Professional Documents
Culture Documents
STUDIILE EPIDEMIOLOGICE
CATEGORII DE STUDII EPIDEMIOLOGICE:
1. Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
1
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
3. Studii de corelaţie
Avantaje:
-
analizează corelarea unui factor presupus de risc cu incidenţa, prevalenţa sau
mortalitatea unei boli, corelarea frecvenţei factorilor de risc cu frecvenţa
bolnavilor la nivelul unei populaţii sau în populaţii diferite în aceeaşi perioadă
de timp.
Dezavantaje:
- datele sunt valori medii la nivelul populaţiei şi nu există o corelaţie
individuală
- asocierea poate fi statistică, dar nu şi argumentată biologic
-
lipsa controlului factorilor de confuzie
- dificil de exemplificat alte tipuri de corelaţie decât cele liniare (nu întotdeauna
corelaţia este pozitivă sau negativă liniară)
4.
Studii de prevalenţă (transversale)
analizează prezenţa unui factor dat sau a unei boli într-o populaţie P, la un
moment precis t, fără să facă referire la trecut şi fără să urmărească evoluţia lor în
viitor.
Avantaje:
- stabilesc prevalenţa
- sunt uşoare, rapide, ieftine
- datele sunt uşor de cules
- permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, fiind utile pentru programele de
sănătate publică
- permit controlul factorilor de confuzie prin stratificarea subiecţilor
Dezavantaje:
- nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor
2
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
- nu sunt utile pentru evaluarea incidenţei
-
nu se aplică în cazul în cazul bolilor rare
- există riscul unor factori de confuzie
- există riscul erorilor de anamneză
- există riscul interpretărilor abuzive
1. STUDIILE DE COHORTĂ
3
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
Cohorta este un grup de persoane inclus într-un studiu, care a fost supus acţiunii unui
eveniment asemănător şi care a fost urmărit în timp, în scopul reevaluării stării de
sănătate.
Scop: evaluarea incidenţei unei maladii şi stabilirea unei relaţii de la cauză la efect între
factorul de risc şi boală.
Exemple:
1) asocierea între fumat şi BCV;
2) între statusul hormonal şi cancerul de sân;
3) între polipoza intestinală şi cancerul colo-rectal;
4) între consumul de alcool şi cardiopatia ischemică;
5)
între HPV şi cancerul de col uterin.
Principii de desfăşurare:
o
selecţia subiecţilor se face în funcţie de prezenţa sau absenţa factorului de risc
studiat (expuşi şi neexpuşi);
o ambele grupuri vor fi urmărite în decursul timpului (săptămâni, luni, ani de zile) şi
se va înregistra eventuala apariţie a bolii (consecinţa expunerii la factorul de risc);
o cele două grupuri trebuie să fie cât mai reprezentative şi să asigure o comparabilitate
maximă;
o rezultatele trebuie să fie extrapolate (aplicate) la întreaga populaţie din care provin
eşantioanele.
Avantaje:
reprezintă forma cea mai riguroasă a studiilor epidemiologice neexperimentale;
utile, mai ales, pentru studiul efectelor tardive / cronice ale unor agenţi cauzali;
Dezavantaje:
necesită perioade lungi de timp;
sunt costisitoare;
reprezentative;
există riscul pierderii cazurilor pe parcursul desfăşurării studiului.
4
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
Exemplu: Dacă vrem să studiem relaţia dintre estrogenoterapia postmenopauză şi
cancerul de endometru (care este o afecţiune rară) ar trebui să cercetăm o cohortă de
10.000 de femei, timp de 10 ani de zile, pentru a depista 100 de cazuri de cancer de
endometru. Ar însemna risipă de timp şi de bani. Mai bine luăm 100 de femei cu cancer
endometrial şi 100 de femei fără acest tip de neoplazie şi studiem care dintre acestea a
utilizat estrogenoterapie în postmenopauză, atât în grupul de cazuri, cât şi în cel al
martorilor.
Interpretarea rezultatelor:
se face cu ajutorul tabelului de contingenţă “2 X 2”, care permite evaluarea
individului) sau exogenă (de mediu) care creşte sau reduce probabilitatea de apariţie
a unei boli fără a exclude relaţia de cauzalitate;
factorul protector ~ atunci când probabilitatea de apariţie a unui eveniment este
redusă.
Exemplu: Considerăm o cohortă de 2.585 persoane din care 508 au HTA. Întreaga
cohortă este urmărită timp de 18,5 ani. S-a constatat că 244 de participanţi la studiu au
dezvoltat în timp boală renală, dintre aceştia 91 fiind bolnavi de HTA.
