WILHELM HAUVFF a ame é i Fy oot eet? rs ee te RATIT SI COPERTA LIVIA RUSZ EDITURA ION CREANGA a BUCURESTI, 1981 eR ran itapt oreo AT! vain romiines WILHELM HAUPF Simitche Werke [no aechs Blinden Band ¥ Wax Hesse Verlag te de IRINA VLAD er ee | SCD SS ee — «(oCt«~ : 4) —— / CARAVANA } Odatd, o caravani mare strabitea pustiuL Fe intinderile nesfirsite de nisip, strajuite doar de bolta necuprinsa a cerului, sa auzeau, de undeva de departe, talangile camilelor §i Zur- galaii de argint ai eailor. Un nor gros de praf se involbura inaintea caravanei, vestindu-i apropieréa ; cind §i cind, a adiere impristia norul si pe sub involburarile lui ifi luau ochii armele sclipitoare si vesmintele ce straluceau, Asa se ivi caravana in fata privirii céléretulul ce se apropia de ca. Necunoscutul cdldrea pe un mindru cal arab, cy cioltar din picle de tigru gi cApastrul stacojiu, impodobit cu clopojei de argint ; pe capul bidiviului flutura un frumos surguci din pene, Imbrécaimintea ardtosului célaret era tot atit de mindra ea gi calul sau, Pe cap avea turban aib, falnic, cusut cu fir de aur, pe trup — ilic si salvari rosit ca pats focului, iar la sold ii atirna un intagan cu aes maiestrit faurite. Turbanul tras adine pe frunte, cAutatura ochilor negri, eare aruncau fulgere de sub sprincenele etufoase, si barba lunga ce flutura pe sub nasul coroiat li dadeau o iInfajisare Cuilezdtoare, apriga. La eincizeci de pasi de pilcul calarejilor ce deschidesn drum caravanet, el didu pinteni calului si in citeva clipe ajunse in dreptul acestora, Un calaret singuratic, cuireierind pustiul, pirea ceva cu totul neobisnuit, asa incit caraulele caravanei. temindu-se de un atae, intinserd. sulitele. Vazindu-se intim- pinat cu vrajmisie, calaretul striga — Ce vreti ? Credefi oare ca un singur om e in stare s& loveasci © carayana ? Rusinate, caraulele isi lasar& sulitele fn jos: ch petenia lor 2 apropie de strain, si-i afle vrerea.,? intraba calarepul. a raspunse cel ith rt caravanel Sra slaput, u pornit de ja Mecea spre fara Io tiu gi-i pazim de ticdlosii de tot — cme! stapiniul _- Fe nu are ul Mar mili negufitort a m prin pus not i ealaual perder care ar pulea aq_jetulburecalatona. __ Pueefi-mt, dare, la negufatori, ceru strainul, a acum, raspunse cipelenia caravans } ma —- Nuee cu putinfa ! Noi trebuie si mergem fara oprire, jar negutilorii vin tn upp eu cel pufin un parrar de veas ; dar daci vrei sa ne insof ti pind Ja popasul de amiaza, fie-(i vata implinila } oth Striinul au raspunse nimic ; ud ciubueul lung \ 5 fe ane i De care 7 duces legat de oblinc si incepu sé pufdie. Calarea linga o§ uy tania caravanel si tragea adine din ciubue, Capetenia carayle ; jor se framinta, intrebindu-se cine o fi strainul ; nu : s4-] intrebe de-a drepiul cum i) cheamaé gi oricit de ieee sestraduia sa lege vorba:,,Pumezi un tutun bunt eau: Fea paseste calul dumitale", primea acelasi raspuns sec; D ee fn sfirsit ajunsera Ja un loc potrivit pentru por 2 ala amiaza, Capetenia caravanel isi 3 3 popasul ‘de ee Bee fl aseza oameniide para si s opr impreund cu necunoscutul, asteptind s4 se apropi seu) vana, Treizec] de camile, cu incaredturt srele Pr eee eee inarmate trecurd pe linga cf. In urma lor Sea cu _ ae niste cal de toata frumiuse Peer H CVare, pe : dle t a, Cel ¢ atori ae caravanel. Maj toti erau ae ee negufatorl, stapinii fisare cumpiinita, agezata ; numai unul an Virsta, cu infa- mai tinar decit ceilali, mult mai vesel si Sigur pelea ony se incheia cu un mare numar de cimil ay mel viol. Caravana Ingifara corturile, iar camilele si calif si de cai de povara, acestora. In mijioc se afla un mice iy priponira