Apic ultu : * in RomaniaApicultura in Romania Revist lunar de schimb de experienta gi Indrumare metodologic3 apicoli editaté de Asociatia Crescktorilor de Albine din Republica en 10 13 15 16 17 88 24 27 30 Socialist’ Romfnia Cae Tea CUPRINS ***: S& facem totul pentru realizared si depasirea sarcinilor actualului cincinal. A. MALAIU: Cercetarea stiintifica — fort determinanta a progresului apiculturii. REZULTATE ALE CERCETARI STIHNTIFICE Elena PALOS, Cristina MATEESCU-: Laptiso- rul de mate’ — baza activa a unor medi- camente IN AJUTORUL APICULTORULUL INCEPATOR I, RECEANU : ~Supravegherea iernirii fami- Viilor de albine. Al. VARTOLOMEI: O problema de sezon: Hranirile de iarna._ DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI M, BALUTOIU : Colector de polen cu saculef. DIN ISTORICUL APICULTURIL V. POPESCU : Doua secole de 1a aparitia pri- mei carfi de apiculturé in limba romana. DIVERSE 2 Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU- DICULESCU: Albingritul — 0 pasiune mai Putin cunoscuté a lui Mihail Sadoveanu. V. LAZAR : Sesiuni stiintifice pionieresti, Re- trospectiva '85 INTREBARI SI RASPUNSURI CALENDARUL APICULTORULUI COLABORARI $I COOPERARI INTERNATIO- NALE E. TARTA: Consfatuire privind combaterea varroozei. APIMERIDIAN 0. MILEA : Apicultorii_polonezi — gazde pri- mitoare ale viitorului Congres APIMONDIA. DOCUMENTAR APICOL DE VORBA CU CITITORIT TEMATICA REVISTEL ee ee Coperta 1: foto Pavel TINJALA ume Tae cl ave Evel] Ninel ster Veo) ti ke) 4 DE ALBINE DIN R.S.ROMANIA eee RT Aart Ing, NICOLAE FOT! eco ramen ae ONT a Sra eRm eUTaN ota Cea sae Coa CNT PAs era yer ee ate IULIU ORDUG aM CaaS Tae nT ae Sooty PS MRC e Non COLEGIUL REDACTIONAL eee Mr oc ental SUC Ce ie O ONT osae Cas oe ann Le Coro ta aca Cre ome Soy TH WAT) oS OE ea et no Sra rele aR i Cer BU, ing. ELISEI TARTA. (red PoE Manotel aad EE OCI Zea Trott Picco tL Me MteRa fore} UL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- Ro) SSRN R. S. ROMANIA e Str. luliu Fucik nr. 17, Bucuresti, sec. Le ey eee eT Cea Uae ewe filiala municipiul Bucuresti. one EOE eae a ee eerie POR ecommerce filialele A.C_A. @ Cititorii din Stance ae ae ary ROMPRESFILATELIA — Sec- OMe none eer | Sees eens mea TST Pree) Ft COC CLGe tt eit eee Certs cotsSA FACEM TOTUL PENTRU REALIZAREA $I DEPASIREA Aga cum se stie, in ultimele doua decenii apicultura romAneasc& a cu- noscut 0 dezvoltare fara precedent. Tnregistrindu-se an de an cresteri ritmice, atit In ccea ce priveste efecti- vele familiilor de albine, cit si la pro- ductiile realizate, dinamica dezvoltarii apiculturii este reprezentaté grafic printr-un traseu riguros _ascendent. Fara indoiala cd aceste impliniri nu ar fi fost posibile fara sprijinul constant si indrumarea atenté de care apicul- tura beneficiaz& din partea Conducerii Superioare, personal din partea tova~ rasului NICOLAE CEAUSESCU, secre- tar general al partidului nostru si pre- sedinte al Republicii. Sporirea an de an a efectivului fa- miliilor de albine, a productiilor api- cole, cresterea numarului de membri ai asociatiei noastre, perfectionarea si modernizarea tehnologiilor si utilajelor apicole au facut ca apicultura roma- neascd sA ocupe un loc fruntas in cir- cuitul mondial al valorilor apicole, fapt atestat si de participarea activa, com- petent& si responsabild a apicultorilor romani Ja diverse manifestari interna- tionale. Obicctivele ce privese apicultura in cincinalul 1986—1990 sint cuprinse intr-un Program special privind dez- yoltarea apiculturii in ‘care sint in- scrise finte noi, cote noi, cresteri pe toate planurile, toate vizind sporirea patrimoniului national apicol si ampli- ficarea valorificdrii cit mai depline a tuturor resurselor melifere. Conform acestor prevederi, la sfir- situl actualului cincinal, efectivul api- col trebuie si ajunga la 2 milioane fa- milii de albine iar productia totald anuald de miere s& creascd la 20 mii tone. Aceste cresteri pe cit de ample, SARCINILOR ACTUALULUI CINCINAL pe atit de firesti, trebuie si insemne — asa cum spunea tovardigul NICOLAE CEAUSESCU, la plenara din noiembrie a C.C. al P.CR,, in legaturA cu planul pe ’86, an hotéritor al cincinalului tre- cerii Romanici Ja o noua fazi de dez- voltare — ,realizarea unei calitati su- perioare a intregii noastre activitati. Este imperios necesar ca toti apicul- torii si faci totul ca anul acesta s& devind la modul cel mai real un nou an al noii calit&ti in toate actiunile in- treprinse. De altfel, este bine si re- amintim c& problematica trecerii hota- rite la o noua calitate a muncii apicul- torilor a fost amplu prezentaté anul trecut im numerele 10 si 11 ale re- vistei noastre. Puternic ancorati in realitatile vietii apicole, traind intens fiecare moment esenfial al sezonului activ, apicultorii romani, cu ambitia si spiritul novator caracterizeazA vor sti sA potenteze si, mai presus de toate, si confere sub- stanté si continut indeplinirii si depa- sirii sarcinilor actualului cincinal. Dezvoltarea constant ritmicd in ul- timii 20 de ani a apiculturii nationale, succesele insemnate obtinute, creste- rea prestigiului international al stupa- ritului rom4nese, constituie realitati care ne determina sa privim cu incre- dere si optimism viitorul. Aceste rea- litafi ne int&resc convingerea ci api- cultura din fara noastr& va cunoaste in continuare 0 dezvoltare acceleraté, dezvoltare caracterizaté nu numai de marimi cantitative ci si de realizari deosebite, sub aspectele ce definesc, acea calitate superioaré a muncii noastre, o calitate noua, pentru care trebuie s& militam consecvent cu com- petenti, pasiune si daruire.CERCETAREA STIINTIFICA—FORTA DETERMINANTA A PROGRESULUI APICULTURII Ing. Aurel MALATU Directorul Institutului de cercetare si productie pentru apiculturd In anul 1986 si in intregul cincinal 1986— 1990, cercetarea stiintificd romaneasca din toate domeniile activitatii umane igi va de: fisura_activitatea sub imperil nobilei mi- siuni co revine stiintei in dezvoltarea socie- tatii noastre socialiste, evidentiati cu ne- asemuil clarilate in magistrala cuvintare a primului_om de stiinti al {&rii, tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al partidului, la primul’ Congres at Stiintei si Inva{amintutui, ce a avut-loe cu putin’ vreme in urma. Asa cum sublinia tovardgul NICOLAE CEAUSESCU: ,Omenirea se afl intr-o ase- menea etapi a dezvoltarii, in care stiinta reprezinti cea mai puternicd forfa a pro- aresulul economic si social, Pornind de la aceasti realitate, nu tre- buie s& uitim nici un moment ca edificarea socialismului si a comunismului nu se pot realiza decit pe baza celor mai noi cuceriri ale stiinfei si tehnicii, pe baza cunoasterii umane in general. Prin transformarea in ritmuri alerte a gtiintei in forta nemijlocit’ de productie, in factor conditional al intregului complex’ de fenomene socio-economice, revolutia stiin- tifict si tehnici actuala ‘se manifest’ cu deosebiti vigoare ca unul din elementele determinante ale infaptuirii cu succes a marilor si cutezdtoarelor planuri i programe de edificare a socialismului Menit s& analizeze in spirit de inalta ras- punedere marile victorii repurtate de po- Porul roman in construirea societatii socia- liste multilateral dezvoltate, Congresul Stiin- tei si Invaitimintului a adoptat programete privind cercetarea stiintific’, tehnologic’ si de pregiitire a cadrelor pe perioada actua- lului cincinal si in perspectiv’ pind in anul 2000, a jalonat prin insasi implicatiile stiin- tei si invatimintului, principalele momente ale viitoarei etape de dezvoltare intensiva economico-sociali a tarii, conform obiecti- velor stabilite de Congresul al XIUI-lea al partidului. In documentele adoptate de citre Congre- sul Stiintei si Invatimintului pe ling’ ce- Ielalte ramuri din agricultura, apicuttura, cercetarea sliintified’ apicotli, se regiisesc no- minalizate cu realizarile obtinute in etapa precedent, dar in mod deosebit cu impor- tantele sareini de viitor. Incii de acum dowa decenii, tovardsul: se- eretar general NICOLAE CEAUSESCU a aratat ci: ,fn cadrul politicii generale a Partidului si Statului nostru, de dezvoltare 2 Sustinuté a agriculturli, socialiste, de valo- rifieare deplina a multiplelor posibilitati, apiculturii Ti revine un rol important flind chemati si.contribuie alaturi de celelalte ramuri agricole la sporirea continua a pro- ductiei agro-alimentare*, in nenumirate rin- duri subliniind importanta apiculturli prin produsele directe cu care contribuie Ia fon- dul agro-alimentar, cit si prin sporirea re- coltelor ca efect al polenizarii cu albine a plantelor entomofile, stabilind concret sar- cini pentru imbunatatirea activititii in acest domeniu, Apicultorii_din toate sectoarele si alituri de ei cercetitorii institutului nostru s-au angajat cu toate forfele pentru indeplinirea acestor sarcini. Astfel, patrimoniul apicol national a cu- noseut 0 evolufie continuu ascendent, fam liile de albine inregistrate 1a recensimintul din anul 1985 reprezentind cel mai mare efectiv inregistrat vreodaté in tara noastra. In acelasi timp a creseut productia apicola, pe ling sporurile cantitative inregistrindu-se in cincinalul trecut si 0 ampli diversificare a acesteia. Trebuie, de asemenea, si subli- niem, ridicarea nivelului tehnologic si mo- dernizarea accentuati in cincinalul ‘trecut, a bazei materiale din apiculturi care im- Dreund cu imbundtitirea sub aspect biologic a efectivelor apicole, reprezinti chezisia unor importante salturi productive in etapa viitoare. Apicultura va beneficia si de fa- milii de albine cu o capacitate productiva adeevata, datorita masurilor luate in toti anii cincinalului treeut, pentru piistrarea sAn&ti{ii albinelor prin ‘prevenirea i com- baterea bolilor. La le realizari a contri- buit si cerectarea stiintificd prin rezuttatele celor 52 teme finalizate si care s-au mate- rializat in principal prin 18 tehnologii noi sau imbunatatite ; 51 produse noi; 30 pro- iecte de utilaje si instalatii pentru apicul- tura, peste 175 mii mitei de inalti valoare si medicamente de wz apicol, care au aco- perit intregul necesar al apieuiturii din tara noastra. Faria minimaliza realizivile obtinute, o analizd amanuntita, cu responsabilitate | si profund spirit critie si autocritie ne obliga Si sesiziim si si retinem cA fati de cerce- farea apicoli de pe plan mondial, fati de cerin{ele obiectivelor economice din Pro- gramul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastra, nivelul la care se situeaz’ activitatea noastri stiintifica poate si tre- buie si fie imbunatatit.‘Astfel, cu toate c& apicultura romaneasci cit si cercetarca stiintificA apicoli din tara noastri ocup’ sub multe aspecte Jocuri frun- tase pe plan mondial, productiile realizate sint inci sub posibilititile existente in tara, potentialul biologic productiv al fondului ae picol mai poate fi imbunatatit, valorificarea patrimoniului melifer poate fi facuta intr-un. mod mai judicios, eficienta tehnologiilor de crestere a albinelor si de objinere a produ- selor poate fi mai mare si, de asemenea, se mai poate inci reduce influenta negativa a unor boli. Sintem constienti ci 1a inliturarea tut ror acestor neajunsuri, cercetarea stiintifie’d trebuie si-si aduci din plin contributia. Oamenii muncii care isi desfisoariacti- yitatea in cercetarea $tiintifiei din apicul- tur’ au pitruns sensul si esenta acostui fundamental si complex imperativ. Avind in vedere in mod deosobit indicatiile, orien- tSrile si sarcinile pe care secretarul general al parlidului Ie-a formulat cu diferite pri- lejuri, ne-am_stabilit dircetiile prioritare ale cercetirli apicole pentru cel de al VIli-lea cincinal. Cele 13 obiective stiintifice prioritare au fost cuprinse in ,Programul de cereetare sti- intificd, dezvoltare tehnologicé si introdu- cerea progresului, tehnic in apicultura pe perioada 1986—1990", elaborat pe baza orientarilor date in cercetarea stiintificé de tovariisa academician, doctor inginer ELENA CEAUSESCU, savant de reputatie mondial’, stralucit reprezentant al geniului stiintifie creator al poporului nostru, care prin inalta sa competenta si rigoare stiintificd a indltat stiinta romAneased Ia cotele valorilor mon- diale. Programul de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologic’ si introducerea pro- gresului tehnic a fost intocmit sub coordo- narea Consilivlui National pentru Stiinta si ‘Tehnologie si sub indrumarea Academici de Stiinte Agricole si Silvice. Activitatea ce se va desfasura in cadral celor 3 programe de cercetare stiintificé, care cuprind 54 teme cu 102 lucr’ri de cercetare, urmareste rezol- varea unor probleme aplicative in procesele productive apicole, asigurindu-se un raport optim cu aspectele de cercetare fundamen- tal& cu pregnant accent prospectiv. Un prim program de cercetare stiintificd priveste AMIELIORARI ALBINEI ROMA- NESTI, si este structurat pe 3 obiective sti- intifice cu 8 teme 25 lucrari de cercetare. In cadrul obiectivului stiintifie ,Conser- varea si ameliorarea fondului apicol autoh- ton“ se abordeazd studiul morfoproductiv. al albinei carpatine din diferite ecotipuri pe baza caracterizirii biometrice a populatiitar, precum si prin caracterizarea enzimatici a acestora, pentru aprecierea puritatii popu- latiilor. Scopul acestor cercetri consti in evidentierea unor populatii sau grupe de familii cu un inalt potential biologic si pro- ductiv, care si stea la baza ameliorarii fon- dului apicol autohton, Se vor efectua, de asemenea, cercetiiri pri vind cresterea rezistentei Ta iernare a albi- nei roménesti, prin studiul histologic si elec- troforetic al echipamentelor celulare si indi- juale care influenteazi rezistenta la iernare, a factorilor fiziologici si a modului de transmitere la descendenta a rezistentei la iernare si a posibilitatilor de modelare a acesteia. S-au abordat cercetiri privind re- zistenta la iernare in munca de ameliorare, intrucit, din ce in ce mai mult, influenta sezonului rece devine hotiritoare in prac ticarea unei apiculturi eficiente, familiile ale cdror albine au un echipament enzimatic corespunzitor, un puternic instinct de acu- mulare in organism a unor substante ener- getice si proteice, cresterea unor cantitati mari de puiet imediat dup ultimul cules de vara, restringerea pontei in perioada pre- mergitoare sezonului rece, in paralel cu a- cumularea unor mari rezerve de hrand in cuib in aceasta perioad’, sint o parte din ile pentru traversarea perioadei_ de iernare fara pierderi sau scdderea potentia- lului biologie si o dezvoltare puternica in primévar’. Un accent deosebit in Iucririle de cer- cetare se va pune pe potentarea si consoli- darea instinctului de acumulare precam si pe transmiterea acesteia 1a descendent, Un alt obiectiv stiintifie din cadrul pro- gramului de ameliorare priveste ,Crearea de linii si hibrizi de inalté productivitate din ecotipurile albinei carpatine.