5
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
Scop: evaluarea frecvenţei factorilor de risc asociaţi în grupul de bolnavi (cazuri) faţă
de cel al martorilor indemni la boala respectivă (precizează dacă printre persoanele
afectate de o anumită maladie există o mai mare frecvenţă a expunerii la factorii de risc
decât printre persoanele sănătoase).
se utilizează pentru a investiga cauzalitatea unor boli rare, cu perioadă lungă de
Exemple:
1) asocierea între estrogenoterapia postmenopauză şi cancerul de endometru;
2) fumat, stress, regim alimentar bogat în grăsimi animale = FR pentru BCV.
Principii de desfăşurare:
subiecţii sunt selectionaţi pe baza prezenţei sau absenţei bolii în studiu (cazuri,
respectiv martori), iar factorii de risc sunt studiaţi în trecut (studii retrospective);
grupul martor trebuie să aibă aceeaşi expunere la factorii de risc implicaţi în
Avantaje:
necesită perioade scurte de timp (utile în urgenţele epidemiologice);
sunt repetabile;
potrivite pentru studiul bolilor rare sau a celor cu perioadă lungă de latenţă.
Dezavantaje:
erori greu măsurabile în alegerea grupului caz-control;
Interpretarea rezultatelor:
se face tot cu ajutorul tabelului de contingenţă “2X2”
Exemplu: Pentru un studiu caz-martor privind relaţia dintre consumul de carne de cal şi
apariţia trichinelozei au fost selectate 112 persoane diagnosticate cu această afecţiune,
6
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
din care 111 au fost expuse. Grupul de martori este format din 63 de persoane fără
trichineloză, dintre care 12 nu au fost expuse riscului.
direcţia studiului: ↓
Trichineloză Fără
(cazuri) trichineloză
(martori)
Carne de cal 111 51
(expuşi)
Fără carne de 1 12
cal (neexpuşi)
Total 112 63
estimarea riscului relativ se face prin calcularea raportului şanselor (odds ratio sau
riscul relativ estimat).
Riscul relativ (RR) se defineşte ca raportul dintre incidenţa bolii la subiecţii expuşi şi
incidenţa aceleiaşi boli la neexpuşi; acest tip de risc răspunde la întrebarea: de câte ori
subiecţii expuşi au mai multe şanse faţă de cei neexpuşi, de a face boala?
a
I expuşi = -------- = RA expuşi;
a+b
7
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
c
I neexpuşi = -------- = RA neexpuşi;
c+d
a(c+d)
RR = ---------- .
c(a+b)
Interpretare:
cu cât RR este mai mare, cu atât este mai mare asocierea dintre factorul de risc
studiat şi boală;
dacă RR este egal sau apropiat de 1, riscul de apariţie al bolii este acelaşi în prezenţa
factor protector).
pentru ca asociaţia epidemiologică dintre FR şi boală să fie dovedită, riscul relativ
Exemplu: Într-un studiu de cohortă privind relaţia dintre HTA şi boala renală au fost
examinate 2585 persoane timp de 18,5 ani. Până la sfârşitul studiului 244 au făcut boală
renală. Dintre acestea 91 aveau HTA, iar dintre cei care nu au făcut boală renală, 417
aveau HTA. Calculaţi şi interpretaţi epidemiologic riscul relativ şi riscul atribuabil.
(Caroline S. Fox, Martin G. Larson, Eric P. Leip, Bruce Cullen, Peter W.F. Wilson,
Daniel Levy: Predictorii apariţiei bolii renale într-o populaţie din cadru comunitar;
JAMA-Ro, iun. 2004; vol 2, nr. 2 / JAMA 2004; 291: 844-850)
8
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
Pentru exemplul anterior Ratr. = I exp – I neexp = 17,9% - 7,3% = 10,6% - ne indică
efectul real al expunerii la HTA, adică ne arată că 10,6% din cazurile de boală renală
sunt atribuibile HTA.
Odds ratio (OR) este interpretată ca o estimare indirectă a RR atunci când nu este
posibilă calcularea lui; este aplicată în studiile caz – martor; exprimă riscul relativ când
boala este rară.
cazuri martori
expuşi a b
neexpuşi c d
total a+c b+d
9
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
Sudii epidemiologice. Noţiunea de risc
Asist. drd. Mioara Matei
proporţia martorilor expuşi b / (b+d)
Odds martor = ---------------------------------------- = ------------------- = b / d.
proporţia martorilor neexpuşi d / (b+d)
Interpretare:
În bolile la care prevalenţa în populaţie < 10%, OR este aproximativ egal cu RR ;
factorul de risc;
dacă valoarea OR este apropiată de 1, între boală şi expunere nu există relaţie;
dacă OR < 1 asocierea este de tip negativ (factorul are un efect protectiv).
Odds caz
OR = ------------------ = 111 / 4,25 = 26,1
Odds martor
10