Apicultura in Romania Revisti lunar’ de schimb: de experienta si Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist’ Romania 2 Ee Gir ae ae) CUPRINS 1 21. RECEANU: Punerea in valoare a marilor fesurse de care dispune apicultura. 3 @ V. ARSU : Importanta folosirii biostimulatorilor apicoli in raport de necesitati si conditiile locale. 6 § Z. VOICULESCU: Prepararea zahdrului candi In gospodaric 8 § St. POPESCU: Retete privind hrana proteicd. 10 § DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI Gh. VOICULESCU: Completarea rezervelor pentru iarnd la familiile de albine. IPOTEZA 11 9 VL HUMENT: Percep albinele radiatiile infra- rosii ? 12 $ RELATARI DE LA APICULTORI D, POP: Surse melifere importante in Muntii Apuseni. ua } OPIN 4 § Gh. N. PREDESCU: Noi resurse nectaro-pole- nifere. 16 @ Elena PALOS, Filofteia POPESCU: Produse apiterapeutice destinate tratamentelor O.R.L. 18 § A. HERLEA, Iuliana HERLEA : Noi aspecte le- gate de incdlzirea electric’ a stupilor (1). 21 § M. STEFANESCU: Un nou marcator de matci. 23 § Marioara CRISTIAN, M. CRISTIAN: Retro- spectiva asupra apiculturii din judetul Giur- giv. 26 2 IN MEMORIAM N. V. ILIESIU : Prof. dr. doc, Adelina Derevici. 27 § CALENDARUL APICULTORULUL 29.§°* +: Ritm, calitate, eficienta in intreaga ac- tivitate apicoli. 309 *** Al XXXI-lea Congres international de apiculturd, Varsovia, Polonia. a, ¢ RECENZIE: 31 -¢ S. BODOLEA : O-carte despre si pentru sdnd- tatea noastra 32 € DOCUMENTAR APICOL Coperta Ia: Speciile ve Lemnia reprezinti o bogatd surst nectaro-polenifera pentru albine. (foto: Florin STEFUREAC) COMITETUL EXECUTIV AL Perel Vimeo Aree) (ore TIN ated] a eee MEAN rae MTZ I Cia peer oi aora} mete ea eae sees SN Brera Sc an ELA eae Beate co ORR Ted teow cr) pra ered Coe reat ION GRAMA reaper t cy Rermugtes toisleh Me NES aay Coren me Arent no Soay te bare Umea non ote COLEGIUL REDACTIONAL eae Lore as ere Ing. JON CIOLGA, ar.ing. IOAN STA one cee acer Ey UCC ee a er tae beta Cece ee Fr Nemo 7 ts) Oe aaa mete Miao oman SC ae At re Peano rast Pura a TAO Cosmet corte biccsE rani EGrrieteiey COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- 52) RN Va SOD ESSN US. eid We ete catty Fucik nr. 17, Bucuresti, sec, 2 Cer Mase wre TAT eae ae eae ETL TEM nc Tv amcitarissct Cer eNO eee TD ea mee Genet sree eucco nia a filialele A.C.A. @ Cititorii din Recta ee arenas ROMPRESFILATELIA — Sec- os s cce cca barter uencor CS mae saat nr. 64-66, P.O.Box 12—201 eee Cyr ee are cen USC PORES eo)© inalta indatorire pat tica a fiecdrui stupar: PUNEREA IN VALOARE A MARILOR RESURSE DE CARE DISPUNE APICULTURA Ing. Ion RECEANU Astizi tara noastrA traverseazi mo- mente hotaritoare ale devenirii sale i torice, fiind angajati cu toate fortele, sub conducerea partidului siu comu- nist, intr-o grandioasd batélie ce se ara in condifii internationale grele si complexe, 0 batélie care cere navigatori buni, indrazneti, curajosi, cere, cu alte cuvinte, ca fiecare dintre noi s& fie patruns de spititul de lupta si munca revolutionar’, de hot&rirea de a nu precupeti nici un efort pen- tru a realiza obiectivele marefe sta- bilite de Congresul al XIil-lea al par- tiduluj. Pentru infaptuirea acestor obiecti- ye de insemnatate fundamontalé ‘este necesar ca in toate’ domeniile de acti- vitate, si in apicultura, stuparii sA se afirme si mai puternice th activitatea lor, sa-si intensifice eforturile in ve- derea mobilizrii exemplare a ener- giilor si puterilor creatoare, a punerii fn valoare a marilor resurse de initia- tiva si de spirit gospodaresc. Activitatea desfigurata de Asociatia Cresc&torilor de Albine din R.S. Roménia in sprijinul cunoasterii si in- troducerii noului in practica apiculto- rilor profesionisti si amatori reprezin- 48, fara indoiala, unul din factorii ho- faritori in dezvoltarea si moderniza- rea apiculturii romanesti,in ultimele trei_decenii, Aceste realiziri sint pe deplin confirmate de cresterea, in a- ceastA perioadi, cu aproape de trei ori a numérului familiilor de albine si productivitafii lor, de contributia sco- lii apicole romAnesti la raspindirea progresului apiculturii in lume. (Cu toate aceste succese si in ciuda bogatei experiente profesionale acu- mulate de apicultorii din cadrul uni- titilor agricole socialiste si de cres- c&torii de albine cu gospodirii perso- nale, numarul familiilér de albine si productiile apicole, din unelé zoné ale {ari nu crese pe masura posibilititilor si a conditilor ‘existente.sau stag- neaza. Unii apicultori sustin c& starile ne- satisfcitoare menfionate’ s-ar datora reducerii surselor melifere si calami- tari principalelor culesuri de nectar in- pfoportii si pe ari tot mai mari. Altii le atribuie deterjorarii_mediului jncanjurator ca urmare a poluarii tot mai accentuate ‘a solului, a apei si at- mosferei cu substanfe: chimice folo- site in. combaterea. djunatorilor agri culturii si silviculturii, , cu ingra: minte chimice, ierbicide etc. Sts watate generaz4_profunde frimintari mm masa apicultorilor si fi- reste, intrebarea daca in viitorul a- propiat mai este posibila si -economica practicarea apiculturii. Desigur ca réspunsul este afirmatiy, deoarece al- binaritul romanese dispune de impor- tante rezerve. Valorificarea acestor rezerve consi- derabile este posibila in orice stupina, de cdtre fiecare apicultor, indiferent de anii sai de practicd, astfel : “1, Diversificarea productiei apicole prin recoltarea si valorificarea, in pa- ralel cu produsele apicole traditionale, si a produselor apicole secundare (lap- tisor de’ mated, polen recoltat de al- bine, “paistura, propolis, venin de al- bine). Este ugor de’inteles faptul ci veniturile suplimentare’ realizate atir- na preu in balanta economic a stu- pinclor respective. Practica aceasta initiatA ‘si sprijinité multilateral de Asociatia Crescdtorilor de Albine din R.S. Romania si Institutul de cerceta- re si productie pentru: apicultura s-a dovedit deosebit de economici in toa~ te judetele 42a 2. Valorifiearea integralti a poten- ialylui jamiliitor de albine de a pro- duce ceara sia clidi faguri, realizind astfel_ cite aprovimatiy un kilogram ceari—marfa pe an de la fiecare fa- milie de albine normali prin pr menirea anual a fagurilor de cuib. Aceasia de fapt constituie una din principalele reguli de igiend in cui- burile familiilor de albine, impusa de natura lor, de necesitatea prevenirii degenerarii lor fiziologice. Este ca ur- mare a micsorarii indltimii si strim- torarii celulelor din faguri cu cima- sile nimfelor crescute eclozionate din ele, de maritea capacitatii lor la cules, a rezistenfei lor la boli, ier nare etc. Aceasti regula era asiguraté de inaintasii nostri prin pastrarea pen- tru productia’ si inmulfirile naturale din ‘anul urmator a familiilor prove- nite din roii prasiti in acelasi an, deci numai a celor cu faguri noi, claditi in acelasi sezon apicol, cu’ celulcle normale. 