“ Se ur- mireste in mod deosebit realizarea unor li- nii cu o puternic& vigoare biologic’ si un potential productiv sporit si complex, pen- tra producerea unor cantitati mari de miere, ceara, polen, laptisor ete. De asemenea, se vor efectua lucrari pen- tri crearea de linii de albine si hibrizi cu inclinatii speciale pentra polenizarea efi- ienta a florilor de lucern’, colectarea po- lenului si pentru producerea propolisului. fn crearea liniilor de albine se vor folosi verigile eficiente in ameliorare, pornind de la identificarea in populatiile de albine a materialilui biologic recordist si selectia continua a acestuia, consolidarea insusirilor valoroase prin imperecheri moderat con- sangvine, testarea pe baza performantelor f 3proprii si dup’ descendent a liniilor ame- liorate, precum si incrucis&ri interlineare dup Stabilirea valorii combinative a aces- tora, ‘Trebuie scos in eviden{X un aspect deosebit de important in ameliorarea atbi- nelor: programul stabilit va putea fi cores- punzator realizat numai cu participarea larga a apicultorilor detinitori ai_fondutui api col, Ameliorarea se realizeazi in interiorul unor zone geografice, iar selectia in cadrul fiecirei stupine din zon, facuta de apicul- tor, constituie prima verig’ din intregul lant de ‘ameliorare. Cu cit mai multe stupine vor fi_asociate la” programul de ameliorare cu alit eficienta muncii de cercetare in acest domeniu va fi mai eficienta. ‘Tot in programul de ameliorare s-a pre- vazut obiectivul stiintifie privind ,Repro- ductia si eresterea reproducatorilor 1a’ albina melifera". Studiile privind morfologia si bio- chimia materialului seminal de trintori, sta- bilirea tehnicilor de conservare a acestuia, studiul anatomic al organelor_reproduci- toare ale mitcii, precum si cercetirile privind declansarea ovulatiei la mitei, au menirea a conduce la imbunit&tirea tehnicilor de in- smintare instrumentala a mitcilor, astfel ca prin sporirea eficientei acesteia, insimin- farea instrumental si devin’ un mijloc operativ in munca de ameliorare si poate de obtinere curenti a mitcilor pentru producti AL doilea program de cercetare_stiinfifica al Institutuiui nostru, pe perioada 1986—1990 priveste: ,CRESTEREA ALBINELOR $I OBJINEREA PRODUSELOR APICOLE*. Acest program este structurat prin cuprin- derea unitari a tuturor domeniilor care con- tureazi in esen{i apicultura ca proces eco- nomic productiv, respectiv tehnologia cres- teri albinelor, resursele melifere, pistrarea sinit&tii albinelor, tehnologia obtinerii si condition&rii produselor apicole, utilaje pen- tru intretinerea familiilor de albine, ob’ rea produselor- si mecanizarea lucrarilor in apicultura. Programul cuprinde un numir de 7 obiec- tive stiintifice, cu 24 teme si 55 lucrari de cercetare. In cadrul obiectivutui stiintifie ,Cercetari privind nutrifia albinelor* se prevede ela- horarea de premixuri si biostimulatori pen- tru albine, respectiv pentru intensificarea cresterii puietului, pentru pregitirea orga- nismului albinelor pentru iernare, pentru mirirea gradului de atractivitate si consum a inlocuitorilor de polen si a hranei ener- getice. : Tot in cadrul cercet&rifor privind nutritia albinelor se vor efectua cercetari privind in- 4 fluenta calitatii hranei_asupra stiri fizio- logice a albinelor, urmarindu-se_prevenirea uzurii albinelor urmare invertirii_zaharozei, precum si stabilirea nocivitatii hidroximetil- furfurolului din hrana energetic’. Obiectivul stiintific privitor Ia ,Elaborarea de tehnologii pentru dezvoltarea familiilor de albine si sporirea productiilor apicole" vizeazi ca ‘prima cercetare, producerea tensiva de albind prin sporirea cantits puiet in familiile de albine, urmare asigu- rari unui regim de crestere controlat, aso- ciat cu incubarea si eclozionarea puictului in afara cuibului, “Scopul acestei cercetari este obfinerea unor populatii abundente de albine, pentru formarea de noi unititi bio- logice, valorificarea eficienta a_resurselor melifere, formarea de nuclee de impereche- re a mitcilor in pepinierele intensive etc. Alte cercetiiri in cadrul aceluiasi obiectiv stiintific privesc imbunatitirea tehnologiei de obtinere a 1ptisorului de mated, in flux continu in familii neorfanizate, cu elimi- narea transvazirii larvelor — operatiune ficili pentru multi apicultori si care reclama volum mare de munci, astfel ca aceasta productie s& devin’ eficienti in toate stuj nele. Se vor continua de asemenea cerceti- rile pentru perfectionarea aparaturii si teh- nologiei de producere a veninului de albine. © alta serie de lucrari de cercetare pri- vese pregitirea albinelor pentru iernare in vederea asigurarii unor familii cu potential biologic si productiv ridicat. Cercetarile con- stau in elaborarea misurilor pentru preve- nirea uzurii albinelor de iernare ca urmare a preluerarii rezervelor de hrand admini. strat de apicultor, sau ca urmare a cresterii puietului in cantiti{i mari in perioade ne- potrivite, precum si stabilirea procedeelor de formare si izolare a ghemului care sa asigure cele mai bune condifii de iernare. Obiectivul stiintific privind ,Imbunati rea resursélor melifere prin sporirea’ poten- tialului nectaro-polenifer al plantelor cult! vate si prin ameliorarea de noi speci er- bacee si arboricole* abordeazi o serie de cercetiri corelate cu cele ale unititilor spe- cializate in cercetarea agricoli. Astfel, se prevede stabilirea in comun cu Institutul de cercetiri pentru cereale si plante tehnice Fundulea a soiurilor de rapifi pentru ulei (Brasica napus ssp oleifera) care au cea mai ridicata valoare melifera, avind in vedere ci, introducerea pe scar larg a acestei plante in cultura, poate asigura noi resurse pentru productia apicola. In cadrul aceleiasi activ se va studia valoarea meliferd si gradul de atractivitate pentru albine a soiurilor noi deJucern’, urmérindu-se atit sporirea produc- tici de seminte prin polenizare, dar si asi- gurarea de resurse melifere valorificabile. De asemenea, impreun& cu Institutul de cercetari si amenajari silvice se vor efectua cercetiri privind valoarea meliferi a forme- lor arbustifere de tei si salcim japonez pen- tru extinderea in plantatiile ce se vor rea- liza, a acelor forme care au gi valoare nec- taro-polenifera ridicat’. Cercetirile vor cuprinde de asemenea stu- diul capacititii melifere a unor. zone bio- apicole specifice din tara noastra, respectiv zonele cu regim natural din Delta Dundrii, Iuerare ce ne revine din Programul de cer- cetare stiinfific’. privind valorificarea com- plexti a resurselor naturale din Delt, pre- ‘cum gi zonele cu potential preductiv pentru mierea de mani. In cadral obiectivului stiintific ,Sporirea eficientei polenizarii cu albinele a culturi- lor agricole entomofile, pentru cresterea pro- ductiei de seminte si fructe" se vor efectua cercetiiri privind aportul albinelor la spori- rea productici de seminte si continutului in ulei Ia hibrizii de floarea soarelui, rapita de ulei, precum si sporirea eficientei po- leniziirii cu albine Ia Tucerna si trifoi. Problematica legati de sinatatea albinelor este cuprinsA in obiectivul stiintifie: ,Cer- cotiri de etiopatogenie si farmacoterapie privind bolile bacteriene, parazitare si in- foxicafiile la albine in vederea realiadrii unor mijloace eficiente de prevenire si com- batere". Cerectirile privind bolile bacteriene contagioase ale albinelor vizeazi ca prin lucriiri de bacteriologie si farmacoterapie s& se stabileasci efectal unor substanje poten- tial active asupra germenilor patogeni spe- cifici bolilor bacteriene, pe bazh carora s& se realizeze noi medicamente cu eficient sporité in combalerea loci ewropene gi a- mericane, a paratifozei si septicemiei 1a albine. 0 importanti deosebit& si un volum mare de munc& se vor acorda cercetirilor privind prevenirea si combaterea protozoozelor 1a albine astfel ca pe baza unor substante chi- mioterapice si de alti natura care se vor dovedi potential active, si se realizeze mij- loace terapeutice eficiente in combaterea no- semozei albinelor. Asocierea _eforturilor noastre la eforturile masive gi deosebit de indelungate depuse pe plan mondial este de naturA si contribuie Ia diminuarea efecte- lor negative ale acestei boli al c&rui hotar intre a fi o problema de patologie sau de biologie a familiilor de albine inci nu este clarificat. Studiul parazitozelor albinelor urmireste realizarea de mijloace pentru combaterea acarianului Varroa jacobsoni cu ajutorul unor substante administrate prin ingestie, contact, volatilizare, fumigatii sau_acrosoli, astfel incit si se obfind o eficien{a sporiti in combaterea varroozei cu mentinerea in paralel a calitafii produsclor apicole. ‘Tot in cadrul obicetivalui stiinfific privind Siniitatea albinelor se vor efectua cercettiri pentru realizarea unui dezinfectant de uz apicol cu spectru larg de actiune precum gi cereetiri de toxicologie apicola. Chimia si tehnologia produselor apicole se regisesc in obiectivul stiintific: ,Realizarea unor noi marci de miere romaneasca si per- fectionarea tehnologiei de prelucrare si con ditionare a produselor apicole tn seopul im- i calitaitii acestora*. Cereetirite vi- zeazi realizarea unei mérci de miere cit ea- racteristici constante specifice florei_ din Delta Dundrii precum si a unei marci de miere bogati in substante naturale cu in- susiri alimentare si terapeutice. Imbunit&tirea tehnologiei de conditionare a mierii de albine va conduce la mentinerea mierii in stare fluid’ pe timp indelungat cit si la standardizarea indicelui de culoare a mierii de albine. Corectarea unor caractéristici fizico-chi- mice si biologice ale produselor apicole in seopul imbundtitirii calitatii acestora se va face prin stabilirea misurilor de prevenire a contaminarii cu stafilococi enteropatogeni fn procesul de obfinere si prelucrare tehno- logic& a acestor produse, precum gi prin ela- borarea de misuri pentra reducerea infes- trilor cu flor’ micotic’. Ultimal obiectiv stiintifie in cadrut pro- gramului ,CRESTEREA ALBINELOR SI OBJINEREA PRODUSELOR APICOLE" il reprezint&: ,Imbundtatirea sistemei de uti- laje pentru apicultura*. Cercetétorij din acest domeniu si-au propus imbundtatirea sistemei de utilaje pentru transportul stupilor ia pastoral, prin realizarea unei palete imbu- nitatite pentru transportul stupilor, cu re- morci de mick capacitate, realizarea unei remorci apicole pentru 18—24 stupi, imbund- titirea parametrilor constructivi ai pavilioa- nelor apicole cu 75 familii de albine. In ‘cadrul aceluiasi gen de preocupiri s-a prevazut realizarea de mijloace pentru ma- nevrarea si transportul stupilor si a altor utilaje in cadrul stupinei, precum si a unui grup mobil cu compartiment de lucru si 0- dihn& pentru apicultori. Pentru lucriri in stupind s-a prevdzut a se realiza un descipicitor manual cu cutite 5le, precum si a unui utilaj de mica capacitate pentru prepararea serbetului sau a pastei tip fondant de cAtre apicultorii de- finatori ai familiilor de albine. Intrucit in economia stupinelor, asigurare necesarului de ceari conditioneaz’ 0 serie intreaga de actiuni tehnice, s-a prevazut rea- lizarea unor utilaje pentru extractia ceri din faguri reformati cu randamente sporite. colectivului de profil si-au previizut de asemenea realizarea documen- © masind agregat de fabricat pentru confectionarea faguri “lor artificiali in instalatii de mare capa tate (industriale), precum sidefinitivarea do- cumentafiei pentru un agregat de fabricare a ramelor pentra stupi. Cel de al treilea program de cercetare al Institutului de cercetare si productie pentru apicultura este intitulat_,VALORIFICAREA SUPERIOARA A PRODUSELOR APICOLE PENTRU SANATATEA OAMENILOR — PRODUSE APITERAPEUTICE* Realizirile obtinute de Institutul nostru, realiziri care au facut din apiterapia rom4- neasc’ o activitate de referin{é pe plan mondial, a condus Ia structurarea acestei preocupéri intr-un program distinct, de sine stitiitor, elaborat 1a indicatia Consiliului Nafional pentru StiintA si Tehnologie. Programul cuprinde trei obiective stiinti- fice, cu 22 teme de cercetare. i Obiectivul stiintific care priveste: ,Stabi- lirea compozitiei actiunii farmacodinamice si a mecanismelor specifice de actiune ale componentelor active din produsele apicole“ vizeazi determinarea elementelor cu rol he- patoprotector, constituientii hormonali, pre- cursori hormonali si factorii de crestere, pre- cum gi stabilirea actiunii bactericide si anti- fungice si efectul hipocolesterolemic al sub- stanfelor active din produsele apicole. Obiectivul stiintific: ,Elaborarea de pro- duse apiterapice cu actiune specifica in tr tamentul unor afectiuni* prevede cercetari pentru stabilirea formulei galenice si a teh- nologiei de fabricatie pentru aerosoli, un- guente si solutii pentru afectiunile tractului respirator si ORL; preparate apiterapice cu rol hepatoprotector si pentru tratamentul hepatitelor cronice; produse pentru trata- mentul unor afectiuni ale tubului digestiv ; produse pentru afectiuni reumatismale gi de circulatie periferici ; preparate cu actiune regeneratoare topici asupra sistemului uro- genital; unguente, aerosoli si colire pentru tratamentul unor afectiuni oftalmice ; so- lutii peliculogene, grefe de os potentat bio- logic de uz stomatologic si produse pentru boli cardiovasculare cu hipercolesterole Cel de al treilea obiectiv stiintifie din pro- gramul de apiterapie : ,Stabilirea metodelor si schemelor de tratament prin_integrarea produselor apiterapeutice", vizeazi tratamen- tul enterocolitelor_cronice, a_rectocolitelor simple si hemoragice ; restabilirea homeo- staziei oculare, afectiuni sclerale si iriene tratamental bronhopatiilor cronice artritelor scapulohumerale, a_ prostatitelor cronice, colpitelor si cervicitelor ulceroase ; sciderea hiperestaziei_ si hipersensibilitatii dentare si tratamentul — paradontopatiilor ; precum $i stabilirea rolului adjuvant poten- {ator al apiterapiei in tratamentul disfunc- fiei newro-endocrine (axul _hipofizo-tiroid- ovarian). Problematica cuprinsi in programele de cercetare stiintifici ale Institutului nostri: pe perioada 1986—1990 este deosebit de bogata, cu o diversitate mare a profilelor de cerce- tare. Exist insd toate condifiile ca sarcinile ce ne revin si le realizim integral si la inalt nivel stiintific, intrucit in intreaga noastra activitate ne vom conduce dupa pre- cizarea ficuti de tovariigul NICOLAE CEAUSESCU: ,atunci cind vorbim de o noua calitate in toate sectoarele de acti tate este de la sine infeles cd punem pe pri- mul plan perfectionarea, deci ridicared 1a un nivel superior a calitatii In cercetarea stiintified $i tehnologicd, fara de care nu se poate obfine o noua calitate in nici un do- meniu, Existi un aspect care caracterizeazi oa- menii muncii din, Institutul nostru, aspect care di garantia realizarii tuturor sarcini- Jor, anume, voinfa si dorinta tuturor, ca in viitor si-si mobilizeze mai sustinut fortele, s& investeasci mai multa inteligenta proprie, 8% amplifice procesul de creatie, pentru ri- dicarea 1a un nivel superior a intregii munci de cercetare. Vom Iua nvisuri_ pentru perfectionarea cercetitorilor in vederea insusirii de catre acestia