Inhalt Cuprins Einfiihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) Introducere (Recomandari cu privire la utilizarea manualului PNSOFIION) © ee Einige Informationen / Citeva informatii 1. Harta {drilor de limba germana. 2. Literele alfabetului..... . . 3. Cifrele ae arn 4. Moneda.. 6... ee Lektion 1: Das ist ein Lied Grammatik / Gramaticd: Persoana a II-a singular a verbuluisein 0 ee Lektion 2: Hallo, Taxi!» 2... ee Lektion 3: Hotel Europa Gr: Persoana I singular a verbuluisein: ich bin. .... . . Lektion 4: Wer sind Sie bitte? Gr: Persoana a I-a singular a verbului sein: du bist/Sie Sind. 2. eee Lektion 5: Das ist doch unhGflich! Gr: sein + adjectiv, particuladoch.............. Lektion 6: Was machen Sie? Gr: Propozijia interogativd cu was, conjugarea verbelor: persoana a I-a singularSie..... . Lektion 7: Du bist seltsam Gr: Conjugarea verbelor: persoanele I si a Il-a singular: . . . Lektion 8: © Woher kommst du? Gr: Propozitia interogativd cu woher, prepozifia aus... . Lektion 9: Das weift du doch! Gr: Conjugarea verbelor: persoana a III-a singular, pronumele personal er, prepozifiain............. Lektion 10: _ Ist noch ein Zimmer frei? Gr: Propozitia interogativd fard pronume interogativ .. . . Lektion 11: Schon wieder so ein Zimmer! Gr: Articolul botarit si articolul nehotdrit. . 2. 13 15 20 23 27 30 37 41 45 49Lektion 12: Lektion 13: Lektion 14: Lektion 15: Lektion 16: Lektion 17: Lektion 18: Lektion 19: Lektion 20: Lektion 21: Lektion 22: Lektion 23: Lektion 24: Lektion 25: Student oder Portier? Gr: Conjugarea verbelor: persoanaI plural... . 2.0... 53 Hier bitte — mein Schliissel! Gr-Adjectivul posesiv: persoanele I sia Il-asingular..... 56 Ihr kommt doch nach Aachen? Gr; Conjugarea verbelor: persoana a Il-a plural, subiectul (determinare in nominativ), particulawohl ... 60 Verkaufst du auch die Kassetten? Gr: Pluralul substantivelor in (e)n, pronumele personal: persoana a IIl-a plural: sie, negatianicht.......... 64 Probieren Sie mal! Gr: Verbul la imperativ, pronumele personal: persoana a Iil-a singular es, particulamal.......... 67 Vier Tassen — das macht vier Mark Gr:Conjugarea verbelor: persoana a III-a plural, pronumele personal: persoana a III-a singular sie, complementul direct (determinare in acuzativ)....... 71 Keine Sachen, kein Gepick Gr: Verbul haben, negatia substantivelorkein/e .... . . 75 Ich méchte schlafen Gr: Verbul modal mégen/ich méchte, paranteza sintacticd ©. ee 79 Sind Sie krank? Gr: Adjectivul posesiv pluralmeine... 6.20... 83 Ich war inEssen ” Gr:Imperfectul verbelor sein/haben, adverbulda..... . 86 Und seine Frau? Gr: Adjectivul posesiv: persoana a III-a singular sein/e,ihr/e. 6 ee 90 Wer spricht da? Gr: Verbe cu alternanje w vocalice, ; nepatia: nichts, particulagar... 00 es 93 Méchten Sie noch einen Kaffee? Gr: Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: einen. . .,... . . Ich bezahle den Rest Gr: Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: den, pronumele personal in acuzativ:‘thn............- 100Lektion 26: _ Ich lade Sie ein Gr: Verbele separabile . 26. ee 104 Sumar de gramaticd... 1.00 107 Cheia exercifiilor .. 6.6.0 ee 117 Vocabular.. 000 ee 125 Traducerea dialogurilor...... 0.0... 