3. Reintroducerea in tehnologia cres- terti si intretinerii familiitor de albi- ne a vechiului obicei al inaintasilor nostri privind formarea, piistrarea si improspiitarea in fiecare an a unui fond de rezereii de miere naturalit flu- idét si in faguri destinat furajtirii lor suplimentare, la nevoie, cit si in hra- Hirile medicamentoase impuse de com- baterea bolilor. A. In lucrarile de crestere artificiala a matcilor necesare inlocuirii celor ne- corespunzatoare din diferite cauze din familiile slab productive, blonave, re- ceptive la boli si formarea de familii noi in diferite scopuri, sti se foloseasci numai materialul biologic bun de pré- sild, adic& acela care are insusiri eco- nomice exceptional de valoroase, in- delung verificate si nu botcile de roi- re sau din cele care prisosese la 2 - tru efectuarea yschimbarea linistit&* a’ matcilor din unele familii de albine, cum proce- deazi in prevent unii apicultori. In cazul in care stuparul nu stapi- ‘neste telinologia cresterii arificiale a mateilor sau niu dispune de timp pen- luerarilor respective, este necesar s& se recurga la aprov: zignarea cu métci selectionate de la Tnstitutul de cercetare si productie pentru apicultura, prin filialele jude- fene ale Asociafiei Crescdtorilor de Al- bine. 5. Instituirea la nivelul fiectirei stupine a unei actiuni sustinute de se- lectie si ameliorare a albinelor prin formarea timpurie de roi artificiali, folosind fn acest scop material biolo- gic deosebit- de valoros si unificarea in toamna cu acestia, a tuturor fami- liilor. de albine ramase in urma cu dezvoltarea, boinave si ,insensibile“ la tratamente folosite in’ combaterea bolilor, pastrindu-se matca tindra din roi. 6. Pregétirea familiilor de albine pentru sezonul rece in timpul veri si cel mai tirziu 1a inceputul toamnei, prin asigurarea populatiilor: de albine i a provizilor necesare, astfel incit ‘SA se excluda interventiile in cuibu- rile familjilor de albine pe timpul ier- nii sau s& se recurga la ele numai in cazuri de forté majora. De tot ceea ce s-a spus mai sus, fara indolalé cA se are in vedere, inainte de toate, experienta fiecdrui apicultor in ‘desfasurarea activitatii in stupina. Se va reusi sA se puna in valoare, totusi, marile resurse de care dispune apicultura romaneasc, desi conditiile de mediu de azi difera de cele de ieri, daca la toate cele aratate se va recurge $i la amplasarea stupilor cu albine pe vetre corespunzaitoare gi in concordan- 4A cut resursele melifere din raza de zbor a albinelor, folosind totodata si posibilitatile existente de a parctica stuparitul pastoral.fn atentia tuturor stuparilor IMPORTANTA FOLOSIRIL BIOSTIMULATORILOR APICOLI IN RAPCRT DE NECESITATI $I CONDITILE LOCALE Vasile ARSU Secretarul Filialei ACA. Tcleorman, SAMAGAMAGA AAG si perioade calendaristice. Folosirea Jor in mod rational si inliturarea_mortali pregitirea lor pentru. valor! a ; ; aceasta a unor recolte mari de miere. aibine, SEVERE ESSE Pentru acest motiv mi-am propus si scriu despre folosirea biostimulato- rilor apicoli in condifiile judefului Te- Jeorman, condifii care zic eu, nu di ferd in mod esential fata de conditiile altor judete, reconsiderind astfel_me- nirea acestora in practica apicola. Folosirea lor in furajarea familiilor de albine in mod corespunzator, ne- cesita o analizd atenta, plecind de la faptul ca, desi acestia prezintd o se- rie de avantaje in furajarea familiilor de albine, sint totusi inferiori_calita~ tiv in comparatie cu mierea. Plecind de 1a acest considerent, trebuie si fo- josim biostimulatorii apicoli cunoscuti si pusi la dispozitia apicultorilor de asociatie prin filialele judetene, in do- zele necesare si in perioadele in care situatia de fapt 0 cere, respectind teh- nologiile cunoscute si indicajiile din prospectul care insoteste fiecare tip de biostimulator. S4 incereiém deci, si analizim im- preuna (autor gi cititor) fiecare .tip de biostimulator in parte si modul de fo- Josire in raport de conditiile locale si de necesitafi, nutrind speranta cA in NAAGAS Introducerea biostimulatorilor apicoli_pe bazi de zabar in practica apicol’ a dus incontestabil la remedierea unor stiri anormale in dezvoltarea familiilor de alhine, generate de condifiile naturale de cules deficitare in anumite sezoane tilor din timpul iernii atunei cind este nevoie, Ia aplicarea tratamentelor impo! yoltarea roiurilor formati, la hranirea si ade lipsite de cules, la dezvoltarea normala a acestora- primavara area culesurilor fimpurii de primav: obtinerii unor populatii abundente de albine in fiecare stup si utilizarea de catre timulativa a familiilor de albine in peri- Desi in literatura de specialitate ca si in coloanele revistei, s-a seris mult despre folosizea biostimulatoritor apicoli, in practici ac generind consecinte dintre cele mai_nefaste asupra stiri generale a familiilor de & 2 form tehnologiilor claborate, duce la prin completarea rezervelor de hrana iva nor boli, la dez- mpuriu $i ‘in vederea tia sint folositi irational, JeOVEVEV EVER DS OSE DS REDE EN [eRe acest mod se vor trage multe conclu- zii bune, lasind loc si pentru contro- verse in cazul in care in mod firese se vot naste. * Un biostimulator apicol de mare circulatie este apistimul, pus la dispo- zitia apicultorilor de Asociatia Cresca- torilor de Albine prin filialele jude- tene. Este un amestec de zahar tos si f4ind de soia degresata. Se. comercia- lizeaz& in saci de hirtie a 25 kg in in- teriorul caruia se aflA o punga cu 25 g lapte praf degresat si o punga cu 25 g drojdic de bere uscata. Zaharul constituie factorul energe- tizant iar fina de soia, laptele praf si drojdia de bere, materia proteica completind -nevoile de proteine, fiind destinate mlocuirii polenului floral, Modul de preparare este descris foarte clar si pe infelesul tuturor in prospec- tul ce insoteste fiecare sac de apistim, Numai c unii apicultori si din pa- cate acestia nu sint putini, prepara si- ropul contrar instructiunilor sau dupa recomandarile facute in literatura