Part I

ALGEBRA LINIARA
Teorie si aplicatii

1. MATRICE. SISTEME LINIARE

1.1

TEORIE

1. Not
am cu M () multimea matricelor cu linii si coloane av^
and
elementele din inelul ( + ) (de regul
a = R - corpul numerelor reale,
= C - corpul numerelor complexe, ori = Z - corpul claselor de resturi
modulo p, unde este un numar prim); despre o asemenea matrice spunem
ca este o matrice de tip . Matricele cu acelasi numar de linii si de
coloane ( = ) se numesc matrice patratice. In exemplele (exercitiile)
pe care le vom da, in lipsa altor precizari, inelul este corpul numerelor
reale.
2. Daca = ( ) 1 2 M () (mai scriem = ( ) = 1 ,
1
= 1
ori, daca nu este pericol de confuzie, = ( )) atunci matricea notata
0
1
11 12 1 1
B 21 22 2 2 C
C
=B
@
A

1 2
sau
2
3
11 12 1 1
6 21 22 2 2
7
7
= 6
4
5

1 2
se poate exprima prin concatenarea (alaturarea)
coloanelor sale: notand cu
0
1
1
B 2 C
C
: := B
@ A

matricea coloana formata cu elementele coloanei a matricei , atunci

concatenarea matricilor :1 ,:2 ,...,: reface matricea :
1

 = (:1 I:2 I...I: );

analog se poate scrie matricea prin alaturarea, pe coloana, a matricelor
linie
: := (1 2 )
unde = 1
3. Suma matricelor si de tip este o matrice de tip notata
+ al carei element generic este + (adica elementul de pe pozitia
( ) al matricei suma).De exemplu:

+ +
+
=


+ +
si

3 7
4 2

5 6
7 3

8 1
3 5

Inmultirea matricei de tip cu scalarul (adica este un

element al corpului ) are ca iesire matricea de tip notata al
carei element generic este De exemplu:

=


si

1 05
3
1 5
3
=

61 29
18 3 8 7
Proprietati. Fie , si matrice de tip iar si scalari.
Atunci:
- comutativitatea adunarii matricelor : + = + ;
- asociativitatea adunarii matricelor:
+ ( + ) = ( + ) + ;
- legile distributivitatii inmultirii matricelor cu scalar ( + ) = +
si ( + ) = + ;
- asociativitatea inmultirii matricelor cu scalari:
= () ;

- elmentul 1 2 este elment neutru pentru inmultirea matricelor cu

scalari: 1 = .
4. Transpusa matricei = ( ) 2 M () este o matrice, notata
de tip obtinuta din prin schimbarea liniilor cu coloanele (de la
stanga la dreapta, de sus in jos). Deci transpusa (matricea transpusa) este
:= (0 ) 2 M ()

unde 0 = Folosind concatenarea liniilor matricei putem scrie transpusa astfel:

= (1: I2: I...I: )
De exemplu:

1 2
1 3
=

3 2
2 2
Proprietati.

- = ;
- ( + ) = + ;
- () = ;
- Pentru orice scalar , () = ;
- Daca este o matrice diagonala (elementele care nu sunt pe diagonala
principala sunt toate 0) atunci = .
O matrice patratica este simetrica daca = .

5. Notam cu (sau doar daca nu este pericol de cofuzie) matricea

nula, adica o matrice de tip avand toate elementele nule (i.e. elementul neutru al grupului (M () +)). Cu (ori doar ) notam
matricea unitate de tip :

0 daca 6=
= ( ), unde :=
1 daca =
este simbolul lui Kronecker, adica este matricea care are pe diagonala principala doar 1, iar in rest 0 (i.e. este elementul neutru fata
de inmultirea matricelor patrate de tip ). Coloana din matricea
unitate va notata deci
0
1
0
1
0
1
1
0
0
B 0 C
B 1 C
B 0 C
C
B
C
B
C
1 = B
@ A 2 = @ A = @ A
0
0
1
iar prin concatenare:
= (1 I2 I...I )
Proprietati.
- este element neutru fata de adunarea matricelor:
+ = + = ;

- matricea (1) := este elementul simetric al elementului (pentru

adunarea matricelor):
+ () = () + = ;
3

- (M () +) este un grup abelian.