a celor mai noi cunostinfe in dome- niul stiintei si tehnicii apicole, in domeniul cunoasterii metodelor si mijloacelor moderne de investigatie. Vom actiona pentru forma- rea cercetitorilor cu inalti rispundere po- liticd, economica si tehnologica, capabili si se angajeze curajos si cu pasiune in lupta pentru solutionarea tuturor problemelor pe care le ridicd apicultura romaneasca.LAPTIGORUL DE MATCA baza activa a unor medicamente Farm, Elena PALOS, bioch: Cristina] MATEESCU Institutul de cercetare si productie pentru apiculturd yovesesevererers naturale, a deter erereres; ¢ fn lucrare am examinat principalele caracteristici morfologice, complexul 4 vitaminic si mineral din acest valoros produs apicol. ‘ Studiile morfologice asupra laptiso- rului de matc& au fost efectuate prin examene microscopice si prin teste histochimice. In toate aceste studi au fost analizate metodele de punere in evidenta, pe cale microscopicd, a tu- turor acelor componente libere in so- lutie, neasociate cu alte molecule care si impiedice evidentierea S-au facut determinari cu ajutorul microscopului optic si in fluorescent, pe frotiuri de Jéptisor de mated sau pe preparate clasice intre lama si lamella. Primele analize microscopice s-au oprit asupra punerii in evidenta a ci- torva compusi organici din clasa glu- cidelor. Data find proprietatea mono- zaharidelor de a forma cu fenilhidra- zina — fenilhidrazone si apoi osa- zone — compusi cristalizati, au fost evidentiate osazonele unor zaharuri simple ca: glucoza, galactoza, mal- toza, lactoza $i arabinoza. Mecanismul * Referat stiintific inaintat celui de al XXX-ea Congres al APIMONDIA, Nagoya— Japonia, octombrie 1985. Interesul mereu crescind ce se manifesté actualmente in lumea medical’, pentru introducerea in terapcutica umana a unei game tot mai largi de produse at initierea unor studi asupra structurii tora, precum si asupra unor mecanisme intime de actiune ale componentelor acestora in cadrul metabolismului uman. In acest context, am Juat in studiu liptisorul de mated ce constituie pentru noi o baz& activa pentru obtinerea unor me rererervere: 3 si compozitiei aces- amente apiterapeutice. Jorereresererose: reacticei de formare a osazonelor este tedat in fig. 1. Fiecare oz& formeazi cristale de osazon& care se pot dife- rentia pe cale microscopici dupa forma acestora (ace grupate in manunchiuri, rozete, crengute de, brad etc.) Prin metoda mictoscopiei in fluores- centé au fost facute astfel de analize asupra lipidelor( steride, carotenoizi, lipocromi compusi cu capacitatea de emisie in fluorescent. Prin alegerea unui procedeu adecvat de fixare, 0 se- rie de coloranti pot emite lumina fluo- rescenta in momentul grefarii pe 0 mo- leculé de lipid, proprictate ce poarta denumirea de fluorescent. secundar’ a lipidelor. Dintre acesti coloranti numiti fluo- rocromi, cei mai utilizati sint fosfina 3R si benzopiren, 3,4-cofeina. Pentru examinarea in fluorescenta-a lipidelor s-a utilizat metoda lui BERG (1951) care foloseste benzopiren co- feina, lucrindu-se pe frotiuri cu lip= tisor de matc&. Frotiurile se usucd Ja temperatura camerei timp de 10 mi- nute, dup& care sint fixate timp de 715 minute intr-o solutie de benzopi- ren 3,4-cofeina. Montarea frotiurilor de laptisor de matca fixate se face in polivinil pirolidona sau in gelatina gli- cerinata. Examinarea la microscop in UV (timp scurt) se face folosind filtrul de excitatie de tip UG-2, iar ca filtru de baraj cel de tip BG-2 sau BG-12 Rezultatele obfinute in urmaapli- c&rii acestei tehnici indica faptul ca lipidele hidrofdbe in faz lichida apar cu o fluorescen{a albistruie, in timp ce lipidele acide si fosfolipidele pre- zint o fluorescent alba, caracteristicé cofeinci. Incluziile de acizi grasi liberi pre- zente in laptisorul de matci au fost evidentiate prin _metoda lui» HOLC- ZINGER (1959). Principiul acestei me- tode const’ in proprietatea acizilor grasi liberi de a reactiona cu acetatul cupric cu formarea sdpunurilor price. Excesul de metal este indepai tat prin spalare cu o solutie de EDTA. Cuprul fixat pe acizii grasi liberi poate fi pus in evident’ printr-o reactie chi- mica cu acidul rubeanic. Tehnica este specifica, dac& preparatul confine can- titAti decelabile de acizi grasi liberi. Frotiurile cu preparat proaspat, uscate in prealabil la temperatura camerei, sint introduse intr-o solutie de acetat de cupru 0,005%% timp de 3 ore, dupa care lamele se spali cu solutie de EDTA 0,1% pH—=7,0, in trei bai suc- cesive. Se spali apoi cu apa distilata, timp de 5 minute, dup& care lamele sint introduse intr-o solutie de acid ru- beanic, timp de 20 minute. Lamele se apoi cu alcool etilic si apoi cu In» urma_examinarii _microscopice, grasi liberi sint evidentiafi prin- tr-o coloratie verde-cenusie specifica. Tot prin tehnica microscopiei in fluorescent s-a efectuat un test com- parativ pentru diferentierea laptisoru- lui de mated pur pe trituratul obtinut din larve de trintor (apilarnil). Studiul microscopic a fost axat pe punerea in evident a acizilor nucleici in tritura- tul larvar (organisme vii) si pe absen{a 8 acestora din preparatele de laptisor de mated — secretie biologica. Metoda fluorimetricd aplicaté a fost cea propusd de cdtre FEEBLE si JAY (1962), care folosesc frotiuri de celule sau fesuturi. Frotiurile se usuci 10 minute Ja temperatura camerei si sint fixate in alcool metilic, dupa care se spald_ in tampon fosfat 0,1M la pH=7,1 ce contine fenol 0,2%. Dupa acest tratament, secfiunile se colo- reazi in solutie de coriofosfina O in concentratie de 0,i%, timp de 10 mi- nute, iar excesul de colorant se inde- parteazi prin spalarea sectiunilor in solutie de tampon fosfat, timp de 2 mi~ nute. Rezultatele obtinute prezint& o co- loratie verde-fluorescent& pentru aci- dul dezoxiribonucleic (ADN) si rosie sau portocalie pentru acidul ribonu- cleic (ARN) citoplasmatic si respectiv nuclear. Aceste rezultate au fost pre- zente numai pentru frotiurile cu tri- turat larvar si au fost total absente pentru cele cu liptisor de matca. Analiza microscopica pe preparate de laptisor de mated, intre lama si la- meld, folosind coloranti acidofili (i- nind cont de pH-ul laptisorului_ de matcd) — fucsina, albastru de metilen, violet de gentiana, hematoxilina etc., a pus in evidenta existenfa unor frag- mente de micelii, hife de ciupered, fibre vegetale, urme de polen, debriuri ceroase. Uneori mai sint prezente mici fragmente de fesut larvar care apar ca urmare a impurificarilor. Toate determinarile microscopice au fost efectuate pe cite 50 probe de lap- tisor de mated. Luerarile experimentale au_conti- nuat cu analiza citorva dintre elemen- tele minerale prezente in laptisorul de mated si anume: calciul Ca**, mag- neziu Mg’* si fosforul (P), precum si © serie de vitamine printre care vita- minele A si D din categoria vitami- nelor liposolubile si vitaminele B: si PP (acid nicotinic) din grupul vitami- nelor hidrosolubile. Testele au fostefectuate atit pe produsul in stare preaspata, cit si pe produsul liofilizat. Determinarea calciului @a’t) s-a efectuat pe produsul deproteinizat, aplicindu-se o metodi volumetricd a lui CLARK gi COLLIP, al carei prin- cipiu const& in precipitarea ionilor de calciu sub forma de oxalat, in prezenta unei solutii saturate de oxalat de amoniu. Rezultatele testelor efectuate, atit pe produsul in stare proaspata, cit si pe cel liofilizat, au indicat 0 concen- tratie a ionilor de-calciu oseilind intre 14,5—16 mg la 100 g produs. Pentru determinarea ionilor de mag- neziu (Mg’+) s-a utilizat 0 metoda co- lorimetrici care consté in complexa- rea ionului de magneziu (Mg?+) cu co- jorantul organic ,galben titan‘, obfi- nindu-se 0 colorafie rosie. Extinctia probelor si a standardului utilizat s-a citit la A = 560 nm, la un spectocolorimetru, obfinindu-se con- centratii de 2,1 mg Mg’+ per 100 g produs proaspat si 2,25 mg Mg’+ pen- tru produsul liofilizat. Pentru determinarea fosforului anor- ganie s-a utilizat metoda lui BRIGGS, fara deproteinizare. prealab' Principiul metodei consté in com- plexarea fosforului in prezenta molib- datului, cu formarea unui complex care in prezenta unui agent reducitor d& © coloratie specific’ de albastru de molibden. Rezultatele obtinute indici prezenta cantitati insemnate de fosfor anorganic, variind intre 200—210 mg/100 g produs. Din grupul vitaminelor liposolubile au fost. efectuate doziri pentru vita- mina A si vitamina E. Pentru dozarea vitaminei A s-a uti- lizat metoda lui RAOUL si JANOT ba- zaté pe masurarea intensitatii colora- tiei albastre, pe care aceasta vitamin& oda in prezenta unei solutii clorofor~ unei mice saturate cu SbCh, reacfie CARR-PRICE. Reactia este data si de B — caroten, motiv pentru care este necesara:doza- rea prealabilé a carotenilor. Scdderea rapida a intensitatii coloratiei este un semn distinctiv al prezentei vitami- nei A. Valorile medii obtinute pentru con~ centratia in vitamina A din laptisorul de mated au fost cuprinse intre 0,58— 0,60 Ul’g produs. in ceea ce priveste prezenta vitami- nelor Ein laptigorul de mated, apli- cind metoda specific’ de identificare, se poate arta ci datoriti concentra- fiei foarte scizute — sub limita de, dozare — ea a fost doar identificata. Vitamine hidrosolubile. Data fiind prezenta complexului vitaminelor B a fost dozatd vitamina Bi si identifi- cat prezenta vitaminei Bs. Pentru dozarea vitaminei Br s-a aplicat metoda KINNERSLAY si PE~ TERS, obtinindu-se valori oscilind in- tre 1,6—6,5 g la 1 g produs. Pentru determinarea vitaminei PP (acidului nicotinic) s-a aplicat o me- todd volumetric in urma cdreia s-au obfinut valori oscilind intre 59—150 ug/l g produs Corelarea rezultatelor. obfinute in prezentul studiu cu rezultatele lucrari- lor anterioare, in care s-a analizat complexul proteic si enzimatic al Kip- tisorului de matc& romanesc, ne-a con- dus la utilizarea acestei materii prime naturale biologic activa, Ja realizarea unor medicamente cu specificitate de actiune in tratamentul anumitor afec- tiuni. Gama produselor realizate pe baza de laptisor de matcd se adreseazd unor afectiuni : oftalmice, otorinolaringolo- gice, urologice si unele stari carenfiale ale organismului. aga numitaqjvterul apicultorului incepator SUPRAVEGHEREA IERNARII FAMILIILOR DE ALBINE Ing. Ion RECEANU Supravegherea familiilor de albine are un scop bine definit, acela de a descoperi in timp util situatiile critice care pot sd apari in viata albinelor, intr-un sezon cind ele nu-si pot resta- bili starea normala, find deci, absolut necesara interventia apicultorului. €a- zurile negative sint extrem de rare in- tr-o stupind bine ingrijita, ele consti- tuind cu totul o exceptie, in situatia in care apicultorul a executat toate, lucrarile necesare pentru o bund ier- nare a familiilor de albine. Cu prilejul deschiderii stupului pen- tru o cercetare sumara de 2—3 minute, desi iarna in familiile de albine nu exist’ puict care s& poatA raci, apicul- torul, este bine, sA evite asemenea ac- tiune, deoarece exist trei mari riscuri si anume — la familiile slabe si nuclee refa- cerea temperaturii necesare in interio- _rul ghemului se realizeazi cu foarte mare greutate si existA pericolul ca mitcile si réceascd si si devina inapte pentru reproducere, ceea ce echiva- leaz cu pierderea lor ; — printre albinele cazute pe fundul stupului poate s& fie si matca, ceea ce constituie o pierdere ireparabil& in caz cA aceasta nu-si poate relua locul in ghem ; — prin destramarea ghemului for- mat de albine, o mare parte din ele pot cédea de pe faguri pe fundul stupilor, unde amortesc de frig-si nu se mai pot ridica din nou in ghem, fiind ast- fel condamnate la pieire. 10 Din cele relatate mai sus se des- prinde concluzia c4 supravegherea icr- narii familiilor de albine trebuie sd se reducé la observatia foarte atenté a urdinisului si a scindurii de ‘zbor, pre- cum si la ascultarea si interpretarea corecta, cu ajutorul unui tub de cau- ciuc, a fenomenelor ce au loc, in spe- cial a modificarilor esentiale in viata normala a familiilor de albine. Ascultarea cu ajutorul tubului de cauciue va fi efectuatd ori de cite ori semnele de la urdinig si de pe scin- dura de zbor cer o confirmare. Fara ivirea acestor semne, ascultarea cu ajutorul tubului de cauciuc se va face in mod obligatoriu din doua in doua in prima jumatate a ier -decembrie) si s4ptaminal, in ultima parte a ei (ianuarie, februarie, martie). Ce concluzii putem trage prin ascultarea cu ajutorul tubului de cau~ ciuc ? a. Moartea albinelor sau amorfirea lor prin infometare. Procedind la ascultare, nu se aude nici un zgomot, nici chiar dupa repetate bitai in pe- refi stupului. Aceast& situatie solicita A o interventie imediat&a stuparului in familia de albine. b. Prezenfa soarecilor in stup. Dack ascultim cu atentie, vom auzi zgomo- tele produse de ei, care se repeti la scurte intervale de timp. c. Starea de flitminzire a .albinelor, care nu sint inci moarte si produc in loc de zumzetul normal, un zgomot fin,ea fosnetul de frunze uscate. Se im- pune o interventie urgenté ca si in cazul de mai sus. d. Imbolnavirea familiilor de albine. La ascultare se aude wn zumzet foarte puternic, fara incetare, fara in- tensificari sau scdderi, aratind o agi- tatie permanenta. Inainte de a inter- veni, apicultorul va repeta ascultarea dup& 6—8 ore, fiinded s-ar putea in- timpla sa fi surprins familia in situa- tia.de agitatie pentru producerea de caldura in cuib. In caz de repetare a -starii constatate prin ascultare, inter- ventia stuparului este necesara in pri- mele 2—3 zile. e. Familia orfanéi prin moartea matcii. Zgomotul produs de albine este puternic, plingétor, continuu, cu scd- deri si intensificdri alterninde. Perico- lul cel mai mare este acela ca albinele ind intr-o continua agitatie, justifi- cata de pierderea mateii, consuma mie- vea in mod exagerat, ducind la o um- plere rapid& a intestinului gros cu fe- cale si la aparitia prematura a dia- reii. In aceasta situatie stuparul tre- buie sa intervind in citeva zile. f. Iernarea normala a familiei de al- bine. Pentru a putea da posibilitate apicultorilor incepatori sé distinga si sa aprecieze just zgomotele auzite in stupi cu prilejul ascultarii cu tulbul de cauciue, vom preciza cA in cazul fami- liei care ierneaz& normal se distinge un, zumzet usor, uniform, fara nici o in- tensificare, raspunzind puternic unei scurte si usoare bitdi in peretele stu- pului, cu revenire la normal in 2—3 secunde. Observarea urdinisului si a scin- durii de zbor este bine sa se faca daci este posibil, zilnic, sau la 2—3 zile odata, fiind vorba de o simpld aruncare cu privirea Ja fiecare stup in parte. Ge poate sa ne atraga atentia in mod deosebit si care ar fi concluziile ? Pojghite de gheati sau dire de apa in urdinis si pe scindura de zbor, inseamna ca in stup existd o stare de umezeald excesiva si ci aerisirea nu se face normal. In acest caz vom inclina usor stupul dinspre spate spre fata, * permitind astfel scurgerea apei, vom topi gheata cu ajutorul unui fier in- calzit si vom largi urdinisurile pentru o mai buna aerisire, sau vom deschide urdinigurile superioare (la stupii ori- zontali), dacé aceasta operatiune nu fusese facuté pind in momentul con- trolului. 