de specialitate, aplicind retete necores- punzitoare sau din auzite, sau din 3proprie initiativ si in perioade com- plet necorespunzAtoare. Mai mult de- cit atit, unii mai lacomi si cu un simt mai dezvoltat al comercializirii micrii, extrag toaté mierea la culesul de la floarea-soarelui ° (ultimul cules mare in conditiile judetului Teleor- man), inlocuind-o cu sirop preparat din apistim, zahar simplu, resturi za- haroase de la fabricile de bomboane, sau chiar melasa, atunci cind le sta la indemina procurarea acesteia in con- ditii avantajoase. Asa se intimpla ca, urmarind profitul maxim priveazA fa- miliile de albine de o hrana calitativ corespunzatoare, pe timpul iernii, pri- mavara trezindu-se cu mortalitati_ in masa saul cu familii de albine bolnave si degradate biologic. Se ‘stie c& pentru o jernare cores- punz&toare, familiile de albine se asi- gura cu miere de buna calitate, iar hranirile pentru completarea rezerve- Jor de hran& necesare unei bune ie nari nu se pot face la voia intimpla- ri, Sint ani.cind.la culesul de nectar de la floarea-soarelui se obtin recolte de miere- foarte bune (ani exceptio- nali), bune (ani normali), in’ care caz, mai inti trebuie si asiguram in cuib o rezervé de 15—20 kg miere, dupa care extragem surplusul. Accasta se! realizeaz& prin rezervarea pentru iarnd,‘a ramelor cu coroane mari de miere (cel putin 1/2 dacd nu 41/3 din rama). si:1-—2'rame cu miere cApacité. Daci’.apicultorul dispune de timp si vrea s& inlocuiasci o parte din mierea necesara:iernarii normale, va extrage cel mult 800/) din cantita- _teade miere ce ar frebui s& o lase in stup, ca hrand pentru tiarnd. Asadar, trebuie retinut -ici.in momentul in care ne lacomim si inlocuim mai mult de 30%/ din-necesarul de hrand al unei familii de albinepentru iarna, ne pu- tem trezi in primavara cu -urméari gra ve, de cele mai multe: ori catastrofale. Sint si anieain 1983 si in 1985 cind din cauza conditiilor de clima si sol, familiile de! albine. abia.au reusit sd-si agonisenseA -necesarul de hrand pentru iarnd-sawsunele din acestea 1 4 si-si agoniseasci abia, 70%/—800%/ din necesar. Luind in calcul aceste considerente, trebuie s& procedim la hraniri cu si- rop din apistim, hraniri care dupa caz, sint de stimulare in situatia cind avem posibilitatea si lism necesarul de hran& pentru iernat si de comple- tare a rezervelor de hrana, cind fami- liilor de albine le Iuam din necesar 30% sau cind acestea nu au reusit sa agoniseascd cantitatea de miere nece- sara pentru iernat. Hranirile de stimulare cu sirop pre- parat din apistim se fac incepind cu 15 august. In acest caz siropul se pre- para din 1 kg apistim la 1 1 apa, in vase emailate si nicidecum in vase ca- re oxideazé, prin. fierbere pe foc, pind cind compozitia da in clocot. Pe tot timpul fierberii compozitia se a- mestecd pentru ca dizolvarea apisti- mului si se facd complet, iar In mo- mentul in care compozitia a dat in clocot, yasul se indeparteazi de pe foc, pentru a evita caramelizarea com- pozitiei. Urmarind stimularea cresterii puictului, in siropul astfel prepa- rat (cind siropul s-a racit incit putem tine degetul in el’ si nu ne arde), se adauga laptele praf si drojdia de bere uscaté din saculetele de plastic aflate in sacul cu apistim. Acestea se dizolva mai intii in vase mai mici‘cu apa cal- dufa, dupA care se toarn in sirop si apoi amestecim bine siropul pentru ca laptele praf si drojdia de bere s& se omogenizeze in masa siropului. Si- ropul astfel. preparat se administreazd familiilor' de albine in perioada amin- tit, seara pentru a preintimpina fur- tisagul, in ‘hranitoare de capacitate mic& (hranitoare uluc), in ratii mici de 200-400 g, din dowd in doud sau din trei in trei zile. Hranirile de stimulare au drept scop de a stimula ouatul matcii in special in luna august, incit familiile de albine s& intre in iarna cu un efectiv cit mai mare de albina tinard pe de o parte, iar pe de alta parte de a economisi din rezerve de hrand lasat& pentru. iarna.Hranirile "pentru ‘completarea rezer- yelor de hrana se fac tot cu sirop preparat din apistim, tot in proportie de 1/1, dar/de aceasta data nu _mai folosim laptele praf si drojdia de bere Perioada optima de aplicare a hra- nirilor de completare a hranei este tot juna august, pentru ca la transforma- rea siropului in miere s4 participe al- binele eclozionate in timpul culesu- Jui si albinele eclozionate imediat du- pa culesul de la floarea-soarelui, evi- tind in acest fel uzura albinelor eclo- zionate in lunile de toamma-septem- brie, octombrie —, asigurind astfel ier- narea familiilor de albine cu albina tindra, sindtoasd si viguroasa, capabila sa traverseze cea mai critica perioada din viata unei familii de albine, iarna. fn cazul hranirilor de completare, si- ropul se va administra in hranitoare de capacitate mare, in ratii de 3—5 kg din 2 in 2 zile sau din 3 in 3 zile, pind la completarea rezervelor de hra- nA si numai seara pentru a preveni furtisagul. DacA apicultorul este ge- neros cu albinele si dispune de tim este bine ca dupa terminarea hraniri- lor de completare, s& continuie cu hraniri suplimentare, cu scopul de a asigura familiile de albine pe timpul jernii cu cit mai multa albina tindrd. Dack conditiile locale permit, este ideal ca atit hranirile de completare cit si cele de stimulare si se coreleze cu un bun cules de polen, caz in care familiile de albine. ar intra la iernat cu © rezervA corespunzdtoare de pas- turd, atit de necesara reluarii ouatu- lui mitcii si cresterii puietului prima- vara timpuriu. Ar fi tot atit de bine ca apiculiorul sd-si asigure 6 rezerva de polen colectat de albine in perio: dele cind acesta exista din abundenta in natura, polen pe care sa-l utilizeze in hranivile familiilor de albine. Aplicind hranirile de completare si stimulare, asigurim familiile de albi- ne cu rezerve de hrand corespunzi toare pentru sezonul rece, iar apisti- mul nu mai constituie un surogat, in- nobilindu-l cu substante proteice, prin addugarea’ Q ; 4 Z j y ; Z Z g g g % Z g q q g 3 Z g Z Z Z g g g g g 4 Z g g Z g g y 3 Z q g j Z Z y Z 4 ; Z Z G j Z g 3 g 3 3 j y y q g g Z Gg g Z g S 4 SDSS DOCS CODED COGS INFORMAM CITITORH CA REVISTA ,APICULURA IN ROMANIA“ PURLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PUNTRU VINZARI St CUM. PARART DE MATERIALE SI UTIJE APICOLE, ROTURI SI FAMILIN DE AT. BINE CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ET Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primese minimum 10 cuvinte. Pentru alt ca- racter de liter se aplict 0 majorare de 20%, iar pentru inchiderea textului sa chenar se aplici o majorare de 30% fala de costul total al anuntului simplu, Anuntirlle se prinese de catre redactia noastra, str. fulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, Bucuresti, cont. 45.96.014 — BATA) — Sucursala municipiulut Bact. resi, cu Mentiuaea pentru mica publicitate", prin scrisoare si mandal postal de Ja solicitantii din provinele si personal de 12 ‘solicitantii din capital VIND a0 stupl eu familli. Pipirigeanu Sandu, ‘com Valea ‘Teilor, cod, B80, Jud. Tulcea. Telof. 