3. Matricea permutarii 2 (i.e. este o bijectie avand
si
1 domeniul

2 ...

codomeniul f1 2 g; se mai noteaza tabelar astfel: = (1)

(2)() )
este de tip si este denita prin:

= () ,
adica matricea are pe linia doar elementul de pe coloana () egal cu
1, in rest 0. Deoarece () = daca si numai daca = 1 () urmeaza ca
putem scrie si :

= 1 ()
astfel ca putem arma ca matricea permutarii se obtine din matricea
unitate schimband liniile in raport cu 1 : linia () din devine
linia din De exemplu, daca

1 2 3 4
=

2 3 1 4
atunci matricea permutarii este
0
1
0 1 0 0
B0 0 1 0C
C
= B
@1 0 0 0A
0 0 0 1

Din
P denitia determinantilor ( daca = ( ) 2 () atunci det() :=
()1(1) 2(2) () unde () inseamna signatura permutarii )
2

urmeaza ca
() = det( );
in exemplul de mai sus signatura permutarii (i.e. () = (1)() ,
unde () este numarul tuturor inversiunilor permutarii ) este: () =
(1)2 = 1 = det( )
0
1
0
1
1
(1)
B 2 C
B (2) C
C
B
C
Daca = B
@ A 2 M1 (), atunci = @ A

()
7. Inmultirea matricelor. Daca = ( ) 2 M () iar = ( ) 2
M () produsul matricelor si este o matrice de tip obtinuta
prin tehnica inmultirii "linie cu coloana", adica
0
10
1
11 12 1
11 12 .1
B 21 22 2 C B 21 22 2 C
CB
C=
= B
@
A@
A

1 2
1 2
4

1 1

1 2

B =1
=1
=1
B

P
P
B P
B
2 1
2 2
2
B
= B =1
=1
=1
B

P
P
@ P
1
2

=1

=(

=1

C
C
C
C
C=
C
C
C
A

=1

) = (:1 I:2 I...I: )

=1

De

iar

6
1

exemplu

+
=

+
4
1

3
3

6
0

In particular, daca
0
1
1
B 2 C
C
=B
@ A 2 M1 (),

atunci
0
1
11 1 + 12 2 + + 1
B 21 1 + 22 2 + + 2 C
C = 1 :1 +2 :2 +...+ :
=B
@
A

1 1 + 2 2 + +
De exemplu

+ +
=


+ +
2
3

1
5
1 2 3 4
12 12
2 2 5 =
si

0 1 4
14 6
3 1

Proprietati ale inmultirii matricelor. Fie = ( ) de tip si

= ( ) de tip . Atunci:
- () = ()

(asociativitatea inmultirii matricelor);

- ( + ) = +
tricelor fata de adunare);
- ( + ) = +
matricelor fata de adunare);

(distributivitatea la stanga a inmultirii ma(distributivitatea la dreapta a inmultirii

- pentru orice scalar , () = () = ()

inmultirii cu scalari si matrice);

(asociativitatea

- daca = ( :1 j :2 j j: ) atunci = ( :1 j :2 j j: ) ;
5

- daca 2 atunci = , iar = ;

- daca 2 atunci = ( :1 I :2 I...I : ) =

0
1
(1)1 (1)2 (1)

B (2)1 (2)2 (2) C

C
= () = B
@
A

()1 ()2 ()
Inversa matricei patratice este o matrice de acelasi tip astfel incat:
= = . Inversa matricei se noteaza cu 1 O matrice care
admite inversa se numeste matrice inversabila, sau nesingulara. O
matrice care nu are inversa se numeste matrice singulara.
* Daca 2 atunci = 1 = 1

Matricea este nesingulara daca si numai daca det() 6= 0 ( det()

inversabil, daca inelul nu este corp).
De exemplu

1
1 2
4
3 2
38

1
1 0
4
=
0 1
38

1
4
1
8
1
4
1
8

deci:

1 1
1 2
4
=
3 2
38

1
4
1
8

1 2
3 2

Daca este matrice patratica, notam

z }| {
:=

De exemplu

5 6
941 942
=
8 7
1256 1255
si

5 6
8 7

1255
2197
1256
2197

942
2197
941
2197

Se verica imediat ca ( () + ) este un inel, necomutativ, in general, in care este elementul neutru fata de inmultirea matricelor "".

