlul de sine.
Metoda pe care o folositi de-a lungul acestor stadii este de-o importanta maxima, a.i. trebuie sa
ramaneti calm, dar ferm, sa va pastrati stapanirea de sine si sa va tineti emotiile in frau.
Oferindu-i un control minim asupra situatiei, copilul este posibil sa nu mai parcurga toate
stadiile, pana la un comportament disruptiv extrem.
Programe pentru gestionarea comportamentelor disruptive
Frusturarea este unul dintre cei mai probabili factori ce declanseaza comportamentul disruptiv, astfel
incat s-a simtit nevoia crearii unui program care sa creasca toleranta copiilor autisti la situatiile pe care
ei le resimt ca fiind disconfortante.
Astfel, ei vor fi nevoiti sa se adapteze situatiilor neplacute. Prin expunerea treptata la situatii neplacute
pt ei, toleranta la frustrate va creste.
Mai mult chiar, copilul va invata ca crizele sale disruptive nu il ajuta in a evita situatia respectiva.
Este foarte important ca in aceste circumstante sa fie acordata foarte putina importanta crizelor, pt a nu
conduce la intensificarea comportamentului disruptiv.
Pt inceput, programul prevede identificarea situatiilor frustrante pt copil, foarte importante fiind in
acest caz, observatiile parintilor si profesorilor.
Situatiile frustrante tipice sunt: neindeplinirea anumitor dorinte, situatii disconfortante, schimbari in
rutina zilnica sau neprimirea intaritorilor.
Situatiile frustrante trebuie apoi impartite in trei categorii:
I. Primul nivel este constituit din acele evenimente frustrante care determina o stare de agitatie
minima,
II. Nivelul al doilea este constituit din acele evenimente care genereaza o agitatie medie.
III. Ultimul nivel este constituit din cele care genereaza o agitatie puternica.
8

Etapele Programului
Etapa 1
Identificati situatiile care sunt stresante pt copil (intrebandu-i pe parinti si pe profesori,
observandu-l personal, analizand istoricul patternului care determina/precede comportamentul
disruptiv).
Ierarhizati aceste situatii pe 3 (sau mai multe nivele) in functie de intensitatea crizelor generate.
Etapa 2
In timp ce copilul este cat se poate de relaxat (stand asezat intr-o pozitie confortabila, ascultand
o muzica linistitoare) expuneti-l la situatia cel mai putin stresanta din intreaga ierarhie.
Laudati-l si recompensati-l intermitent pt comportamentul lui calm. S-ar putea ca pe parcurs sa
fie nevoie sa-i mai modelam o parte dintre raspunsuri.
Treptat schimbati cadrul predarii cu situatii in mediul real.
Dupa ce manifesta o atitudine de total calm la cea mai putin stresanta situatie din ierarhie, pt 5
sedinte consecutive, treceti la urmatorul nivel.
Procedati astfel pana parcurgeti o intreaga ierarhie.
Etapa 3
Invatati-l pe copil tehnicile de relaxare.
De indata ce a invatat tehnicile de relaxare, promptati-l ca sa le foloseasca, atunci cand se afla
sub actiunea unui stres minim.
Slabiti prompturile cat mai repede cu putinta.
Programul pentru cresterea compliantei
Programul pt cresterea compliantei se bazeaza pe principiul cresterii succesului inregistrat de copil la
instructajul dat, pe masura ce crestem standardele.
Pt inceput i se va cere elevului sa rezolve sarcini pe care le poate duce cu bine la indeplinire si care ii
fac placere.
Dandu-i astfel de sarcini este foarte posibil ca el sa fie compliant, a.i. ii oferim oportunitatea de a fi
laudat si intarit. Treptat, sarcinile vor deveni mai putin agreabile copilului, timp in care continuam sa il
intarim pt complianta sa.
Cateva indicii pt facilitarea compliantei
Nu-i dati mai multe sarcini in acelasi interval de timp (de ex. 3 sarcini in 10 sec), altfel veti

determina non-complianta si veti crea agitatie.

Puneti-l sa aleaga intre doua alternative pozitive (Vrei sa mergi afara si sa te joci sau sa te

uiti la un film?).
Puneti-l sa aleaga in mod fortat intre doua alternative (Vrei sa faci baie sau sa te bagi in

pat?).
Cand copilul nu respecta instructiunile, adoptati o atitudine cat puteti de neutra.
Incercati sa-i facilitati complianta prin intercalarea sarcinilor neplacute cu cele placute.
Faceti-l sa va asculte fara sa vrea de ex., in timp ce-l surprindeti ca incearca sa inchida usa,

spuneti-i: Mihai, te rog inchide usa!, apoi recompensati-l pt ca a fost compliant.