2-0 0p eves 134Einfihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) Introducere (Recomandairi cu privire la utilizarea manualului insofitor) Aveti in mind primul volum al manualului insofitor pentru cursul radiofonic de limba germand Deutsch — warum nicht? (‘Germana ... De ce nu?’). El vd este un insotitor credincios atunci cind vreti sd revedeti sau sci aprofundati continutul unei emisiuni, vd ajutd atunci cind doriti sa vd informati. Fireste, el nu inlocuieste cursul radiofonic. Este de dorit sd ascultati intotdeauna mai inti lectiile la radio. Aceasta deoarece fiecare lectiea cursului radiofonic auditive care trebuie rezolvate, evident, in cursul emisiunii. Exercitiile auditive au scopul de a vd ajuta, in timp ce ascultati lectia, sa aflati despre ce este vorba: care este situatia, unde se desfasoard scena, cine vorbeste, despre ce vorbeste, care este atmosfera etc. Pe scurt, trebuie sdi vd concentraji mai intii sé intelegeti situatia in ansamblu, nu sa incercafi sd intelegeti fiecare cuvint. Existé anumite tebnici de a asculta ce vd usureazd intelegerea unei limbi pe care nu o cunoasteti incd. Aceste tebnici vd sint prezentate in primele trei emisiuni. Asadar, cursul radiofonic nu incepe direct cu actiunea in jurul cdreia sint structurate lectiile. Ascultati deci mai intii lectiile la radio, incercind sd ghiciti sau sd faceti presupuneri despre ce e vorba. in acest fel, cursul va va face mai multa placere. $i probabil cd veti retine mai bine cele auzite, pentru cd participati activ. Manualul insotitor contine urmdtoarele: A Informatii cu privire la lectii (= paginile 13-106) 1. Un tabel sinoptic Tabelul sinoptic rezumd problemele de gramaticd si principalele expresii dintr-o lectie. Explicatiile privitoare la gramaticd sint dezvoltate si precizate. 2. Dialogurile lectiilor Textele dialogurilor sint tipdrite numai in germand, dar au fost inserate unele explicatii in romand privitoare la desfasurarea actiunii. Dacd se intimpld sd nu puteti asculta lectia la radio, puteti recupera ceea ce ati pierdut citind lectia din manualul insotitor. 3. Cuvinte si expresii Worter und Wendungen. Cuvintele si expresiile in germand si romana se gdisesc imediat sub textul lectiei, Cuvintele si expresiile tntilnite in lectiile anterioare nu mai sint reluate in aceastd lista. Dar le puteti gdsi in vocabularul alfabetic (vezi punctul D), unde se mentioneazd in ce lectie au apdarut pentru prima oard. 74. Exercifit Majoritatea exercitiilor sint exercitii de gramatica. Rezolvati aceste exercitii in scris. Rezolvarea lor corectd o gasiti in capitolul C. Unele exercitii pot fi rezolvate in mai multe feluri. Acest lucru este indicat la “cheia exercitiilor”. Dupa cele 26 de lectii gdsiti B_ Unsumar de gramaticd germand (paginile 107-116) care contine tabele sinoptice privind problemele de gramaticd apdrute in diferitele lecjii. C Cheia exercitiilor (paginile 117-124) cu ajutorul cdreia putefi controla singuri dacd ati rezolvat corect exercitiile. D Unvocabular alfabetic (paginile 125-133) care contine toate cuvintele utilizate in prima serie a cursului, in germand siin romana. Cifra care apare dupa cuvint indicd lectia in care apare pentru prima oaré acel cuvint. E Traducerea dialogurilor (paginile 134-152) Aceste traduceri au rostul de a vd ajuta sd injelegeti dialogurile. Comparatia directa cu textul german nu este, de regula, recomandabild, daca vreti numai sd aflati sensul unui anumit cuvint sau al unei anumite structuri gramaticale. In incheierea acestei introduceri, incd o recomandare. Dupd cum stiti poate, acest curs radiofonic este difuzat in intreaga lume, in foarte multe limbi. Din aceasta cauzd n-am putut tine seamd de particularitatile tdrii, ale culturii si limbii romaine. Scopul lui este de a vd