8. Un sistem liniar de m ecuatii cu n necunoscute avand coecientii din

corpul (la noi R C ori Z ):
11 1 + 12 2 + + 1 =
21 1 + 22 2 + + 2 = 2

(1)

...
1 1 + 2 2 + + =
se poate scrie matriceal astfel:
=
adica
2
11
6 21
6
4
1

12
22

13
23

32
1
6
2 7
76
56

1
2
..
.

3
1
7 6
7 6 2 7
7
7=4
5
5

unde = ( ) 2 M () este matricea coecientilor sistemului (1)

0
1
1
B 2 C
C
=B
@ A 2 M1 ()

este matricea coloana a necunoscutelor, iar

0
1
1
B 2 C
C
=B
@ A 2 M1 ()

este matricea coloana a termenilor liberi. Un asemenea sistem poate

incompatibil, i.e. multimea solutiilor S este vida (S = ;) compatibil determinat, i.e. sistemul are solutie unica, sau compatibil nedeterminat i.e.
sistemul are mai multe solutii (o innitate in cazul = R sau = C,
daca = Z )
Teorema Kronecker-Capelli. Sistemul (1) este compatibil daca si numai daca
() = (),

unde = ( j) este matricea extinsa a matricei (i.e. matricea

bordata (concatenata)cu coloana termenilor liberi ):

0
1
11 12 1 1
B 21 22 2 2 C

C
=B
A
@

1 2
Un sistem de forma
11 1 + 12 2 + + 1 = 1
22 2 + + 2 = 2
...
= ,

unde 6= 0 , pentru orice , se rezolva prin metoda substitutiei inverse (i.e. obtinem din ultima ecuatie, apoi 1 din penultima etc.)
si are ca matrice o matrice superior triunghiulara, adica = 0 ori
de cate ori :
2
3
11 12 1
6 0 22 2 7
6
7;
(2)
4
5
0
0
0
daca in plus coecientii au toti valoarea 1 spunem ca matricea este
diagonal unitara.
Un sistem in care 6= 0 = 1 de forma
11 1 = 1
12 2 + 22 2 = 2
...
1 1 + 2 2 + + =
se rezolva prin metoda substitutiei directe iar matricea acestuia este
inferior triunghiulara.
4. Matricea = ( ) 2 () pentru care:
- daca o linie este nula, e.g. : = (0 0 ... 0) atunci toate liniile de sub
aceasta sunt nule, deci : = (0 0 ... 0) pentru orice ;
- daca primul element nenul de pe o linie : este atunci elementele
de pe coloanele precedente inclusiv ; (i.e. ;1 ;2 ; ) aate sub linia
sunt nule (i.e. = 0 pentru orice si ) se numeste matrice
scara pe linii; elementul se numeste pivot .
Matricea (2) este o matrice
2
3 2
2 1 1 3
1 2 3
60 0 2
7 60 0 3
5
6
7 6
40 0 0 115 40 0 0
0 0 0
0
0 0 0
sunt
2
2
61
6
40
0

scara pe linii; de asemenea

3 2
4 5
1 2 0 0
60
5 77
2 0 4
7 6
0 115 4 0
0 0 0
0 0
0
0 0 0

matrice scara pe linii, iar matricele

3 2
3
1 1 3
1 2 3 4 5
6
7
13 2
57
7 60 0 3 5 7 7
0
3
0 5 40 0 0 0 115
0
0 11
0 0 0 0 1

matricele
3
8 9
0 67
7
0 05
0 0

2
1 2 0 0 8
60
2 0 4 0
6
40
0 0 0 0
0
0 0 0 0

3
9
67
7
05
1

nu au forma scara.
10. Transformari elementare. Fie sistemul liniar de m ecuatii cu n necunoscute ( 1) cu multimea solutiilor ; notam ecuatia a i-a cu ,
adica:
8

 : 1 1 + 2 2 + + =
Un sistem echivalent cu sistemul (1) este un sistem liniar de m ecuatii
cu n necunoscute pentru care multimea solutiilor este tot .
Urmatoarele transformari elementare :

- interschimbarea a doua ecuatii: $ ;

- multiplicarea unei ecuatii cu un element nenul 2 : ! ;

multiplicarea unei ecuatii cu un element 2 si adunarea rezultatului

la alta ecuatie: + ! conduc la un sistem echivalent.