2. (28) OOOOOAAAAAQnnnAHAAOANHagwany SNES ANNA OSEAN NNNANAAAAANENEENESSEEEESEEE q 22© COMUNICARE SUSTINUTA LA CEL DE AL IX-LEA SIMPOZION NATIONAL DE ISTORIE $I_RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI RETROSPECTIVA ASUPRA APICULTURII DIN JUDETUL GIURGIU Prof, Marioara CRISTIAN, Apicultura,a fost si ramine una din ocupatiile de baza ale poporului roman. Istoricul gree Herodot aminteste de- spre numarul mare de albine existent in tinuturile din stinga Dunarii, locuite de daco-geti. In evul mediu aceasta in- deletnicire continua si aduc& unul din cele mai mari venituri ale farilor ro- méne !. Negustorul italian Bartolomeo Locadello care a vizitat Tara Ro- maneasea in anul 1641, noteazd : ,,Este uimitor belsugul nesfirsit de miere de- spre care s-ar putea spune ca aletity- ieste venitul cel mai statornic al jéirii, din vitmi, din banti pltititi pe si ceara ce se produce din belsug 2. Sint apreciate fra nici o rezervA atit mierea, care era de o calitate su- perioara, ceruta in Turcia si Grecia, cit si ceara galbena si verde care lua dru- mul Austriei si Venefiei. Abatele Gio- vani Botera vorbeste despre ceara din Tara Romaneascd din care ene- tienii faceau pecetile si ,... luminarile care mt ars, fara sti afume mozaicele si picturile nepretuite...63 din inflorito- rul port al Mari Adriatice: Oragul Giurgiu resedinta Judetului Viasca, a fost una din principalele schele ale Tarii Romanesti prin care se exporta micrea si ceara.* Dar, judetul Viasca nu .reprezinté numai o poarté prin care trecea exportul. produselor harnicelor familii de albine ci 5 loc priélnic pentru practicaréa apicul- turii., Asezat in sudul farii, judetul 1 Calatori_straini despre aol. VI, Edit. Stiintificd si Bucuresti, 1973, p. 34, 35. 2 Thidem : {arile rom: Enciclopedied, 4M. Torga, Tstoria Romanilor cailato- ri, Edit Eminescu, Buc., 1981, p. 17 “storia Romaniei, vol. II, Ede. Acade- miei EPR, 1964, p. 25. prof. dr. Marin CRISTIAN ‘Vlasea, dispunea de o mare varietate si bogatie floral excelind prin suprafete mari de paduri, cu diverse specii de ar- bori,® si.de izma care se gasca din. abundenta in lunca inundabila a Du- narii. : in studiul de fata ne propunem sa aducém in discutie citeva aspecte pri- vind dezvoltarea apiculturii in judetul Giurgiu. pe baza unor documente de arhivé in mare parte inedite. Calatorul ture Evlia Celebi a po- posit in orasul Giurgiu, la jumatatea secolilui al XVil-lea, cind i-a insotit pe Malik Ahmet Pasa, mazilit de cu- rind din functia de mare ,vizir, Dupa Vizitarea orasului Giurgiu cdlatorul ture noteaza : ,Locul acesta fiind deo- sebit de prielnic pentru afageri si cis- tig, locuitorii de aici sint foarte insta regi. 6 Cei doi oaspeti sint invitati de Hasan Aga — unul dintre locuitorii fruntasi ai Giurgiului — in locuinta sa, unde au fost coplesiti cu daruri, Evlia Celebi scrie in jurnalul su de calitorie : ,Nu ‘pot fi deserise cantititile mari de miere si de unt pe care Hasan Aga i le-a dat lui Malik Ahmed Pasa, insotitorul sau? Acelasi cAlAtor aminteste de unul din saiele infloritoare — Varsani — din- tre Giurgiu sig Bucuresti, sat neident: ficat, unde mierea si ceara se gaseau § in_pamint. Impresionat de acest aspect ® In anul 1843, de pilda, in judefut Viasca eristau 114 piduri si 34 de dumbravi pe toute cele 144 de mosii... Arhivele Statuiut Bucuresti, Fond Vornicia din Léuntru, ao- sar 1036/1843, fila 180—185. © Calatori straini despre ¢: le. romane, vol. I Rdit. Stiintificd si Enciclopedici, Buc., 1976, p. 7 Tbidem. 23nemaiintilnit in’ cdlatoriile sale, Evlia Celebi ne di amanunte : ,De pilda din pricina dogoarei mari, piimintul crapa si albinele intra im aceste cripituri, unde isi depun ‘mierea. In timpul ier nii, din pricina ploilor numeroase, pi- _ mintul se umfli si, inchizindu-se crit pitiurile ceara de albine iese afard. Aceasta este explicafia vorbei care circuld in privinta faptului ci in Tara Roméneasca ceara de albine iese din puimint®. 8 Renumitul célétor oriental Pavel de Alep este oaspetele Tarii Romanesti Ja cumpana dintre domniile lui Matei Basarab si Constantin Serban. In notele sale de calatorie amintesie de- spre cel mai bogat boier al tari, Preda Brincoveanu, bunicul’ viitorului domn Constantin Brincoveanu, gare avea 12.000 capete de vite, 30.000 de oi, 400:de boi, 1000 de bivoli, 4000 de porci si 800 de stupi raspinditi pe posesiunile din 200 de sate.* O astfel de posesiune era si satul Coeni (azi Mi- ronesti) din Judetul Vlasea, asezat in tunca Argesului, 1 © intébesanté catagrafie din anul 1832, descoperita de curind in Fondul Prefecturii Vlasca de la Arhivele Sta- tului, Filiala Judefului Giurgiu, ne pune la dispozitie date prefioase refe- ritoare la indeletnicirea albinaritului in judeful care sta in atentia studiului nostru. 11 ‘ in cele trei plasi ale judetului Viasca — Bali, Ogrezeni, Marginea — pen- tru care avem date existau 15.059 stupi care produceau anual 90.608 0- cale de micre si 5921 ocale de ceara. 8 Se poate releva ca cei mai multi stupi, in numar de 6988, se eflau in satele # Thidem, p. 706. # N. Torga, Istoria romAnilor prin célatori, Edit. Eminescu, Buc. 1981 ,p. 243. 40 hidem. WI Arh, St. Bue., Filiala Giurgiu, Fond Pre- fectura judetului Viasea, ds. 61/1832—1834, f. 29—40. 2 Pentru plasa Izvorul lipsesé datele sta- tistice, care nu's-au pastrat. © tbidem. Ocaua’ avea 1250 g. 24 din plasa Balji, dupa care urmau pli- sile Marginea cu 6098 stupi si Ogrezeni cu 1973:stupi. 