Dati-i zone asupra carora el detine controul.
Recompensati-l pe copil in mod semnificativ atunci cand el va asculta (este compliant).
Spuneti instructiunile calm, comportandu-va ca si acum v-ati astepta ca el sa le indeplineasca.
9

Etapele Programului:
Etapa 1
Identificati sarcinile care sunt de obicei problematice.
Determinati care este rata compliantei pt fiecare sarcina in parte.
Realizati o ierarhie a sarcinilor, de la cele cu cea mai mare probabilitate de a fi indeplinite
(Mananca prajitura!), pana la cele cu cea mai mica rata a compliantei (Da-i fratelui tau
jucaria inapoi!).
Etapa 2
Profesorul ii va da spre indeplinire sarcina cu cel mai inalt nivel de complianta.
Elevul este recompensat pt ca ascultat si a indeplinit sarcina.
Cand copilul este compliant timp de 3 sedinte consecutiv, treceti la umatorul nivel.
Etapa 3
Profesorul ii va da copilului o sarcina cu un mare nivel de complianta si cateva sarcini cu un
nivel mai scazut al compliantei.
Daca copilul este compliant, atunci va fi intarit.
Cand copilul este compliant timp de 3 sedinte consecutiv, treceti la umratorul nivel.
Pe parcurs veti introduce din ce in ce mai multe sarcini cu complianta scazuta, in timp ce
numarul celor cu complianta mare va scadea treptat

Ierarhia sarcinilor la care copilul este compliant

Impartiti sarcinile pe care i le dati pe parcursul unei zile, in urmatoarele categorii:
Program pt. determinarea unor reactii pozitive
Etapa 1:
Veti lauda copilul la fiecare cinci minute pentru absenta comportamentelor maladaptate.
Dupa trei intervale in care comportamentele dezadaptive nu s-au mai manifestat, copilul va
primi un intaritor si va fi, bineinteles, laudat.
Etapa 2:
Veti lauda copilul la fiecare cincisprezece minute pentru absenta comportamentelor

maladaptate.
Dupa trei intervale in care comportamentele dezadaptive nu s-au mai manifestat, copilul va

primi un intaritor si va fi, bineinteles, laudat.

Etapa 3:
Veti lauda copilul la fiecare treizeci de minute pentru absenta comportamentelor maladaptate.
Dupa trei intervale in care comportamentele dezadaptive nu s-au mai manifestat, copilul va
primi un intaritor si va fi, bineinteles, laudat.
FAZE ULTERIOARE:
Cresteti treptat perioada de timp necesara oferirii intaritorului.
De indata ce copilul a depasit aceasta faza, i se vor permite numiti intaritori atunci cand ii
doreste (dar rational!), in conditiile in care comportamentele dezadaptative nu s-au mai
manifestat pe cel putin o perioada de doua ore.
Ambianta, cadrul terapeutic
Prioritar in implementarea unui program terapeutic este crearea unui mediu ambiant propice.
10

Aceasta nu numai ca va spori eficienta programului, dar va face ca procesul in sine sa fie mult

mai placut atat pentru copil si pentru familie, ca si pt dvs insiva.

Cum cream o ambianta placuta?
Amenajarea si armonizarea spatiilor astfel incat sa se nasca o atmosfera de calm si sa invite
copilul la cooperare;
Incepti prin a sta impreuna cu copilul, jucandu-va cu o jucarie preferara, fara sa ii cereti nimic.
Dupa ce se acomodeaza cu prezenta, dati-i sarcini care au sanse foarte mari de a fi indeplinite. Acest
lucru este important deoarece:
Experienta invatarii capata valente pozitive de la inceput;
Putem construi o relatie pozitiva cu copilul;
Sunt diminuate comportamentele disruptive;
Ne ofera ocazia perfecta pentru a evalua punctele slabe si pe cele puternice;
Sunt intarite comportamentele adecvate.
Ne ofera posibilitatea sa descoperim si sa implemntam intaritorii;
COMPORTAMENTELE AUTO-SIMULANTE
a) Stereotipiile
b) Comportamentele de tp obsesiv-ritualic
COMPORTAMENTUL AUTO-STIMULATIV
In teoria comportamentala aceste manifestari sunt considerate specifice speciei umane
(leganatul, scarpinatul, introducerea degetului in gura, rosul unghiilor etc);
Copiii cu autism prezinta comportamente stereotipe care nu se opresc, deoarece ei nu
constientizeaza;
Lipsa senzorialitatii perceptuale conduce la mentinerea comportametelor stereotipe si
repetitive.
Implicarea analizatorilor
ANALIZATORUL

