pike 20, Shes 2 Thebushsi de (eon ‘ple VASILE PERCIUN PSIHOLOGIE CLINICA partea I note de curs BCU. "EUGEN TODORAN wv 598. hagditura EUROSTAMPA. ‘Timigoara, B-dul Revolutie ir. 26 ‘Tol. /Fax: 056-20.48.16 TS.BN:: 973-8244-12.9 { ‘Tipar executat la Tipografia Enrostampa P SIHOLOGIA CLINICA Sub unghiuri gi ipostaze variate, uniitatea manifestisitor ‘umane a deverit object de studiu pentru numeroase discipline stiogifice, care fn ansamblul lor, alituri de rezultstele proveaite din experientapsihologilr practieieni, conturezlatera gi conf utul psihologieiclinice, Din necesita practice ini] jena fost reclamath de situailecareinterveneai la conflueats peibologiei eu medicina, precum sila confluenta psihologie manifesticlor individuate, eu marile proces educafionale ale mune stale comportameatelorpsinosocile. Astizi psihologiaclnic& bene- ficiazd gi de cuceriile sociologiei care i-a adus o a treia ‘dimensions, deoarece fetal de pehologie clini ete intotdestina un fapt psibologic, un act social gi mai ales un act gtintifc ‘Portes, Lamache fi col, 1958, pas. 21) Psihologia clinic& nu are contururi ferme, ecestes sufetind interferenge din parteaaltor domenit: psthologia medics, pslho- patologis, psibologia devianti,psihatria etc. De aceea, ambi ‘uitateag specifctatea ipercompleasadomeninlui practic care comport abordirie psihologie clinics, gasejte multe sinoaimii aparente in psihopatologe, in psikologia medicals, soci ‘comportamentuuigaltele. Deaceea, subiectul abordst In situaia ‘linc eat vieut ca ua promotor al mkiplclor rela concrete geste abordat int-o perspectivi tridimensional: bio-psiko- tociali a faceputul secolului, Wittmer (1908), in Psychological Clini reslizes28o prim perspectivk asupra frei i confeutuly psihologie clince, prnind de aunictatea manifestirlorpsiho- atologice. Aceste dateiifiale au fost completa de Piere Janet (1926), care ainsistatasuprafenomenclorunicefatlaitefa context psihoterspeutic. Myray Lopez (1952) aduce contribusi de model antropologiein cedrul pibologie clinice face dstinctia majors precizind fapal e& modicin gl psihologia medicalé se preocupe 5de boli, ia pesoana care suport efetulacetor boli devine Shier pthotoge cinco, Prin renare conform aesti ato ‘euferapehologe clinics conjugk manifeetisie de uncite Serer venite din coe us direc manifestisilr are boul a menifstriloeisuhi ea reac a boal- anopolopel,Pribologia medical posed o ‘emmifieaie medical, fiindo psibologie in raport cu gindiree gi Sa al are eeu profesional i dedicat st prt seat Paiologin lines tnt an poate fi redush dor la racefal medial, dey oe inspira major din eee, mai les pe eh aihologid fizilopice, cae reprint doa un prim pet {pre stadia uniciti personaitg. (Erast Kretschmer, 1956). ‘Dey a Piehot (1964, anliind prin procedelelasice mantis personality menioneazi ci pshologia medicals saan i peipalrelaile medie-bolaay. Opinile sale an fst Terre de Georges Heuyer (1966) cu aspecte crcumserse tnanfesirilor psibosomatce maladive, unde tendntle indivi dunlereprezentau factor majoe in debut gi meninerea nor toi Asti in psologie medial unt inclose dome eiterite fare cofin deopotiva pte clinics, fapteexperimentale gi ‘lomente de neuopsibofziologic Psihlogia nick sprijinindu-se pe acest, ti delimited onal nt orie cnr, cu peiviretruernj and, cuprinde toate fenomence ntl ta sedicing in reelitatencorents de model pelologe nd adit ansembiul cunotnelor pihotogice usceptibile do fi apliate fn practica medics fin practice, palologick de rice gen. De acee,psiologia clinica reprints tn domenis prin excelent aplicatv sna se reaumt doar In roblemelepitalogce ale oameilor bonevi. Ba elaboreaz gi Inodelepriving local rololwictii personaliinprevenies, parila, cvolutia gf trtdmentul afetiunilor, sdich a acelor rmanifstar condiionate de suferngamatadiva a omuli acest scalar, oer date gi despre pistrarea ‘ ale de odin adaptativ tn ate plant tle ln mane, tn pecial el stboociel Doar aparentstuiaas in mod exclusivfapte paologice direct observable in cies, ing tn realilate ex sak degrabtyaloifickdatele concrete din cxperena pracickinnite fn eabinetlepsologiler, care se fondeazi ns aumai pe retlectare congtient igi dinamismele incongtente ale persoanei, date practice care ev geu pot fi siatemalizate seu generalizate In conformitate cu cerinfcle scademice care reuie st realzeze consructa unui trata teortic txbousiv,Pitologia medial mai vaca eatia individu la bal, rlaiamodie-bolnay, specficul tratamentelorpsiologice, iar peotogia clinica stisza manifestisile de unitate ale ulipleloripostaze ele yersanei mu dou pe versontal normal Supatologicalexstente sale. De acea, vn fundament important A puihologieiclnice fl constitu psibanaliza, mai alee in ‘scceiune de metodterapeutictfn context terapeutc, spre deosebire de psbologaaedical, care studi fenomenclpsto logice care insofes tulburirite somatice ji pihosomatie, ihologa clic impune ca aceste sf iinvestgnte i estinae 7fn ficcare cazin parte gi fiecare Doall. De actea, ea a mai fost ‘denumita 9 psibologie non-sttatic8 gi s- delimitat de psibologis edicall, care ma poste renunf la contsibuile metode statistice fn contextul generaliivlor specifce. Prin urmare, psihologia ‘linid studiaza prin excelen{f persoana gi factor care influen- {eusl, condifjoneazS manifestarea sa particulars, adic aspectal Etre face e& ,orice flint uman8 si consitie 0 excepts (E. Minkowski, 1969). Ea iavorigte gi se aplick prin excelent la Someniul aplicativ, practic, ol tuturor remusilor psibolog ‘ferind contribu pe linia amelioririt conditci umane gi 8 liminisi factoriior negtivi,vizind optima relaie adaptativi a persoanei cu medial stu, Psihologia clinic asigurleficacitatea Tetinicilor epliativ-meliorste gi terapeutice, find confundaté ‘Seacori cu psibologia medical, dar in realitate notiunea de peibologiecinicl are ariorai lrg, ingloblnd in fare cazurlor Dutologice si pe cele considerate normale, studiate psibologic nol, fat-o manierd strict individuals. tune cid se impicd in Ccadvul aplicativ al psihologiei medical, sfera notion de pathologie cinicl va restrnsi la studinl psibologc al boinavilor Totornafi al persoaneor alate pe patul spits. Dec, conceptal {de peihologie clinieS a fost introdus mai ales pentra # extinde bservatia clinics, metoda clinicd gi spritul clini In stogial profundat el cazurilor individual, care nu sunt iatt-adevir ‘medicale (D. Lagache, 1961, p. 3) ‘in pathologia fancezs,psihologia clinic este eunoscatl in special sub aspectal de metodi psihologict de investigatio {ndividueli denumith,metoda clinics, dezvolat cao replic8 la tmetoda statisti, uneorigreosie i ineficace sub aspect pragmatic al solufionirt problemelor personale de ordin individual sl ‘umpenilorafla in situafie de difculate. Ease profesexz® prin exeelenfé In cabinetele de practick psibologic&, in care ‘anifestirile de pritologie medicall se yor clase tnt-o serie de ‘date relative la o psihologie a patologicului, iar sesizaree ‘normalitiit din orice enttate nosologil consitue