4 b. Blocarea urdinigului cu albine moarte, stare mai des intilnitaé in a doua jumatate a iernii. Vom debloca urdinisul de albinele moarte cu aju- torul unei sirme indoite, al c&rui cirlig se va infaisura in vat& sau cirpe pentru a nu produce zgomot la manevrarea lui. In felul acesta vom da posibilitate aerului curat de a patrunde in stup. O blocare prea masiva a urdinisului cu albine moarte va trebui lamuriti si prin ascultarea cu tubul de cauciuc. ¢. Albine moarte pe scindura de zbor si intense pete de fecale, un miros acru si piitrunziitor iesit pe urdinis, -in- seamna ca familia respectiva este bol- nava de diaree. Observatia va fi com- pletata de ascultarea cu ajutorul tubu- Mui de cauciuc si in caz afirmativ, o interventie a stuparului este de stricta necesitate. d. Albine moarte pe scindura de zbor, cu trompa exagerat de intinsii, altele inci vii, dar amortite de frig, in nemiscare, indicd o Jipsi acuta de hrana, caz intilnit cu deosebire in a doua parte a iernii si spre sfirsitul ei. Situatia va fi lamurita si prin ascul- tarea cu tubul de cauciuc si, dacd se confirma, apicultorul trebuie s& inter- vind de urgenta. e. Albine moarte, furimitate, scoase afarti de apicultor cu prilejul deblo- cari urdinisului, inseamna ci in stup au pitruns soarecii. Gazul va fi con- firmat si de ascultarea cu tubul de cau- ciue. Indreptarea situatiei va fi facuta imediat, in aer liber, deschizind stupul, gonind soarecii prin scurte batai in stup si distrugind cuibul lor, fara a deranja ghemul de albine, dupa care se va plasa la urdinis gratia contra soarecilor. Trebuie amintit cé o supra- 11 weveghere atent& a iernarii familiilor de albine, impune si protectia stupilor impotriva pitigoilor si a ciocénitorilor, pas&ri capabile si produc& o mare agi: tatie in familiile de albine prin incer- c&rile lor de a consuma albinele moarte sau vii, De asemenea, trebuie impiedi- cat accesul in stupin& a vitelor sau pasarilor de curte. In cazurile cind se constati unele stari anormale, pentru indreptarea lor se va proceda in conformitate cu cele prevazute in cartile de apicultura. Este bine ca apicultorul incep&tor, pe linga cunostintele teoretice dobindite prin studierea literaturii de specialitate s& apeleze in caz de nevoie la sfaturile si indrumirile apicultorilor cu experienta pentru c&é numai astfel succesul inter- ventiei poate fi asigurat. Urmarind cu atentie confinutul ma- terialului de fati, se poate trage con- cluzia c&, tratarea situatiilor care ne- cesité operatiuni ale apicultorului, s-a facut numai pentru cazurile care nu cereau ‘0 interventie in cuibul fami- liilor de albine, problema extrem de, delicata in timpul iernii. 12 de animale au obligatia de a declara la recensi- au = Potrivit prevederilor Decretelor Consiliului de Stat nr. 1 din 1982 si nr. 692 = din 1973 aveti obligatia ca anual sa declarati efectivul de animale — inclusiv cel = al familiilor de albine: 2 = © SPRE A FI INSCRIS IN REGISTRUL AGRICOL (intre = 5—20 ianuarie). ® SPRE A FI INREGISTRAT LA RECENSAMINTUL ANIMALE- LOR DOMESTICE (de la 1 februarie 1986) 5 Gospodarii. si detinato mint numirul exact de animale, inclusiv cel al familiilor de albine, indiferent de i locul unde acestea se afli Ja data recensimintului (la domi = iernat in curtea altor persoane — in cadrul aceleiasi localititi sau ini afara aces- = teia — in padure etc.). In scopul inregistririi tuturor famil € t&rii dublelor inregistriri este necesar ca proprietarii (detinatorii) s& anunte con- = Siliile teritoriale de recensimint localitatea (satul, comuna, orasul, judeful) unde Gi acestea se afld 1a iernat, a aga CNN a Se recomanda ca tofi apicultorii, nu numai cei incep&tori, s& profite de orice zi c&lduroasa si insorita, pentru a stimula zborul de curatire al albine- lor. Aceasti stimulare se realizeazi prin deschiderea largi a urdinisului, prin ridicarea gratiilor si blocurilor de urdinis, ridicarea capacelor si saltelu- telor, lAsind ca razele soarelui si cada direct pe podisor. Zipada din vatra stupinei va fi cit mai bine curatat’, iar printre stupi se recomandd si se presare frunze uscate pentru odihna albinelor si evitarea amortirilor. Apicultorul grijuliu care a luat din timp toate masurile necesare, nu va avea acum alta grijA decit si suprave- gheze periodic iernarea familiilor de albine, si-si repare si reconditioneze inventarul si utilajul apicol, s&-si pla- nifice activitatile pentru sezonul viitor si si-si insuseasci metodele moderne de lucru, prin studierea literaturii de specialitate si frecventarea cursurilor apicole de masa, organizate de filialele judetene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine. nein APEC ULTORE ! nog mmmmumstemnneseqannpenniniine: jul proprietarului, Ia lor de albine gi a eO problema de sezon: HRANIRILE DE IARNA Alexandru VARTOLOMEL in toamna anului 1956 am cumparat 5 buduroaie pentru a-mi reface stupina distrusa de r&zboi, pe care le-am iernat intr-o incdpere rece. in ianuarie am administrat familiilor de albine o hrinire mixti din sirop de zahar si oud proaspete. Am procedat astfel: am mutat buduroaiele intr-o c&pere inc&lzitS. Cu ajutorul unui burghiu am facut cite un orificiu de 2 em in capacele buduroaiclor, pink am dat de faguri. Apoi, am luat o scindura cu gro- simea de 2 em, in care am practicat orificii cu diametrul egal cu cel al gurii borcanelor, in care am pus sirop. Am legat borcancle cu tifon si apoi le-am intors cu gura in Jos, peste orificiile ficute in scindura. de_pui buna. slabe. fara cules etc. Din literatura consultata si SARRARLRARAA Hrdnirile de necesitate, iarna, intre culesuri si toamna, trebuie facute cu inlocuitori de nectar (zahar industrial in lipsa mierii) gi de polen (drojdie de bere, lapte praf degresat etc.) dar, in- trucit acestea sint departe de a echi- vala compozitia produselor naturale, trebuie addugate si vitaminele exis- tente in acestea. fn intervalul ianuarie-aprilie, in functie de regiunea georgraficd, hra- irea se poate face cu pastd, in pungi de polietilend cu capacitatea de 2 sau 3 kg, puse deasupra ramelor, sub po- disor. ‘Accesul albinelor la past se face printr-o taieturd transversal4 a pun- gii, de 1—2 cm. Refeta la care m-am fixat, cu cele mai bune rezultate obfinute atib de mine, cit si de apicultorii iegeni cérora le-am comunicat-o, cu multi ani in urma, este urmatoarea: zahar “pudra DupA putin timp, albinele. s-au ridicat 1a borean gi in citeva zile 1-au golit. In aprilie, ind am facut transvazarea, familiile mele ayeau o cantitate mare si albind tinara, astfel ef 1a culesul de 1a salcim am obfinut o recolta A fost prima mea experienta reusiti De-a lungul anilor, am experimentat aceste lraniri si cu preparatele Aso- ciatiei Crescatorilor de Albine, in diferite perioade ale sezonului, in intervatele in practic’ am ajuns la urmitoarele concluzii in hranirea de iarn4 a unor familii mai —25 kg, miere semi-lichid’i— 5 kg, drojdie uscata — 10 pachete (500 g), zeama a 8 limfi sau 8 fiole mari vita~ mina C, sare de buc&tarie — 1 lingura, vitamina B complex — 30 pastile di- zolvate in apa, izoniazidd nicotinicd (hidrazid’) — 20 pastile dizolvate in apa incalzit& la 60°C, vitamina By — 5 fiole mari, vitamina Bg — 5 fiole mari, vitamina By — 1 fiolA mare si pantotenat. de calciu — 8 fiole mari. Modul de preparare: - intr-un vas mare se pun 5 kg zahar pudra peste care se toarnd celelalte componente din reteta. Intr-un vas emailat de ca- pacitate mare, cu apa clocotita, se pune drojdia. si se’ amestecd continuu cu 0 lopificd de lemn, amestecind si dupé ce vasul se ia de pe foc. Vasul trebuie s& fie mai mare pentru ci la fierbere drojdia se umfld, Dup& racire, se pune drojdia in amestec si se omogenizeaza compozitia pind la dizolvarea zaharu- 13lui. Se adaugi treptat restul de 20 kg zah&r, amestecind mereu. Pasta se prepara cu 2—3 saptaémini inainte de zborul masiy de curatire si se administreazé numai dupa acesta. Drojdia proaspat& nu da aceleasi re- zultate ca cea uscaté si modul ei de folosire il gasiti in revista ,Apicultura _ in Romania“ nr, 1/1985. Administrind aceasta pasta am constatat c& la con- trolul de fond, familiile se prezentau mai populate decit in toamna, cind au fost puse la iernat. Pentru completarea hranei proteice propriu-zise se face o alta pasta, din drojdie uscati, miéicinata in rignita de cafea, pind se face pudra. Se adminis- treaza circa 50—60 g turta de familie. Aceasta drojdie nu se fierbe, avind toata seria de vitamine si oligoelemen- te*. Peste drojdie se toarna treptat miere lichida c&ldut& (20—25° @) si se “omogenizeaza bine, astfel ca pasta s& aiba consistenta unui aluat. Pasta se pune apoi intr-o punga de plastic, se turteste prin apasare pina la grosimea de 15—20 mm. Cind se administreaza familiilor se taie atitea stupi avem si se pune peste rame, ling’ punga mare cu pasta sti- .mulatoare. Albinele gasesc aici cel mai bun inlocuitor de polen, pina la apa- ritia lui in natura. Cind apare polenul, aceasta pasta nu mai este consumatd si ea se amestecd in sirop. Aceste hraniri se fac chiar daca stu- pul are rame intregi cu mier pastu- ra, deoarece, pe acestea albinele le con- sum& cu mare zgircenie, in timp ce adausurile le consuma repede, socoti- du-le un cules aparut tm afara faguri- lor ; de aici rezult& si dezvoltarea spec- taculoasi a populatici tinere Dupa administrarea celor doua pungi cu pasta, stupul nu se mai deschide * In sporirea productici de miere* de ing. A, Mdlaiu decit cind vremea se va incdlzi sufi- cient, pentru a permite zboruri nor— male la culesul de polen. Orice inter Ventie a noastra in stupi, in aceasta perioada, face s& se piarda cAldura cuibului, anihilind efectul hr&nirilor. Cind albinele incep s& aduca polen, seara li se administreazd sirop caldut, cam 400 g (1 hrdnitor) de familie. Siz ropul il prepar astfel: 1 parte zahai 2 parti api, 1—2% drojdie fiarta, 1 pastila de izoniazida dizolvata in api fierbinte de 50—60°G. La 11 de sirop adaug 2 pastile B complex. La 25 1 sirop mai pun si o lingurd de sare. Ramele cu puiet se trag lingi hra- nitor, iar ramele cu miere veche, ca- picite, se descdpacesc toate odaté. Al- binele vor consuma partial si ream- plasa sub forma de .coroand aceasté miere, astfel cA matca. va avea loc pentru a depune oud Daca stupii au urdinise superioare, care se {in deschise tot anul, urdini- sul mare de jos se va deschide numai atunci cind albinele se inghesuie la cel superior. Astfel, se pastreazA cdldura ghemu- lui tot atit de necesaré ca si hrana. Se vor deschide numai acei stupi la ale c&ror urdinise nu se observa ace- casi activitate ca la ceilalti stupi si se vor Iua masuri de indreptare. Pamiliile slabe vor fi unificate prin suprapunere, cu familii puternice apoi dupa culesul de la saleim, vor fi sepa- rate din nou pentru a reface efectivul stupinei Trebuie totu sa refinem cA, oricité hrana si cdlduré se vor da familiilor slabe, acestea rémin in continuare slabe, in tot sezonul activ avind re- zultate sub media stupinei. Solutia cea mai sigura pentru redresdre este inlo~ cuirea mateilor necorespunzitoare cu méatci de mare valoare productiva.COLECTOR DE:POLENCU SACULET Marin BALUTOIU Este stiut c& volumul cel mai mare de polen este adus de albine in stup, in primele ore ale diminefii. Ori, in acest timp, eu sint ocupat ‘eu problemele _ profesionale. Dupa- amiaza, cind ajungeam la stupi, ga- seam colectorul plin intr-o anumité portiune a sa. Albinele in loc si zboare Ia cules, stateau gramada deasupra po- Jenului, ce se revarsa peste colector, fncercind sé-l introduci in stup. Ca si inlitur acest neajuns a tre- buit si modific colectoarele tip, dup& solufia ce 0 voi descrie mai jos — am desfiin{at sita inferioara care refine polenul ; — am taiat colectorul pe jumatate, la fiecare jumatate am adaugat al doi- Jea perete lateral obtinind doua colec- toare din unul lung ; — in partea inferioar’ a peretilor Jaterali am introdus doud cepuri de 3 mm (din cuie) ; — am confectionat o rami dreptun- ghiularti de 180 X 110 mm (dimensiuni egale cu ale colectorului in partea sa inferioara), cu doud orificii de ghidare pe cepurile ,colector ; — de aceasti ram& am prins prin cuigoare un s&culet din pinz& alba ; — am desfiinfat scindurica de zbor care era fix si am inlocuit-o prin una demontabila ; , —din tabli de 0,3—0,5 mm am confectionat dowd agitatori ce le-am fixat de colector. Prin ele fixez, cu doua cuisoare, colectorul de stup in fata urdinisului. Rama saculet se asazi sub colector prin cele dowd cepuri de ghidare si patru cuisoare (doud fixate in colec- tor si doud in rama, prin infasurare cu sirmulita subtire (fig. 1). Fig. 1 — Schema colectorului cu siculet 1 1 — colectorul propriu-zis ; 2 — rama port- sculet; 3 — sdculet din pinzi; 4 — pe-* rete lateral addugat dupa sectionare; 5 — agatator; 6 — legaturd intre colector si rama; 7 — cepuri de ghidare. Pentru a fi ferit de evenutale. in- temperii, se asaz& la partea superioara © bucaticd de tabla de 200 x 120 mm. Colectorul ramine montat la stup pe intreaga perioad’ activa. In fiecare | sear se ridic4 rama cu s&culeful, pole- nul este pus la usedtor iar rama sa- culef sub capacul stupului. Tot seara se demonteaza placa activa, lasind ur- dinisul liber in timpul noptii. Cu un asemenea tip de colector am strins cite 2 kg de polen de la fiecare stup in circa 10 zile, inainte de inflo- rirea salcimului. 