in jurul entre care capetenia caraulelor dl imeatt e af matase albastra, ia 0 parte perdeaua de la intrarea are hai AEE age hegutaton stind pe perne cusute cu fi deat Grae see incolo si incoace, aductnd minedruri ces arapi forfoteau Se ecsa pane si bauturi. A i adus un musafir ? intreba negutator areas Dar mai inainte ca cel intrebat s4 sufatorul cel tinar, strdlnul gra : 44 apuce sa raspunda, — Ma numese Selim Bar i si ; = aruch si sint ej : spre Mece am fost prins de Ween Bagdad ; in drum izbutit sa fug pe ascuns. Marele | Spat 1 gi acum tret zile am depdrlare t4langile caravanci Profle: Mi-a ajutat sa aud di acuity 54 aravane) Voastre, Asa am aj pa Baduifi sé merge cu voi: n-am 24 fi Stam afuns aici, In- ; ; N-am si Siu nevrednic d forge ‘ © OCrOnLes 6 voastra si, odat’ ajungi la Bagdad, 1m sosinta bundlatea, cael sint nepotul mareii wien. Be Drept rispuns, vorbt cel mai virsinic dintre neguiaton > — Selim Baruch, zise el, fi binevenit la t bra nosetra. f] Bucurosi te ajutim, dar, inainte de tonte, asaza-te ca s& ma- ameter! ninci si $4 bel cu noi! aS es ST al ee Selim Baruch se aseza ling negufitorl, minc& gi bau : t= robii strinserd vasele gi adusera # arghiicle : aa Negutitorii ramasera multé vreme tacufi, fe scotind mori albistrul de fur $i privindu-1 cum 5€ incolacesc, r se destrama si apoi, incet-incet, 5¢ fac nevazuti. : urma, licerea fu curmata de tindrul negutator : — De trei zile, zise el, tot mergem cilare sau facem popas si mincam, fard SA aver parte de vreo distractie | M-a cuprins o plictiseala de moarte, Mic imi place ca dupS-masa 84 privese dan{uitorii sau sa ascult cintece, Nu va da prin cap, Prieteni, cum ne-am putea veseli 9 noi * Cei patru negufatori mat virstnici pufaiau mai departe in ticere si pireau sa cugete adine ; strainul insa raspunse - — Tarcdi-mi ingaiduiti, as propune eu ceva . si spunem cu totii, pe rind, la fiecare popas, cite o poveste. Asa ar trese timpul mai uzor. ei, Dupa-masa, gi serbet Lurcese. Mb Dah Ea ate ae TE Doe‘ba ai grait, Selim Baruch, zise qiori. Sa facem precum 3 usa mea Vil & Pe fueru nelalocul lui, am sa — Infeleapla vor __ Ma bucura ca 3p ca si vedefi ci nu vi cer Un pufatori se apropiara, agezin bii umplura din nou cupele, narghilelele stipinilor si adus, F Selim isi drese glasul, lud 0 inghifitupy roata fn jurul strainului. desara tufun proaspat jar ca sa-] aprinda. I — Ascullafi, a estea Califului Barzd ! I Intr-o frumoasa dupi-amiazé, ealiful Rasid din Bagdad sedea in tihna, cu picioarele incrucisate pe divan ; dormise putin, cici era o zi caldd, si acum, dupa som, se simjea foarte voios. Trégea cite un fum din narghileaua din jemn de tran- dafir, sorbea inghifitura cu inghijitura din taleaue pe care 1-0 turna un rob ; isi mingiia de Hiecare data, muljumit, barba — semn ca-i placea cafeaua. Intr-un cuvint, pe fata hu se cicee cd se simte bine. Acesta era teasul cel mai prielmic £4 stai de vorba cu califul, ceasul in care era tare blind si binevoitor. Din pricina asia, marele vizir Mansor i] vigita in fiecare zi tocmai Ja acel ceas. Si in dupa-amiaza aceasta se infatisé ca de obicei, ginditor, insi cu mult mai ginditor decit in ale Seen Califul scoase pentru o clip’ narghileaua din gura Si intreba : — De ce ai o fata atit de ingindurata, 0, marele meu viet? Vizirul igi inerucisa brafele pe piept, se plecd in fata stapi- nului séu si raspunse : — Stapine, nu stiu dacd am o fata ingindurata, dar jos, in fafa portilor palatului, se aflA unm bocreiu care are de vinzare lucruri atit de frumoase, incit tare imi pare rau cA n-am mai multi bani. _ Califul, care de mult voia sa-i fach o bucurie marelui