un obiectiv pragmatic al pethologelclinice. : ‘Baza faptich conjinutului psibologieiclinice 0 constitaie de personalitate:tsituri de personalitate raportate Is irmeasidnilefubie-urd gi dominare-supunere (Leary), “variable ‘AcB”, “tires terapeutics" (Tscheulin, 1980) 2. Variabilel silstce (Pope, 1977): + analitc sau experiential; * directiy sau non directv, 1 prelutad inifativa sau doar reactionfind, rispunzind Ia preluareainigaiveis ‘= ambiguv sau specific; ‘nivel de actvitate; 1 Cxpresivitate a coraportamentului(Gimbru,intonafe, eto, 3. Variable nstrumentale 7 + chnologce: competent folosres unor tenis coma, de cxcapu,iterpretares, Contruntarea, et * relaionale:empaie, austenite, spontanette, se, Abittigile profesionale Tacepnd stud formatv in domeiul_ pikolois lnie, ste pon en vitoral specialist a8 se sit lipst de aptdiite Seocare. O problemd de ,pubologeclinco-medicat” spre af foluona va dec, inal, oufurare petra el dst vast ‘ce trebuie si fact. In acest content, el nu se va descuraja gi igi ‘va reamint asigarsileformatrlor ski: aro dejo matime de Titi’ (cel pe eae car Teva lu dept bune). Seopa acest Capital eat def incuraatr gi constructive tecenl acestor ptitudini, Nimeai nu oat foute mult timp irk sh observe ‘Gust ondulatorin el tril siice att al propre’ pesoane, “ cht a oer, ta st ewtonze wale mctode desta sb tacoma pee eee seco ee teres eerie as age gene ae eee ee ee cease are Oral ere de eeneeee sngetigu tern re inl re stapes pment dementia ae reeeneen eee So ee Fen ge nace eee eeered Dat, cepts ers Sot = Sete oe ‘pun specialial este ascultarea. Unul dintre principiile de bask ee eee Sener eee ey ene eee eee eee cee ee foarte frecventa. ” ee tasennaianieeee ceeace opine igor a abrasions peer esperar Sorablancccnaeiaacaciaga Semoen eee es metedelor psihiatrice, dar pe de alt parte flecare exter: ae cece neces Sain cease eonanaiee eat sexes mio inte comer ee Dane cane ean eee Isterapie de grup sau de exemple fn promenada fr spit far Nop reo apa pentuespsc sonar sgl vi ‘alnn dr pin eobindien dete pce waco Gaol ed oti fe pri a acca ‘ef, dah o boul publ nal lt taal pa ge Trin mae pelos apni vt cone repent istrmentle principale de dba al paola Clin iro sco anrumente shply se pte mat performs tn cas pnfo chet ate pect amet SSeterout Asoo ana unt snple compre fo tcl =p een stn fis pam pein end pei care painlega lined en feu snl citene tome pa sei Ene hse Iortaprim pan nt motvaea vitor etait pg {nd cuca chm preahbil ene nevole dew alg, ‘een ler tdi ero, nat dea nceps cert ape izre dees Damper, septs snp a xc teen! profi, eet apa de hare slo Repere istorice Psthologia clinic tg dstoreard numele domeniulu apicativ al psihologiei americane, in care psiboterapa a fost fntodeauna ‘mai sirdnslegat de clincile psiologice. Lightner Witmer, elev ‘allui Withelm Wundt,fondator a primal institut depsibolagic de ta Leipzig, 8 deschs, la Inceputl see al XX-les clind 4-4 Feintors in Philedelphia, prima clinic psiholopict gis creat fo 1907 revista “Psychological ied s-aimpus gi e-a goasralizat on profeanr, de9i ‘ulti psihologiclnicient mu lucreaz8 doar ftr-o clini, cf mai ‘mult in eabinete amengjate gi dotate conform cerinfelor, cele mai ‘multe dintro sceatea find private, “Tveniment seamillcaive fn storia paologe ice: 1889 PJanct publica “Antomatismalpsibologi". 1890 J. McKeen Cattell folosetecuvintal “tes”, primele ert de psihodiagnostc, 6 598 Add 1892 Fondares Asociafe Peihologice American (APA), 1695 Brewer Freud public “Studi despre steric"; Kraepelin: Der psychologehe Versuch in der Pychiatrie. 1896 Witmer fondeaz¥ prima “sinc paibologiea” Ie Universitatea din Pennsilvania i taeaz sci copii cu handicapuri mentale Bice 1904 Janet gi Dumas fondeazi “Sumslul de psibologic normals gi patologct” 1905 Bint 3 Simon i public tata de inttgens 1906 M Prince editeazi “Jumatul de psiologie anormal”, 1908 C.Beers fondeszA Comitetsl National penta Igienl Mental 41909 Healy fondeac Insttutal de Pshopate Juvenilt la Chicago, 1910 Fondares “Intemationale psycho-analtische Gesselachal™ 1912 Munsterberg propune nofiunea de “petopsihologie” care se referee feaomene anormale, cum arf exagerea sau ihibarea ‘enomenelor normale. 1913 Jaspers ii publickTratatul de psiinrie practck gi intodve {npsiiatrierefering la*psthologa comprehensiva” gla feno- smenologe, 1917 Dezvoltestestelor Alpi Beta fn carl armatei USA i 4 testulai Woodworth, pentru examinareaintligeoje personalititi recnyior. 1919 Formareasetiei“Pihologi clinics, a AsocitieiPshotogice ‘Americane.A. Adler deschide rimul it entra doconsultare pentru probleme educative la Viena. 1921 Rorschach publics Pstbodiagnostial 1922 Mc Keen Cattell fondesai Corporafa Prologic, 1924 M.Cover Jones public8 Cazul Pierre, primul text de teapic a comportamentl 1925 Gesell: Deevotarea Mentlt ¢ Copiluui Preyolarpreznts teste de dezvoltare. 1935 Ch.Morgan si H.Murray publict TAT, 1936 Luotit prezints Pribolopia sa Ces, 1939 Wechsler public Testul de Inteligenti Wechaler-etlewue. 1942 Rogers publc& Consliere i Psihoterapie si prezini terapia gests. Hathaway gi MeKinley soot Inventarel ee ee ”serrate ‘Mulifzic de Personalitats Minnesota (MMPI). Lewin ti ectelor actuate sauinfentle, ongtientiirile confliteiorltente, abendonateasmptsinclotApozitilor defensive, Ba necesiti intotdeauns ajutor si sustinere, Dar depesi m rece neaprat prin chimioterapie.Trebui agi ‘i notim c8 aceasttmigcare regresv a depresci ae adese ‘temickconotaie ral: bulimis, apeten penta tot cee cose Inghite, mai ales mediarente,relai cu adevstat cevorane, Nu teebuie neplijathacestlnevoie de satafacer orale i rk a © favoria, trebuie #3 inem cont de riapanrurile terapeutie Ia alveol regres ‘gine pl eulpabltate: Se dsting dovk mar tipur de tire pick a deprsiei. Depresil legate de un confit dominant ou avd In spate, dich exist nesupunee, inbire ou figure paretale, care au ce {ristturt dominant seatimeatl de eulpbiltate; i depreile cu sentimental derugine yi deiferloritate, efeceale compare ex ‘un Ideal al Balu exigent. Dar modurile deexpresie a depresiei pot extrem de variate fidetnglitoare, Alitur detrlrea depresva franc eu ruminaie ‘ental expresia uni conflict exit forme mlm insioase 4% fell de reper. Formele eu expresie pur somatice: Aic itch cfalele, tulburiile digestive, dverele alii, int-o raniers general, plingeile(acuzele) corporale, cut intilnims in pohondrie, Ca fn thicea depresiva, asst, lege! de acuzle corporal, la © dedublara personal (in care repisim conflict fate instants): subictul se pings de o paste al fasui, are devine asl 0 rezeni tind. Dar ete worbadespreo prezencucaresublectl Inirefine o veritabild relat, care este de tp sadormasoch subiectal se plinge de organul fu, dar mu inceteand #80 siindeasod la el fi, prin intergiodiul of, ol se adresonst ersonajului de cae acest orgen est logat, Ca orice relafisado- ‘atochisth, acuza depreiva eat adeces foare tenace: doit suresiviti conginate de relate, aTnoct abe plndoyt la aceaatt rela ar inserana aig sh