15DOUA SECOLE DE,LA APARITIA PRIME! CARTI DE APICULTURA IN LIMBA ROMANA Vasile POPESCU Scrierea cu 200 de ani in urma, in limba roman, a crfii despre cresterea albinelor, care constituie si prima lu- crare in domeniul stiintei. si tehnicei agricole, intitulata: Economia stupi- Jor“, atesti c& indeletnicirea stuparitu- lui este una dintre cele mai vechi pre- ocupari ale locuitorilor de pe melea- gurile romanesti. Lucrarea a fost conceputd si publi- cata la Viena in anul 1785, dupa impri- marea la tipografia romAno-sirba din Timisoara, de catre c&rturarul transil- vanean dr. Ioan Piuariu-Molnar (1749- 1815), nascut in comuna Sadu de linga Sibiu, care’ si-a trait cea mai mare parte a vietii pe plaiuri banafene, ca medic oculist si profesor in localita- tile : Timisoara, Sinicolaul Mare si Vir- set — Tugoslavia. Elaborata in 14 capitole sistemati- zate in 43 ,invtitéituri®, lucrarea a re * flectat nivelul tehnic al timpului sau, combatind metodele ~rudimentare de crestere a albinelor, in special omori- rea lor la recoltarea mierii si populari- zind procedee progresiste de exploatare si intretinere a stupilor. In prefata cdr- tii, adresindu-se cititorilor autorul sub- linia ‘scopul practic urmarit, spunind ca a simfit de datorie s& arate c&: . ylingé alte inviifituri, ce se cuvin stu- parilor a stii, 0 mijlocire’ din multe probe dovediste, cum sti scott albi- nele din cosnifa, care voieste a lua fa- gurii tofi, afara de a omori albinele? Ca doara sor dezrddicina si din pirti- le noastre acest obicei fara eee. Practica recoltarii mierii f a omorf albinele, asa dup& cum Ee cronicile vremii veacului al XVIII-lea, era promovati in albinaritul rational 16 din Austria si statele apartinind impe- riului habsburgic, dup& invattura lui Anton Janscha (1734—1773), cerceta- tor de seama al vietii albinelor si di- rector al scolii de apicultura din Viena (1769), care spunea: ,Eu nu omor al- binele ca sii le scot mierea si ceara, ct le intretin vioaie si stindtoase, ca si la anul sti-mi fact miere si ceari‘ Acest lucru face si conchid& c& la al- catuirea c&rfii_ Economia stupilor“, autorul a avut in vedere si uncle din lucrarile lui Janscha aparute in timpul Mariei Tereza si epoca Iosefiana, la in- demnul guvernatorului Transilvaniei Samuil Brukenthal. Din marturisirile autorului reiese c& lucrarea a fost scris’ in ceasurile de ragaz ,spre folosul binelui de obste intru cele mai norocite ale vietii mele, pentru ct le-am petrecut si spre in- viittitura economiei stupilor®. , Opera lui Toan Piuariu-Momar cu- prinde, pe ling popularizarea stupa- ritului rational, si multe sfaturi prac- tice pentru ingrijirea si exploatarea al- binelor, ca un bun cunoscator al ac- tivilAtii apicole tardnesti, ce o destai- nuieste cititorilor, spunindu-le : ,iard de te vei folosi ceva cu aceasta invii~ fituré ,aceasta va fi bucuria mea. Bucurindu-se de o largi popularita- te, cartea s-a epuizat in scurt vreme sia fost din nou retiparité la Viena in anul 1795. Acelasi locuitor al meleagurilor ba- natene a publicat la Sibiu, cu 23 de ani mai tirziu, in anul 1808, o alté lu- crare despre apicultura : »Povatuire cw praxis ciitre sporirea stupilor“, din care nu s-a pastrat nici un exemplar pind in zilele noastre.ALBINARITUL DIVERSE O PASIUNE MAI PUTIN CUNOSCUTA A LUI MIHAIL SADOVEANU Prof. Emilia POPESCU-DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU »Visam o cisuté a tiknet din cerdacul céreia si vid munfii, st o livadd in care sund dulce murmurul’ albinelor. Ma vad li- ber in peisajul Moldovei“ scria Mihail Sa~ doveanu in Gradina linistii* din volumul »Anii de ucenicie". Din serierile despre Sadoveanu, din cAlé- toriile flicute pe la: locurile dragi_ scriitoru- Jui, reiese ei n-a avut o stupin& proprie, ca ramas doar un poet al micufei zeititi a muncii. ,Fdré indoialé c& asta-i cea mai frumoasd si mat nobilit indeletnicire !* no- ieazd in ,Bucolici, (volumul. 0 intimplare ciudati") »S-au scris in toate timpurile despre aceste insecte lucruri foarte frumoase...". ln or~ ganizarea stupului, omul a vitzut fateta co- munismului viitor". In ,locul desinicrdat al albinelor si-al_ciiprioarelor (vol. Demonul tineretil") ,e cald si-i soare, iar prisaca ¢ plint de mireasma si ceard". (vol. ,O tn- timplare ciudati") ,Florile cu strurile des- chise cu potirele pline de lamuri dulce“ fascineazi albinele si din orice muritor fac nun tubitor de ‘poezie (povestirea ,Trinto- Tii), Poezia isi are esenta sa de puritate, de exactitate, izvorite dintr-o privire isco- ditoare a camenilor pe care i-a cunoscut si cSrora le-a inteles ubirile si necazurile, Sur- prind detaliile specifice acestei Indeletniciri milenare, cfici ele contin adevaruri si tn- chipuiri, de la superstifii pind la analiza de laborator. " In ,Frafii Jderi“ scriitorul devine poet reproducind versurile populare : »Cind se umplu fintinile Scad prisdcile si stinile. Tehnica prelutrarii ceri este redat& cu destula exactitate. Clientii ,isd ardtau zlofit fard sd-i lepede, indemind’ pe prisdcari st mai topeascd 0 data ceara st s-0 pule noud zile s-o bat un izvor ca si-i iasd in soare frumusefea s¢ albeafa", Faima ,unut anume fel de~ceart, care nu se giseste nicitert pe lume, cb numat tn Moldova, si mai ales in valea Siretului* ajunsese pind ,tn pala- tul cel mare al dogelui st ta sala sfatulus celui mare al senatorilor venefieni* care se fudulesc cind au in palatele lor faclii din ,cearé verzuie la culoare’, cu un prea pldcut miros“. ,Asemenea ceard se. pliteste de dowizect de’ ori mai mult ca cealalta" noteaz& Sadoveanu. Ca dintr-o croni juita desprindem urmatoarele insemnari’ lapidare : .,.mai ales, vitele sint bielsugul Tari Moldovel, si gra- dinile, si pristicile" (Fragii Jderi“). »Uzinele mustelor* sint surprinse de un atent :privitor si expert care este constient. cA ,oamenilor le place mai mult mierea decit judecata" si cA intrarea in viata lor e 0 impictate. Mos Vasile si poarté albine la pasunat, dupa un mestesug, pe care l-a inydtat In 'Balta Brailei ? Sint’ urméritistu- pli la pastoral de la mutarea intiia a al- binelor* cind tsi dezvoltau cuibul si puie- tul ypind cind prisaca avea un ultim popas la flora tirzte a balfilor, intr-un_ cotlon® tth- nit* (vol. ,Aventurt in Lunca Dundrit'), Familiarizarea seriitorului cu datele teh- nice ne indreptateste parerea c& a fost nu numai un visitor, privitor ci si un pasionat practician al acestel nobile arte a preciziel, Astiel intiinim insemnari despre maturarea mierii, numita de scriitor ,coacere artificl- al@. De aici pina la ,miereq granulatd mai este un pas, ce e drept destul de mare, in povestirea ,Durda hu Maican', Para sa fie un specialist autorizat sau premiat Nobel ca Frisch, a descifrat" murmurul albinelor* sien ele a gisit schimbiri si coresponden| ca si in toate ,celelalte glasuri si ecouré ale codrulut” (Maria sa puiul padurii*). ‘© ,istorie cu niste albine" Initlnim gin vol. 7Cintecul amintirii®. Prisaca lui Bu- buruz e plind de taine, cei el are 0 co- dana Marghiolita si-un ‘mestesug prin care: wfarmaed albinele* si le trimite si fure nmana de ta prisaca" veciné, ‘A se observa un fapt deloc neglijabil in economia caracterizarilor sadoveniene : to! eroii prisicari sInt oameni retrasi din fa valului civilizator, 0 indeletnicire rezervata sufletelor sihastre si bintuite de nelinisti. »Un monarh de odinioaré" (din vol. ,otde toamnd") umple poloboacele cu miere st ceard curatd, strinse din nesfrisite fine- furi inflorite de céitra harnicile albine ca- lugiivesti. 17Acesti oameni retrasi in ,departari" (vol. eu acelasi nume) au o caracteristica In tras ditia romneascd : omenia.. Se simt bucu- rosi_cind pragul casei le este caleat cu cinste si ginduri bune sisi poftese vara musatirii sd guste un fagure de miere*. In lipsa sa, omul, pleeat la treburile si necazurile lui, »isi lasd_gospodéria numai an sama cinelui Celut batrin si-a albinelor din livade'. nClipe de pace“ inunda gi sufletul Geno- vevei care si-a hranit* din dulceata luminii $2 @ florilor* copilul in timpul. sihastriei sale. »Avea in trup o odihni deplind, un echi- libru pe care pared nul mai simftse pind atunct' (,Maria sa pulul padurit’) Fiindwle hran& si timaduire, mierea tsi sporeste efectele cu leacuri din buruieni descintece, aparindu-le sinatatea trupeasca : »Dupd asta la mai yinut alte nowd zile, alegindu-t_pentra mincare numai buruient $i milere st supuntndu-l in templu cu inde- lungate rugticluni* ,(Divanul persian“). »Dorurt tainice” poartd suflete nelinistite spre ,Prisaea lui Ion" In ,O storie de de- mult’, ,La flecare floare (din ,,Parul din orgdda ‘bunicilor) vine in zbor’ cite-o a bind, de-o priveste cu mirave si o pipiie cu cornitele*. De prietenia si ajutorul albinelor se bucu- ri fiin{ele nevinovate ca Liguea din ,Dum- brava minunata". Se bucur’a sineer cind bu- nicli, care aveau Tivada sé albine’, ti po- vestesc nepoatei ci pe cucoand ,au sdge- tat-o albinele", In ,Opinia la Pascani* intinim urmitoa_ rea insemnare: ,/n preajma partidului nou, un cintec circuld — sau mat bine, biztie ca @ albiné: 0 romanti sfistetoare, ca un vint de nebunie"... Am parcurs acest itinerar lung, dar plin de dulceata mierii, pentru a consemna un fapt surprinzator si nesesizat de nimeni in eratura de specialitate: ci Sadoveanu a avut un harem de jubiri, Indragind pe linga pescuit si vindtoare si albinaritul La putini scriitori romAni aceasta zeitate le-a rapit atit de trainic sufletul neostenin- du-le trupul, ficindu-i poeti si practicieni De aceea fl consideram pe Sadoveanu un egal yal unui batrin cu suflet subtire si cu pana foarte ascutita" care nt este altul dectt francezul Anatole France si un demn dis- cipol al lui Maeterlinck (pe care-i citea: in ,Bucolicé" din ,O intimplare ciudata"), premiatul Nobel pentru contributiile de ex- ceptie la studierea acestor minunate fiinte. © a apirut ® s-au realizat rite teme : — Stupiritul pastoral binelor, ing. Tr. Volcinschi, 1978 conservare,.utilizare), biol. P. Bucat = Tehnologia recoltdrii si conditio de albine), ing. Tr. Volcinschi, 1983 — Spori dr. M. Marin, dr. P. Agache, 1985 Asociatiei Cresciitorilor de Albine IN SPRIJINUL CURSURILOR APICOLE MANUALUL APICULTORULUI — edi De vinzare la magazinele filialelor Asociafiei Cresctitorilor de Albine SETURI DE DIAPOZITIVE COLOR cu brosuri explicative, pe dife- polenizarea culturiior agricole entomofile eu ajutorul al- = Diagnosticui si combaterea varroozei, dr. M. Marin, 1979 — Cresterea matcilor, ing. Tr. Voleinschi, 1981 — L&ptisoral de mate’ — produs al stupului (tehnologia de producere, recoltare, 1982 rit polenalui (olen, pastura, propolis si venin ea productici de ceara si importanta — Masuri de prevenire a imbomavirilor ta albine (Boli si — Apicultura o indeletnicire traditional’ ta indemina tuturor, biol. P. Bucati, 1985 Acestea pot fi procurate-de lectori si cursanti de La biblioteca $i filialele ia a VI-a conomicd, ing. Tr. Voleinschi, 1983 unatori ai albinelor)RETROSPECTIVA Prof, Viorel LAZAR Manifestarile stiintifice _pionieresti ale anului 1985 au inclus si preocupa- rile micilor apicultori din’ invatimin- tul general si liceal. De citiva ani ora- gele Dej, Tg. Mures, Craiova si Bis- trita sint gazde ale sesiunilor stiinti- fice pionicresti interjudefene, unde isi dau intilnire pionieri si elevi, membri ai cercurilor stiintifice din scoli si ca- sele pionierilor si soimilor patriei din toate judetele tari, Aceste manifestari stiintifice consti- tuie un valoros schimb de experienta, la care participantii comunica rezul- tatele cercetarilor efectuate in ultimul an, sustin referate, fac aprecieri asu- pra lucrarilor prezentate, propun tema- Aspect din timpul desfasurari Baniei* manifestarii tici pentru viitoarele ‘intilniri anuale ete. ‘ Datorita extinderii preocuparilor pri- vind cresterea albinelor, organizatorii sesiunilor stiinfifice pionieresti au ma- rit numarul de sectiuni in anul 1985, prin infiintarea unei secfiuni de api- cultura. In cadrul acestor sectiuni au fost prezentate lucrari legate de cercetatile pionierilor si elevilor vizind baza me- lifera, tehnologiile de exploatare a al- binelor si preparatele obtinute din pro- dusele apicole. La Craiova, in luna aprilie 1985, s-au desfagurat lucrarile sesiunii stiin- tifice pionieresti interjudetene ,Spe- i 3 ‘2 Raa aut Mile h Ceseeos STUNTIFICE Stellan ot iinfifice pionicresti_ ,Sperantele de Ja Craiova.rantele Biniei*, editia a Il-a, la care au participat 19 judefe. La sectiunea de apicultura, condusa de specialisti de la Universitatea din Craiova si’ Pili- dla A.G:A. judetul Dolj, au participat pentru prima data elevi si cadre di- dactice de la Liceul agro-industrial cu profil apicol din Bucuresti, care an prezentat unele aspecte privind activi- tatea desfasurata in cadrul liceului de Profil, precum si cercetarile orientate spre noile specii cu potential melifer ridicat. Casa pionierilor si soimilor patriei din Craiova a lansat cu aceasté ocazie numérul 4 al revistei stiintifice , Alfa“, in al. cavei cuprins- figureazi $f art cole semnate de Specialisti de la Insti- tutul de cercetare $i productie pentru apicultura din Bucuresti si un inter- viu realizat pe platforma apicola Ba- measa cu dr. ing. Octavia Manisor, di- reetorul Liceului agroindustrial cu pro- fil apicol. Lucrarile acestei sectiuni au fost completate de o gala de filme pe teme aT we ‘sire a ey SSS Ce cantitati de ceari se adaugi prin cladirea unui fagure artificial ? Prin clidirea unui fagure artificial se adauga urmiatoarele cantitafi de ceara : —la un fagure STAS orizontal cu di- mensiunea interioara 415X270 cm= 70 g ceara ; * — la un fagure STAS multietajat cu di- mensiunea 415 x 210 cm = 55 g ceard; —la_un fagure magazin cu dimensiunea 415 X 145 cm = 35 g ceara Suprafata unui fagure, crescut in rama euibului este de 11,20 dm%, la rama de ori- zontal si de 8,30 dm? la rama de multieta- at, “1 dm? (un “pitréjel eu latura de 10 em) fagure crescut pe ambele fete are 800 ce- Jule de albind lucratoare.~ " Ce cantitate de hrand consumii o fami- lie de albine pe an? Din cercetarile efectuate de Institutul ae cercetare apicolé din U.R.S.S., rezulté ci o wi 20 enn stiinti trigeni®. n. ambele orage, micii apicultori clujeni, dimboviteni, doljeni, bistrifeni si bucuresteni au ‘demonstrat interesul si dragostea fata de albine, au reliefat preocuptrile membrilor cercurilor api- cole scolare, au elaborat un plan de masuri pentru activitatea viitoare, In cuvintul lor, specialistij filialelor judetene ale Asociafiei Crescdtorilor de Albine au scos in evidenta importanta cereurilor apicole scolare, ca pepiniera a viitoarelor cadre din apicultura, con- tributia. lor la dezvoltarea activitatii apicole si integrarea acestora in cadrul sistemului \apicol global. Reusita editiilor trecute a manifes- tarilor stiintifice pionieresti reprezint& premisa viitoarelor edifii, care vor re- uni un numér cit mai mare de pionieri si elevi din intreaga fara, pentru a-si impartasi rezultatele obfinute pe pri- mele trepte ale ceretari ce pionicresti ,Cutezttorii bis- Nn ii familie de albine (de 4,5 kg greutate pri- mévara) consumé in decurs de un an cca’ 40—45 kg miere si 15—18 kg polen. Pentr hrinirea a 10000 larve (1 kg al- bine) sint necesare 1,140 kg miere si 0,894 ke polen, deci in total’ 2,034 ke hrana,’ adica de doud ori greutatea albinelor ce ies din ele. In perioada de inactivitate, dupé prof. Zander, o familie de albine de 1,5 — akg consumé : octombrie — 0,799 ianuarie — 0,900 noiembrie’— 0,721 februarie — 1,194 decembrie — 0,721 martie — — 1,957 Total 6 luni — 6,272 kg miere Cum se apreciazi puterea unei familii de albine ? Puterea unei familii de albine diferd dup& sezon si se apreciazA dup’ numérul albi-nelor existente, Astfel, in perioada activa o familie de albine puternica are cca. 6—7 kg albine, adic& 60,000—70.000 albine lucratoare (10.000 albine = 1 kg), Practic, puterea unei familii de albine se apreciaz’ dup& intervalele (spatiile dintre xamele in faguri) ocupate de albine. Jarna, cind cuibul este restrins, un inter- val bine ocupat intre doud rame’ STAS ori- zontal cu dimensiunile interioare de 415% 270 cm. se apreciazi la 270° albine iar intre dou& rame STAS multietajat format 415X210 cm, se apreciaz’ la 200 g albina, In perioada activa cind cuibul este afinat, un interval dintre doud rame STAS orizon- tal se apreciazi la 200 g iar intre dowd rame STAS multietajat se apreciazi la 150 g. © familie puternicd la iesirea din iarnd ecupa 6—7 intervale. Ce corelare exist intre