COMPORTAMENTUL STEREOTIP

Vizual

Fixarea

luminii,

clipitul

repetitiv,

miscarea

degetelor in fata ochilor

Auditiv

Lovirea usoara a urechilor, pocnitul degetelor,

emiterea de sunete repetitive

Tactil

Frecarea pielii cu mana sau cu un obiect,

scarpinatul repetitiv

Vestibular

Leganatul inainte inapoi

Gustativ

Suptul repetitiv al unor obiecte sau al degetelor,

lingerea obiectelor

Olfactiv

Mirosirea obiectelor, amusinarea unor persoane.

Descrierea Formelor De Comportament Auto-stimulativ

11

NIVELUL I: LIMBAJUL CORPORAL

1. Ochii
clipirea repetata;
privirea piezisa,
datul ochilor peste cap (a.i. sa ramana vizibila numai partea alba a globului ocular),
fixarea luminii,
privirea divergenta sau convergeta,
privitul in gol;
2. Miscari corporale ample:
invartirea repetitiva in cerc,
mersul pe varful degetelor,
mersul inainte si inapoi,
sariturile sus-jos,
mersul repetitiv in jurul unui stalp,
alergarea stereotipa nondirectionata, arcuirea umerilor in timpul mersului sau sezand,
clatinarea capului sau masturbarea.
3. Mainile
fluturarea sau lovirea repetata a mainilor (batutul din palme),
plimbarea degetelor pe diferite suprafete,
cercetarea texturilor,
frecarea degetelor sau a mainilor, frecarea fetei cu mainile,
pipairea parului,
inchiderea si deschiderea palmelor,
atingerea nasului sau a urechilor,
introducerea degetelor in nas.
Gura:
bagarea mainii/degetelor in gura,
inchiderea si deschiderea repetitiva a gurii,
plescaitul, prelingerea salivei,
lingerea buzelor, sugerea unei buze,
modificarea tiparelor respiratorii,
tragerea aerului printre dinti.
Auditiv si gustativ:
mirosirea si lingerea obiectelor si a persoanelor,
emiterea de sunete lipsite de sens, tipetele repetate,
bolboroselile, bombaneala
ecolalia, si cantatul.
NIVELUL II: ARANJAREA ACTIVA A MEDIULUI INCONJURATOR:
1. Manipularea sau utilizarea inadecvata a obiectelor:
alinierea obiectelor in siruri
invartirea sau rasucirea obiectelor
studierea excesiv de atenta, sugerea sau bagarea in gura a obiectelor
folosirea obiectelor pt. a tapeta anumite suprafete.
O aparenta manipulare adecvata a obiectelor (comportamentul imita modul de intrebuintare corect, dar
obiectul nu este utilizat conform functiei sau scopului sau initial):
apasarea repetata a intrerupatoarelor,
inchiderea si deschiderea usilor,
12

 aprinderea si stingerea televizorului,

deschiderea si inchiderea sertarelor,
incaltarea si descaltarea,
alergarea reptitiva in sus si in jos pe scari,
desenarea obsesiva a unor puncte,
colectionarea de obiecte.
Nevoia de monotonie:
Insistenta de a folosi aceleasi tacamuri la fiecare masa,
de a purta aceleasi haine in fiecare zi,
de a merge la scoala pe acelasi traseu,
insistenta ca mama sa poarte mereu aceiasi papuci sau aceleasi haine, etc.

NIVELUL III.
COMPORTAMENTE ADECVATE SOCIAL, DAR EFECTUARTE IN CONTEXTE
INADECVATE SAU IN SCOPURI NEPOTRIVITE:
1. Utilizarea corecta din punct de vedere topografic, al scopului si al contextului, dar in mod excesiv si
utilizarea excesiva a semnelor:
repetarea excesiva a nr. de telefon sau a zilelor de nastere,
alinierea obiectelor si numararea,
cantarea sau fredonarea repetitva a cantecelor, doar pt. el insusi,
folosirea de propozitii corecte dar in contexte nepotrivite (intreaba in timpul zilei: Este
intuneric afara?)
2. Folosirea obiectelor in mod adecvat, dar excesiv (jocul repetitiv cu folosirea adecvata a obiectelor)
mersul excesiv pe bicicleta,
rularea unui camion de jucarie in jurul curtii, imitarea excesiva a actiunii de a conduce o

masina
montarea si demontarea unui puzzle.

