. ROMANIA INALTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE SECTIA a ll-a CIVILA Decizia nr. 320 Dosar nr.2899/1/2012 $edinta publica de la 30 ianuarie 2013 Completul compus din: Aurelia Motea Presedinte Nela Petrigor Judecator Mirela Politeanu Judecator Andreea-Daniela Funieru Magistrat asistent S-a luat fn examinare recursul deciarat de reclamanta VODA STELUTA impotriva deciziei nr. 56/A din 6 octombrie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures — Sectia a Il-a civila, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 5041/1371/2010, La apelul nominal s-a prezentat intimata — parata BANCA COMERCIALA ROMANA BUCURESTI, prin avocat Ana Diculescu Sova, lipsa fiind recurenta -reclamant& VODA STELUTA. Procedura de citare este legal indeplinita. S-a facut referatul cauzei de catre magistratul asistent, invedernd c& recursut este timbrat, declarat si motivat in cadrul termenului legal prevazut de art.301 Cod procedurd civilé. Totodata, a invederat ca, prin Incheierea din data de 29 ianuarie 2013 a fost admis declaratia de abtinere de la judecarea prezentei cauze formulaté de domnul judecator Constantin Branzan. Avocatul intimatei-parate depune la dosar cererea de chemare in judecata introdusa la data de 31.08.2010 de reclamantele $eulean Alexandrina si Vodd Steluja impotriva BCR si hotararile Pronuntate in spefa, cu titlu de jurisprudenta. inalta Curte, constaténd c& nu sunt chestiuni prealabile, apreciazd cauzdin stare de judecata si acorda cuvantul partii prezente asupra cererii de recurs. Avocatul intimatei - reclamante sustine, in esenta, od prezenta cauz este un hibrid intre o actiune consumeristé si una de Grept comun, substanta raportului juridic izvorand din dreptul comun. Precizeaza cA reclamanta gi-a intemeiat actiunea pe Ordonanta de urgenf nr. 50/2010, actiunea fiind un amestec pe plan procesual si, totodatd, un amestec de drept substantial. in continuare, arata cd esteinadmisibil sa soliciti, precum a facut reclamanta, ca instanta sa insereze clauze in contract care nu au fost stabilite de parti. Este inadmisibil ca instanja sa se substituie vointei parti. Formuleazd concluzii de respingere a recursului ca nefondat, intrucat in cauza este vorba de o actiune de drept comun in care se cere modificarea contractului de catre instan{. Solicit obligarea recurentei la cheltuieli de judecata, conform inscrisurilor doveditoare pe care le depune. Tnalta Curte, in temeiul dispozitilor art. 150°Cod procedura civild constata dezbaterile inchise si retine cauza spre solutionare. INALTA CURTE, Asupra recursului de fata, din examinarea lucrdrilor dosarului constaté urmatoarele: 3 Prin Sentinfa nr. 118/26.01.2011 a Tribunalului Comercial Mureg __s-a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamanta Voda Steluta, impotriva paratei Banca Comercialé Romana Bucuresti. Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instant a refinut c& reclamanta Vod& Steluja a chemat in judecaté pe parata Banca Comercialé Romana SA, solicitand instantei s4 dispund obligarea paratei la incheierea unui act aditional la contractele: Contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 614/F/30.08.2007 si 675/F/28.09.2007, act prin care prtile s& stabileasca cd dobanda curenta este formata din Euribor la care se adauga 1.5 PP, ca nu se va solicita nici un fel de compensatie pentru rambursarea anticipata a creditului de catre imprumutat, iar in caz de refuz pronunfarea unei hotarari judecdtoresti care sa {ind loc de act aditional la contractele de credit incheiate intre parti. in motivarea actiunii, reclamanta a invederat instantei c& parata nu si-a indeplinit obligatia legala prevazut prin art. 95 pel.1 din OUG nr. 50/2010, potrivit cdrora pardta trebuia ca pana la data de 21.09.2010 sa incheie acte aditionale la contractele de credit incheiate cu reclamanta, in sensul de a se conforma dispozitillor art. 37 lit. a sib din acelasi act normativ care stabilesc regullle de calculare a dobanzii variabile prin raportare la fluctuatiile indiciilor Euribor/Robor/Liborirata de referinta a BNR, in functie de valuta creditului, la care creditorul poate adauga o anumité marja fixd pe toata durata derularii contractului, marja care poate fi modificaté doar ca urmare a modificarilor legislative care impun acest lucru. S-a mentionat c& pana la intrarea in vigoare a dispozitiilor QUG nr. 50/2010, dob&nda curenta aplicata de reclamanta era compusa din dou& componente: ,o componenta variabilé: dobanda de referintévariabilé, care se afigeaza la sediile BCR si o componenta fixa: marja bancii de 1.5 PP. S-a concluzionat de catre reclamanta ca, dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2010 dobanda variabila aplicabila urmeaza sa se calculeze dupa urmatoarea formula: Euribor + marja fixd de 1.5 PP. Prin incheierea nr. 3444/13.12.2010 a Tribunalului