pera ga 0 ditrugh debnitv gi trebuie, pei urmare, ct pemmanent ate agar of ca opatnad sexist. Mediculartebuieh tie st cnute alte seme de depesie fi sf ae plasoze fate-un contet care poate expla o reatic Sepresiva, pentru a0 pune pe aceasta fn evident 9 +o tat. ” Depresiayesensala” prin shandonszea oricanui interes gia ‘ite formed inveate. Numi exist aici ua cont reper F de lopté Interior’, ci 0 vertabila hemoragle a motivator abject, cre nemaiavind ici un obictiy sii un de, nu faa are ail motive si se plngd Este, desig, forma cea ma, = gravid depress, pentru ch ete ceamaigreu mobiiabil. pare, = in genera, in curslevoluie! waor forme de psiozd pent care > us-agisitun uatamentsaisfcttor Pate conti de esemenes, E> fundamental boilr peitosomatice, una dinreformele acest find deprsia primar «copula In staje de caren afectva (Spit Keiser). “Bvaluarearisculusulldar esate de toate, medicul bute st fie fern poziia sn apart eu suicide: rina de de aur exist ecare:teapeutl ebuie sf les htiasck ~ duck my, indeciia sa se va onsite, adesea Into manierd aon-vesbal lapacent,incarjéads-l asta in deciia a ican © De asemenes, este perculoy #8 gindet, oda cu paciental 8 ‘noarea este singura soli posi ‘A doua condi pealbil este de sau se sini leget de 0 conceptic nav supra liertiti dea aloge, cag cum sueidarl a avea o alegere: stare Suicidal este o stare de eis mai mult Sau mai putin accentuath create un debut un fal rimul mod de a prevei suiidu ete de Tateba pe cineva care are motive de ase gindi la sinuciers,dacdvrea so fac "Avarbi despre eventual su dovinjdesinucidere unt bolnay impune ospitalizare in medivspecalzat. 3. Descarcaron tn corp (aomatlzares) DescKrearcata corp a tens conctae, nu doar fa seasat simboie al conversa isterie, ia cadrlatigerlor somatic, S epreinl de asemencs,egcul defesclor metalizat tn abseaje ‘ul ens crear putea dara inept vie mental, dseareacea Pulsionll face masivl nivel unui organ, provocind ta cele = Gig emo Terune, ‘B. Tulburiri ale expresiei de manifestare -comportamentald ‘Oricetulburaepshopstologickimplickoprturbare&compor- jtamentului. Dar sob aceasttdenumire sunt igeese tubs camacterizate preferenyjalprint-o manifestae la. nivel) Ia tere, fn detrimental use claboriri mentale gi uteri ‘ecanismnelor mentale de defen. 8. Consol (1985), fa confor- late ou specificulpsibologeiclinice, prevede in acest sens: 1 Trecerea ln act Trecereala et deine sic n loe fundamental, care ne permi | esicim sensu! grolul uta mentinereahomestazel pice. Ba reprezith 0 tentativ de rezolvae a tension legte de un conflict pinto deselreareimediath. Acensta vine tn focal ei eare cnet congtcntiziri, pe care 0 inlocuigte evitind-o. Trecerea la act permite atfl economistea une elaboriri mentale, unl crsteri ‘excesive de tensiune gia gravitiii foarte variabile,ssociindu-se ‘sauna, n proporfi infinite, formelor defensive mentalzate ciate ‘mai sus. Ba se poate traduce, la nivelul motricitii gia campor- ial, on gi Ja pethopati gi delincventi, care tea reac: lovituck ‘agresiuni, erie clastice (a sparge un ituate motivant pentru sceste ‘axiogene, declangeara o reactie fi tinirifizice, diver object), actele delictusle. fact, gi exist ades ‘media firka aif vorbs despre luptinterioak compulsivi, cca Ia nevrozat, nici despre gindire care sh fosojcasc& actu, CConsecinsle actu nu sunt lutein cosidernre, dar pel nu putem spune ck elo sunt total ignorat de psihopat. De fap cers ce fapeat obtervatrul este caractera repettv al conduitlorpathopatice, 9 fpta cele condusadesea la © Seine iia chiar pani dapat enturjlu-Psihopatal pate a avea neva de ees tip de react i de a cinta in mod icy, Presi ge supund in demersl hie! motvaiincontiente foarte consttngatore tous pewoce ca tcum acest ana) Teste delegah o pate dite funcile aparatului phic al ‘ndividlhi sma ales Snel de stipire, de organizare gi de ire fac posit afeptaen gt amnarea chu lie ‘Med jac un rol de complement a aparatulu pic, analog ‘sul definat de am eu copiuls6.Psihoparalrimine asl flay acest ory, dependent de un atu) de care nse poate degaja chiar atc! elnd crede chi se opune. Este una dnire fomgel alien 2. Conduitle aditive "Sup aceastsdonumire, de orgineanglo-saxond, sunt gropate dndbitele dominate de dependen( fa deo neyo imperioash 5 aeteizezs, eb port psthopatolgi pin dopa relailor dle plcere cave prvene perscane se ceprezcairt fantsmaile, apr relailor de tein legate de un obec rater] din efiatenexteroa aloo), drop, hank. 38 amie dominate d de e neypie ismperioas— #asabi Gils oastisfeck alcoolieml, texicomania, Tatburrie de conduits lipentat (balm - anorexie mental). Bless felafionald oreld, Tovidia, cu dimensiunea sa destructivi gi Yarpirii, joacd aici un fol determinant; relatia est de tip senfialmente mater gi figura mediatoare a tertului pater nih, dear nu 2pare. Ordinal simbolic si cuvantl nu suatdeloc sas oar puta invetite gi ns au nici o important pe lang’ plicerea 1 procurs satisfacerea Tnlegem secartatearelatival eonfortpe care auc actor eranane recargerea la acest substitutobictl material. El exe, potential cel pin, attdesuna la dispozifie lor, poate fi fans P= fn inegime posiil de stipiait gi fia conticte posible, tot “absorbable confunds eve. Dar gaa ete problema cea msi ‘grav, flash ntotdenua la fed go, de sing, ido nes ‘Aundonareabrutalé.a nor asemenes conduit, Jatt unui + yatamentneadervt ga lips de sufinere pihotrepetica, pate Pfu factor de ptt gravé a eoilivlutbolovuta i poate Jnduce oreafedepresiva, un sued, odecompensate pihtil Scinjleg, de asemenca, cf teatatvele de mobilizes unor asemence conte, chiar practical ew precaule gi competena, s:vorlasofiinevitebil de moment dil, ev accese de goes si tmomentedepresive ilegerea problematic tettvelor poate pemites adopy ~ tui susceptible de ale schimba. Ee sunt de dou flr ina otf eficente deci dct le flosim in od complementa: ~ ale asgura o securtate obiectal, asigurdncle 0 con tinuiate relational, ingura capable migorezenelinigten 2 pletuures nostri, pane lite disponibilii noasireyvoracit or, singurd le pent: + nintrodace o mediere tne ig otf de a evita confi Ize eeea ce sunt ef cea ce sustem not sees ce au ej: coon ce avem no, auorizdndu-le ates existe pentru cle aids lucrai ae lr permite o anumitimanipulaeaagzesivti retnd 4e conflict cae devin estfel mai ugor de stint, deoacece se ‘efor aun anume element gi nu ameaini ela, cel putin din ”partes nostri; conflictele sunt ase ficute mai pufin pasionale | cara bolt defnelegee total core sunt, mai device sav mai iru, inevitabil deeenfonants, de le procrno oezi damned ceva, repecthnd regulile pe cate loam sabi nprenabl Este o rob sunt gol g ES pont fn ei acu care ova pte intereses f de. da senn valour ln ose ce oem, arin ck acest Iucta ne coh ch capelfie nonateu soot aepuzabil ‘Conee, ast lac se poste clin pi need wna fl le comiac out cae, xin cla ruil de unefionare, Orce {cater «contactalivatrebsi evident senefonat ik Ir, dapt modal previzte,scet Bind singaral mile ‘der le deshidepelbliten de repsrfe, 