NIVELUL IV.
COMPORTAMENTUL ESTE EXCESIV, FOLOSIT INTR-UN CONTEXT ADECVAT SI
IMPLICA O MULTITUDINE DE SEMNE:
1. Comportamente efectuate la inalt nivel intelectual, nespecifice indivizilor tipici (talente

inutile)
capacitati mnezice,
abilitatea de a reproduce in totalitate genericul sau coloana sonoara a unei emisiuni, film,

spectacol TV,
abilitatea de a reproduce la pian o melodie audiata o sg. data inainte,
abilitatea de a reproduce orice nota muzicala ceruta sau de a spune in ce nota si in ce cheie s-a

cantat la un instrument.
abilitatea de a realiza calcule aproape instantanee ale unor date calendaristice si de a spune
exact in ce data va pica o anumita zi a anului, in trecut sau in viitor,
13

abilitati matematice neobisnuit de avansate (de ex., un copil de 11 ani poate enumara toate nr.

prime pana la 1000 si poate descompune in nr. prime toate numerele pare)
Utilizari adecvate, dar excesive ale unui obiect, sau indeplinirea adecvata, dar excesiva a unei
sarcini:
Obsesia fata de ceasuri :
compara ceasurile din diverse locuri, verificand cat este ora;
intoarcerea continua a ceasurilor;
efectuarea de apeluri telefonice la ceasul-robot;
conversatia excesiva despre despre zile si date (in ce zi a saptamanii pica o anumita data);
sau interesarea obsesiva despre data de nastere a fiecarei pers. cu care intra in contact;
Obsesia fata de cladiri :
numararea nivelurilor fiecarei cladiri pe care o vede;
Obsesia fata de lifturi:
desenarea de lifturi:
cautarea lifturilor sau joaca de-a liftul, cu obiecte diverse etc.
Obsesia fata de aspiratoare (continua conversatie despre aspiratoare, imitarea functionarii si a

zgomotului produs de aparat)

Obsesia fata de scari (construirea obsesiva de scari, din jucarii) si animale (conversatia despre
animale, desenarea acestora etc)

STABILIREA COOPERARII SI REDUCEREA MANIFESTARILOR ISTERICE

Se tine cont de:
- reactiile isterice ale elevului - acestea sunt un raspuns la frustrarea de a nu intelege ce anume
-

doriti sa-l invatati;

prin intermediul reactiilor isterice elevul reuseste sa reziste in fata cererilor venite din exterior

si pe care nu le poate intelege;

de starea terapeutului, deoarece reactiile isterice pot produce anxietate si retragerea din

programul terapeutic;
In desfasurarea adecvata a primelor ore de tratament se tine cont de toate momentele critice;
Totodata se observa manifestarile de frustrare, care sunt privite ca fiind un lucru pozitiv,
deoarece aceasta energie pe care copilul o poseda poate fi canalizata in demersul terapeutic in
scopuri pozitive.

REDUCEREA COMPORTAMENTELOR AUTOSTIMULATIVE

1. Inlocuirea formelor primare ale comportamentului auto-stimulativ cu forme de comportament,
tot auto-stimulative, dar adecvate social.
In normalitate, indivizii tipici au comportamente auto-stimulative acceptate social
(fumatul, alinierea unor obiecte, jocul de carti, jocul cu fise, aranjarea in siruri perfecte,
ca la parade etc.);
Persoanele tipice se angajeaza in comportamente auto-stimulative atunci cand nu au o
alta activitate de facut
O reusita terapeutica majora este atunci cand indivizii cu intarzieri de dezvoltare devin
asemanatori noua, prin trecerea de la forme primare de auto-stimulare la forme mai
evoluate si acceptate din punct de vedere social.
14