4 Luind in consideratie media de fami- lii de albine pe localitati ajungem Ja coneluzia ci unui sat din plasa Margi- nea ii reveneau’ 169 de familii, unei asezati din plasa Bulfi 110 familii, iar unei asezari din plasa Ogrezeni 33 de familii. Acest aspect, confirma ideea, deja amintité mai sus, c& lunca Du- prin flora existenta aici, oferea condifii excelente de dezvoltare a al- binaritului. Priyind extinderea cele irei plasi ale judefului Viasca pu- tem afirma ci practica albiniritului lipsea numai din 4 localitéifi, ceea ce inseamna foarte pufin fatti de cele 153 de localitifi cite evistau im anul 1832. Numarul cel mai insemnat de stupi se isea, aga cum s-a ardtat, in satele din partea de sud a judejului Vlasca si anume : Gostinu 619 familii de al- bine, Dadilov 600 familii, Cucuruzw 562 familii, Prundw 450 familii, Greaca si Bineasa cu cite 400 familii, Pietrele 300 familii, Comana 200 familii. ® In satcle din nordul judéjului numarul stupilor era de 33 in medic. Productia de miere pe cap de familie de albine era ,,dupii stiinja ce am luat dupa la locuitori* — asa cum se ex- prima in raportul sdu catre ocirmuirea judetului Viasca, subocirmuitorul pla- sii Ogrezeni era de 6 ocale. Pe baza datelor de care dispunem am ajuns la coneluzia ci in plasa Balti productia de miere pentru un stup era de 8 ocale ceca ce echivala cu 10 kg. Productia de ceara era in medie de 0 o¢a la fiecare doud familii de albine. Principalele produse ale stupului, mierea si ceara, aveau o ciutare dei sebitd pe piata comercialé a orasului Giurgiu. 6 +4 Thidem. 3 Ibidem, f. 40, 43. %® Prin schela Giurgiu se exportau in anul 1833 mérfuri — printre care miere st ceard = in valoare de 2.594.675 lei. Analele Parla- mentare ale Roméniei, Tom. 1V, partea I, Buc, Imprimeria Statului, 1893, p. 292293"Mierea se vindea in iulie 1832, de pild’, in doud sortimente : mierea scursi de cea mai buna calitate cu 2 lei ocaua, cea de calitatea a I-a cu 1 Ieu si 32 de parale ocaua si cea-de “calitatea a Ill-a cu 1 leu si 20 de pa- rale ocaua. “ tn alte luni preturile de- veneail mai mari. Foarte rar pretul mierii scidea cu citeva parale. Deci, preful mierii era considerat destul de bun daci amintim ci ocaua de carne de vaca, vitel sau de miel se vindea cu 22 de parale, ocaua de pastrama costa 1 leu si 8 parale, ocaua de peste prods- pat 1 leu, ocaua de slanind 1 ieu si 24 de parale, ocaua de brinzd 1 leu. 18 Za- harul din ,melis&*, considerat un lux pentru acel timp, se vindea pe a giurgiuveana, in iulie, cu 5 lei de parale ocaua din cel de Snel La si 5 lei ocaua din cel de categoria a Tl-a. #9 Ceara se vindea, in acelasi timp, cu 12 lei ocaua de ceari de cea mai buna calitate, 11 lei ocaua de ceara de calitatea medie gi 10 lei ocaua de ceara de ceamai proasta calitate. 2” Ocaua de faclii de ceara galbena avea prejuri _de 14 lei, 13 lei si 20 de parale si res- pectiv de 13 lei din cele trei calitati. 2 Calculind venitul unei familii de al- bine pe miere si ceara in anul 1832 ajungem la concluzia ¢& se putea ob- tine suma de 20—22 lei. Celelalte pro- duse ale stupului, pe care le cunoastem astézi, nu erau comercializate pe piatd precum apicultorii. CULTURA IN ROMANIA“. wrererererersrerererersver: ANUNT Constatim cA este tot mai mare numirul celor ce se adreseazi Comitetului Executiv A.C.A. si redactiei revistei ,Apicultura in Romania‘ pentru diferite informatii la care ar fi putut primi imediat raspuns de la organele noastre teritoriale — cercurile apicole si filialele judefene — i cu prilejul adundrilor si consfatuirilor organizate ‘periodic cu CA URMARE VA INVITAM CA PENTRU ORICE RELATI SA VA ADRESATI FILIALELOR JUDETENE $1 NUMAI IN CAZUL IN CARE ACESTE ORGANE ISI DECLINA COMPETENTA ADRESATI-VA. COMITETULUL EXECUTIV A.C.A, SAU REDACTIEI REVISTEL ,,API- si nici nu avem dovezi si ele erau cu- noscute, Numarul familiilor desalbine incepe sf scad& in judetul Viagca cu cit tre- cem de jumitatea secolului trecut. Ur- marind catagrafia plisii Neajlov din anul 1865 constatém c& din 29 de sate numai in 4 sint mentionati stupi de al- bine, iar numarul acestora este foarte mic, 72 La Corbi Mari existau 96 de stupi, la Rusit lui Asan 60 de stupi, la Visine 59 stupi, la Vinditorii Mari 6 stupi. * Ca apiculiori sint mentionati mai ales invajitorii si preotii din satele amin— tite. Lipsa de date din celelalte plasi ale judetului ne retine si tragem 0 con- cluzie cronata privind dezvoltarea api- culturii in judetul Vlasca. Scopul studiului de faté a fost s& prezinte o retrospectiva a dezvoltérii apiculturii din judeful Giurgiu. Consi- derm cA cele mentionate pot fi intre- gite prin noi cercetari de arhiva, ur- mind s& prezentém concluziile -des- prinse cu alt prilej. W Arh. St. Buc., Filiala Giurgiu, Fond Pre- eee judetului. Viasca, ds. 29/1831—1833, i. 7 18 Ibidem, f. 32. 8 Tpidem, f, 77. 2 Thidem. o Ibidem, f. 33. 2 thidem, ds. 8/1865, f. 2-130. 3 Ibidem, f. 40—44, 64, 69—74, 130,= cierii subiective a celor , In mijlocul carora tr: jeste. Valoarea muncii sia rezultatelor obti- Fonute in viat&é sin insd z evaluate —obiectiv si comparativ de calre posteritate, prin adi varurile pe care lea jasat ca aport $i pa- trimoniu cternitatii, Medationul din acest numar contureazi o astfel de personalitate pentru apicultura mondialaé — si in primul rind apicultura romaneasci — it pronunta , eu respect si rectnostinfa numele: dr, doc. Adelina Derevici. S-a ndscut in’ Moldova, la Piatra-Neamt, ja 1 ianuarie 1899, find ‘al treilea copil al sotilor Sofia si David Siegler. Scoala pri- mara a terminat-o im orasul sau natal dupa care a urmat la Iasi cursurile liceului ,Oltea Doamna". In perioada 19181021 a fost In- Scrisa la Pacultatea de Medicina din Iasi, be care a absolvit-o in 1924,-obtinind titlul de doctor in medicin& si chirurgie, in urma tezei de doctorat ,Rolul calciului in bicio- fie“, pentru care a primit si premiul Maria Parhon, acordat pen- in brevete| de inventii, fn nume- ri si experimentari legate de iin- bunatitirea tehnolgiei de lucru in laborate: rele medicale. Dupa pensionare, dr. Adelina Derevici n-a incetat o clipa’ laborioasa sa_activitate. Pina tn ultimele zile ale vietii sale — a decedat in Bucuresti la 22 august 1985 —, dr, Adelina Derevici se interesa de o larg gama tematici legata de mecanismul de a fionare a produselor apicole, care a const tuit, de fapt preocuparea principala a acti vitatii sale de cercetare din ultimii zece ani. Imi amintese ci in foamna lui 1934, a ve- nit la stupina mea’ din Bucuresti, str. M. Eminescu nr. 51, pentru a recoltd per- sonal albine dupa virsta si grape de rase, ° Jn vederea unor determinari privind produc fia Veninului, Dac& activitatea stiintificd. in domeniul medical si biologic, in cadrul preocupérilor sale profesionale si didactice, a contribuit la