Lor le corespund transformarile elementare efectuate asupra matricei

= ( ) 2 () pe linii:
- interschimbarea a doua linii:
de tip 1;

: $ : ; o numim transformare

- multiplicarea unei linii cu un element nenul 2 : : !

: transformare de tip 2;
- multiplicarea unei linii cu un element 2 si adunarea rezultatului
la alta linie: : + : ! : transformare de tip 3.

Metoda lui Gauss: aplicand succesiv transformari elementare asupra

matricei extinse a sistemului (1) pana la forma scara, obtinem multimea
solutiilor S.
Metoda Gauss-Jordan presupune in plus fata de metoda Gauss:

transformarea ecarui pivot in 1;

anularea succesiva a tuturor elementelor de pe coloana pivotului.

Matricea astfel obtinuta se numeste matrice scara redusa.

Exemplul. 1. Sa se rezolve sistemul:

31 +42 + 3 + 24 = 3
61 +82 + 23 + 54 = 7
91 +122 + 33 + 104 = 13
prin metoda Gauss.
Rezolvare. Atasam sistemului matricea sa extinsa

0
1
3
4 1 2 3
=@ 6
8 2 5 7 A
9 12 3 10 13

si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma scara.

Pentru a forma zerouri pe prima coloana alegem pivotul 11 = 3 si efectuam transformarile 21 + 2 ! 2 si 31 + 3 ! 3 ; obtinem:

0
1
3 4 1 2 3
@ 0 0 0 1 1 A ;
0 0 0 4 4
din ultimile doua linii rezulta ca 4 = 1 iar din prima linie obtinem 3 =
1 31 42 Deci sistemul nostru este compatibil (dublu) nedeterminat,
iar multimea solutiilor sale este:
S = f( 1 3 4 1) j 2 g

Daca luam corpul claselor de resturi modulo 2 atunci avem patru solutii:
S = f(0 0 1 1) (1 0 0 1) (0 1 1 1) (1 1 0 1)g

Exemplul. 2. Sa se rezolve sistemul:

81 +
31 +
41 +
31 +
71 +

62 +
32 +
22 +
52 +
42 +

53 + 24 =
23 + 4 =
33 + 4 =
3 + 4 =
53 + 24 =

21
10
8
15
18

prin metoda Gauss-Jordan.

Rezolvare. Atasam
0
8 6 5
B 3 3 2
B
= B
B 4 2 3
@ 3 5 1
7 4 5

sistemului
matricea sa extinsa:

2 21
1 10 C
C
1 8 C
C
1 15 A
2 18

si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma scara

redusa. Pentru a obtine pivotul 1 pe prima linie putem sa inmultim linia
a 5-a cu (1) si sa adunam rezultatul la prima linie, adica sa efectuam
transformarea elementara: 7 + 1 ! 1 :

0
1
1 2 0 0 3
B 3 3 2 1 4 C
B

C
B
B 4 2 3 1 8 C
@ 3 5 1 1 15 A

7 4 5 2 18
ceea ce permite crearea de zerouri sub pivotul 1 al primei linii:

31 + 2 ! 2 41 + 3 ! 3 2 + 4 ! 4 71 + 5 ! 5
adica obtinem matricea echivalenta:

10

0
B
B
B
B
@

1
2
0 0
0 3
2 1
0 6
3 1
0
2
1 0
0 10 5 2

3
5
4
5
3

1
C
C
C
C
A

Asemanator procedam cu celelalte coloane: pe coloana a II-a formam un

pivot 1 si zerouri in rest, etc. De exemplu:

0
1
1
2
0 0 3
4 +1 !1
B 0 3
24 +2 !2
2 1 1 C
B
C
4 C 54 +5 ! ^
B
0
6
3
1
5 34 +3 ! 3
B

C
0
@ 0
2
1 0 5 A 22 +4 !4
0 10 5 2 3

0
1
0
1
1 0 1
0 2
1 0 0 2 19
B 0 1 0
B 0 1 0 1 11 C
1 11 C
B
C
B

C
11 C 4 +
B 0 0 1 2 17 C
^
0
0
0
1
B
!