sau vizir, trimise jos un arap s4-] cheme pe negutator. Robul se in- toarse degraba cu un grasan seund, aramiu Ja fata, imbraest In straie ponosite si care ducea o besactea. Induntru se aflan perle, inele, pistoale cu plasele batute in piepteni. Califul si vizirul le cereetars in cele din urma, califul cump&ra pent nigte pistoale de toaté frumusetea, iar pietre scumpe, cupe, pe toate pe indelete qj. re] 51 pentru Mansoar pentru sofia vizirghaj —ioral se pregdlea tocmai sa) Te zarl un mic sertar $t intreba ri de vinzare. Negujatorul scoase din seri lbere nesricioasa $1 o hirtie acoperi) nici califul, nici Mansor nu- lah ; un pieptene. Re: besacteaua, cin acolo sint lucru cutie in care se afla o pulbe ey ooscriere ciudala, pe care Pulls Healy aful si hirtia de Ja uh negutate rimit cindva pr : care, dean lui, Ie-a gésit pe © ub baccegiul. Nu stiu ce putere au 1 Vi e mie nit-mi sink de nici un folos. ee ae : ites citi, fi cum i lar daca nu le vel C1td, : i Se Hna apo! plecarea negufatorului... Califul dorea foarte mult si dezlege slovele acclea nu cunoasgte pe cineva care Sa- — Marite doamne si slapine, moschee locuieste un om cu numele ce + stie toate limbile, Da porunca si se inda pigez afld el taina acestor slove, Invatatul Selim fu adus de indata. te: ! — Selim, grii califul, se spune ca ai fi foarle invajat; fatd serierea aceasta : citegle-o ! De vei sti s-o dezlegi, te voi rdsplati cu straie nol, de sarbaloare, iar de nu, vei primi doug- sprezece palme si dowdzeci si cinci de lovituri la talpi, cadet atunei in gadar ti sear mai spune ,,Selim cel invatat™. Selim facu 6 lemenea $i rispunse : — Faci-se voila ta, stapine ! Privi indelung serisul si deodata striga : — De nu e limba Jatinessca, stiipine, 44 ma spinzuri ! — Spune ce serie, daci e¢ latineasea’ ! porunci califul. Selim incepu sa tilmdceasca : im »Omule, tu care vel gisi aceasta, slaveste-] pe Alah pen- fru bundtatea sa. Cine va trage pe nas din pulberea asta si va rosti in acelasi timp cuvintul Mutabor, acela se va putea pre- schimba in orice jivina si va infelege graiul dobitoacelor. De Va Vol sa=51 Capete lard infatisarea omeneasca, si se plece de fret or! catre rasirit $i sa rosteased acelasi cuvint. Dar fe- reste-te sa rizi in timpul cit ai infdfisarea de lighioana, caci vorba fermecaté piere de indaia din mintea ta si ramii cu chip de jivina®, Selim cel invifat ispréivi de citit, Califul se arata n espus dau pe nimica toatl i ajute Ia treaba asta. spuse vizirul, lingi mares de Selim cel inva[at ; ef e depraba : poate It Ms 4 din Mecca, Jamurhe acea si aibi intre carfile sale scrierj 7 pdira hirtia $i cutiuta, lea tainiee, si-] intreba pe vizir daca putea lua chip de jivina ! Mil Mergem impreund pe cimp, Uh putea s4 ascultiim tot ce se va padure si pe cimp. Il A doua zi diminea{i, dupa ce califul lua o gustare 91. bracd, marele vizir se Infafisa, dup4 cum i Se poruncise, ia Ja plimbare, Califul viri la cingatoare culiuja cu L : fermecata, spuse curtenilor 5a ramina in urm si porni ape insolit numai de marele vizir. Colindaré prin intinsele gra- dini ale califului, dar in zadar cautar’ niscaiva vielaji ca sa poaté ineerca praful vrajit. In cele din urma, viairul fu de pairere si mearga mai departe, Inspre taz, unde vazuse adese- ori tol felul de vietuitaare, mai ales berze, tare se plimbau. intotdeauna pe acolo, pagind grav $i clampanind. Califul urmaé sfatul vizirului sau si se indrepta cu el spre jaz, Cind ajunseraé acolo, vazura o barza ce pasea ingindurata incoaee si incolo, caulind broaste si clampanind din cioc” Undevya, departe, in vizduh, plutea o altf barza, venind tot intr-acolo. — Pun