2 Gea te selden aresiviaton culpable, permifnds- te epre dar rantoriaindei de fp, avind un met res entra a0 face; ‘dea valorizaconracal prin ated su, it oi dn seaman de importants po eae no Fo acorn i Interest pe care fh avem peat ‘Dar, penin cx acest er a posible existe un sniimom defntres, dei dora, arena ei. Din paren oat doa crx cone decvate pnt aust acest interes nial indispensbilp doa mi desnmigi: Der acest tip derele acitv ge put rep independent de ice obiec-drog ame, tematifestindse deci prin caltatareleir pecare le stabil fu diverse personne. Medical are toate gazsele de a nila Somenenprvnalildopendent i evide, dice ge consumare ‘medial $1 devoratote de tmp. Dupt opetioed de toleranh ‘ni mot st ipa indolent, tet ete are penta ined sk se elibercoe de acy pie rai mul xu ms putin rots fptcn elt se amt Indepare lor, cat neste Desoane #6 asnfi, doerece elena suport ct separate, nck srere, nis sngurtates; perspectvnndepiri de obvet pnichea le socenteaeh engosn 5 conning ah 9 ps Ira tre Singur adie ferapentich este cen contact ‘de 0 3. Tulburirilo de dezvaltare Exist un numir mare de tlburiri de dervotare ale bebetugulst sicopluls, are reprezint tid derivate pésiilelaconflictele pe ‘are apart or pathic tne8imatur mule ponte labora. Acest tip de lpune ext inds puteric do stitudinea piriaflr, l ror apart pic ar tebu te serveacl de legdturt la cel al copii. Dac i ingii ou dial a indeplinirea scar role rscd 8 favorizeze rispuneur somatic seu comportamentale la copii lr. Vom putea ‘yedea, asf, eprind ioduse de cite situ confictaale adesea Itente i camuflato do cdtre simptome, tulburiri de conduite slimentre (anorexe-fobii ln alimente),exeremenfale (encoprezic, enurezs), culbarr pihomotri (cur, tulburc de lateralizar..), ‘ulburii de favitare(cuvéatlecturk-sris-caleu). Pate apices astfel 0 distans fntre blocajul unei funcitg dezvoltares armonioash ~ a restului personaitiiicopilull ‘Aceasta poate reprezentainsin echivalental unui smptom, poate | Tua veloare de compromis, poate serge orice angoast gi tensiune. Personalitates se organizeari fn jurl acestei distant, care fi pemiteun anumitechilbra gio de2voltare parent satisficitoare. ‘Acest tip de organizare construe ceea ce a fost mumit de etre Male giR Mises dzarmonevoltive, denumire care marcheaz faptulc& evoluia personalitii se face in jurul acestei distant ‘Se injelge, n aeste condi, pe de-o parte c8vitorul functet pertubate est puternic eompromis,pe deal parte cK otentaivi G detrtament crea ine cont defapal cB doar reeducarea thick {ances fini fit fin cont derolul jucat de aceastiperturbare {Gt echilibrlansamblului personaltii, este sorts egeculu. Acest ecilloru este adesea preca tulburarea are tendinja dea cigtign “tm extensie fn curul matritsi, Adolescent constituie adeosa E Dect tulburarea te refed Ia futile intelectual, putem vedea plrind tabloul clinic al unei pscudo-debilitii, de fapt pur [functionals gl fir nicl o bazk neurologic’. ‘Vor individual dovd tipuri de tulburii ale conduits care, * prin fecvenfa lr, prin impoctana lor individual social, prin rezentarea lor uneori spectacloash gi brant, solicit i mod special medi i personal medical in general, “ a4 Tuburiseconditlor sexule Pater vorbi despre ele in mod indvidusl, dar ele po Toft practic toate tlburiilepsinopatologice,nevrotice, mai ste ‘Tabac se pot refer a func tn sine Ganpoten,giitate {albu de ejaculze, ol) sau a obictl sexual (peers). Act sexual, foal conduit mane elaborate exte complex i oe, petra «oe dea interven tel moltor nivel sting Tega ine cle Nivel efctorilor anatomic faiologik ogane eile, ‘nerve relate hormonal “Thiet case organza nc dnrinle tape leforattsperonali Ext fora dat evo sexual izioogice deci reafiona etal, Dorn seral este infra prin xsambilexpereneorrelajonaeale cop care untinteiorte ‘conta orgenizareafntasmaies, a animal, comportaeatul sexual va fi provoct de sire adeclangton” exterior (legal de mos, de vedere, de suc), onstiuind semana a ciror diectionare preci i speci va f ‘esponsail de deulazeasteveoflor commportamentale eg ele eal dup oordine bine eta Leon, foul aceforyeclanaton exter va 1 consierbil iinuat in prota ertabllor, dclangatori”tnteri, eae sunt “Jntasmele; idk primi a nc un rol eate m poate fi neat, © ationead cel mai adesea in coelatje ca oi din un. ‘Contextlafecty,cupabiiatea vor aven un impact important, Exist numerouse situ cao valor smbelicd suscepti de a reinvia angen de caste: accident, devese I atu, adic al thor etoane cu carerbiotal mu evea ogatr fective, dr cucare Se putea identifica dato vrs, profi sau aun creteriatick ‘arear, dat invent penta fl este eazalevenimentlor Simbolic, cum sunt eit, ofcalizarea mellitus agerea te opi Ha fat cet ari ptem asi la schiarbs brtale evict sexual, cu inpoten ia bra, igi i fee. ‘Nata afetelor oblate de cite rll sexual joak de scrnenen un rol mportaat Cubbie agresivittea cae este desea aagat fae parte din orice relaic sexual, Devnite pres Important. ma als pra persistent conflict oepian ele pot a . piedion derularea actuluivexual. Sefntimpll adesee ca tn vse sexual se fad o separate foste net inte o tending tan gi 6 tendingS sexual, cu scparara concomitentl a personajelor, 4 Fantaxmele sadce sun, de altel un ingredient obignitinrevistele pomogrlice. “Aces impact al fantasmelor reat, de asementa, din eft simula al soli fantamatic procurats prin lester, poveg, ‘ror evocace fn cursul etl poate & de mare efx ck perspetiva ravi posible pate ‘i s parteeri lor masculin, 0 condiic a ‘orgasm, explicnd anuitetulburki ale vit sexual atunci ‘hn nm se feouete prezervativa ‘Bibs nu copaleas doar cu sera su, cea ce w fio situa cu tnt abstract, cigioucapul. Asta tascam ed anumiteebnici de condifonare nu tebuie lua fn considerate, c& doar mecanica sparatlu sexual a poste fi inferesenti tn anumite cazus, Aceste © bord au desea un efect deculpebilizator gi soicitt mai malt fantasmele exhibitionist gi voyeurs al itor efect excitaat este bignat, i a fi sus gi reeunoscu, evita ate eulpabliarea Ble sunt interesante pentru subiecit puyin deschisi viet lor fantasmatice sau, din contra, cu o preocupareexcosiv8 legatt de aceasta, in orice cuz, indicaile tebuie date de persons suficient __ ds competent i dup oevaluaecare fine cont de sara fizilogict i de stuctura personal Perversum reprecintS gi ele 0 dovads a impactuui tumit ii soxuale. Ele ustcazh vicisitudinile eu obiectsoop.Perversiunes desemneazi infu, definit ea si comportament reformat, props unei anumite speci relat invarabl in ceea ° cepeweycindepliirea yi obiectulsiu. Laom, fermeledeperversivne pot fimaliplcat: ale, simpuluimorl”(lelineven)aleintinsear Sociale” roxeetsa; prin pervesine se nee gs in sens alla ‘devia raport ew actu xual, normal”, definitea yet care lurmareste objnerea orgasmulut rin peretrare genital, cx 0 1 persoand de sex opus. In mod clase, se consider a fi pervesiune ‘tuncicindorgasml este obyinut eu alte obiecte (homosexual, pedoflie seu prin alte zone eorporale (cit anal de exempla) st “8‘hia cndorgasmol este condiionat de estes anuitr condi ‘xsinsei (tps, tavesitis, voyeurism fi exhibinie,sado- ‘masochism) eae pot adaceplicere prin ele nl Freud a transformat complet tora perversion, rend obregh ‘Inconcepfi adiionelt e sexualiti, pe care ora aati eer ae tat _oberti in strénsi rele cuproceuldematurizare: ease manifest sub forma une tf ieisbileexcrai de tre unul dnt sexe ‘supra cebilalt, opt! su induniones sexual nu cel pain actunt ‘artnd cite scest oop (Tee eseur asupaseuaitii).Psikanaliza siobservare fra pitta copilor au rat exit osecalitate “nfl care, intel ete sup ecu pulsiniorsexale non ‘genital, seas legate de dveritatenzoncoreogene, pent ch 5 daz sna stabil fneilorgeitale prop zte, poste fidesris ce, dispoiie pervert polimorf”. acca perspectv, erversiuneaaduli apae cx persistent su reper nei compo oe praesent normal ne ‘ste dec un dat natriumane, fractal na evolu complexe 4 fxocdenuna mai malt sau mai putn perfect andi yu ‘instinct semua! exclusi al bib penta femee ma ext un Jucru care vine de Ia sine (.) cio problems care ae nevi de a limon O perversiune cum estchomosesuaiatea, de exerpo parm Ini cao variant vie sexuale, Homoseruli au constuie 0 categorie parts Laplenche si Pootals au defini sexuaittea umank pervs In fonda sh, fm msi Sn are ea a detagench shod pede-a-atrogal de rg, cao faa cat stisica tu fnto activate specific cif scht- sug de plicere™ Jegat de nce sa eetivitile dependent de ale palsun. tn ner ri lactull genta te suficent e sublet ase stagas exces lc preliminae petra lunes se perverse. ‘Un anumit tp de perversion va tradace faa sau rosea la ‘una dine stedie evolu ibidinale. Problema pent psibanalca reste ace de ar fi putut sk provoece posiilitates unel asemenea conduits Conflctele sunt acolo gi se radu prin angosee,fntasme, mecanisme “ de defenst, mai greu de observat dost perversines, dar care aa Hp inter lppn rlia d biet accu chatne Lavon Age cre esta cin rm ute din cea cou, face antral fe sufere, sm este contrins st adopt un compocamen epi, if stneceueo bordare tapout del otncceare defupegere Asa de exempla,adeviratele probleme ps eae le pune o conta fF *nosenali nusuteclelegatedeprctcile seal carerprecin gS -efectele gma eauzee, ci sunt legate do conttogeresleptt de certo dasa o legit cu o fgul aserinitoare cu sae, Carter nsuporabilal frat sexsor in rele amoroad ete EE spectl mani lun conflict major cu imagines mater, ere fF ou aputa ssi copiuloimaginesatifcttoresssruzants ui fi consrins si consiuise o imagine ogling, ar vin si cestaureze narissmalameninjatpemmancal La fel se nvkops fo donjuanism si nimfomsnic, In care tebuie vant _ Sapte arise, viditea oral nscurtnenintenst dei, ul depres carve lil fc, aspect cae rebut { Nercisomal sin od restaurat,sbiects va fi mat pun tibuer {sci chur obictale en seop de reasgurre. Dar fn toate sess fina ete importa! si seinlesgic iburrea conduits senale un sinptom care, sub sparenia unui comportament sini ound problematic dir, Seif simpomulidepinde na & forma cide natura conti el nefind dec wa dine Fores acest. Tatumentl prognostic depind de valares lita» personlti subiaoent, Ete complet sburivt Personal age dependent cro ver gl once Efi dea identifica coun model pe cae soca (a tere : 5 Condultde vines Seopa ose uv acl de un avn ces, fla opera ear out pia mela de expan nets pind dea inleges xp suc pec eae i fe dic Putin Snr last schemas Ya te a ile hea 9 auto api 4«+ Formelehetoro-cerouve sunt cle mai tata Be inal in tooerea Ia sot violent, impulivl st puablviolend fafa de obiectul iubirt. Acesta din uri se te total invadat,piorzindn fi autonoria, constaind cd este tl au doar eu proprile sale cali ci si ca suport imagins Jui cares paraitaza in acest fl. O afl de relate we ard in practica medicald, medial puting ft investi ca oblect inge. Oricerepoctare xcesiva ponte exacerba acest tip de pe, dind nase a hz care pot deve periculoase, deoarece ft ura unordecepi crude. Ete vorbe despre forme de cafonate eee dovecese fiz arhaice la mami, asupra medulai de relate Hes mbiotict primiivi. Coa mai bund modalitae dea se situa gi cel jpoai bua tratament rezidi in introducerea unui al wellea care poate sci fnefia de ingriie gi ritual medical, are aduce mecicatia ici culturale, ea gi bariera tebnic’. Aceasti “pedicatc poate permite restabilrea unl distanje sufiiente, Exists forme de violent mai subtle care se recunose ca violente im jfk posibilitatea de a face altfel. Ba vine din reactia clastic la Tova a wider, Desorgniara phi emai in marca ceca cu anneal nents pconploa coda ti Violeta poate, do semenes 18 informa condor aa Sociale farts linea presi! sexe, sdism, hom > Formeleenio-agresive oe trade adeaon prin depreic sunacuzat fort asin sci les pot meen, do ‘Semenen pois mmerene variant de conde de soar. Totimperantsdrperin dinennas ogre de frie extentd In spetele orice manifest’ deresive st 0 vse po care trbletul sone asi i fam, a, de asenenes, deat ‘Eel ara celorearilinconjoui abs fprimal id ok een dt age, dict are coup deel Reproprle Tate pe care col deprmet ple adrseo’ a ng n.d ‘Semone, vente npor na oecl cara gre ebendnat Scum i oon ce are neve por a corspende tage ate despre el nau pe carer dor ote lal fap coh, ec tngrec at goo esplice boloavul soos densune a sl, deoate ca pote conte In iepiea bowl i| ‘eliea sepa prop enone, eid un sens rail la ‘Plngeres tf ovednda tre pe car manera anu Fadl etry caress, nda oaetat utero Aceast mitre enters era cei dopa arco nica {opm medio conte cea mai ban ne valor ‘Conde aresive, nde deforma lox cu tnna de 248° aulcbaraine prvocind refit opin repingeea dr parc ‘mediului, Angrenajul sado-masochist este adosea coasecinjs acestei: “Tui Ele evidenjck edetea un mecanim de ifentieare cu Agoura gieplrentmumaoncori rear fastntinfle, gum mina de a mejine orl ca bic dew evita tr doll castofl Ele pot organiza pe modal de deseuctviate a frie dstgiows, respngeca sot sa laa vampisick ‘re ancanzeck prcnei tu espanol de nantes deel cnstng pe ella, ew! domine pi dew spf 46 : : veel tool. xaos atmngecer cat cop te rot somes ena imp de pt Geo Oc areal Ge autmons ee i amore devo dg io ide renee dovotamentul siu. Subiectul agresiv este, deci un su iu attain, pe care chiar antral fine abo justice ast, mod secunda Asta nv Inseam ‘ole baie se desing aust. legdce mimpiedcdatindinea deaf pert ferm.Nutrluteconfrdat “Jermlistea cu represiunea. Aceasta tates legdturile sado “masochist vile, cealalté fevrisear sigur securzaea ‘araportca violenfa trebuie evtate atiuinle de prestant gi rapoctl efor. ate prterabil sh se cate o cle nou de exprituare, a‘noercind mai ales introducerea exvntului ta local teceri a act Cuvintl permite axteptaea, simbolizarea goer timp gi mioa [Bului functor sale de a se restaua. Attudinle au adosea of ‘mportanS primordial fn fafa cuiva extrem de violent: a doris strigimai ta decd la infrunta, 1 Vor foe pe individu spect iaieueeie ~~ *~---acaepet Seemed iueiannnmernatonte ed ‘TEORETIC yesvitate ses, un individ ageat ute prsopat el