2. Comportamentul auto-stimulativ poate fi privit ca un comportament de adaptare.

Daca nu se reuseste invatarea comportamentelor alternative, este de preferat ca acesta
(copilul) sa fie lasat sa se autostimuleze, a.i. sa se evite alterarea sistemului nervos
(stimularea senzoriala este o necesitate biologica, a.i. auto-stimularea ofera hrana
S.N.).
3. Inlocuirea comportamentelor auto-stimulative poate fi facuta prin exercitii de
asambalare repetitiva a unui puzzle (cercul merge la cerc, patratul merge la patrat etc).
Potrivirea, in acest caz, reprezinta un intaritor perceptual.
Potrivirea de stimuli auditivi (ecolalia invatarea de cuvinte noi)
4. Inlocuirea comportamentelor auto-stimulative bazate pe perceptie senzoriala poate fi
dificila.
Si totusi se poate realiza prin oferirea de recompense alimentare.
5. Indepartarea comportamentelor auto-stimulative poate fi facuta:
cu ajutorul intaritorilor sociali.
prin indepartarea obiectelor utilizate pt. auto-stimulare;
prin blocarea fizica a comportametelor, de catre profesor;
profesorul poate recompensa, permitandu-i sa se auto- stimuleze pt. o perioada scurta,
de la 5 pana la 10 sec.
Modificarea comportamentului - 3 pasi pentru modificarea comportamentului
Prevenirea comportamentului: folositi strategii proactive de prevenire a aparitiei

comportamentelor dificile
Invatati comportamente noi: Invatati comportamente echivalente functional pentru

inlocuirea comportamentelor dificile

Furnizarea consecintelor pentru diminuarea frecventei comportamentului dificil:

Folositi strategii reactive ce corespund functiei comportamentului

Strategii Proactive
Strategii proactive= PREVENTIA
Implica schimbarea si manipularea antecedentelor si a conditiilor de mediu
Realizarea, in prealabil, a unor schimbari in mediu ajuta PREVENIREA angajarii persoanei in
comportamentul dificil
Strategii Proactive
Exemple de strategii proactive:
Interspersal Training
Realizarea de alegeri
Manipularea conditiior de mediu
Pregatiri ecologice
Orare/Suporturi vizuale
Modificarea si adaptarea curriculei
Pregatirea colegilor si adultilor
Amorsarea
Training Interpersonal
Se foloseste in situatii de cerere
Se creeaza elanul comportamental:
Cererile directe ce vizeaza comportamente cu o probabilitate scazuta de aparitie(non-preferate)
urmeaza cererilor ce vizeaza comportamente cu o probabilitate mare de aparitie.
15

Alternative intre lucruri pe care persoana la poate face (mentinerea) si lucruri pe care le invata
(sarcinile de achizitie)

Realizarea de alegeri
Oferiti persoanei alternative de alegere in privinta:
Intaritorilor/recompenselor
Materialelor stimul
Activitati
Ordinea activitatilor (preferate si non-preferate)
Manipularea conditiilor de mediu
Modalitati de manipulare a conditiilor de mediu:
Reducerea zgomotului
Reducerea distractorilor ornamentali (ce coplesesc vizual)
Oferirea unui loc de stat jos confortabil
Asistarea persoanei cand este furioasa, bolnava, cand ii este sete, etc.
Pregatiri ecologice
Pregatirile ecologice implica:
Modificari in mediul de acasa sau/si in cel scolar
Minimalizarea distractorilor in zonele de lucru
Comunicarea clara a momentelor pauzelor
Altii?
Modificarea si adaptarea curriculei
Administrarea instructiunilor
E.g., instructiuni orale, vizuale, scurte si concrete, audio sau video, sarcini divizate.
Metode de raspuns
E.g., in scris, vorbit, demonstrat
Scopuri alternative
E.g., folosind aceleasi materiale pentru scopuri diferite
Curricula Functionala
E.g., abilitati curente de viata, accesibilizarea materialelor pentru elev
Amorsarea
E.g., pre-invatarea unui material
Incorporarea intereselor elevului si oferirea alegerilor pentru cresterea motivatiei
Pregatirea colegilor si adultilor
Este utila includerea colegilor unui copil si a altor adulti in planul de schimbare
comportamentala
Punerea la dispozitia lor a strategiilor de intarire a comportamentelor
Punerea la dispozitia lor a strategiilor de reducere a comportamentelor indezirabile
Invatarea colegilor si adultilor sa stimuleze/provoace comportamentele dezirabile
Amorsarea
Amorsarea implica pre-invatarea (pregatirea) persoanei pentru ceea ce urmeaza
E.g., Povestea folosita astazi in cadrul orei de arte, poate fi citita dinainte astfel incat
copilul sa se simta pregatit sa se implice in activitatea clasei
Pune la dispozitie asteptari clare in privinta rutinelor, activitatilor, etc.
Permite persoanei sa fie pregatita
Ofera elevului predictibilitate
Principiul Premack Intai __, Apoi __

16

Comportamentul non-preferat (sau cu probabilitate scazuta) vine inaintea activitatii preferate

(sau a comportamentului cu o probabilitate ridicata). Comportamentul cu probabilitate ridicata

este folosit ca intaritor..

Exemplu: Intai citesti, apoi te joci cu trenul.
NP
P

17