rimasag pe barba mea, marite stapine, zise marele vizir, cd néltéroagele astea dau& igi vor spune acum lucruri vrednice de auzit. Ce-ar fi si ne prefacem in berze ? — Bine ai prait, raspunse califul. Dar, intii si inti, sa ne amintim cum trebuie sa facem ca 34 luam din nou infatisare omeneasea. Asadar, dacé ne inchinam de trei ori catre rasarit gi roslim cuvintul Mutabor, cu voi lua din nou chip de calif si tu de vizir. Dar pentru nimic in lume nu trebuie sa ridem, caci atunci sintem pierduti ! - In timp ce califul vorbea astfel, cea de-a doua barza se roti incet deasupra capetelor lor si se lisa& usor pe pamint Califul scoase repede cutiuta de la briu, trase praf pe nas, ii didu si marelui vizir si strigarié amindoi intr-un glas; ifutabor I il aeia. ca prin farmec, picioarele I se subfiara, se fi el fost Frinioaii iminel galbeni ai califului si aj 4 : forului shu se preschimbara In Jabe tutte de barza, bra lp prefieura in aripi, gitul se inal fa dintre umeri $i se lungi ¢ 1 cot, birbile se facurd nevazute, iar trupul li se acoperi pete ee un plise frumos, vizire, spuse califul, mirindy indelung. Pe barba profetului, aja ceva n-am Mai vazug viaja mean ! a — — JWulfimesc preasupus, raspunse marele Vizir, facing o pleciciune, dar, daci-mi este ingdduit, a5 spune cg ing]. fimea voastra ardta}i ca barzd aproape mal frumos decit in | chip de calif. Dar, dacaé iniliimea voastra doreste, sa le asey]_ tim pe prietenele noastre de colo gi si vedem daca intr-adeyay infelegem grajul berzelar, Tn timpul acesta, cea de-a doua barzi se lis pe pimint | isi curdita piciourele cu ciocul, isi netezi penele si se indrepiq a. spre prima barzd. Cele dowi berze noi-noufe se apropjiaps 7 grabnic si auzira, spre uimirea lor, urmatoarea convorbirea +” — Bund dimineafa, doamna Picior-Lung, afi iesit atit de devreme la cimp ? — Buna si-ti fe inima, dragi Clampiine-Cioc | Iata, am adus o mici gustare. Vrei o ciosvirté de sopirlé sau o pulpita de broascé 7 i — Multumese frumos ; azi nu prea am poflé de mincare, Am venit pentru altceva la cimp. Astazi trebuie si dimtuiesc in fata oaspetilor tatilui meu si vreau sf fac in tainf citeva incereadri. mi tindra barzi incepu si se plimbe pe cimpie, facind mig- cari nistrugnies, Califul si Mansor o urmdreau ew uimire. Cind o vizura insi ridicind un picior si filfiind gratios din aripi, cei doi nu se mai puturd stapini: din pliscurile lor izbueni un ris nestavilit, care nu mai contenea. Califul se po- toli eel dintti, — 86 te prapidesti de ris | strigé el. Petrereres asta nu-i platita nici cu aur! Pécat cA prostiinacele au fugit de risul nostru, altminteri te pomenesti e& ar fi inceput sA si cinte | Dar deodaté marele vizir isi aminti ci nu era ingdduit sa rizi in timpul vrajii si li impartasi califului ingrijorarea sa. — Pe Mecca si Medina ! Ar fi o gluma proasta sé raminem berze! Aminteste-{i tu neghiobul acela de cuvint > mie nu-mi vine In minte. — Trebuie si ne plecim de trei ori spre rasarit si in acelasi limp sa spunem : Mu-mu-mue... Se intoarsera cu fata spre rasarit si se pletaré merenatin- gind pamintul eu pliscurile. Dar, vai! Cuvintul fermecat le pierise din minte gi, oricit se inclina califul si oricit balbo- rosea Vizirul sdu mu-mu-mu, nu si-] aminteau si pace, Bietul Rasid gi vizirul sau erau sortiti sa raimina berze. Ill Cele doua berze fermecate se plimbau triste pe cimpie, nestiind, in durerea lor, ce si faci. Infatisarea de barza nu si-o puteau schimba, 5a se intoareé in oras spre a fi recunoscuti era cu neputin{a : cine ar da crezare unei berze cA este calif si, chiar daci asemenea lucru ar fi de orezut, ar vrea locuitori