realizarea unor luerari de mare valoare sti intifica, — cum este cazulstabilirii rolulai ionilor metalclor grele in formarea comp! xelor_metal-proteinice si modificarile pro- duse in comportarea serurilor, cu implicatil in pregatirea vaccinurilor antigtipale sau studiul realizat impreund cu sor sau dr. M. Derevici privind problema gusei_ende= mice — preocuparile Adelinei Derevici jn. apiculturd’ constitwie prioritati mondiale, deschizitoare de noi perspective de utili zare, pe baz de +tru prima data in % | documentatii, stiinti- acea facultate. In ey 4 fice, privind | veni- ani 135—1097, 9 | ERMA Memoriams | null de albine, pro- ‘Untiat | (cubsttni de (alesse i polisul Gi laptisorul , Specializare tn bac- de mated, teriologie la Tnstitutnl Pasteur din Paris Activitatea de medic de laborator a in- ceput-o la Spitalul Dr. Ghelerter din Iasi, “Jar in. perioada 19271938 a functionat la Bucurésti_ca sef de laborator la Spitalul plubirea dé Oameni* ‘si la Spitalul Filan fropia. In anii ‘1938-1945 a_activat intr-un. laborator, de analize medicale, dup’ care a fost numita preparator la catedra de inira- microbiologie a Faculiaifii de medicina d Bucuresti, Tn 1046 a fost promovati si a functionat pin in 1949 ca asistent la’ ca- tedra de inframicrobiologie a academicianu- lui pfof. Stefan. Nicolau. In perioada 1949 1961, pe Tinga activitatea did: a.edh- tinuat activitatea de cerestare in domeniul virusologi¢i, endocrinologie! si apiterapiei Pini in anul 1961 a functionat ca set de sector la Tastitutul de inframicrobiologie al Academici|R.S.R., in acel an solicitind pen- sionarea. Rezultatele activitatii de cercetare stimti- fick ale Adelinei Derevici sint concretizate Sn peste 160 Iucrari publicate in jar si in 26 Din cele peste 160 Iucrari publicate, 37 sint teime, studii si tchnologii care privesc di- rect apicultura, respectiv compozitia si ac~ tiunea produselor, apicole, Dintre acestea a- mintim doar citeva: Monografia veninului de aibine, in colaborare cu dr. M. Derovici 9381939) ; Modifiesri_umorale provocate de veninul de albine (1938); Influenta ve- ninulai de albine asupra ciforva constante humorale (1939); Persistenta si repartifia histaminei in albina gi in veninul de albine (1937); Contribulii Ia studial histopatologic al leziunilor provocate prin veninul dé al- bine (1939) ; Studi asupra veninulai albinei Apis mellifica carpatica. Sinteza cercetiri- lor dintre anii 1937—1972; Studiul proprie- tatilor imunogene. ale veninului de albine (967); Cereetarite experimentale privind actiunea veninului de albine asupra unor a- nimale (1969) ; Metoda de identificare 2 ve- ninului de atbine prin studiul proprietatilor antibiotice, proteolitice, hemolitice si anti coagulante (1969); Procedeu de colectare si purifieare a yeninului de albine pentru uz ferapeutic; Noi contribulii 1a studiul pro-prictatilor biologice ale propolisului (1965) ; Constatari pFivind neocongenitatea propoli- sului Ia hamsteri. Date morfologice (1975); Contributii 1a studiul terapiei prin propolis- Experimentari si concluzii asupra mecanis- mului de actiune datoriti compozitiet flavo- noide (1976); Determinari fizico-chimice ale propolisului recoltat in Romania (1976); Ac- fiunea in vitro a propolisului asupra celule- for tumorii ascitice Ehrlich (1965) ; Cereetari supra: proprietatilor biologice ale propoli- sului (1965); Cercet&ri privind utilizarea 1Aptisorului de mated. Bazele stiintifice ale apiterapiei (1966) Am amintit numai o parte din lucrdrile reulizate de Adelina Derevici si celaboratorii sai in domeniul apiculturii. Sint tot atit de valoroase si actuale si cele pe care nu le-am, amintit. Toate au fost elaborate si sustinute in foruri nationale si internationale de inalta competenta, au fost supuse discutiilor spe- cialistilor ; au fost publicate in monogralii, volume, brosuri, in reviste, din fara si din strainatate, cuprinzind © perioada de peste 50 de ani de activitate stintifica. Cu ocazia primului simpozion al propoli- sului desfaisurat la Bratislava in 1971 a pri- imit distinctia ,Albina de aur* a apicultori- Jor sloveni. Pentru cercetatorii de azi si de miine, pen- tru apicultorii practicieni sea i pentru vii torii stupari, activitatea stiintificd a Adolinei Derevici in domenitl studierli compozitiet si acfiunii produselor apicole prezinti o deo- sebit de valoroas si utili documentalte. Adunate la un loc si publicate intro bro- surd, pentru ‘wzul apicultorilor si al acelora si care sint intaresati in a avea la dispozitie cit mai larga documentatie in vederea asi- guririi perspectivei de dezvoltare ‘si divor- sificare a productiei apicole, culegerea res: pectiva ar putea prezenta un interes real. Sint incredintat ci s¢ va gasi si un medic care sd coordoneze si si se ingrijeascd de publicarea celorlalte lucrari stiintifice din. domeniul medical, epidemiologic, virusologic ete., datorate activitatii stiintifice si prac- tice a Adelinei Derevici care’ si-a inchinat cu pasitme, profesiunea si munca de o viata pentru binele -societatii. { Nicolae V. ILTESIU RPLEVLTORU CEL Principatele lucrari pentru luna : noiembrie © Verificarea sumard a familiilor de albine pentru a controla dac& acestea sint asezate pe ramele cu rezerva de hrana, special amenajate de apicultori in luna precedenta. Desi nu este recomandabil uni api- cultoti, din lipsa spatiului de depozi- tare, pastreazi ramele golite de micre in stupi, dupa diafragma. Procedeul este daundtor intrucit, in anumite situatii create, familia de al: bine poate picri de foame cu usurinti, asezindu-se pe aceste rame. Cauzele care determin’ familia de albine s& pAraseasc4 ramele de cuib, cu rezerve pentru iernare sint numeroase. Amintim doar doua — Dupa aplicarea ultimului trate ment cu Sineacar, care normal se face cind nu mai este puiet neeclozionat pentru a distruge tofi parazitii Varroa, peniru un timp scurt, pe ramele pu- drate cu Sineacar se mentine un mixos neplicut specific medicamentului. Din aceast’ cauza, albinele avind deja x fugiu creat de noi prin pasirarea rame- lor dupa diafragm’, isi organizea: cuibul pe acestea unde pot muri de foame. . — Adescori albinele isi schimb& cui- bul de iernare’si in situatia in care ra- mele pe care s-a organiza cuibul sint complet pline cu miere cApacité si nu au cel putin la 2-3 rame o treime de celule goale in partea de jos unde si-si organizeze miezul ghemului. Aceste nereguli in localizarea cuibu- lui familiilor de albine pentru