Comercial Mures s-a constatat ca ramasa fara object exceptia prematuritafii actiunii, invocatd de parata Banca Comercialé Romana SA, in raport de prevederile art. 720 ind.1 Cod de procedura civil; s-a respins exceptia privind lipsa de interes a reclamantei, in promovarea cererii de chemare in judecata, invocata de aceeasi parata si s-a disjuns petitul principal al actiunii, formulat de reclamanta Voda Steluta, in contradictoriu cu parata Banca Comercialé Romana SA, avand ca obiect obligarea paratei la inchelerea unui act aditional a contractele nr. 614F/30.08.2007 si 675 F/28,09.2007, prin care partile s4 stabileasca faptul c& dobanda curenta este formata din Euribor, la care se adauga 1,5 PP si petitul potrivit cdruia nu se va solicita nici un fel de compensatie in caz de rambursare anticipata a creditului de c&tre imprumutat céitre bane, si ca atare, s-a dispus formarea unui nou dosar care se va repartiza aceluiasi complet de judecata, conform art. 99 alin.4 din R.O.I. De asemenea, s-a luat act de renuntarea la judecat& in privinta petitului nr, 2, avand ca obiect Pronuntarea unei hot&rari care sa {ind loc de act adifional !a contractele de credit incheiate, in cazul in care banca refuza executarea hotararii in mod benevol. Cu ocazia solutionarii petitului disjuns din dosarul nr. 2845/137 1/2010, instanta de fond a retinut ca: In opinia reclamantei, dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2010 dobanda variabila aplicabila contractelor incheiate urmeaza s& se calculeze dupa urmatoarea formula: Euribor, plus marja fixa de 1.5 PP Este un fapt necontestat cé banca a intocmit un proiect de act aditional gi -a transmis reclamantului care, desi nu a notificat in mod expres ca refuza semnarea, din faptul cd la data de 31.08.2010 a sesizat instanta pentru a obtine obligarea bancii la incheierea actului aditional, care s& fie conform cu dispozifiile ordonantei, rezulta refuzul neindoielnic de a semna actul aditional propus de banca. Chiar daca aparent dispozitiile art. 95 din OUG nr. 50/2010 Constituie 0 lege noua care, din considerente de ordin general, ‘infrange libertatea contractuala, gi principiul efectelor obligatorii a contractelor dintre_partile contractante, norma legal in cauzi ramane caduca, intrucét Legea nr. 288/2010, de aprobare a OUG nr. 50/2010 0 modifica in sensul c& expliciteazé inaplicabilitatea actului normativ fala de contractele incheiate sub imperiul legii vechi.In aceeasi ordine de idei s-a mentionat ca prin dispozitiile art.ll alin.2 din Legea nr. 288/2010 s-a reglementat situatia actelor aditionale nesemnate de cdtre consumatori, considerate ca acceptate tacit pana la data intrarii in vigoare a legii, stipulandu-se c& acestea isi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul Notificd cealalté parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Intentia legiuitorului este neechivoca, in sensul cd inlaturd aplicabilitatea imediata a legii civile noi, excluzand efectele viitoare ale contractelor incheiate sub imperiul legii vechi, dnd prioritate principiului efectelor obligatorii a contractelor in raporturile dintre parti Avand in vedere ca in cadrul raporturilor contractuale dintre parti nu a intervenit nici o modificare in perioada cuprins& dintre data intrérii in vigoare a ordonantei si data modificarii si aprobarii ei prin lege, prima instanté a apreciat cd aceste raporturi vor fi guvernate in continuare de contractul partilor. Ca atare, cererea reclamantei, privind obligarea paratei la incheierea unui act aditional a fost: consideraté ca fiind tipsita de temei legal. Aceasta constatare se bazeaza exclusiv pe aplicabilitatea legii civile in timp si nu exclude ca pe vitor partile sa Convind incheierea unui act aditional sau reclamanta sd invoce eventual caracterul abuziv al unor clauze din contract. Instanta de fond a considerat ca flind nefondate apararile reclamantei, potrivit cdrora prevederile Legii nr.288/2010 nu sunt aplicabile contractelor in derulare, avand in vedere principiul neretroactivitatii legii materiale civile, dreptul reclamantei de a solicita paratei fixarea unui mod de calcul al dobanzii conforme cu prevederile OUG nr.50/2010 in forma sa initiala find ndscut anterior acestei legi, cel putin doua considerente: Legea nr. 288/2010 nu este o lege noua, ci este legea de aprobare a OUG nr. 50/2010, lege in baza cdreia dispozitiile art. 95 din forma initial a ordonantei ramén fara efecte, cu exceptille stabilite prin dispozitiile art. 11 din lege. Reglementand situatiile juridice ndscute in temeiul formei initiale a ordonantei, prin dispozitiile art. {| din Legea nr. 288/2010, legiuitorul nu recunoaste nasterea vreunei drept distinct;pentru actiunile introduse inainte de aprobarea ordonantei, atribuind efecte juridice doar actelor aditionale intervenite pe baza acordului de vointé dintre partile