Neréspectarta Standardelor de Stat este urmirita conform teyll, Repecdussren interafal, 3 3 E g é i CZU 68.471 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDIE OFIOIALA STAS 1343/0-89 6 pune co 29 ee CONERU gamyA, (DETERMINAREA CANTITATILOR DE APA} —sras sesso. $1 TEHNOLOGIE DE ALIMENTARE —— INSIVTUTUL ROMAN fs 2 im Preseripfii. generale Cuitcees atcait STANDARDIZARE Wieter pptes _Alimentatons vo os Bojoraatienno DETERMINATION OF SUPPLY | DETERDIINATIONDES Quantirés | OmPETESTEHHN ROUMYECTBA WATER QUANTITIES DIBAU DIALIMENTATION fFATEMDUOH BOUL Geral apetcations (Serecsmtns gine | nme .pemmncassin 1 GENBRALITATT 11. Obtect gl domeniu de aplieare Aa Preentol talatd sabia meisrtpile parle do determina.» eantfioe do api sia gradelor de asigurare pentru alimentanea ou apli.a diferitelor categoril de folosingo: Santee populate, unttafi industalale, untapi zootshinee, amenajént pentre ingafil gt alienayeel piseleote. - 1.1.2 Prezontal standard nu go roferii la centralole electrics nucleate, 1a folosingele care uti- Tizoaals apa ea stuns de energie §1 pentra transporturi pe api. 11.3 Prezentul standard se aplicS Ia planificaren utiliziril si exploatirii resursclor de aps, recum sila protectarea gi exploatarea sistemelor de alimentaro eu aps gi canalizare. 12 — Standarde conexe STAS 1349/1-77 Alimentiri ow aps. Determinarea eantitifilor de api do slimentare pontra centre populate STAS 1349/2-89 Alimentéri cu ap. Determinaroa cantitijilor de epi de alimentare pentru unitifi industrials STAS 1943/8-86 Altmentari ou aps. Determinarea cantititilor de api de alimentare pentra unitifi zootehnice STAS 1349/4-86 “Aliment&rl cu api. Deterininarea cantitiilor do api. do alimentare entra amenajizi de irigatii STAS 1349/5-86 Alimentari on. api. Detorminarea cantititilor do ap’ do alimentare ‘entra unitigi piseicole SPAS 117884 —Tustalafii sanitare, Alimentarea ou api 1a construct cfvile g indus- Enale: Presrippl tutdauantale SEAS 1089885 Alimentiipi ou apt si eanligiri, ‘Torminclogie 2 DETERMINARHA CANTITATILOR DB.APA DE ALIMENTARE 24 Determinarea necesarulul de ap 241 Nocosarul de aps, WN, se determink ou relafi EU.n [mtjef son m'fiuni J wo tn care U numérul de unititi din mirimes sau capacitates caracteristics a folosintel (aumAr Gi locaton, nuit do utile, numir do-animale, untapi de suprafafl to.) pent tape considera ‘® necesarul de ap’ specific corespunzAtor unitétilor de capacitate a folosinjei, in metri cubi pe unitate de capacitate-zi sau in metri cubi pe unitate de capacitate-lun’. 21,2 tn lipsa datelor neorsare pentru aplicatea relatiei (1), necesarul de api, se atabiloste po baz anor stidil de analizi tchnologicl si tehnico-economnien, bop das gga des eben Seu, wapOnaL aL apcion | INSTIUTUL ROMAN DE STANDAROIZARE | Bate labs a vigearos inal ae cena rac On Bd. ille Pintille nr, § BUCUREST | 1088-04-01 Bueuree ‘Telex 1312 CNST eeSTAB 1349/0-80 -3- 2.1.8 La stabilizes necesarului do api trebule si se finil seama de toate prooesele gi aotivitigile caro utilizeard. apa in unitijile racordate Ia acelagi sistem de slimentore on api, de prioritafi, ‘precum si de simultaneitates in folosirea apel, uruuirindu-s¢ decalarea/aplatizarea oit mai rayio- ‘hall a virfurilor de utilizare a ape “Trebuie sit se fink seama de perspectiva de doxvoltare a folosingei precum gi do ctapele coptime ée realizare, 22 Determinarea cerinfei de api 2.21 Cerinja de aps, Q,, se determink on relag Ky. Ky. 2 D [m/s] @ ‘m oare E, coeficlent supraunitar caro fine geama de nevotlo telmologice alo instalafiilor de ‘fratare gi epurae. dle sistemalui de alimentare on spi si canalizare, de neoesitaten spill