1
1
B

C
B

C
@ 0 0 1 2 17 A
@ 0 0 0 1 11 A

0 0 0
2 22
0 0 0 0 0
23 +5 ! 5
4 $3

0
^
2L +L !L
4

-L4 +L2 !L2

-2L4 +L3 !L3

B
B
B
B
@

1
0
0
0
0

0
1
0
0
0

0
0
1
0
0

0
0
0
1
0

1
3
0
5
11
0

C
C
C
C
A

deci multimea solutiilor este formata dintr-un singur element (sistem compatibil determinat):
S = f(3 0 1 5 11)g

Proprietati induse de transformari elementare. Fie o matrice,

o forma scara a sa, iar 0 forma scara redusa. Atunci:
() = () = numarul de pivoti din ;

forma scara nu este, in general, unica, in schimb forma scara redusa

0 este unica;
daca este matrice patratica, este matricea unitate de acelasi tip
si efectuam transformari elementare asupra matricei ( j) pana la forma
(0 j 0 ) atunci:
daca 0 = rezulta ca 0 = 1 , iar

daca 0 6= rezulta ca matricea este singulara.

daca este matrice patratica nesingulara, putem calcula produsul

1 efectuand transformari elementare asupra matricei ( j) pana la
forma ( j) ; astfel = 1 ;

11

 transformarile elementare asupra matricei se exprima matriceal

cu ajutorul matricelor elementare de tip 1, 2 si 3 ( () (),
respectiv () inversabile, denite mai jos) astfel:
pentru transformarea de tip 1: : $ : noua matrice
este produsul

() unde () este matricea transpozitiei ( ) == 11 22 ...

...
;
1
desigur ()
= () deci inversa unei transformari de tip 1 este o transformare de tip 1 ;

pentru transformarea de tip 2: : ! noua matrice este produsul

() unde cu () am notat matricea unitate avand intrarea ( )
modicata in (in loc de1); cum ( ())1 = (1 ), urmeaza ca inversa
unei transformari de tip 2 este o transformare de tip 2 ;
pentru transformarea de tip 3: : + : ! : noua matrice este
produsul () unde cu () am notat matricea unitate avand intrarea ( ) modicata in (in loc de 0); deoarece ( ())1 = ()
rezulta ca inversa unei transformari de tip 3 este o transformare de tip 3

5. Descompunerea a unei matrici patratice. Spunem ca matricea

nesingulara
= ( ) 2 M ()

admite factorizare (descompunere) daca exista doua matrice

2 M () astfel ca
=
ind o matrice inferior triunghiulara diagonal unitara, iar o matrice
superior trunghiulara, i.e. respectiv sunt de forma:
2
3
2
3
1
0
0
0
11 12 1
6 21 1
7
0
0
6
7
6 0 22 2 7
6
7.
0
07
=6
6 31 32
7, = 4
5

5
0
0
0
1 2 1 1
Proprietati. Fie o matrice patratica nesingulara de tip .

Daca poate transformata intr-o matrice scara folosind doar

matrice elementare de tip 3, de forma () cu atunci admite
descompunere De fapt daca
= 1 1 ,
atunci

= 11 1 iar =

Matricea = ( ) admite descompunere daca si numai daca

minorii principali 1 2 sunt nenuli, unde:

12



1 = j11 j 2 = 11
21

12
22

11

... , = det() = 21

12
22

1
2

Exista doua permutari 2 astfel incat matricea sa

admita descompunere ; in acest caz =
0
2
B3
Exemplu. Sa se descompuna in produs matricea: = B
@0
5

1
1 0 1
1 1 1 C
C
4 2
3A
2 3
0

Rezolvare. Incercam sa aplicam doar transformari elementare de tip 3

asupra matricei pana la forma scara . Formam zerouri pe prima
coloana folosind ca pivot elementul 11 = 2; aceasta inseamna de fapt
ca inmultim, la stanga, matricea succesiv cu matricele elementare:
12 ( 32 ) 12 ( 52 ) apoi formam zerouri pe a doua coloana folosind ca
pivot elementul 22 = 12 adica inmultim la stanga cu matricele elemenare 23 (8) si 24 (1) si, in sfarsit, cu 34 ( 23 ); obtinem:
1
0
1 02
1
0 1
2 1 0 1
C
B3 1 1 1 C B
0 - 12 1 52 C
CB
=B
B
C
@0 4 2
3 A @0
4
2
3A
5
5 2 3
0
0 12
3
2
0
1 0
1
2 1
0 1
2 1
0 1
5 C
1
B0 12 1
B
1 52 C
2 C B0 2
C =
B
@0 0
A
@
0 0 6 23 A
-6 23
46
0 0
0
0 0
4
0
3
Deci am obtinut
= 34 ( 23 )24 (1)23 (8)12 ( 52 )12 ( 32 )