iernare pot fi gasite si remediate prin metodele cunoscute, Ja verificarea sumara pe 27care trebuie sA o facem in luna noicm- brie, intr-o zi célduroasa. © Izolarea termict si impachetarea stupilor are mare imporianja pertru iernare. Aceasta lucrare este bine sa fie facuta la sfirgitul lunii octombrie, inceputul luni noiembrie cind s-au in— cheiat toate lucravile si nu mai trebuie deschis stupul, Pentru aceasta lucrare metodele si materialele folosite sint di- ferite. Noi recomandim pe cea mai practied si accesibilé tuturor apiculto- rilor. Putem folosi cu rezultate foarte bune hirtia de sac, rezultata de la sa- cii de apistim, Procedeul este urmato- rul: despicim sacul in doud bucati prin taiere cu foarfeca sau cu un cutit asculit bine, dupa care fiecare parte o indoim pe jumatate si din nou o taiem, prin aceasta objinind patru bucdti de dimensiunea podisorului la stupii ver ticali, fiecare in 4 exemplare. Din acestea folosim una pentru dublarea corpului de stup pe partea in care ier- neaz& familia, cu una dublam diafrag- ma si alta o punem peste salteluta po- disorului. Acest sistem de impacheta este ugor de realizat si foarte eficient. © Asigurarea linistei familiilor de albine contra daunatorilor pe timpul iernii are de aseménea mare impor- tanta. Tulburarea linistei_ si a modului de viafi pe timp rece la albine duce Ja un consum exagerat de hrand, acestea se desprind din ghem, se u- zeaza, de multe ori fac diaree si mor. Linistea albinelor este tulburata de zgomotul iasinilor, latratul ctinilor, lovirea si miscarea stupilor de catre diverse animale si pasdri de curte sau salbatice. Pagube deosebit de mari adue soarecii cind patrund in stup, Pe timp de iarn’ pot omort familia. Tre- buie acordaté 0 mare grijé instaléirii gratiilor de urdinis. Toate cele enuntate le eliminim nu- mai prin masuri de prevenire care tre- buiese luate la timp. Numai asa vom avea rezultate bune. Jon POPESCU 28 Prognoza meteorologica pentru luna octombrie Luna octombrie din acest an se va carac- teriza prin valori de temperaturd mai ridi- cate decit mediile multianuale ale intervalu- Jui si printr-un regim de precipitatii detici- tar: Climatic, lunti octombrie ii sint carac- teristice temperaturi medi cuprinse intre "Cin Maramures, 6—10°C in Transil- vania, 811°C in Moldova, 10—11°C in Cri= sana, 9—12°C in. Muntenia, 11—12°C in Ba- nat ‘si Oltenia si 12—18°C in Dobroged. Canititile medi multianuale de precipitate sint cuprinse intre 50—60 Lm? in Mara~ mures, 4555 Im? in Crisana, 40—50 1) in Transiluania si Banat, 40—65 1/m® in Ol tenia, 30—35 Lm? in Muntenia, 30—40 Un in Moldova si 2535 Um? in Pobrogea. Se asteapti pentru luna octombrie dezvoita- rea peste sudul continentului a unui maxim barometric intens iar deasupra latitudinilor ridicate persistenta unor cimpuri ciclonice. Dezvoltarea unui talyeg mai puternic al de- presiunii Islamice, th a doua parte a lun inspre teritorul european 2l U.R.SS, va de= termina orientarea temporara deasupra te ritoriului farii noastre a circulatiei din sec- torul nord-vestic. In acest context sinoptic in regiunile su- dice temperaturile maxime zilnice vor de- pasi frecvent +20°C -putind urea in prima decad& pind la valori de +27 — +20°C. in aceste regitni vor predomina vilele eu cer degajat, ploile ce vor cédea vor fi putin frecvente si reduse cantitativ, Jn Banat, Crisana, ‘Transilvania, Mara- mires si nordul Moldovei frecventa zilelor cu nebulozitate accentuata va fi mai ridi- cata iar ploile se vor incadra in regimul normal al luni. Tot in aceste regiuni se asteapta in a doua parte a lunii o racire temporaria vremit care sé conducd la producerea frecventa a brumei si pe alocuri a inghetului la sol. Temperaturile minime nocturne se vor mentine in general pozitive exceptind zonele depresionare, unde in urma raciri se vor atinge temperaturi negative de pind la —7, —9°C. Racirea amintita se va Tesimti atenuat si in regiunile sudice unde temperaturile maxime zilnice nu vor mai urca decit pind la +18°C. in cea mai mare parte a luni vintul va sufla slab pina la moderat. Unele intensi c&ri cu viteze de pina la 60 km/ora se vo prodie in nordul Moldovei din’ sectorul nord-vestic, in Dobrogea din sectorul nordic si in Cimpia Romana din sectorul vestic. Corneliu POPRITM, CALITATE, EFICIENTA IN INTREAGA - ’ ACTIVITATE APICOLA . Concursul ,,Apicultor frantas pe tara“ : sesame zee Potrivit indicatiilor conducerii superioare de partid si de stat, a fost ela- borat ,PRCGRAMUL DE DEZVOLTARE, A APICULTURIL iN PERIOADA 1986-—" 1990", obiectivele lui presupunind un salt calitativ si_cantitativ in aceasta ramura a agriculturii, in fata cireia stau sarcini de mare raspundere. Conform prevede- rilor programuiui, in aceasti perioadd urmeazi:a se realiza o sporire constanta i ritmicS a patrimoniului apicol prin cresterea substantiala a efectivului fami- liilor de albine, paralel cu realizarea unor productii superioare de miere si alte produse apicoie. Pentru mobilizarea intregii mase de apicultori in vederea traducerii in fapte a acestor hotdriri, se organizeaz’ anual concursul privind obtinerea titlului de »APICULTOR FRUNTAS PE TARA“. Pot participa toti apicultorii, membri A.C.A. avind cotizatia plititA la zi si care dispun de un numar de cel putin 20 familii de albine. Concursul este organizat IN DOUA ETAPE din care prima etapa sta- bileste apicultorii fruntasi pe judet, iar cea de a doua stabileste apicultorit frun— tasi pe taré Criteriile pentru obtinerea titlului de ,APICULTOR FRUNTAS PE JUDE] precum si dé , APICULTOR ERUNTAS PE TARA“ sint : 1. Procentu! cei mia) mare de crestere a numirului familiilor de albine pe care le detine conform datelor recens&mintului si evidentelor filialelor A.C.A. respective, numar la care se vor adduga $i roii si fa- miliile de albine livrate de c&tre apicultor tn cursul anului, filialei . ee Oe a nanete 2, Media cea mai mare de miere pe familia de albine predata fi- lialei A.C.A. judetene pentru fondul de stat . . . . . -40 puncte | 3. Media cea mai mare de ceara pe familia de albine predata _ filialei A.C.A. judefene la vinzare sau la “schimb de cearA cu faguri Betihcialy i Se eee) 20enunetel Pe judet vor fi desemnaji de ctre biroul comitetului filialei ju- detene pe baza punctajelor realizate trei apicultori fruntasi pentru pre- miile I, 11 si IM, care vor primi diplome de fruntasi pe judet, Pe baza datelor comunicate de cStre filiale, comisia de premiere a Comitetutut