Tofelelor, a elirui valoare este conform prescriptillor spocifico in Vigoaro ; iC, coeficlent supraunitar care fine seama de pierderile do apd in adzotinne si in rofeaua, do disizibufio, a cirui valoare este conform proscripfiilor specifice in-vigoare 3 ecssara de apt caealat conform pot. 2.1.11 mitt eubl pe 2t au metal eubl <6 pe Tunis * D. darata do timp pontra care a fost ealoulat necesarul do api, in seounde pe i sau “sequnde: pe lank. - be ‘in cam) sistemelor de recirctare san teutilizare a apei, onractoristicn folosinfolor indus ‘iale san altor utilizar, corinfa de opt so determing fivind sama gi de gradul do reeiroulare Gi routilizare a apel, conform STAS 13437280, 22,2. Covinfae do ap so exprimis pun debits de call coresputzttoare peroadelor de eu ‘porsaro internit ale folosinfel, oare trebuie si fle de cel fin 24. ore. Perloade de compensare intern’ mai miei se pot lus in considerare numai cx justifickrt tehnieo-econorniee. 2.2.3. La stabilizes corinfelor de api ale folosinfelor unde este posibild recireulares apei, ‘trebute st s0 ia in considerare-diferite variante privind atit eapacitates de reciroulare (gradul de recirculato instalat) cit si capacititile, respectiv, perioadele de compensare interna. Stabilirea solujiei £0 face.pe baz de caloul.tehnico-economic, finindu-se seama. gi de costurile de amenajare gi exploatare, a sursel. 23 Prevedert comune 234 Necesarul si cerinja do ap’ se stabilesc pe categorii de aps de acvcagl calitate si pentru acslagt grad do. asigurars.. 2.3.2... Stabilizoa proceselor tebnologice trebuie si se tack pe baat de caleule tehnico-cconomioe, finind seama de eapacitatea sursci do ap’, urmirindn-se folostzea cit mai rofionali a apei gt obfinerea tmef ceringe de ap’ ctt mai reduse. ‘Trebuio 8K se in in eousiderare perioadele efective do desfiigurare a procesclor gi activi- ‘itilér do utilizare a apel preeum si de periondelo do oprire planiticatd a proceselar tolinologice * care utilizeazi apa, 23.3. Odatd ou determinarea necesarull s1 a cerinfet de apé se determin’ gi apa de evacuare. 234 Cerinja de api si apa-de evacnere se determing pentru diferite reginruri de folosire aapei, fie prin valorile principalelor debite de ealeul (debite ziInice pentru centre populate, unitipt indusiviale si unititi xootebnice, debite Iunare pentru amenajiri de itfgatil gt piscicole), fie prin variafis noestor vadori, exprimata grafic, tabelar otc. ‘OBSERVATIE ~ Reslnartle de folore 9 apel pot th roghu guoiual: situa de Tuucjlonare a'folenfel In care poramettl Husulul spel corespund satetacerl fntertale, optine, 2 tulqror prosselor 9h a actvitilr care Ulises apa iy eadral floated: — regtn ain situate de fclioare ea ceblte miniine ce perinit decdqurarea procerelo: ke inéeage cope inte de produce, im periondele end sutsa poste satistaee Te leita cernteie Ge op Seszal industries, engl! minim eorerpade uiean Ia expeatete minxin’ « Instaater dle resireuiere slreutitzare a apes in eeeul omensfteior pentra igi regina min sorapuna regime womlaal: eg eu reattctssilautie te faeionare, geierminstde delete de op In rite, Afetavea satslacer ferintelor de op ale uaor aetiitai susan sm eatte slo proce de bee so tolosese urmbtoarele 22.5 in caleulele de dimuonsionsre o sisteinelor de alimentare on aebite do ealeu! : — dshitul maxim al cerinfet de aps oorespa (Aebitul 2iinie maxim, in canal in eare foloxin ailnieS, debiéul Kosar maxim, in exeal ia fillor gt instalajilor de alimebtare ow a Infillor aferente socstora; porloadotor de gompensare internk iapme de capacitéti de compensare 2), penta dimengionsrea construe , exolusi rejelelor de distribufie si insta-isa