Bagdadului sa aiba o barzi drept calif ? Ratacira astfel zile in sir, hrinindu-se anevoie eu poamele cimpului, pe care nu le puteau mesteca bine din caura Dliscu- rilor prea lungi, De sopirle sau broaste nu prea aveau pofta : 13stomacul cu ele. Singura lor; g Lies Shrice) SOOT apices ‘e r e ; ieee ine SEnile imprejurari era Ca puteau 88 2boapas mana mai mult a geamat de om deecit de animal. Nedumerit, pune Seon deasupra acoperipurilor din Eee 1 | vru s& se apropie de locul de unde veneau gemetele ; vizirul sau dee oo auaate engage Sook aBoce ec ciocal do aps sl ug saruliog ge sh Ver male zile bigara de seamd ci pe S'vAie oxen | apropie, ea si nu dea peste cine slie ce alte primate ima in Pane liniste si tristefe. Dar, cam la patru zadar ! Califul — cAruia si in pieptul de barz4 ii bates o in ul citorva pene si o lua la goand Foe Oe indi pala tului califulul, vazur, ; viteazi — se smulse cu pret ; ‘ ra : dupa vrajé, and ee acinad tobe gi fluiere, far un barbat 9 printr-un coridor intunecos. Ajunse degraba la o usi ce parea ee eae tie de purpura cusula cu fir de aurmergea 9 a fi intredeschisé si indératul ei auzi deslugit suspine 9 ope SE dobit inconjurat de slujitori in vesminta cete, Impinse usa cu ciocul, dar se opri mirat in Prag. e cilare pe un cal ee ‘in norodul Bagdadului alerga in urmg. podeaua ine’perii darapanate, slab luminata prinir-o a strilucitoare, Jumata ecu Triiasca Mizra, trdiased stipinyy zibrelita, statea o buinifé mare. Leerimi grele se prelingeau lui, strigind intr-un glas: tT din ochij ei mari si rotunzi, iar din pliscu-i incovoial teseau | i" : . : eee berze de pe acoperisul palatulul se privire In- I “Al’! Pee Sg dal eh acum, mare vizir, de ce a fost Rs a Acest Mizra este fiul dugmanulur meu de. ne Shae yrajitor Kasnur, care, intr-un ceas rau, mt-a Jural rae betes = Dar eu nu mi-am pierdut nadejdea. Vino cu mine, ¢1 edin- eiosul meu tovaras de suferinfa, sa mergem la mormintul profetului ; poate ca in acel loc sfint vraja se Va Tisiphs ’ Se inaltar’ de pe acoperigul palatului si se indreptara ‘atre Medina. e f 5 xe Ge douaé berze nu prea erau obisnuite sa zboare $j pluteau anevoie. aoe — ©, stapine, gemu dupa cileva ceasurl marele vizir, cu voia marici tale, eu nu mai pot; maria ta zbori prea repede si, in afard de asta, s-a lasat seara si am face bine sA poposim undeva peste noapte. Rasid dadu ascultare rugamin|ii slujitorului sau si 24rind dedesubt niste zidiri ndruite care-i puteau adaposti, se lasara pe ele. Acolo parea si fi fost odinioard un castel. Printre zidurile surpate se ridicau pilastri frumos lucrati, iar cileva iNCaperl ce sé pastraséra intregi stateau marturie a straluciri de odinioara, Hasid si insotitorul sdu strabatur&é coridoarele, cautind un Jocsor uscat ; deodata, barza Mansor se opri. — Doamne, stapine, sopti el incetisor, stiu ca este rusinos pentru un mare vizir, s1 cu atit mai mult pentru o barza, sa se teamd de stafii. Ma cam tree fiorii, cdci pe-aici pe-aproape am auzit limpede tin suspin si un geamat. Califul se opri si el si auzi deslusit un scincet slab, care se- 14valete ragusite. Darla vederea ealifului si a vVizirului gaya se apropiase si el intre timp, bufnifa scoase strip bucurie, Cu aripile ei cafenii isi gterse grafios Iaer spre marea uimire a celor doi, striga eu glas omenese, in — Fifi binevenite, berzelor ! Voi sinteti semnul igha, mele, cici mi s-a prorocit odata c4 berzele imi vor ag mare fericire. y 3 Cind califul isi reveni din uimirea care-] cuprinsess fnelind gitul lung, isi mised eratios picioarele gi rosti : + — Bufni{o, vorbele tale md fac si cred ca am gasit in tin o tovardsi