dimensiunea celulelor fagurilor si dimensiunea cor- porala a albinelor ? Dimensiunea celulelor dintr-un_ fagure (deschiderea unei celule sau diametrul ori- zontal dintre peretii verticali ai celulelor) difera {n general in functie de rasa de albine si zona geograticd. In tara noastrA cerceta- rile efectuate de ing. Eugen Mérza si Au- rel Malaiu au demonstrat o variabilitate a dimensiunilor pe zone de la 5,35—5,88 mm. in Transilvania la 5,11—5,36 In Moldova. Fagurii artificiali care se fabricd in fara noastri conform STAS nr. 5849/74 au deschi- derea celulei de 5,3—5,4 mm. S-a demonstrat faptul ci intre dimensi- unea celulelor si dimensiunea corporald a albinelor exist o corelatie direct proportio. nali, Din fagurii foarte vechi eclozioneaz’ albine mai mici degenerate morfologic si fi- ziologic, predispuse la Imbolndviri. De retinut ci din cauza camésilor+nimfe- lor si resturilor nedigerate ale puietului —su- prafata celulelor se micsoreazi cu timpul prin ingrosarea peretilor Jaterali ai celulelor. Din cercetrile efectuate de Taranov re- zulta ci grosimea peretilor laterali ai celu- lelor la fagurii noi este de 0,35—0,40 mm, Ia fagurii potrivit de vechi este de 0,50— 6,55 mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mm. grosime. Pentru a avea albine normal dezvoltate si sindtoase, se recomanda primenirea Ja timp a fagurilo? vechi, aceastA m&sura constituind © regula ehnicd in orice stupina. Retribuirea muncii apicultorului Formele de retribuire si de. stimulare™ a personalutui apicol se stabllesc de cltre organul colectiv de conducere al ‘unitatii, cu respectarea prevederilor legale. Ministerele si celelalte organe centrale stabilese, in conditiile legii, norme tehnice eu caracter metodologic de ‘aplicare a acor- dului global ti apiculturg, cu acordul Co. mitetului uniunii sindicatelor de ramuri. Sistemul tarifar cuprinde regulile potri~ vit carora se face retribuirea muncii, Retribuirea, — conform. sistemului’ tari- far — se diferentiazA In functie de gradul de calificare al muncitorilor gi de impor- tanta lucritli tn cadrul procesului de pro- ductie, Astfel, Iucririle calificate in apicultura sint Incadrate la grupa a Ila de luerari din zootehnie, iar cele necalificate, la grupa La de lucrari din sistemul vegetal. Diferentierea retributiei tarifare a lwcrs- forllor din aceeasi categorie in. functie, de experienta si priceperea lor, de congtiin. ciozitatea indeplinirii sarcinilor gi a’ con- tributiei personale la {mbunatéfirea muncii formatiei de lucru din care fac parte, se realizeazi cu ajutorul mai multor trepte de retribuire. Cunostintele teoretice si cele practice pe care trebuie s4 le posede un muneitor pen- tru a putea fi incadrat la categoria a Il-a din refeaua tarifa it prezentate in indi- catoarele tarifare de calificare. Incadrarea apicultorilor tn categoriile de {ncadrare se face de catre comisia de in- cadrari tarifare din unitate, in functie de complexitatea lucririlor ce le executd, pre- vazute in indicatoarele tarifare de calilicare si tinind seama de pregitirea si vechimea in meserie, conditii stabilite in anexa nr. 1 la Legea nr. 12/1971. Cuprinderea apicultorilor intr-o anumita treapté de retribuire a categoriei in care au fost incadrati este facuti la propunerea sefului de ferma care are in vedere expe. rienfa apicultorului, perfectionarea califi iri, modul in care 15i indeplineste sarci- nile de serviciu conform legii nr, 12/1971. Retribuirea pe posturi de munca se face in acord global. Retribuirea se face in acord global tn care caz se stabilesc norme tehnice de deservire a familiilor de albine gi tarife de plata pe unitatea de produs, miere convenfionala. Ta- rifele se calculeazi avindu-se in vedere productia de miere si alte produse planifi- cate pe numarul de familii dat in primire apicultoruluj si salarivl tarifar de incadrare, ce corespunde categoriei din care face parte apicultorul respectiv. Ing. T. V. x a1CALENDARULX® ‘APICULTORULUI Lucrari tn stupina fn luna februarie IN STUPINA ©® Supravegherea mai _atenté a mo- dului de iernare a familiilor de albine, prin controale auditive si deschiderea sumara a stupilor, precum si indepa tarea starilor anormale care pot fi umiditate excesivi, epuizarea rezerve- lor de hrana, atacuri de soareci $i alfi daunatori ai stupului. @ Stimularea si supravegherea zbo- rului de cuvijive al albinelor. In zilele insorite cu temperatura de peste +12°C se inlatura impachetarea exte- rioara a stupilor si chiar capacele cu saltelute, daci temperatura este mai ridicata. Pe cit posibil stupii care au fost adapostiti de curentii reci i vin- _ turi se readuc la soare unde rémin de- finitiv. Se indeparteazA gratiile de ur- dinig instalate contra goarecilor si se elimina albinele moarte de pe soclul stupilor, folosind o potcovita cu lun- gimea de 70 cm si latimea de 1 cm, la care indoim ambele capete pe ace- easi direcfie. Capiitul care {1 introdu- cem pe urdinis trebuie si aibi indoi- tura de circa 5 om iar cel care ramine Ja exterior si aib& indoitura de circa 10 cm, folosindu-l ca miner. Ambele indoituri se fac pe aceeasi directie, pentru a ne ajuta si mentinem con- trolul in timpul utilizarii, si nu deran- jam cuibul albinelor. In lipsa potco- Vitei, aceasté unealtA simpli o putem confectiona din sirm& sau straifuri de tabla. Albinele moarte de la toti stupii se string intr-un lighean sau_galeata, care, dupi terminarea curdteniei la toata stupina, se ard sau se ingroapa. 22 La stupii la care mortalitatea creeazd © problema prin cantitatea mare de al- bina gasita pe soclu —-peste 100 g — se analizeaza si se determina cauza mai inti de cAtre noi, apicultorii, apoi cu ajutorul unui laborator de’ speciali- tate. © Completarea rezervei de hrana si stimularea dezvolt&tii familiilor de albine. Aceasta lucrare deosebit de im- portanté ne ajuti s& crestem familii viguroase, de mare productivitate. Este cunoscut si experimentat ci miliile de albine se dezvolt& cu in- tensitate mare, atunci cind in cuib au cel putin 6 kg miere de calitate. In aceasté lund, mai ales la stupinele mici, cu apicultori incepatori, unde in anul precedent s-au facut Inmulfiri de peste 100%, rezervele de hrand co- boara sub limita inferioara. Completa- rea rezervelor cu serbet, zahar candi sau rame cu miere de la rezerva — dac& aceasta exist’ — este mai impe- rios necesari. Hranirile de stimulare incepute in luna februarie, in special. cu substante protetice si zahar au mare importanta, mai ales in aceasta prima- vara, care precede un an secetos, cu flori putine. Acestea trebuie admini- strate numai dupa un prealabil zbor de curditire al albinelor, intrucit familiile de albine sint lipsite de posibilitatea asigurarii rezervelor necesare de pas- turé in cuib, Aceasta hranire stimulenté se face prin administrarea peste spetezele ra- melor, deasupra cuibului, a unei turte de circa 1 kg, in raport de puterea fa- miliei. Compozi toarea : 650 g zahar farin, 200 g polen, 150 cm® sirop cu extract de plante me- dicinale. Dac’ nu avem polen se pot folosi cu rezultate bune substituentii acestuia si anume : 100 g fain de soia, 50 g lapte praf degresat, 50 g drojdie de bere deshidratata.Modul de preparare a turtei este ur- matorul : intr-un vas mare se amestecd mai intii substantele uscate _(zaharul + polenul sau zaharul + inlocuitorii polenului), dupa care, treptat, se a- dauga siropul cu, extract din plantele medicinale folosite in apicultura. Acest amestec se omogenizeazi bine cu 0 lingura mare sau cu mina pind se ob- {ine o pasta de consistenta unui aluat care nu se lipeste de mina. Consistenta preparatului este .bine fie cit mai uscata, datorita higroscopicitatii zaha- rului, care ia apa chiar din condensul stupului. Hrénirea familiilor cu acest preparat se repeti la 10—12 zile, in raport de consum, In legétura cu hra- nirile de iarna, date suplimentare se gasese in articolul din pag. 13 a acestui numar al revistei Buna iernare asigurata familiilor de albine da satisfactii sigure apicultoru- lui, mareste cu peste 100% rentabili- tatea si usureaza in acelasi procent e- fortul depus, stiind c& familiile sind- toase, bine dezvoltate solocité inter- ventie minima din partea apicultorului. IN ATELIERUL STUPINEL @ Lucrarile sint cele indicate pen- tru luna ianuarie si anume : curatirea, dezinfectarea si repararea utilajelor si instrumentelor apicole, confectionarea unor piese mai simple ale stupului. ORGANIZATORICE @ Este bine si ne procuram biosti- mulatorii si medicamentele de sezon si cele necesare in. primivar’, si ne ale- gem bazele melifere pentru practica- rea stuparitului pastoral, sa solicitam si sA obtinem repartitii la acestea. © Cunostintele profesionale le com- pletim si le imbogatim prin studierea materialelor de specialitate, discutii si mese rotunde intre noi, apicultorii, participarea la conferintele si cursurile apicole de masa, organizate de Asocia- tia Grescatorilor de Albine. Jon POPESCU ‘ \Prognoza meteoro- \Ylogica pentru luna \ianuarie Luna ianuarie se asteaptd sa fie ceva mai rece decit normal, indeosebi in regiunile din nordul si centrul (ar Abaterile negative fat de valorile nor- male se prevede s& se incadreze predo- minant in limite moderate. Tempera turile medii ale lunii ianuarie vor £ —1°C la —2°C in Transilyania, —5°C la —3°C in Moldova, —4°C la —3°C in Muntenia, —3°C la, —2°C fn, Cri- —3°C la —1°C in in Banat, —2° \ \ Ne \ \ S \ ‘ \ \ S \ Olten si i la 0° in Dobrogea. \ Cantitativ, regimul pluviometric al J acestei luni 'se agteapta sti depligeasca 8 valorile normale, indeosebi in sudul si \ estul farii. Precipitatiile vor fi mai ales * sub forma de ninsoare, existind condi- Vii pentru depunerea si persistenta j sizatului de zapada. \ Pentru a tnlesni raportarea la valo- \.rile medii multianuale de precipitatii S s \ 5 \ i 5 \ \ i \ { ‘ \ \ \ \ s ale lunii ianuarie, care prezinta, desi- gur, particularitati regionale, se redau in continuare aceste valori. Astfel, din analiza distributiilor medii multianuale de precipitatii rezulta cA : in partea de vest a Olteniei cantitafile lunare depa- sesc 40—50 mm iar in Cimpia de Vest 30—40 mm, Cele mai mari cantitati lunare medi de precipitatii sint locali- zate in zonele adApostite de curburile Muntilor Carpati si in depresiunile in- tramontane, In Moldova ele sint mai mici de 30 mm’ gi scad local sub 20 mma pe vaile si la poalele Subcarpatilor Orientali. In Cimpia Romana sint cu- prinse intre 25—40 mm, iar in Dobro- gea si pe litoral intre 25—30 mm, find ceva mai mari (30—50 mm) pe podisul si pe dealurile Dobrogei de nord. O alt caracteristica a luni ianua- rie din acest an va consta in existenta unor intervale prelungite cu cer aco- perit si ceturi intense si persistente. Lidia RAHAU 23CONSFATUIRE PRIVIND COMBATEREA VARROOZEI Ing. Elisei TARTA La Sofia, in Bulgaria a avut loc in perioada 23—27 septembrie 1985 0 consfatuire de lucru a farilor membre in C.A.ER. pe probleme de diagnostic si combatere a varroozei — aceasta pe- riculoasA maladie parazitaré a albine- Jor. Au fost dezbatute problemele ac- tuale si de perspectiva privind strate- gia luptei impotriva parazitului pre- zent in toate f&rile participante la con- sfaituire. * Delegatii din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacia, R. D. Germand, R. S. F. Tugoslavia, R. P. Polona, R. P. Ungard si U.R.S.S. au prezentat aspecte ale organizarii actiunilor sanitar veteri- nare si ale eficientei preparatelor uti- lizate in aceste actiuni. Delegatia oficialé romané formata din ing. Eugen Mérza, secretar al Aso- ciatici Crescatorilor de Albine, seful delegatiei si dr. Mircea Marin, sef de laborator la Institutul de cercetare Ing. Eugen Marza, secretar al Comitetului Executiv al Asociafiei Cresc&torilor de Al- bine semnind protocolul incheiat la sfir- situl censfaituirii, In qreapta, dr. Mircea Marin. 24 si productie pentru apicultur& a expus. elementele de originalitate ale comple- sului de masuri intreprinse in fara noastré in directia diagnostic. combaterii varroozei. Au fost eviden- tiate rezultatele deosebit de bune ob- tinute prin utilizarea preparatelor ro- ménesti SINEAGAR si ARAHNOL. S-au facut propuneri privind ampli- ficarea cercetarilor fundamentale si a- plicative menite si conduca la comba- terea varroozei cu substanje nepolu- ante precum si asupra largirii sferei preocuparilor privind combaterea no- semozei si ascosferozei. In cadrul programului consfatwirii s-a efectuat o deplasare la Plovdiv, unde a fost vizitat Institutul de cer- cetari veterinare, prilej cu care gaz~ dele au relatat despre activitatea insti- tutului si delegatii au continuat discu- fille legate de tema consfatuirii. S-a evidentiat tendinta mondiala de utilizare in tratamentul varroozei_a unor produse fumigante pe baz de amitraz. Rezultatele acestei_consfi- tuiri de lucru, definité ca un foarte util schimb de experienta intre specia- listii tarilor participante, vor fi valo- rificate in perioada imediat urmatoare conform prevederilor Protocolului in- cheiat la sfirgitul manifestarii. In pro- tocol sint inscrise unele actiuni con- crete de colaborare tehnico-stiintifica meniti si conduc la sporirea eficien- tei metodelor de diagnostic si comba- tere a varroozei si a altor maladii ale albinelor. S-a stabilit ca viitoarea consfatuire, din 1987 s& aibi tema ,Diagnosticul si combaterea nosemozei si micozelor la albine“.APICULTORII POLONEZ!