crominpior gest medion ST silica ‘Analiza comparati Molen are adete 0 dimenstune de ceee, ma ales fa neve de dependenaresingtt ca extrem de consrOngtoare A ‘iolent est, ast un compromis are inva! ene esteindependent, data poate sale pea ood lsteae leplur, desa teas, dar perecuoscl, cx obec -Aceittpdeproblematcs funcionezi ma sles in adolescent, cod serve dete ca dons mpotvaalagumench legate il de senualitate ‘Trcheerea unl rie de volnf este adesea un moment prope ‘Penis stabireaunor contact. Din nef, de obi sntunul ste Insp. Dac ete ut adeen, chiar indipensbil, sancionarea tli voln, rca ar fi motive ale profind, pentu »atenoa culpabilatea gi ane dovedi capil de co. {inere, Ie fel de oti este doa hua mic epectaculoase $id Fespingre. Tecerea a at violet Szknd testes inter, po ‘roach o sear i permite iastaurarea dialogue co forajul sb gies declangezs, chiara punt Da ‘osbltaes un shi, ate ilegerieupinentar ci perde ‘aoa distrust devin unuldntrecele mai bune miorce de ‘ig din stare de epttiviat. Cd un serve paolo, nt ‘echiptmedicalisaude npr, ngecrl, unl pexpermeatt acct hers, ipo ange Ie evittea mulor west Ia at, i cind acesten din un infervin tte pot ga apontano soli, id pl pi, pl aan gr servo de speciale ‘4 comportamentelor um: Prihologie personsitii din punct de vedere clinic age cum 4x precizeazA in orice studin de psihologie clinica, se ocupl de F individ concret.in nou sectoral acestui domenia incearck de tmullS vreme si realizeze o legituri cu psibologia sociald gi folosestecomparjiapsihologicd pentraaexplora caracteristicile ividuale ale omuluiconsiderat tn special ca membra al gru- ‘uma conditions gi modelai de socal, nu suntem pur i simplu olut liberi de ofice influente. Analizacomparsthstui2¥ oat ingitice bine fondate, sunt Inca patie. Ele se refer Is: ‘Sistemele de disponibilitate 5 Americanul, femeia, profesorul,copilul exist ca reality Epslhologice distincte? Respunsul ferm se agleapté Inc... Totug ‘arte ma mult sau mai putin continua de individuaittea noasta. Pentru apr 4“2. emela, mognengul sau asitcul de exempha~ diferent dintre agrupurile contrae: barbet, ir, neasati). Porn des aceste teei tntrebiri,trei domenii de cercetare relevate de naliza nifestisil lor“ :sistemele de disponibilate, de difereatierearolutilergicapecitalea de performaats. Sentimental de dsperarein cz de sirdcie extrema, seu fice pentru securitaten lor la persoancle bogate, cunt unsle exemple de diaponibilitate Iiuatricd, manifestate psihologic. * Presiunea grupuiul” (Be- nesch)declangenzio aseminare de comportament, care, ncolec- tivitigle cele mai mari (nate, reli formele de reacjie uni psihocomportamentalé a dureri). Sistemele diferentieril de roluri Prin tormenul diferatiore de rolur, in psihologa clini se roluri sunt indisociabile de alte dous sisteme de comparatie psihologic8, (roll feminin” de exernplu, depinde gi denecesiti biologice) Dar ele sunt stabilte de asemenca si prin convent eat ae cll cen el comp uj sexual tpic, unde rolurile birbatuli gi ale femeii se ‘oil in smite moive aphcum le trea toile he bovoris,enalitice sau cogaitive), fn timp ce in alte domenii, ccum ar fi orientarea profesionala general, comportamentele revit intr-o mare miaurio anumitSconstan{. Rolsilesenuale ‘Schmidt, 1992). Cele mai mar certitadni existent i diferente ‘comportamentulu agresiv tipi sexului, suntacele diferenfe care ‘desircheazi, de aserenea grolurile considerate eoretice,adicd rola diferente piologic unde se firm cbc an tendinle mai mar! bpré sfresivitate decttfetele.Se vorbeye, in acest (Geaonézil Cerdllon), a endings spe dominaegintensitatca cresli pitdod sal marcant la bile; da in coe 50 fe privet arsiviateatn general ns astabilt nici oifetens Golabild de impulsivtete(in ciuds prejadeesftor fate penal culn el femini, Ins dspoaiia la anaieae, va epinde wats Fide sex (Degenhard, Teauninen 1979), geme ale capacitayi de performanta Msjriataprejudecdiloridologce sunt egte de capac de pertormanys cae ez pe indvizi Ee se poate ats le, In clasele sociale defaverizate, Hs fone, i peroance in vist ote, precsind cho aptoding 2 iaferioaride performani intelectual, invocd justificatiy, gropul ‘Aste presopne mal ales otesformare astute orc yamine omc a “ntlgentl lege de expercnt” ersallioed eligece»itlign convergent, saaliesz8 ta press 5 faptle particle, + odininiazea age paooranice”(Qid intligeace intligentt divergent, njclegereerapida a unui ensamlu de © tpt) Priva dervolaeadverselor forme de nein np bologa sit a nema eu cia 3 descopere, matic © socicbloloplee. Esefiaal ee deus adnite stile de tat {Hee sine coat de import ai, p ete post, a Fapot cu vist; I fl ete pe creglrea “tfelepctun™ sl, (Gieengeen prc) cng “peeevereate au (igidtats) » fPerspectiva pulsionali Pentru o bunt expunere a acestei problematici sunt necesare preciziri legate de folosrea unornofiun, pe care le vom realiza {In conformitate cu acceptiunile 8. Consol (1985-29- p 158) 1. Noflunile de pulsiune-oblectinvestigie Palslunea -este 0 forts, un pseu cae foc ca organisms tind of it stimuleszi organismal dinspre interior iil impinges ealizeze s1anumiteaefiuni susceptible sk provoace 0 descbreate a acest ‘excita, Natura acestel fore este relativ imprecig, In masura tn care, dack energia sa este biologicS gi nu poate fi diferith de ansamblul energie! fizicchimice care acioneaz¥ fn interioral nostru, ca nu poate fi eunoseuth gi perveputl dectt prin pict. (Freud: “Trei eseuri asupre tori! sexu Ease poate defini ca + un pusew conceput ca un factor centitativ “economic pulsiines Find “reprezentantl paihic al excitailor provenite fin infecioral corpului gi ajungfind in psibiam, ce 0 mieurk a njekactvitai cae- este impust psibicului ex urmare 2 Tegituni sale cw corporal” (Freud - “Pulsiuni gi destine ale pulsivnilor),avind: + 0 sursd:excitatile corpora; ‘sun scop: descAtearen excita; ‘un obiect, care este foarte schimbitor, in fnete de itoria “sbjectulai gi de organizares fantasmatieS darinfi sale, act prmele doud caracteritiei sunt fee: pulsiunea es paseu flat in clutarea unui obit suscepibil si-i aduck eatiatacte gi ‘+l linigease8, avindu-isurs a nivelulcorpului, obiectl este extrem de varabil, fn timp ce seopul ae va putea schimba in smodalitiil sale, dack nu char in Gnaitate sa. Prin obiect, in teoria pethanalitict, se inteloge ceea ce este -vizat prin pulsione gi eatei permite acestea o-sating seopul: satisfacerea fi linigtirea,reduoeres tensiuni interne. Poste fi, fa paren, ua object materiel, 0 persosndyeubieotul faa... dar reprezentirile mentaleale obiectuluivor f itotdeauna cle visate rin pustune De fap, primele obiecteinvestite de edie copil vor fi cele care-i vor auee 0 satisfncere a nevoior sale: fa general, mama 41 anfurajul sin jmediat Ele au dat naptere unor reprecentark mentale interiorizate de cite copil sub forma de fantasme gi aceste fantasme vor fi cele care vor fi, ea urmere, invesite prioritar. Copilul, apotadultul nu se vor inteesa de obiectele vei exteme(persoae sau ura ect dat ele corespund ‘eprezentirlor mentale memorizate ale prmelorobecte, invesite ‘x allindu-se la originea primelorexperiente de stisfacere gi Sentimental valort personale se reageaza gi se bazeaz’ pe re nsin objint print-oascensiume progresiva rechili- (imagine) care, in mod caracteristic, este acceptatl subi “dintr-o privire"(de exemplu aspectul exterior pe cere it are: fnivdul de lai). Fiesae socitte prope streotpur corporal febloane figura-corporale)duptcum fi convine sk fhiere, certs tol membei . Mod i ear formes Iimgince corpora pornind do la sceste dows elements, x ‘anf maken in elie peeaelenceare mld in logit ov aparena lor Tentificaren ‘Ansltal Erk Erikson sub (pe bar proprio experens) tun vast sistem de puncte do identifiers, ear peach de Ta Incvederea primar (de ex. ca sin de copia mic care este sraeat insu este pins), se complete ov inc opt criti A identfearesuplimentare Blsre:"Asamblarea fl tur tlementelor de tentfire convergent (i elimina celor Aivergente) spe ial copii esto seein de o diate iment: cum te pote tinge un stad aya de “enormal” pe care dolesceaja ponte si duc Ia capi” ‘Concept de sine ‘Dap W. James (980, probiema “snes” op unloc centrl ta peibologin in georas acest ne fnjlege pen procera de ontuice af ns: Cao preontlitate originals om senate Garena corse | He atepat “Malte tendnje de sbordare sistomaic8 snes ies snsamblleferinflorpaibolgice stot concep deaubect cede ox: ‘spanrunea snl - conti pracpil de deci chad se vaca “progres” meeind ata contort ‘Aegereainereula dliitenzh in acest context, carul scala activi p Din scat puncte de vedere, confictle nu sunt ree (cle trebuiese mai ales pentrs a merge mai departs, si se ciocneasc& a limite exigengslor realizable) dar, finalmentereuese 8 promoveze un 0 echlir de exigent ela bil Tealtenja fa sine(conen sini) protsjcat si mestne sata confi inte ul dl ed ne autoeainac 9 deprsire ie la jodecat (ses bu sia) Infonne ono, dls sine propre om joxcun ol poreat it pre teri contin et gh penta cia sistema post in in eonidcre ects pric pens of at cel arpa iret propio decree el poste labors finda toupee valor ens bh care it ama coos incre sober oe dist ta mod relent ‘Aristotle promi "ptinalis: mul asia ot coeace tba Aces ie presse basa earn) Eenine mai mute aisle de abuadcap fn ere separa foie prsupuos o opine inivival, cure ve atina H pol pentru sine pent restulOiealren sea vi deni pin compar shondt rer de sere, scrote orto namin ck biel weiner ‘risa ce avd on ene Ceettadines saul!) Moraliatea esrhage aperentorentarea vii spre init se | Pica corprtmentle carte efesviateffengtapose Pon, cn ata sete reai, else atageash ni puters de fe jocturca lao vintages sensi smut prsoane din considerate spina sea ce igs converge pe fo ieolgie personal, repecentatspritlog de ua sister de op crag “Mobile contol foes gop de cae nt viet sepa precise, darn sn sar apane “contapurtida” mabiluor meaioate mal Ip sess seve, es Sceansens at arg ut cose ale conrobiec Conta emma sii demeralpobologe Pt canada werifeaesconptcal sau incognita a nopi oaapiaie, Reel pihodinanie, omodiiar,onhibae Sao doplesato a aspirator existent, spre o mova decordin superior Atitndines “Obictivtates” som cite enor de “sbietiviate™ Duck tise ge un ecrandeexempl) dol pance a seit ier, Inreionen un efetbiectivinaceestmifnr, amie atl Ck ve identifi o velafe“personiiet” te co Ta loc do 0 Simpl mociicare advan dine ele. Se degajeztimpresin dnvoluntar et puncel ae unkese, ch a sploneazh wo vith resp ee ea oameni. elma des esi nevoin deo “conte a nterpretars” Disponiblitates nowt Intent (wincett) I expicce a Interpret, manifests foarte puter a opie noaste.La acest subiect, M, Rokbench a stbilito sard de atedal 4 (epreserate su forme simpifists) privind tle de opin * Coavingere(conente fst) de exermply “L-um viet”; Intuctscenteopni console intcun“consens d 10% ovine "toh ‘pai ac, mu pare poibil (pit Seu convingei delim) . Plrsilecomane: de exompla caitele sunt persulnse’ _:sehezeope console opine prin vanity oetent S Aekiibaren opinici so face cu dficltete (Ia neveie pr 2 exeoply “Erin sir"-consoldarse opin are! mcs Ait acimbara de opine se Garages cred. "Aced sr minte™ lor conde ca ind ft nmporani fa en malt mai bunk”; Ge aebynie ete ae vel negli). J.B, Rotr (1956) a formula pe acest suiect spoteza ‘unui “Tocus of control” (eonvingerea contoluh): “A eae vink B, Weiner (1984) leagh aceastt “cauzalitate obgimatt” de tet imensiuni psibologice(combinabile) ' Zocusul este genta cauzal: -Insuisaualtoeva (de exerpha sansa sau alt persoane) + Distintivitatea sau Relieful-reprezinta gradual mtsurabil al valoriisau al semaificatii (W. Stem, 1950), * Capactatea de conducere(conditionses),cdnd ne te roi poate face nimic, dar cnd ar trebuis 38 pout, Pose fel insug ‘fac cova pro sau contza, tos eagldetpul de paricipare levul ri este proat su Loney. Mal elev i justitid epcu!invocdnd comportement frofesorfu, sau c& exeroiful a fst ined explicat, +O snack diferent de eor poate fon, 8 ajungh I alte Esotve: probleme famiire, probleme excepionale, utene cu bvalooae superar, ete ‘In vag cotigiand, gi de asemenes fa numeroase anslize Go nitice, abate cauzale ster de o tending “de economic” Ede cere G.W. Allport oinjelegea ca satisfac anticipatsde"prima FDusiticare veniti'sau de o (“concluzie hazardati"), E’Motivatia corectiva ETinind cont de eforturile necesare pentru construire snelui, poate Infclege cd existho tondint generals ekutata pentru a iu pune acest “eu” tn peicol,dostinathsh-1 mentnd in poitia fupaté pant tn prezeat. Despre efctul recistenfei cognitive se "Tol est bine aga cure, iar en sunt ga cum sunt” (chiar se relovkeroarea, fti-o mare suit), fn tori “disonanel Sfnitive™ (Festinger), se porneste eu preferinte selectionfrit lor gi faptelor care apoi se armonizeazi cu il propri, iar pind urns te ajunge la fptal ck se refiuzh x este contrat lor. Psihan 2CConteolul cognitivinventaria2k motivatile personae poate ‘fe verifice. In multe tori (inte allele, self-efficacy, auto- ‘ficacitatca a lui Bandurs;Pszchological wel-being, bunistarea psihologiet 2 lui Bradburn; oponent- proces, contaefestu Iu Solomon Corbit reactants, conta-conduits in situaile restrictive ‘lui Brehm), se menjioncazd componentele unui contol autonom i. Inexaminareasinelui(efmonloring), cle, deasemenca se disting: dack dupi un abuz de alcoot un {tutomobilst ft le maging fn parcare pentru motive inerioare {intrinsec), de exemphu responsablitatea fa de familias, sau din motive externe (exrinseo), de exemplu fri de polit. cata psihodinamicd a funefiondrii mentale Freudismal, pink in prezent de neegalat in privinga expica- {ilor de tp pritodinamic, a postulat TExlstdo reaitate peck internd, la fol cum exist gio realitote materiald externd. “Aceast lume pshic8 intern este rezulttul uni tng proces de dezvoltare gi individualizae. Este esenyiall iteriorizarea Drogresiva « interactinior dintre copil gi mediul su. Dur: + aceast iteriorizare nu este reductbilé nic lo formé de weenie, de invitare, nici In