familiariza cu realitatea cotidiand din Germania, cu mentalitatea germand, cu putind poezie .. . fireste, totul in limba germand. Va va insofi un personaj imaginar, un personaj din lumea basmelor, a zinelor si spiridusilor. Sa nu vd mire cd intilniti un astfel de personaj intr-un curs de limbd, caci, la urma urmei, limba are foarte mult de a face cu fantezia. Asadar, mult succes si multe satisfactii! Herrad Meese PS. Chiar dacé nu utilizati cu regularitate manualul insofitor, este de dorit sa cititi recomandarile din primele trei lectii, deoarece acolo veti gasi informatii importante in legdturd cu desfdsurarea cursului radiofonic de limba germand. lar daca vreti sd intelegeti mai bine personajul imaginar de care vorbeam, cititi informatiile de la lectia 8.Einige Informationen Citeva informatii Harta tarilor de limba germand Berlin O Hannover O° BUNDESREPUBLIK O Essen Dresden Qy Okéin LeipzigO “"O Aaghen Oo. O Frankfurt DEUTSCHLAND O StuttgartED Literele alfabetului A Abend N Namen particularitati a aber n nach a Kase B_ Bad O Orangensaft 6 unhéflich b bald o oder a fiir Cc Café P Portier au glauben cc chic Pp probieren au Verkaufer D_ Diplomat Q (Quittung) ai (Mai) d da q (quer) ei Bein E_ Entschuldigung R_ Reportage eu Leute e er r rauchen ou Journalistik F Flasche S Sachen Ch Chef f fahren Ss sagen ch chaotisch G Geld T Taxi ch nicht g genau t teuer Sch Schachtel H_ Herr U_ Uhr sch schlecht h_ heiSen u_—_unhéflich St Stimme I Idee V_ Vater st stimmt i ich v_ verheiratet 8 heifSen J Journalistik W Wohnort j ja w wann K Kase X (Xanten) k kommen x Taxi L Lied Y (Yoga) 1 lange y typisch M_ Mark Z = Zimmer m = machen z zeigen Cifrele 1 = eins 15 = fiinfzehn 1000 = tausend 2 zwei 16 = sechzehn 31 = einunddreigig 3 = drei 17 = siebzehn 42 = zweiundvierzig 4 = vier 18 = achtzehn 53 = dreiundfiinfzig 5 = fiinf 19 = neunzehn 64 = vierundsechzig 6 sechs 20 = zwanzig 75 = fiinfundsiebzig 7 = sieben 30 = dreifig 86 = sechsundachtzig 8 = acht = vierzig 97 = siebenundneunzig 9 neun = fiinfzig 200 = zweihundert zehn sechzig 201 = zweihunderteins elf 70 = siebzig 210 = zweihundertzehn zwolf 80 = achtzig 10.000 = zehntausend dreizehn 90 = neunzig 100.000 = hunderttausend vierzehn 100 = hundert 1.000.000 = eine Million 10Moneda Moneda nationald a Germaniei este marca, mai exact ‘marca germanda’ (Deutsche Mark). O marca se subdivide in 100 de pfenigi (Pfennig). In celelalte doud tari in care se vorbeste germana (Austria si o mare parte a Elvetiei) circuld alte monede. Monedele germane au urmatoarele valori: Ein Pfennig zwei Pfennig fiinf Pfennig zehn Pfennig __fiinfzig Pfennig un pfenig doi pfenigi _cinci pfenigi zece pfenigi cincizeci de pfenigi eine Mark zwei Mark fiinf Mark omarca doud marci cinci marci Bancnotele au urmdatoarele valori: iMoneda nationald a Elvetiei este francul, mai exact ‘francul elvetian’ (Schweizer Franken). Un franc elvetian se subdivide in 100 de centime (Rappen). Moneda nationald a Austriei este silingul, mai exact ‘silingul austriac’ (Osterreichischer Schilling). Un siling se subdivide in 100 de grosi (Groschen). » 12Lektion eins Lectia Das ist ein Lied Acesta e un cintec TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti In germand, ca si in romand, verbul = Verb (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul poate fi conjugat la diferite persoane, forma lui modificindu-se. ist: este persoana a treia singular a verbului sein. sein: este infinitivul, adicd forma pe care o gasiti in dictionar, das ist: indica obiecte si persoane. Infinitiv singular plural Gein persona persoana persoana intii persoana a doua (familiar) (politicos) persoanaatreia | das ist Puteti spune: Daca vreti sd numiti ceva Das ist ein Lied. ce vedeti sau auziti: Das ist ein Text. Das ist... (+ substantiv). Daca vreji sa addugati de Das ist ein Lied cine sau al cui este ceva: von Klaus Hoffmann, Das ist ein Text von Goethe. Das ist... (+ substantiv) von... (+ nume propriu). In prima lectie auziti diferite exemple in limba germand pentru a vd familiariza cu sonoritatea limbii, chiar daca nu intelegeti sensul cuvintelor. Auzifi mai intii saluturi, apoi o numardtoare in versuri, cum fac adesea copiti cind se joacd, urmeazé stiri la radio, pe urmd un cintec $i, in fine, un pasaj dintr-o celebra opera literard, “Faust” de Goethe. Ultimele doud exemple va sint explicate mai amanuntit. 13WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Guten Tag. Bund ziua. Liebe Hérerinnen und Horer! Dragi ascultdtoare si ascultatori! das ist acestae das Lied cintecul Das ist ein Lied. Acesta e un cintec. von de der Text textul Das ist ein Text. Acesta e un text. Auf Wiederhéren. La revedere. (numai la radio sau telefon) Nume: Goethe Faust Klaus Hoffmann UBUNGEN EXERCITIT a Despdrtitji cuvintele $i scrieji propozitia ce rezultd. DASIIST|EIN|LIED.__Das ist ein Lied. DASISTEINTEXT., DASISTEINLIEDVONKLAUSHOFFMANN.. DASISTEINTEXTVONGOETHE.. ay Np 14Lectia Hallo Taxi! Halo, taxi! Aceasta lectie are ca scop de a va face sa deveniti constienti de existenta anumitor tebnici care vd ajutd la intelegerea unei limbi straine. Sint tebnici pe care le aplicati automat si in limba romand. Vrem sa vd indemndm sa Solositi, pe toatd durata acestui curs radiofonic, capacitatea de a face legdturi logice. In acest fel puteti deduce sensul general al celor auzite, chiar daca nu injelegeti fiecare cuvint. Puteti ghici, de pildd, care este sensul cuvintului Tor daca il auziti pe fundalul sonor specific unui meci de fotbal. Va puteti da seama dupa intonatie daca cineva e vesel sau trist. De asemenea, cunoasteti din romand sau din alte limbi cuvinte care sund asemdandior cu cele germane si care au acelasi sens sau unul apropiat, de exemplu Taxi. In fine, cunoasteti anumite situatii care sint asemadndtoare in multe parti ale lumii, astfel incit puteti banui care este confinutul scenei pe care 0 auziti, chiar daca nu injelegeti tot. In scena urmdtoare este vorba de un taxi. Dr. Thiirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheamé un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer ) unde vrea sa-l ducd. Dr. Thirmann: Hallo, Taxi! Taxifahrer: Guten Tag. Dr. Thirmann: Guten Tag. Hotel Europa bitte. Taxifahrer: Hotel Europa, okay. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Hallo! halo! das Taxi taxiul das Hotel hotelul Hotel Europa Hotel Europa bitte ud rog okay in regula Also — bis bald! asadar, pe curindCuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamandai cu cele din linba romand: die Philosophie filozofia die Medizin medicina die Theologie teologia studieren astudia UBUNGEN EXERCITI Informatiile importante pe care le-ati memorizat cindva nu se uitd niciodata. intocmai ca atunci cind ascultati, puteti folosi aceste informatii sila citit, daca tineti seama de urmdtoarele: Nu incercati sd injelegeti fiecare cuvint. incercati doar sa injelegeti informatia sau informatiile principale. incercati numaidecit, rezolvind exercitiile urmdtoare. Ordonati informajiile de mai jos doud cite doud si scrieti cifrele corespunzatoare. In care este vorba de indicatii de timp? ® O 2. Incare este vorba de indicatii de directie? O O 16EB Stabiliti corespondentele. Scrieti literele corespunzdtoare. 