sau, echivalent (aplicand formula ( ())1 = ()),

= (34 ( 23 )24 (1)23 (8)12 ( 52 )12 ( 32 ))1 =
=12 ( 32 )12 ( 52 )23 (8)24 (1)34 ( 23 )
Luand

0
1

B3
2
= 12 ( 32 )12 ( 52 )23 (8)24 (1)34 ( 23 ) = B
@0
5
2

rezulta descompunerea

13

0
0
1
0
8 1
1 23

1
0
0C
C
A
1

0
1

B3
2
= = B
@0
5
2

1.2

0
0
1
0
8 1
1 23

10
0
2 1
B0 1
0C
2
CB
A @0 0
1
0 0

1
0 1
1 52 C
C
6 23 A
46
0
3

PROBLEME

1. Concatenati urmatoarele matrice:

12 1
2 1
(a)

,
0
2
0 2

12 1 2 1
2 2
1
(b)

,
0
2 0 2
0 1
13
0 1 0
1 0
1
1
1 0
0
0 8
(c) @1A @0 1 A @ 1 8 1A.
1
1 13
8 0 0

12 1 2 1
Raspunsuri. a.
;
0
2 0 2
0
1

1 1 0
0
0 8
12 1 2 1 2 2 1
1 8 1A
b.
;c.@1 0 1
0
2 0 2 0 1 13
1 1 13 8 0 0

2. Fie =

1 2 3 4
1 2 3 4
si =
2 4
2 3 1 4
1 3 4 2

(a) Sa se calculeze 1 ,1 1 1 1 1 ,()1 si ()1

(b) Sa se calculeze numarul inversiunilor () , () , precum si signatura permutarilor date.
(c) Sa se determine matricele permutarilor de la punctul a. si determinantii acestora.
(d) Sa se calculeze inversele matricelor de la punctul precedent.
0
1
1 1 2
B 2 1 2 C
C
(e) Fie = B
@ 3 0
1 A
2 2 1
i. Sa se calculeze produsele 2 si 1

14

ii. Sa se determine toate produsele posibile dintre matricele

determinate la punctul c si matricea
0
5
B6
3. Sa se arate ca B
@9
7

4. Fie () = 3
0
0 0
() = @0 0
0 0

2
4
2
6

2
3
3
4

10
1 0
3
2
2 2
2
0
B1 5 3 11 C B0
5C
CB
C=B
4A @ 16 24 8 8 A @0
7
8
16 0 16
0

0
0
0
0

0
0
0
0

1
0
0C
C
0A
0

0
1
5 2 3
72 + 13 5 si = @1 3 1A Sa se arate ca
2 2 1
1
0
0A
0

5. Aratati ca:
0
11
0
2 7 3
7
(a) @3 9 4A = 13 @ 5
1 5 3
6
0
11
1 1
1
1
B1 1 1 1C
C
(b) B
@1 1 1 1A =
1 1 1 1
0
0
11
1
1 1 1
B0
B0 1 1C
B
C
B
(c) B
@ A = B0
@
0 0 1
0
0
1 2 3 4 1
B0 1 2 3 2
B
B0 0 1 2 3
(d) B
B

B
@0 0 0 0
1
0 0 0 0
0
0
1 2 1
0
B0 1 2 1
B
B0 0
1 2
=B
B

B
@0 0
0
0
0 0
0
0

1
6 1
3 1A
3
3
0
1 1
B
1
1 B1
4 @1 1
1 1

1
1
1
1 1C
C
1 1A
1 1
1
1 0 0
1 1 0C
C
0
1 0C
C in M (R)

A
0
0
0 1
11

1C
C
2C
C =
C
C
2 A
1
1
0 0
0 0C
C
0 0C
C

C
C
1 2A
0 1

15

1
0
1
1 1 2
2 1 2
B 2 1 2 C
C si = @ 3 0 1 A
6. Fie = B
@ 3 0
1 A
1 2 1
2 2 1
0

(a) Sa se calculeze produsele :1 :2 :3 1: 2: 1: 3:

si 4:

(b) Sa se determine matricele si ( :1 j :2 j :3 )

(c) Sa se calculeze 1 si 1

7. Sa se arate ca, daca exista produsul si = ( :1 j :2 j j: ) atunci

= ( :1 j :2 j j: )
8. Determinati inversele matricelor:

12 1
(a)
;
0
2

12 1 2 1
(b)
;
0
2 0 2
0
1
5 2 3
(c) @1 3 1A ;,
2 2 1
0
1
5 2 2 3
B6 4 3 5C
C
(d) B
@9 2 3 4A.
7 6 4 7

Raspunsuri. a.

1
12

1
24
1
2

0 1
5
; b. nu admite inversa; c.@ 15
45

45
1
5
65

7
5
2 A
;
5
13
5

d.

nu admite inversa.
9. Sa se dovedeasca ca daca daca 2 atunci
(a) =
(b) =

(c) = 1 = 1

10*. Sa se descrie in pseudocod algoritmii de aducere a unei matrice la forma

scara, respectiv la forma scara redusa.

16

10. Sa se determine o matrice scara si matricea scara redusa pentru urmatoarele matrice si sa se precizeze rangul lor:
0
1
11 4 3
0
2 9A,
(a) @10 1
9
2 4 13
0
1
5 2 2 3
B6 4 3 5C
C
(b) B
@9 2 3 4A,
7 6 4 7
0
1
0 1 9
0
3
B0 1 3 11 2C
C
(c) B
@0 1 0 13 1A,
0 1 1
2
0
0
1
0 0 0
1
1
1
1
B0 4 4
4
4
4
4C
B
C
B
(d) B 0 2 3
3
3
3
33 C
C.
@1 3 2
1
0
1
2A
1 2 2 2 2 2 2
0
1
53
1 0 0
287
A, 3;
Raspunsuri. a.@0 1 0 743
287
1185
0 0 1 287
0
1
0
1
1
1
1 0 4 4
0 1 0 0 0
B0 1 3 7 C
B
C
8
8 C 2; c.B0 0 1 0 0C 4;
b.B
@0 0 0
A
@
0
0 0 0 1 0A
0 0 0
0
0 0 0 0 1
0
1
1 0 0 0 0 0 120
B0 1 0 0 0 0 30 C
B
C
30 C
d.B
B0 0 1 0 0 0
C 5
@0 0 0 1 0 1 152 A
0 0 0 0 1 0 151
0

1
2 0 2
11. Fie matricea = @ 2 2 0 A Sa se calculeze:
0 2 2
0
1
2 1 2
(a) 1 si 1 1 unde = @ 3 0 1 A.
1 2 1
(b) Sa se calculeze produsele (13) (13) (1) si 2 ( 12 )(23) ( 12 )
(unde cu diversi indici desemneaza matrice elementare)

17

1
1
(c) Sa se rezolve sistemul = unde = @ 1 A
2
12. Sa se rezolve prin metoda Gauss in R sistemele liniare ale caror matrice
extinse sunt:
0
1
9 3 5 6
4
5 A;
(a) @6 2 3 1
3 1 3 14 8
0
1
3 2 2 2 2
B2 3 2 5 3C
B
C
C
(b) B
B9 1 4 5 1C ;
@2 2 3 4 5A
7 1 6 1 7
0
1
1 1 3 2 3 1
B2 2 4 1 3 2C
C
(c) B
@2 2 8 3 9 1A
3 3 5 2 3 1

9
3
1
Raspuns.S = 2 27

13 + 13 1 + 13 13 j 2
n

o
6+8 113 156
S =
7 7 j 2
S = ;
7

14*. Sa se descrie in pseudocod algoritmii de rezolvare a unui sistem liniar prin

metoda Gauss, respectiv prin metoda Gauss-Jordan.

astfel incat 6= 0 Sa se arate ca urmatoarele armatii

sunt echivalente:

13. Fie =

(a) exista 6= 0 astfel incat :1 = :2 ;

(b) exista 6= 0 astfel incat 1: = 2:

16*. Sa se arate ca un sistem liniar cu coecienti reali nu poate sa aiba exact

doua solutii.