de suferinjd. Dar, val, nadajduiesti zadarnic ch ng o si te putem scipa. Al sa recunosti tu insdfi neputings noastr’, cind vei auzi ce ni s-a intimplat. Bufnita tl ruga si-i povesteasca gi califul ineepu ss depenp cele ce-arm aflat si noi pind acum, * IV Califul povesti pijania prin care-i fusese dat s& treacda gi, dupa ce termina, bufnifa fi mulfumi gi-t zise ! — Ascult’ si povestea mea si-ai si vezi ci nu sint mai putin nefericité decit tine. Tat&l meu este maharadjahul In- diel, iar sirmana de mine sint singura lui fica $i ma numese Lusa, Vrajitorul Kasnur, care v-a vrajit pe voi, m-a napastuit si pe mine. Kasnur s-a infafisat intr-p buna zi tatalui meu gi mea cerut de sotie pentru fiul siu Mizra, Tata] meu insd, care # Un om iute Ja minie, a poruncit sf fie zvirlil jos pe scari, Nemernicul si-a schimbat infatisarea gi, in haine de rob, a izbutit s& se furiseze si s& ajungi din nou in preajma mea, pe cind m4 plimbam o data in gradina gi doream c& beau ceva raécoritor ; mi-a adus o licoare ce m-a preschimbat in vietatea asta respingdtoare, m-a Urit incoace mai mult moarta de spaima si mi-a zbierat in urechi, cu glas infricosator : ,Ai 4 ramii aici, urité, disprejuilé pind gi de lighioane ! De nu se va ssi cineva care, nesilit de nimeni, 64 te doreasca de sotie sub aceasta infafisare respingatoare, aici ifi vei sfirsi zilele, Iata razbunarea mea fafa de tine gi de trufagul tau parinte [° Be atunei s-au seurs multe Iuni. Stau in ldcagul acesta singura, trista si urila de Jume; chiar si jivinelor le e groaza ib Te oedemine + nu ma pot desfate cu frumusepile firii, chcl ziua Sint oarba si numai in ceasurile cind Tuna ist revarsi lumina palida peste aceste ziduri cade valul de pe ochii mei. Bufnita sfirgi de vorbit si isi sterse din nou ochil cu ‘aripa, cici istorisirea euferintelor el fi slorsese no? lacrimt. Dupa povestirea prin}eset, ealiful cizu pe ginduri. — Daca nu ma ingel, spuse el, Intre nenorocirile moastre ge {es fire tainice ; dar cum sa gasesc chela acestes taine 7 Bufnita ii raspunse « — Of, Doamne ! Si eu am aceasta banuiala, cic odata, in frageda mea copildrie, o femeie Injeleapta mi-a poorocit cao barsa imi va aduce o mare fericire, #1 cred c& $tiu cum am putea sii ne gasim scapared. Califul se araté foarte mirat $i o Intrebé ce vrea 24 puta. — Vrajitorul care ne-a urgisit pe amindol, zise ea, Viny o dati pe lund printre dariméturile de aici. Nu deparie de cimara aceasta se gagegte o sali: acolo obignuieste el sa chefuiasca cu o sleahla de prieteni. I-am auzit adescori poves- tindu-si faradelegile ; cine stie, poate cA are sa spund cuvintul ; rin fermecat care V-a pieri{ din minte. ; — Q, scumpa printes ! strigd califul, Soune repede, cima vine si unde se afla sala ? Bufnita taeu o clipé, apoi zise ; — Nu mi-o Iuati in nume de-riu, dar nu va pot implimt dorinja decit cu o conditie. — Spune ! Spune! striga Hasid. Porunceste! Primm orice conditii ! — As dori si-mi recapat si eu libertatea odata cu vol. dar aceasta nut sé poate intimpla decit dac& imi tere mina unul din voi. Berzele se aritara cam mirate de aceasta propunere 4 ealiful ffeu semn slujitorului siu s& iasi putin afara im preuna cu el. — Mare vizir, spuse califul cind fu dincolo de usa, sta-1 un tirg prost, dar n-ai ce-i face, trebuie 54-1 primestt ! — Cum ? réspunse acesia. Nu vreau citugi de putin c sotia mea si-mi scoatA ochii cind mA intore acasa. In afara d asta, ell sint prea batrin, pe cité vreme maria ia esti tinar $i neinsurat, poti mai curind sa ceri mina unel tinere si Irumoase prinpese. — Tocmai asta e ! ofta califul in timp a aripile ii atirnau ee g = Dosme — W. Houit 17