1. 2. 3. o Program de televiziune Mod de intrebuintare Anunt publicitarStabiliti corespondentele. Ce profesiuni sint cdulate in ofertele de serviciu? Scrieti literele corespunzdtoare. 1. Munca de birou @ 2. Vinzdtoare la parfumerie CQ 3. Electrician © 4. Coafezd © 5. Telefonista O ©. Soferde taxi O ° Ihr Wunsch: teen IN JOD im Biro: uchtnete Soran Derusschtg ob Munch see 0 kes Cy TAX 201 ech Bopernawsengesueht “Shamne eaece era Notati, in rom@neste, ce gen de institufii si intreprinderi recunoasteti in anunturile urmdtoare: KURKLINIK GOLDMUHLEN: tase and PRINZENBADanY 7. Ghiciti sensul cuvintului incercuit. Dr. Thirmann mit dem Taxi ins Hotel. Gi Care sint cuvintele ce vd ajutd sd intelegeti sensul textului urmdtor? Subliniaji-le. Am 21. Dezember gegen 22.00 blieb im Anschlu& an eine Taxifahrt von der SchubertstraBe zur Stiftstrae 22 eine Fototasche mit einer ‘Nikon 501-Kamera plus Zubehor im Taxi. 19Hotel Europa Hotel Europa TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti bin este persoana intii a verbului sein. ich este pronumele personal pentru persoana initi singular. Infinitiv singular plural persoana persoana persoana intii ich bin persoana a doua (familiar) (politicos) persoana a treia das ist Puteti spune: Daca prezentati pe cineva: - ofemeie, cu numele de familie Das ist Frau Berger. — 0 femeie, cu prenumele si numele de familie Das ist Hanna Clasen. — un barbat, cu numele de familie Das ist Herr Schafer. - un barbat, cu prenumele si numele de familie Das ist Andreas Schafer. — un barbat, cu titlul Das ist Herr Dr. Thiirmann. In aceasté lectie aflati ca acest curs de limba german se desfasoara intr-un hotel, Hotel Europa. In afard de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului: Frau Berger: este sefa botelului, ti place sd cinte. Andreas Schafer: este receptionistul sau portarul botelului. Dr. Thiirmann: — este un vechi client al hotelului, nu aude prea bine. Hanna Clasen: _ este camerista. Ex: este un personaj imaginar feminin, cu un nume de fantezie: ‘ex” inseamnd in latind “din”. Ex este invizibild, in schimb 20poate fi auzitd foarte bine. Infelege si vorbeste germana. Veti afla mai multe despre ea in lectia 8. Crainicul = Sprecher si 0 colegd a sa va explica problemele de gramaticd si va prezintd personajele cursului nostru de limba germand: Sprecher: Das ist Herr Schafer. Andreas Schafer. Das ist Herr Dr. Thiirmann. Das ist Frau Berger. Lisa Berger. Das ist Hanna. Hanna Clasen. Ex se prezintd singura. Ex: Hallo! Hallo! Da bin ich. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Ich - und Andreas und Frau Berger und Hanna und Dr. Thiirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind la telefon, la receptia hotelului Europa. Andreas: Rezeption. Guten Abend. Hotel Europa, Rezeption. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Das ist Herr Schafer. Acesta este domnul Schafer. Doktor (Dr.) Doctor (Dr.) Das ist Herr Dr. Thiirmann. Acesta este domnul doctor Thiirmann. Das ist Frau Berger. Aceasta este doamna Berger. Da bin ich. lata-md, aici sint. da aici, acolo ich eu und st die Rezeption receptia Guten Abend. Bund seara. Cuvinte pe care le cunoastefi, pentru ca seamand cu cele din limba romana: das Thema tema die Reportage reportajul der Student studentul 21