—GAZDE PRIMITOARE ALE VIITORULUI] CONGRES APIMONDIA Dr. Octavian MILEA sadar, gazda viitorului congres al Federatiei_ Internationale a Asociatii- Jor de Apicultura APIMONDIA va fi Republica Popular Polon’. Dupi ce am participat la festivitatile prilejuite de Zilele internationale ale apiculturii poloneze, care au avut loc cu putin timp in urmé in oragul Kielce, si am vazut cu citd pasiune traiesc apicultorii polonezi asemenea moment si cu cit& ardoare doresc s& aiba oaspeti apicul- tori din intreaga lume, mi-am dat seama cd o meritau cu prisosinta. Sint de pe acum convins c& anul viitor, 1987, la Varsovia, cei ce vor participa la mani- festarile Congresului al XXXI-lea al API- MONDIA vor trai clipe deosebite, de deplina satisfactie. Vor cunoaste, in primul rind, 0 api- cultura in plind dez- voltare, cu o veche si bogaté traditie. In 1985 apicultorii polonezi au sarbatorit ui mileniu de apicultura. Prima marturie scrisa ,Da- gome ludex*, din anul 985 mentioneaza printre altele c& Mieszko I, printul te- vitoriilor poloneze, incredintind sufle- tele supusilor sai papei Ioan al XV-lea, a daruit acestuia ceara de albine si a tratat din belsug legatii papali cu mie- re. In secolul XIV iau fiinté primele asociatii ale apicultorilor care isi sta- bilesc nu numai oficii dar si legi si tri- bunale proprii. ,Parintele apiculturii poloneze* Jan Dzierzon nu este alful decit apicultorul al c&rui nume este scris cu majuscule in istoria generala a apiculturii, el “fiind descoperitorul partenogenezei la albine. Ideea de bazi a acestuia, aceea a strinsei corelatii dintre cercetarea stiinfificA si practica apicola, este un atribut ce se doreste a fi caracteristic si pentru apicultura moderna de azi. Institutul de cerce- tari pentru pomiculturé si floricultu de la Putawy are un departament pen- tru apicultura care coordoneazA aeti- vitatea stiintificd apicolé. Pentru ca in aceast& activitate sint angajate si ca- tedrele de apicultur& de la universi- tatile agricole din Varsovia, Cracovia, Poznan, Szczecin, Wroclaw, Olsztyn, Bydgoszez, Siedlee precum si: Institu- tul de medicina’ veterinaré din Swar- zedz unde departamentul de patologie apicoli este condus de renumitul pro- fesor Ryszard Kostecki membru in Consiliul Executiv al APIMONDIA. Sti- infa apicold polonea& a dat, de altfel si alte nume de refe- rinfé cum sint cele ale prof. Leon Bor- nus sau Jerzy Woy- ke, iar contributiile acesteia in geneticd si ameliorare sint remarcabile. Rezultatele cercet&rii sint diftzate prin centrele de dezvoltare agricola, organisme de extension, raspindite in intreaga tara. La aceste centre se afla si stupinele demonstrative unde se or- ganizeazA diferite cursuri de inifiere Si specializare pentru apicultori. Echipamentul apicol este pus la dis- pozitia apicultorilor de c&tre coopera- tie care este de altfel si organizatia care achizitioneazi mierea. Materialul biologic selectionat este asigurat de 6 stafiuni de crestere a matcilor finan- tate de stat precum si peste 150 de crescéitori de miatci individuali care ins& apeleaza Ja ajutorul tehnologic al statiunilor. Se practica pe scara intinsa insdmintarea artificiala a matcilor, un aparat foarte raspindit fiind cel pre- zentat de dr. A. Zawilski. Astfel, anu- al, sint puse la indemina apicultorilor 25,Foto 1 — Casa memorialé ,Dr. Jan D: zon* de la Lowkowive. ,Paznicul" din plan nu este altceva decit un stup tra tional. peste 50.000 mitci selectionate. Rasele folosite in selectie sint : Apis m. melli- fera, Apis m. carnica si Apis m. cau- casica. fn al doilea rind participantii la vi- itorul congres al forumului mondial apicol, vor admira fara indoiald 0 aso- ciatie a apicultorilor dinamic&, cu ini- fiative constructive ce-i sporese an de an prestigiul. In actuala forma, asocia- fia fiinfeaz& din anul 1957. In fiecare din cele 49 de voievodate (unitati ad- ministrative) exist filiale, care’ la rin- dul lor au'in subordonare cercuri api- cole. Numarul membrilor asociatiei a ajuns fn 1985 la aproape 190 000. Activitatea asociatiei este finantata din cotizatiile membrilor sai si din contribufia organelor de achizitie si de industrializare a mierii. Preocuparea de baz a asociatiei este de a organiza diverse categorii de ma- nifestari menite s& contribuie la ris~ pindirea cunostintelor apicole si la perfectionarea pregatirii apicultorilor. Cursurile, conferin{ele, intilnirile cu oameni de stiinta, schimburile de ex- perienfa sint actiuni obignuite. ,Zilele apiculturii poloneze“, .deveniti cu cea de a patra editié a sa si o manifestare 26 international, constituie un deosebit de util prilej pentru apicultori si oa- meni de stint de a face un schimb de opinii, de a aduce la cunostinta cele mai-noi realizari. Pentru asigurarea apiculturii cu tehnicieni, asociatia pa- troneaz doua licee apicole, cel de la Kluezbork si cel de la Pszczela Wola, care in 1985 si-a sarbatorit a 40-a ani- versare. © realizare deosebita, relativ re- centa, a asociafiei este darea in folo- sinfa la Kamianna, 0 localitate plina de pitorese de la poalele muntilor Bes- kidy, a Casei apicultorilor, unde cei ce iubese albinele vin sA se perfectio- neze in hobby-ul lor dar gi s4 se odih- neascd. Se planuieste pentru viitor ca pe ling& acest lacas s& se infiinteze si © stafiune de selectie a miateilor, un) muzeu apicol, precum si un sanatoriu pentru apicultori. O actiune sustinuté se intreprinde in ultima perioad& pentru diversifica- rea productiei apicole si, pe aceasta baz, o folosire mai intensa a valorilor terapeutice ale produsclor albinelor. Pregedintele asociatiei, dr. Henryk Ostach, este, si in aceasti privinfa, un freovent promotor al cercetarii apite- rapice si al aplic&rii rezultatelor ei in practica larga. Pe aceasta linie, anul trecut, a fost organizat la Cracovia un simpozion international de apiterapie, sub egida APIMONDIEI, manifestare ce s-a bucurat de o largi participare, soldata cu rezultate meritorii. Dupa cum imi marturisea presedintele aso- Foto 2 —"Un loc de intilnire tndrdgit al apicultorilor polonezi : Casa apicultorilor de Ja Kamianna.Foto 3 = Deprinderea tainelor pe stupi polonezi tipici apiculturii ciatiei poloneze, in curind se va da in folosintd la Krynica, o statiune mon- tand cunoscut4, primul sanatoriu de apiterapie din Polonia. In acest context nu surprind cifrele statistice demonstrind calea _ascen- dent a apiculturii poloneze. Tata citeva daci-in 1970 efectivul api- f de al- bine, in anul 1980 el se ridica la 2,2 milioane ca sé ajunga in 1984 la 2,7 milioane colonii. Productia medie de miere pe familie a variat intre 6,5 kg (1970 ; 1984) si 10,2 kg (1983). Produc- fia total record pe farA a fost inre- gistraté in anul 1983, cind aceasta a insumat 15411 tone miere. La ceara, productia cea mai mare s-a inregistrat in 1984 cu 453 tone. Vor mai avea prilejul si admire cei ce vor sosi la congresul de Ja Vargovia gi o alt inifiativa frumoas& a asocia- tiei : pentru a comemora mileniul de apicultur& polonez’ s-a propus plan- tarea a un milion de arbori si arbusti meliferi. ,Aceasta va dovedi:— cum miarturisea Joanna Troszkievicz, 0 cu- noscuta cercetatoare in apiculturaé — ci tradifiile vechi apicole sint inci v' si cit ele au persistat peste generat pentru a asigura oamenilor produse na- turale apicole, care hrtinesc si vindect in acelasi timp*. IERNAREA IN AER LIBER Tot mai mulfi apicultori prefer si-si ier- neze albinele afara, sub zipada, Avantajul este evident, mai ales cind albinele sint infestate cu Varroa. Temperatura in jurul stiipilor iernati sub zipada este In general stabil si mai coborité decit in cazul stu- pilor ad&postiti (in pavilioane, magazii, piv- nite), la care temperaturile pozitive permit acarianului s& treaci bine iarna si si se inmulfeasc& repede primavara. « Cu ocazia vizitei de primivara se constaté pe fundul stupilor iernati in aer liber un mare numar. de acarieni, in timp ce pe albinele vii nu existé decit foarte putini. Un tratament de primavara poate in acest caz si reduc nu- marul acestora la minimum, Timp de doi ani att fost numarati acarienii existenti pe albinele moarte tn timpul iernii precum si cei de pe albinele vii, gSsindu-se pe pri- mele 0 medie de 23 Varroa 1a 100 albine moarte si 7 la 1000 albine vii. Se pare c& albinele parazitate ies din ghem si se asazi fn zona rece de la periferia acestuia, unde ele amorfesc 4i cad pe fundul stupului. In felul acesta, iernarea in aer liber reduce parazitismul la un nivel acceptabil. (Krivolap, A. F. In: 10, 1984) si Tkaconko, S. Peelovodstvo, nr. ACJIUNEA VENINULUI DE ALBINE IN CIRCULATIA SANGUINA SI PROPRIETA- TILE REOLOGICE ALE SINGELUL Pentru studierea actiunii veninului de al- bine in circulatia sanguina si proprietatile reologice ale singelui, autorii lucrérii aw aplicat: cele mai recente metode, care le-au permis si studieze modificarile survenite la nivel celular si molecular. Experientele au arditat cd veninul de al- bine, introdus in concentrafii foarte joase (10-4 g/ml) determina cresterea viscozitatii singelui la cobai, In cazul folosirii melitinet {principalul polipeptid al veninului), 0 con- centratie a acesteia de 0,5X10-! g/ml méreste 27viscozitatea singelui, In timp ce 0 concentra- tie mai slabé de 0,5x10- g/ml, diminua viscozitatea. Cresterea viscozit&tii stngelui sub actiu- nea unor doze mai mari de venin sau de melitina este urmarea aparitiei de acini pe suprafata eritrocitelor (equinocitoza), care méreste dimensiunea acestor celule; in timp ce diminuarea viscozitajli singelui sub actiunea unor doze mici de venin sau de melitind. se realizeazi prin distrugerea le- gturii dintre eritrocite si prin micsorarea acestora. Fenomenele descrise nu sint singu- lare, Insé In condifiile experimentale date ele sint predominante. Diminuarea viscozitafii stngelui, sub efec- tul unor doze mici de melitina, poate juca un rol esential in producerea efectului cu- rativ, avind in vedere ca in numeroase stari patologice apare viscozitatea singelui si po— sibjlitatea formarii de conglomerate eritro- citare. Se presupune ca rezultatele obtinute ex- plicd fn mare masura atft efectul terapeutic cit si cel toxic al veninului de albine asu- pra activitatii inimii, vaselor si sistemului sanguin. B. N. Orlov ga. UR. In: Apiacta nr. 4, 1984, p. 119) FUNGICIDE, CARE MARESC DEZVOLTA- REA PUIETULUL VAROS IN FAMILIILE DE ALBINE In farile cu apiculturd dezvoltata, puie- tul varos continua s& fie considerat un im- portant daundtor al albinelor, ceea ce-i face pe cercetatori si-si continue investigatiile In vederea gdsirii de remedii pentru preve- nirea si tratamentul lui, Doi din acesti oa- meni de stiinté, Menapace si Hale din ca- drul Laboratorului de apiculturé al statului Wyoming (S.U.A.), au verificat efectul a doi compusi chimici care au dat rezultate bune impotriva altor ciuperci parazite, griseo- fulvina si acidul sorbic (de fapt aceste pro- sduse au fost prezentate de alti autori ca fiind eficace impotriva ascosferozei). Dupa ce s-au convins cé ambele substante opresc sporularea Ascosphaerei apis in culturi de laborator, ele au fost administrate in fa- miliile de albine In amestec cu polen infec- tot cu sporii de Ascosphaera sau in polen sindtos, cind familiile de albine verificate erau deja bolnave de puiet varos. 28 Rezultatul a fost surprinzator. Nu_numai A familiile de albine tratate preventiv s-au imbolnavit iar cele tratate curativ nu s-au vindecat, ins rezultatele la aceste fa- milli au fost ‘mult mai proaste decit la fa- millile ‘de albine martor, la care nu s-au administrat produsele respective. Cu tot rezultatul negativ, experienta de mai sus apare totusi_ ca foarte importanta, ea ardtind o daté mai mult ca puietul varos este o boald de conditii, c& Ascosphaera apis este un invadator secundar si c& introdnee- rea in stupi a unor substante cu efect ne- controlat poate s& aibi un efect de stres asupra albinelor culegtitoare, albinelor doici si puietului, slabind rezistenta acestuia din urma si predispunindu-l la imbolnavire. (in: Apiacta, nr. 4, 1984, p. 116-118) ALCOOLUL ETILIC IN COMBATEREA VARROOZEI Un apicultor din R, F. Germania era aler- gic la acaricidele care intr’ cel mai adesea in produsele pentru combaterea varroozei, astfel Inclt era pus fn situatia si abando- neze apicultura, In disperare de cauzi a incercat si inlocuiascd aceste produse cu alcool etilic, pe care, intr-o prima faz, l-a introdus, imbibat intr-un tampon de vata intr-o csc de plastic cu acarieni varroa si albine. Parazitii au murit dupa 15 minute, dar si albinele céva mai tirziu, Perforind cutia si ficind ca tamponul s& nu mai, vind in contact direct cu albinele parazitate, re- zultatele au fost mai bune. Gindindu-se ci in stup-exist& totusi mai mult aer, a intro. dus o cirpa imbibaté cu alcool si a inchis. urdinisul. Rezultatele au fost excelente in ce priveste numirul de paraziti cazuti, i au murit si albine. O parte din acarienii morti erau galbeni sau albi, semn ca al- coolul traversa si cépacelul célulelor cu pu- jet; de asemenea, au fost gisiji si masculi. Tncercirile au fost reluate de serviciul ve~ terinar, care a folosit hirtia igienicé pentru imbibarea cu alcool, Léisindu-se urdinigul deschis nu s-au mai produs pierderi la al- bine. S-a constatat ci produsul continua si actioneze si In urmatoarele dowd zile dupa administrare. La o colonie, considerati cu un an fnainte practic indemna, au fost dis- trusi 728 acarieni. Alcoolul nu las rezidii ar putea fi folosit pentru diagnosticul ra~ pid al varroozei, mai ales c& se pare ca nici puietul si nici matea nu sint afectate. Cer- cetirile ‘sint in curs in cadrul Institutului apicol din Bonn, pentru stabilirea gradului de eficacitate. (In: Der Biene, nr. 10, 1984) Rubrica realizata de dr. I. OGRADA© T. MARICAS, sat Ne- goesti, com. Stefan cel Mare, jud, Baciu ne instiinteaza ca nu se mai poate practica api- cultura cu rezultate bune in jurul Combinatului chimic Borzesti_din cauza_poluarii atmosferei cu particule no- cive. Pentru indreptarea situ- atiei interveniti fmpreund cu filiala A.A. jud, Baciupe ling Comisia pentru protec- jia_mediului inconjurator. ‘Totodata apicultorul ne in- formeaz c& pentru oprirea roitului a taiat aripile mat- cilor iar dup& un timp al- binele au inlocuit matcile mu- tilate cu altele noi prin schimbare linistita. — Procedeul este cunoscut de mult dar nu a intrat in practica apicultorilor. Schim- barea linistit’ a matcilor este © caracteristic’ superioaré a unor familii de albine care, selectionate an de an, con- duc la obtinerea unor familii are nu mai roiesc. O condu- cere corecté a familiilor de albine, asigurindu-le spatiu pentru construit faguri, 0 ae- risire corecté si diversifica- xea productiel apicole opreste familiile s& intre In frigurile rojtului. Acelagi_ colaborator —_ne-a comunicat cA a construit cu materiale procurate pe plan local un topitor de ceard al cdrui randament este la fel en cel al topitorului de ceara cu aburi existent in magazi- nele asociatiel noastre. — Va felicitim pentru rea- lizare dar va sfatuim si lu- crafi cu mare grijé pentru a evita unele accidente. © V. BADULESCU, com. Pietroasele, jud. Buztiu a con- statat ci gaselnija, dupa dis- trugerea fagurilor, a atacat si © mare parte a lemnului ra- melor, fcindu-l de nefolosit pe mai departe. Pentru in- departarea raului pe timpul fernii a pensulat lemnul ra- melor noi cu motoring jar primayara a asezat faguri presati fn aceste rame pe DE VORBA CU care albinele au crescut ce- Tule normale. Peste 4 ani cind a reformat faguri a consta~ tat ci lemnul ramelor nu a mai fost atacat de giselnita Nu precizeaza ins dacd fagu- ri au fost din nou atacati de stiselnita — Consideram c& este inti- ti] s& pensulati ramele cu mo- torin’, Pentru indreptarea ra- ului intretineti numai_fami- li puternice in stupi_ con- struiti cu respectarea distan- {elor intre rame si fund, pe- rete si podisor. Circulind prin aceste spa{ii albinele apard fagurii si implicit Jemnul ra- melor. Deci, familii puternice si stupi construifi cu respec- tarea distantelor. @ £, TIRJOIANU, Cercul apicol Faget doreste sa afle o serie de raspunsuri la unele intrebari relativ la propolis pe care albinele fl culeg de pe mugurii unor arbori sifl aduc in stup. — Propolisul este folosit de albine la obturarea crapaturi- lor, la fixarea ramelor pe falt si in unele cazuri la blocarea urdinisului acolo unde exist in special fluturele cap de mort si sopirle si in final la purificarea aerulul din. stup. in vederea doctmentarii dum- neavoastra astra _acestui produs va recomandam sa ci- titi Iuerarea ,Propolisul" ap’- ruta in editura Apimondiei in anul 1981, unde in 300 pa- gini_sint ‘cuprinse capitolele urmatoare : generalitati ;com- pozitia chimici a propolisu- lui; caracteristicile propoli sului; efectele — propolisului asupra proceselor biologice . folosirea propolisului in me- dicina; preparate cu pro- polis si aspectele economice ale recoltarii___ propolisului. Materialele sint scrise de cercetitori din fara noastra, Franta, Cehoslovacia, URSS., SUA, RF.G., Tugoslavia, Polonia, China, Austria, Bul- garia, Danemarca, Anglia. e Ing. C. TOCIU, str. D. Gherea 1—3, bloc B, se. C, ap, 19, Arad, ne relateazi modul cum isi gospodareste stupina contribuind prin va- lorificarea_materialului_ bio- logic la cresterea _numarului stuparilor din judetul respec- tiv. In ceea ce priveste com- baterea varroozei cu fum de tutun_ lucrarea comport munci in plus si nesigu- rantA deoarece fumul de tu- tun ‘nu ucide acarieni. Relativ Ja introducerea in hrana al binelor a dudelor si fragilor va comunicém cai este bine sd lésim albinelor mierea ce o adund ele iar in lips& s& folosim. zahirul rafinat con- form indicatiilor date de LCP.A. si publicate in re- vista nr. I si 9/1985. In pri- vinta discutiei din tren pe care ati avut-o cu’ un apicul- tor nu va putem da un sfat competent deoarece nu se dau detalii im ceea ce pri- veste concentratia alimente- lor ce intra in turte insi a deschide un stup de 5 ori pe timpul iernii nu_contri- buie la dezvoltarea in bune conditii a familiilor de al- bine. © Elevul D. OPRINA, str. Valea Unchiasului nr. 29, Cimpulung Muscel, jud. Ar- ges, cercetindu-si familiile a observat in jurul datei de 15 august lipsa totala a puietului. de lucratoare, pe faguri existind botci, matea veche marcati insotita de 4—5 mitci tinere. In unele familii mai slabe se observii la un moment dat 3—4 matci tinere impreund cu matca veche. Dupa pri- mele 24 ore, in stup ramine numai una’ din méatcile ti- nere, iar citeodaté rémine si matca veche, Dup impere- chere, matea tinard depune oud impreund cu cea virst- nicd pin’ toamna cind este indepartata, Este un compor- tament neobisnuit. care se poate explica numai prin pierderea substantei de matcd la matca veche. a 2, VOICULESCU 29»Sa organizim mai bine apicultura, si ne ocupam de ea ca de_una din problemele importante ale economiei nationale“ NICOLAE CEAUSESCU TEMATICA REVISTEI NOASTRE IN SPRIJINUL REALIZARIL SARCINILOR CE STAU IN FATA APICULTURIL IN CINCINALUL 1986—1990 emer mr, x Shorirea productivititii munc de activitate, reeerea economiei roménes voltiri In acest now cincinal efect concentrate si energovitalizante, Roman un interes general si s! SOLO LLL AF RAY FD mae ee me a a c+ of oP ae ra I. Organizarea stiintified a productiei, pro- ductivitate, diversificare, eficient tehnico- economica. Organizarea muncii si’a proceselor de pro- ductie in stupine, mijloace de sporire a pro- ductivitatii, de diversificare a productiei, de ventabllizare a activitafii stupinelor, in Sco~ pul obtinerii unei mai mari eficiente teh- nico-economice, o atentie deosebit’ urmind Sd fie acordata indrumérii apicultorilor, amatori cit si cei din cadrul stupinelor si fermelor apicole din sectoarele agriculturii de stat si cooperatiste. ‘ 30 Conform obiectivului siu fundamental — dezvoltarea_puternici in conti- nuare a fortelor de productic, a bazei tehnico-materiale, infaptuirea in lini ze- nerale a Programului partidului de faurire a socictatii socialiste multilateral dez~ voltate si inaintare a Romaniei spre comunism, noul cincinal 1986—1990 va asi- gura realizarea unei cresteri economice intensive prin modernizarea structurilor de productie, ridicarea permanenti a nivelului tebnic si calitativ al produselor, , economisirea stricta a resurselor si valorificarea lor superioard, cresterea substantial a cficientei economice in toate sectoarcle intr-o now’ elapi calitativ superioar’ a dez- sale, etapa dezvoltarii _preponderent intensive deplasarea efortului general al societifii caitre acest obiectiv. Programul special de dezvoltare a apicultur 1986—1990 pune sarcini mari si de rispundere in fata apicultorilor. mal fam 2 milioane iar productia totala de miere Ia 20.000 tone. Paralel cu aceasta se va asigura in continuare diversificarea productiei api- cole, punindu-se un accent deosebit pe ci Produselor apicole, printr-o gama mai Jarga de sortimente si derivate alimentare ‘alitate si pe valo: In realizarea acestor sarcini un rol deosebit revine revistei ,,Apicultura in publicatie lunara de schimb de experienti apicolii, editatt de Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S, Romania, In acest Scop redactia invita cititorii, colaboratorii si coresponden{ii si voluntari si con- Sulte tematica noastrd si si ne trimita spre publicare articole eare si prezinte utile si eficiente in activitatea crescitorilor de albine, tratind temele sugerate, probleme noi si de actualitate privind realiziri concrete, din experienta lor proprie, articole de opinie, eritice si autocritice, stiri si infor. matii din viata organizatiei, a cercurilor apicole comunale, ordgenesti si muni- cipale, a filialelor judefene, a cercurilor apicole pionicresti gi a celor scolare, din activitatea apicultorilor fruntasi sia unititilor fruntase s.a.m.d. ‘Tematica revistei noastre are in vedere urmiitoarea structurd ; TaN esupune cu necesitate din tara noastra in perioada lor de albine urmeazii A creascé la ificarea superioart a AT MOE LEO OF wD FF indrumare metodologiea : \ t : \ ' t : \ a mes mes mes aa sat IL. Cresterea si intretinerea fami bine Factorii ce influenteazd comportamentul si productivitatea familiei de albine, teh- nologii de crestere si intretinere, inmultirea familiilor, cresterea'miatcllor, munca de. se- jectie In apicultura, pregiitirea si valorifica- rea culesurilor, organizarea stuparitulul pastoral, ietnarea familiilor de albine. Procedee de furajare a albinelor, inlocui- tori de polen, inlocuirea fagurilor vechi, despre bolile, parazitii si daundtorii albi- nelor, precum si masuri de prevenire si com- hatere a acestora ete,ILI. Sporirea si valorificarea resursetor me- lifere Posibilitaji si actiuni pentru tmbunatiti- rea, sporirea si valorificarea resurselor me- lifere. Polenizarea culturilor agricole ento- mofile de catre albine, metode de sporire a eficientei_ in polenizarea acestora. Preocu- pari, realiziri si rezultate obfinute pe calea sporirli productiei agricole, datorate poleni~ zarii culturilor ct albine. IV. Materiale gi utilaje folosite in apiculturs Descrieri, prezentari, scheme, Imbundtatiri, detalii_constructive, eficienté’ economica a utilajelor, materialelor si accesoriilor folo- aes Mae LM LAE LM EA MF MF ML YTD site in apiculturd, in fara gi in strdiniitate, inventii, inovatii V. Produse apicole Descrier}, componente chimice, calitati energo-vitalizante si apiterapice, metode de realizare, conditionare, diversificare, con- servare, desfacere, calitate, privind atit, pro- dusele ‘apicole de bazi — miere, ceara, po- len, Japtisor de mated, propolis, venin, apilarnil — oft si derivatele lor, Rezultate, indrumari ale sectorului, medi- cal de apiterapie. VI. Opinii, sugestii si discutii In legitura cu subiectele tratate. INDRUMARI PENTRU COLABORATORII NOSTRI PRIVIND MODUL DE REDACTARE A ARTICOLELOR TRIMISE REDACTIEI SPRE PUBLICARE {inutul articolelor publicai de albine. Redactia considera cA licitim ca cititori seama. Cu cit vor 339000000000000 DOOOOOOOOOOOOCOO trece Ia scrierea propri vor trebi — titlurile s& fie cit mai scurte, articolele si aib introducere, tratare si o incheiere cu concluzii practice — stilul folosit s fie clar, concis si logic, pentru a nu da nastere la confuzii sau in~ terpretari diferite ; — pe prima pagina s& fie seris tithul ar- ticolului, iar sus In dreapta numele si pre- numele “intreg al autorului, institutia sau intreprinderea unde lucreazé, specialitatea si functia, adresa completa si exacté a do- miciliului, telefon, precum si adresa si te- lefonul de la locul de munci; la sfirsit, articolul va purta semnatura originalé a au- torului ; — cercetarile originale se recomandd si includ’ atit consideratii privind eficienta Aparitia revistei noastre este aigurata prin tiparirea articolelor co ni fe tri colaboratorii nostri gi ca urmare revista este cu atit mai apreciata de cititori cu cit este mai mare numérul colaboratorilor, mai_variat, inedit si in actualitate con- si mai ales’ cu cit sint, preventate mai multe aspecte practice de indrumare si schimb de experientA in cresterea si ing i jecare apicultor potential colaborator sau corespondent al publicatiei noastre, motiv pentru care so- s& ne scrie in numar cit mai mare articole tratind probleme de interes general pentru crescatorii de albine din intreaga tara. Pentru usurarea muncii acestora Ja redactarea materialelor ce ni le tri spre publicare redam in cele ce urmeaza citeva indrumari practice de care trebuie fi mai mult respectate recomandarile noastre cu atit vor fi gansele tiparirii manuseriselor trimise redactiei. La alegerea temelor se recomanda sa fie studiat mai int matic, dup’ care — 0 dati tema aleasa, docum blemele propuse a fi dezvoltate spre a fi impartisite cititorilor nostri — se va -zisi a articolelor, cu care prile}, functie de felul acestuia si se respecte, dupa caz, urmitoarele indicat: rea familiilor ititor al revistei_este totodat’ un it planul nostru te- area efectuata si stabilite pro- economic a metodelor studiate, cit si con- cluzii si indicatii pentru productie ; — materialele s& fie dactilogratiate pe o singura parte a hirtiei la doua rinduri, iar ca dimensiunea si nu dep&seasci 4—6 pa- gini; cind articolul nu poate fi dactilogra- fiat,'se impune sf fie scris de mind, cu cer- neala, cit mai citet posibil si in rinduri distantate ; — fiecare articol sa fie {nsotit de un re- zumat de maximum 5 rinduri privind esenta subiectului tratat, jar bibliografia, cind este s& fie indicati tn limita’ stricta a Ati, astfel: numele si prenumele au- torului, titlul complet al cartii sau revistei, editura, localitatea si anul aparifiei pentru cArti si, In plus, volumul, numarul, luna 31(pentru reviste), precum si paginile folosite pentru documentar — tabelele si fie 'scrise pe pagini sepa- rate, si aiba cite un titlu scurt, iar in text sii se indice locul de fnserare ; — se recomanda ca articolele si fie ilus- trate prin schite, desene, fotografii etc., nu- merotate cronologic, avind referiri in’ text si legenda scris& clar ; — desenele tehnice sa'fie executate corect si in tus pe hirtie de calc, iar cifrele 51 ex- Plicatiile de pe figuri sa fie scrise cu creio- Materialele primite 1a redactie sint supuse revi: colegiului de redactie care hot&riste asupra publicirii lor. Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare. nul, .pentru a se putea face o prezentare uniforma in revista ; —'pentru publicarea fn timp util a ar- ticolelor ce se refer la lucrari inedite, in- dicate pentru un anumit sezon, acestea’ tre- buie s& fie Inaintate redactiei ‘cu cel putin 3 Tuni mai inainte de data cind este opor- tuna publicarea ; — redactia isi rezerva dreptul de a inter- veni si reduce unele articole daca este ca- zul; articolele nepublicate nu se inapoiazd autorilor, i tehnico-stiintifice si analizei TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLELE $I CORESPONDENTELE IN DUBLU EXPEMPLAR PE ADRESA: Redactia revistei ,APICULTURA IN ROMANIA", str. Tulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, Bucuresti. OOOLOOD SESSReES INFORMAM CITITORIT CA REVISTA ,APICULTURA IN ROMANIA“ PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI SI _CUM- RARI DE MATERIALE $I UTILAJE APICOLE, ROIURI SI FAMILII DE ALBINE \ LEQRLOLS | ‘ CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC. Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de litera se aplic’ o majorare de 20°/s, iar pentru inchiderea textului in chenar se aplic’ 0 majorare de 30%» fata de costul total al anuntului simplu. Anunturile se primesc de cAtre redactia noastra, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, Bucuresti, cont 45.96.014 — B.A.LA. — Sucursala municipiului Bucu- resti, cu menjiunea ,pentru mica publicitate’, prin scrisoare si mandat postal de la’ solicitanfii din provincie si personal de la ,solicitantii din capitala. VIND pavilion apicol 82 14zi (18 rame) Baia Mare. Tel. 994/34124 @ VIND remorea apicolé cu baraci tractabili pe doua roti, Steffinescu Constantin, Ghinesti, jud. Dimbovita. @) VIND pavilion apicol cu 35 familii stupi orizontali si cabana. Cimpulung-Arges, tel. 976/12829. @) VIND pavilion apicol pentru 40 stupi verticali cu sau far albine, executat ire- prosabil. Oravita, tel, 965/72472, orele 8—14. less ars ms me ss ames amr oe Tiparul executat la I. P. 13 Decembrie 1918", sub od. nr, 4/148eee wae DANS' CE NUMERO <2 <

You might also like

• Apicultura 1987 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 01

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 10

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 10

  Apicultorul

  100% (1)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Apicultura 1987 06

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 06

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1988 11

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 11

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 08

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 09

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 02

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 02

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 11

  

  Document34 pages

  Apicultura 1987 11

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 04

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 04

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 05

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 05

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 01

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 12

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 12

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 06

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 06

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 02

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 02

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 09

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 05

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 05

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 07

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 07

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pages

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 06

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 06

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 02

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 02

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 08

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 08

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1985 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1985 01

  Apicultorul

  No ratings yet