a STAS 1343/0-89 — debitul orar maxim al necesarulut de aps, pentru dimenslonarea ref se fuihufio ga inktalafilor aferente acastora, a refelelot de. 2.8.6 Stabilizoa debitelor de ealoul pentru diferite soofiont de eslenl ge face suecestv, ditspre punctele de utilizare spre sursa de api. aha aS 237 Le stabilirea debitélor de ealeul txebuie si se analizeze gi — miisunile ce trebule inate pentru reducenoa Ja minimum a pierderilor de apis = modul de funefiouare a folosingel de apis in perioadele de restrict ~ oonseainjele nstriefilor (pagube mnateriale, difioultSt! in alimentares cit apt a popu. Iajiel, insalubrizare ete) 2.3.8 Condiille de satistucure weeinjelos‘do"apit se-anatizeuct prin cateulo do-gospodtaize a apelor, prin cane ve slabilevo dotieltsle sau excodentele surscl, programul do paeluare a apel {2 posioadele de aficit, hidrograful anoditleat al suseel etc. 24 Fluxul apoi Je 0 folosingS de apis : Inanexa listondacd cate daté o sche’ de prinetpin a usulul ape! lao folosinfé do aps. 3 GRADUL DE ASIGURARE AL. FOLOSINTEL 3.1. Gorinfole de apit trebuie satisficute ou 0 anumit& probabilitate, exprimatt prin gradul de. aigurare al folosinget. 3.2 Oradul deasigurare al folosinfei se stabileste in funcbie deamploaren consecinfelor social econoiice pe care Ie provoacl livrarea incomplets sau nelivrarea apel de elitre sursi.. ‘Deferminarea gradelor do asigurare se feo conform pot. 3.21 §1 pot. 3.2.2: 3.2.1 In azul in care sursa de apt considerati are debite disponibile, se adopt’ gradul de asi- gurare dup freevens, ale cirai valori sint indicate in tabel, in functio de eategoria de folosing’. a "Gradual de ssigurare Categoria. do totoint | “aap ; 5) weer 4 ee ~ oealitZ}usbane ev units tadustifele do Interes re- publican; [centre populate — Treat aincare, climaterice deosebite san eu earae- ter turtle spree 5 to canteo urbane, ate loca! balneao, climaterice Sou Uistoe 0 : = alta rare [so Unity neustsate (ou fe interes ropubilean eset cet ke | — 8 eres ct irce tucears) | funteati zootennice = eu coracter Industri ate une |Amensftet pentru tiga Lamennjaet plsceate eset furajute se unity adopta mumai prin fundamentare pe baz ‘Yalorl mai mari ale gradului do asigurare se p de analize tehnico-coonomioe. 3.2.3 fn oaatl in care, pentra asigurarea apel la sursi 8 apelor, stabilizes gradului de asigurare dupi frecvent, daratis sau pulvind condififle de asignrare # spel sl, dup oez, prin analize si calonte tel aprobi oflatd en investifia folosinjel respective, conform prevedertle: In aceste analize se ian in considérare atit investifiile s1 cheltuicitio pontra asigurares, apsl la sursi, cit si efectele economice sf sociale obpinute de folosingole de aps. lite conform pot. 2.3, nogesare luurtiri de gospodizize a am se face prin analizo sonomice gi ae 3.8 Valorile gradului de asigurare se refs ele do apt sts corespunziitor regimului minim do folosire a apat definit la pet. a analSTAS 1343/0-89 -—4— s ANEXA SOHEMA DE PRINOIPIU A FLUXULUL APEI LA 0 FOLOSINTA DB APA rraterre @ Sursa de pi Alimentare dele tert! Plerdert | Jliuzatt do Phérdatt tn opuraro lozat 1 Plerdert pa advo pina aps? trata Neatangolt2nt Aleenters ditrs tertl_.__—T ‘od conratoplos taeystinere Bierdas! Tp.rez_ [fates ststen _ Parte — pier Conn aft ueliizare | ! Forder ate rere locals 2 Plerde | fests 6 Gdnafizarg Apart érenajerinfit ‘ApS uzatl de Ie Tneraginere roves sister ee nem tee BELG 04 87 6069 Baia 1 — HO0-+ 27 ex, LP. Informnatia © 9 resis! pl ProlectSel prutn “Apelor — Drseurestt Ing, Teodur Enteheses Ing. Paul Stegiroia | ‘edaetst fine: Inadtatal Romin do ntti fag. Eugenia Toter [7 pmnten Teltolngot Bucur