17*. Sa se dea un exemplu de sistem liniar care admite exact doua solutii.

18

14. Sa se descompuna in produs matricele:

0
1
2
2 3
(a) @ 1 1 0A
1 2 1
0
1
1 1 1 1
B1 0 1 1C
C
(b) B
@1 1 0 1A
1 1 1 0
0
1 0
10
2 3 5
1 0 0
1
0
1
(c) @ 4 0 1 A = @0 1 0A @ 2
7
1 2 3
0 0 1
12 12
0
1
1 2 3
(d) @2 3 1A
3 1 2
0
10
1
1
0 0
2 2
3
1 0A @0 2 32 A
Raspunsuri. a.@ 12
1
1
2 32 1
0 0
4
0
10
1
1 0 0 0
1 1
1
1
B1 1 0 0C B0 1 0
0C
CB
C
b.B
@1 0 1 0A @0 0 1 0 A ;
1 0 0 1
0 0
0 1
0
10
1
1
0
0
2 3 5
1
0A @0 6 11 A ;
c.@ 2
7
83
12 12
1
0 0
12
0
10
1
1 0 0
1 2
3
d.@2 1 0A @0 1 5A
3 5 1
0 0
18

10
1
0
2 3 5
0A @0 6 11 A
83
1
0 0
12

15. Sa se descompuna in produs unde este matricea unei permutari,

urmatoarele matrice:
0
1
7 6 1
(a) @ 5 3 1A ;
6 3
3
0
1
5 2 3
(b) @1 3 1A ;
2 2 1
0
1
2 0 2
(c) @ 2 2 0 A ;
0 2 2

19

0
5
B6
(d) B
@9
7
0
1
B1
e.* B
@1
1
0
3
B2
B
f*. B
B9
@2
7

2
4
2
6

2
3
3
4

1
3
5C
C;
4A
7

1
1
1
1
1 1 1C
C;
1 1 1A
1 1 1
1
2 2 2 2
3 2 5 3C
C
1 4 5 1C
C
2 3 4 5A
1 6 1 7
0
10
10
1 0 0
5 2
1 0 0
Raspunsuri.a.@0 1 0A @ 15 1 0A @0 13
5
2
6
0 0 1
1
0 0
5
13
0
10
10
1
1 0 0
5 2 3
1 0 0
25 A;
b.@0 1 0A @ 15 1 0A @0 13
5
2
6
5
0 0 1
1
0 0
5
13
13
0
10
10
1
1 0 0
1 0 0
2 0 2
c.@ 0 1 0 A @ 1 1 0 A @ 0 2 2 A;
0 0 1
0 1 1
0 0 4
0
10
10
1 0 0 0
5 2 2
1 0 0 0
B0 1 0 0C B 6 1 0 0C B0 8 3
5
5
C B5
CB
d.B
@0 0 1 0A @ 9 1 1 0A @0 0
0
5
7
0 0 0 1
2 0 1
0 0
0
5
0
10
10
1 0 0 0
1 0 0 0
1 1
1
B0 0 1 0C B1 1 0 0C B0 2 0
B
C
B
C
B
e.@
0 1 0 0A @1 0 1 0A @0 0 2
0 0 0 1
1 1 1 1
0 0
0
0
10
10
1
0
0 0 0
3
1 0 0 0 0
B0 1 0 0 0C B 2
C B0
1
0
0
0
B
C B 32
CB
2
CB
B
1 0 0C
f.B
5
B0 0 0 1 0C B 3
C B0
@0 0 1 0 0A @ 3 3 0 1 0A @0
7
0 0 0 0 1
11
2 0 1
0
3
5
nu este invesabila!).

1
3
25 A;
5
13

1
3

7C
5 C;

0A
0
1
1
2C
C;
2A
4

5
3

2
3
7
5

11
3
6
5

0
0

0
0

0
0
0

5C
3C

3C
C (matricea
0A
0

20*. Fie 2 ( ) astfel incat sa existe 2 1 ( ) , nenula, pentru

care = 0 si = Daca este matricea obtinuta prin inlocuirea
coloanei : cu coloana : sa se arate ca ( 1 ) + ( 2 ) + + (
) = 0

20

(Concurs "Traian Lalescu", 2009, nala)

21