condiyionare: ' de fapt, ea este, faainte de toate, interirizarearelapllor cu ‘nedroitura afectivi pe cat le presupune; acesterelaji, pe misurk ce sunt interiorizate, suportd scesteia, In foriadinamisti lui K. Lewin, persoana apare ca un sistem cu granite mobile, permeabile gi relative, prin "intermediul clrora © alk persoanS, grup sau chiar o situatie apsihosocial, prin mijlocicea preseripliilor, sanctiunior si -Intisslr, i creszi subiectului evalu proiective, expectaate gi slept pe lie de rol. Din aceasta imprejurare decarge condita onereia a persoane subo fori expresiviaindeplinin fancier 5 conforme cu sine, pe de o parte gi ot stetusul si rolul sia Sepsinosocial, pe de alta parts. Aceste atribute psihosociale ver ~ deveniprortare pentru persoand i up G, W. Allport, preci |p oconeretzareuzuali a“Propriumutl"(aueleual personal i, * Dupi R. Meili personalitatease manifest in exter, se exprim, side nceea so"simte™ se tnregistread de celal, datrii faptulut 0ai este specifics manifestarea proiectivi. Manifestarea _[proiectivé este considerata in cadrul dimensiunilor de personalise aeste find definite ca variable constcationale le personalitiii ce au un enurnit rl in eedrul “actorlor ca dicali, gi care nu se pot exterioriza decdt prin manifeste! ex: presive de comportament (1964, p59) R. Meili clastic trsaturle personsliti in dowd categori 4. "Trasdturi descriptive” cu 1) aptitudin,pulsiun, interes; rufa: Sc denon opemee TAR plea itor ‘poate acentorfunfi permite cbeervatia dele auun pregnant cx pe vd ude prs ane Se aac cant oe alas male emergent olor ment De ene aa fete vitae ertepoccoedinea ee ae ramag i vtec etoile te a ances aaa ees rmergenene me wien helt te usefonl sss ee ee T'Stogail Aimed pricolve ale roller interpesonel Se ae Pa ecedee cineca Le rome tioan, gz mapas eee ehh wl tieae uae EN SOR puma ta oc ela ie ae ea pevetinin Acca pore et ae pura cecanee meee ep malt Cmca grecueenrueotn naody ce ee en pane near cee a ie aos ten ome ropa an ener tare ater ep ant napench fate ecard amir) ce ee ies nga 1 i eee etorie imamenteld(Aepsinderi bit cota ate feel. a fo py nme en atid onan end et ee et deface tiga states fp reas janes regan excrete - eS 9sscene demas 2) watt mone 2. “thasanr enatne” ‘wae donot, aire 2) contac fn cadrul “trastturilor explicative” variabilcle fundamentals: won hie rina factored ch cone sonal Mt wailed comprtamentceinsud puri dimensunle oniscap cate Sonal at totes oa es seabpoat + moa varie detonate le eras Re rr Jt tyes cnet moe toprol xeon (aera) indi noth om seven Sarin ada expla, pee ose supa a ova ave ons forftr ae contr bord SeSecies peeeligl grea ot ent ne ea abil plage cuerpo ‘omnave set cen nr A svete alg Sopa steape svdal con do ant eve te pe {om medal pervonologle di peepee prot Ce omar menoncah pre abr perp snsiteon de oes moet Siesewe wes teen giatelnge shee Se wet paced sctmerenk apaet npemermaser cen «snl, eam ptr de vl ven a pe dinar eran cen | Saeed etdmcecestepermeteech tema Sadeed p hontinn gatmna nets eee ‘Moon cesta deen reataeec erp sper stews notunrawemmemenmventog, SESeccapumnegeeeiepeeertoeeapion a L je acoopfiunes lor eurents gi trsituril, insure gi factor de personalitate pe de alt parte, care sunt sinteze, erstlizii Sspesifie, intemeate pe terenul proceselocpsihice. Acestea din ‘rd, decd sunt privit din perspectiva médelului necesar nou, pot si fie de tei genur: similitudini, difeentert gi uniciay “Apreciem e& undclatee este in mod clar indicele distinctiv, rmarkerul persoanei iat similitudinile tau diferentierle se “brodeani", se Incocporeaz,introiecteazA i se asimileach pe acest fundal conturat singular, Aceast# unicitate fine de ‘imensiunea proicstva a persoenet deoarece este conforma sau lentiot cu proiectal sn ipostaza umnank existentel gi atest de ce congtina, care conform explicatilor psibologiceapare Isr shi, se prezinth numai ea o manifestare specific uma, deci ca sparjndnd unei enti care este persoana, dar care, laindul ei, se deevolt gi desivirgegte abia in jurul virstei de 30 de ani “Madi in care se Insugeste se asimileazi ge manifesta aspecele Aifereniale umane (deosebirileinterpersonele) personologi le & clucidat prin clasioa baterie de citi explicaive a cetor 4D: deavoltae, devenire, dinamici, descriere. Modul in care se ‘nsuese, se asimileazi give manifesthgoneraitatea (asemintrile fi simibidinile interumane) de asemenea au fost elucidate de petsonologie prin batera de criteri expicaive TICUS =totalitate, inividusitat,conerettudine de manifesta unitart gi sintet Separe.cA aumsl aceste dont genuri de manifestri(difereniale si gencrale) sunt cele care pot fi sbordabile lini, dick prin Faportae lepic, ele find plural! -mutitudin, adic8 domen’ Unde pot fi decelato rogularitii, ordi, otganiziri,tegi. Dar numal acestea Unicitatea, i eshimb, jumea s de singulaitate con- siderim cf au poate fi abordathlegic. Nu exist loge valebili entrain eveniment stuatie, sau ipostzasingular8. Consider ‘eaceca, ch. ea poate fi abordati numa proiectv gi privind mumsi nanestrie sale ce pot fl raportate cazstc (chinic). ?rezentim un model generic personologicinifal,rezultat din perspestva cercetisi legate de manifestrile de proiecto gi Proiecivtate: ”In afard de fenomenologie, actualmente, oumai proiectivi tates mai are posibiititirelevante de adiferentia de exempla personalitatea unui copil, de modalitatea de manifestare alta. Totodati ea reegofodeazk psiholoy sfera si confinutul (anicitatea persoanei, ‘are firh proiectivitates-ar rezuma ¢ fi mumai un capitol psihologieidiferenfiale, unde psibologia clinied s-ar prezents Dinan conomiata cue © “Aspect dstnetve deseb)| "tet acres taxonomic DIFERENTIER! = singuare Manifestarea und raporaté onc ai atecenaie fe atesti ch existi. modele explicative care consid personaltatea ca find, exclusiy, expresiaunei inalte constien- iat ‘ Manifestari proiective de expresie sau de suprafapi gi care une eget ‘ordering Dhoensb rect prin in genere eoinetd cu manifestarile de conduita proiectiva, cexprimaté prin diverse grade diferentiale sau de gencraitete nm Super nagidier aap gen Sentra once Notre dnmice uncfonal ce indude mance de pris spicata “anette nereporates compara he un eer 4 2 BY |p comportementaa (simititudini), fn aceste maaifestie proiee- 3 z tive structurade profunzime transpareint-ohaind (travestire), z a ‘uneori redundanta, alteori explicit, chiar supradeterminat. = HEG}| |p Mite coun mmntesante prot de prftzine ces aa . Hi tmodalitate pote sinronk(instuntnes), se il 7 Hak ot ems erode reve, 3 gies (ile proicetive desist i ayia h | ee aa tcl content, I ltcbure dac8 o sanifestare He] guiae | i de supra, cae direct redvlbll le acivaea ao Soeaba a8 ‘nterioari sau simultend a unei structuri proiective de ag fiirig| 1 profunzime, spunea este nega or de cle orl aroma +] au Hal ae Tipsete (on de exemplu in alienarea prin desper ui = : “aceasta deoarece factual tentativa afirmiritfunctionale structurilor proleotive de profunzime depinde de un triplet de 8 . 8