Exeeuxtiy va stabili apicultorii fruntasi pe tara care vor primi 0 diploma de fruntasi in produetie si premii in bani si materiale apicole- Premiile in bani si materiale apicole ce se vor decerna apicultorilor fruntasipe fara vor fi urmatoarele : — premiul I in valoare de 1000 lei; ‘ — premiul [in valoare de 800 lei; — premiul HI in valoare de 500 lei. la concurs pot participa si apicultorii ce deservese stupine din sectorul socialist cu conditia ca acestia sA alibi in ingrijire o stupin’ de cel putin 125 familii de albine (0 norma de deservire), realizind totodata productiile mentionate pentru concurs: vane’ | aCapitala_ Poloniei,. Varsovia va fi gazda celui de-al XXXi-lea Congres international de apicultura, in perioa- da 19—25 august 1987. ~ _ Organizat. sub. auspiciile Federatiei Internationale a Asociafiilor de Api- cultura APIMONDIA si al Comitetu- lui national polonez, lucrarile Congre- sului se vor desfagura fn Sala Congre- selor_a Palatului Stiintei si Culturii din Varsovia. Congresul coincide cu aniversarea jubiliaré a 90 de ani de existenta si activitate a Federatiei_ Internationale a Asociatiilor de Apicultura APIMON- DIA, ceea ce fi va da o° semnificatie si importanté deosebita. , Congresul va avea ca tematic’ ,Al- bina si protectia naturii*, iar progra- mul stiinfific va cuprinde toate dome- niile apiculturii legate de aceasti te- ma, precum si. vizitarea unor centre moderne de apicultura in legituré cu istoria milenara a apiculturii poloneze. Lucrarile se vor desfasura pe comi- sii, find adoptate urmatoarele teme : Economie : probleme de_rentabilitate in apicultura in condifiile apicultu- tii traditionale si intensive ; Biologia albinei : albina melifera si ex- tinderea ei in diferite zone climati- ce si geografice ; Patologie apicola: metode biologie, chimice si fizice de luptA impotriva varroozei ; : Flora melifera si polenizare : utiliza- tea albinei pentru sporirea produc- itiei de fructe si séminte ; Tehnologie si utilaj apicol : metode de economie apicola in ‘prezenta Iui - Varroa si introducerea de material nou in apicultura ; Apiterapie : produse apicole si impor- 30 AL XXiI-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE APICULTURA VARSOVIA— POLONIA 19 — 25 august 1987 tanta lor terapeutica ; Apicultura in {arile in curs de ‘dez- voltare : particularitatile de dezvol- tare a apiculturii in {2rile in curs de dezvoltare. PROGRAMUL LUCRARILOR CONGRESULUI Micrcuri 19 august Tiresistrarea parlicipantilor (dimineata si dupii-amiaza) Sedinta Consiliului Executiv al APIMONDIA. Geara) Toi 20 august ‘Ceremonia de deschidere a Iucririlor Con- gresului, APIEXPO, Sedint plenard (dimi- neafa) Sedinta plenara (dupa-amiaza) Vineri 21 august Sedinte pe comisii (dimineata si dupa-amia- za) (dimineata si dupa- Film (seara) 5 Duminicd 23 august ‘Sedinfe pe comisii (dimincata si dupa- amiaza) : : Speciacol cultural (seara) Luni 24 august Sedinte pe comisii (dimineata amiaza) Film -(seara) Marti 25 august ‘ Sedinfa plenaré — ceremonia de inchidere a lucrarilor congresutui (dimincata) Program liber (dupa-amiaza) Receptie (Seara) Limbile oficiale ale Congresului sint : franceza, engleza, germana, rusa, spaniola si polona. si dupa-O CARTE DESPRE $I PENTRU SANATATEA NOASTRA @ in, Editu- xa Medical (Bucuresti, 1986) »Medicina pentru familie* — ducrare colectivé sub redac- fia prof, dr. Marin Voicu- descu, alaturi de-care sem- neazi nume de prestigin ale medicinei_romanesti —, reu- seste sa fie o adevaraté en- ciclopedie medical Ia inde mina tuturor celor care do- rese si ste cum se. pot pre- veni $i combate unele boli,

You might also like

• Apicultura 1987 10

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 10

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 12

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 09

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 09

  Apicultorul

  100% (1)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Apicultura 1987 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 01

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 02

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 02

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 05

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 05

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 11

  

  Document34 pages

  Apicultura 1987 11

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 03

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1987 08

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 12

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 12

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 04

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 04

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1987 06

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 06

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 07

  

  Document36 pages

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 11

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 11

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 10

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 01

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 06

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 06

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 02

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 02

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 07

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 05

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 05

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1988 09

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 02

  

  Document36 pages

  Apicultura 1988 02

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 04

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 03

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 07

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 07

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 06

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 06

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1989 08

  

  Document36 pages

  Apicultura 1989 08

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1985 09

  

  Document36 pages

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  No ratings yet
• Apicultura 1985 01

  

  Document36 pages

  Apicultura 1985 01

  Apicultorul

  No ratings yet