contractante. impotriva acestei sentinfe a declarat apel reclamanta Voda Steluta. Prin decizia nr. 56/A pronuntata in data de 06.10.2011, Curtea de Apel Targu Mureg a admis apelul formulat de reclamantaVoda Steluta impotriva sentintei comerciale nr. 118/26.01.2011 Pronuntata de Tribunalul Comercial Mures, a schimbat in tot sentinta atacaté In sensul admiterii in parte a actiunii comerciale formulate de reclamanta gi obligdrii BCR s& incheie cu aceasta acte aditionale la contractele de credit bancar pentru persoane fizice nr. 614/F/30.08.2007 si 675/F/28.08.2007, acte prin care parjile vor stabili cd nu se va solicita nici un fel de compensatie pentru rambursarea anticipata a creditului de c&tre imprumutat catre Banca. Prin aceeasi decizie s-au respins ca neintemeiate .pretentiile privind obligarea bancii ca prin aceleasi acte aditionale sé modifice algoritmul de calcul al dobanzii curente in sensul determinarii acesteia dupa formula Euribor + 1,5 puncte procentuale, marja fix. Instanta de apel a refinut incidenta in cauz& a dispozitiilor OUG nr. 50/2010 cu privire la contractele de credit deduse judecatii, apreciind ca, pentru a se asigura conformitatea acestora cu prevederile Ordonantei (art, 67, 68 lit. c), se impune eliminarea din continutul actului aditional a oricror prevederi privind stabilirea in sarcina reclamantei a achitarii vreunei compensatii pentru rambursarea anticipata a creditelor ce formeaza obiectul contractelor incheiate cu BCR. In privinta stabilirii dobanzii curente ca find: Euribor + 1,5 PP, dand eficienta principiilor libertatii contractuale si fortei obligatorii a contractslor, curtea de apel a retinut c& reclamanta nu poate solicita instantei modificarea pretului contractelor in cauza, dispozitiile art. 37 din OUG 50/2010 neconferindu-i vocatie in acest sens. Instanta de apel a refinut ca actiunea promovaté de reclamanta a fost inregistrat la data de 31 august 2010, agadar in Perioada in care era in vigoare OUG nr. 50/2010, in forma adoptata de Guvern, astfel inc&t nu se poate sustine ca raportului juridic dedus judecatii nu-i sunt aplicabile dispozitiile acestui act normativ, cu atét mai mult cu cat notificarea adresata de catre parata reclamantei, a fost comunicata la data de 19.08.2010. Pe de alta parte, la data solutionarii cauzei, era deja adoptatd de Parlament, Legea nr. 288/2010, de aprobare a OUG nr. 50/2010, care a adus modificari esentiale ordonantei de urgenta. Prevederile acestui din urma act normativ, ca urmare a modificarii art. 95, prin art. | pet. 39 din legea de aprobare, nu se aplica contractelor in curs de derulare, la data intrérii in vigoare a ordonantei, respectiv 21 iunie 2010, cu exceptia prevederilor art. 37/1, care permite clientului bun platnic sa solicite bancii o refinantare gi ale art. 66-69, referitoare la rambursarea anticipaté, aceste articole ramanand agadar aplicabile in continuare contractelor afiate in derulare ta momentul adoptarii OUG nr. 50/2010.Aceste dispozitii tranzitorii, sunt completate cu cele ale art, II al Legii nr. 288/2010, care reglementeaz& cazurile de retroactivitate, dupa cum urmeaza: Actele aditionale care au fost incheiate gi semnate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 288/200, in vederea asigurarii conformitatii contractelor cu prevederile OUG nr. 50/2010, isi produc efectele in conformitate cu termenii contractuali agreafi de parti (alin. 1). Actele aditionale nesemnate de catre consumatori, si considerate acceptate tacit pana la data intrarii in vigoate a legii, igi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, numai dac& consumatorul sau creditorul nu notificd cealalta parte, in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii {alin. 2). Potrivit Deciziei nr. 1656/28.12.2010 a Curtii Constitutionale, prevederile art. II alin. 2 din legea de aprobare trebuie interpretate ca impunaind si acordul de vointé al consumatorului cu privire.la notificarea Sus mentionata, fiind agadar inlaturat efectul acceptarii tacite, intrucat OUG nr. 50/2010 a fost adoptata in aplicarea Directivei nr. 2008/48/CE a Parlamentului Europei si a Consiliului, care prevede in preambulul sau, la pet. 9, c& 0 armonizare completa este necesara pentru a se asigura tuturor consumatorilor din Comunitate, un nivel ridicat gi echivalent de Protectie a intereselor lor si pentru crearea unei veritabile piefe interne. In consecinta, este cert c& in privinta contractelor deduse judecatii le sunt aplicabile dispozitille OUG nr. 50/2010 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 288/2010, gi in aceste condifi, solicitarea reclamantei de stabilire a dobanzii contractuale in raport de art. 37 din OUG nr. 50/2010 nu a fost primita de catre instanta de apel. Aceasta ‘intrucat acest text de lege stabileste regulile de calcul a contractelor de credit cu dobanda variabilé (dupa cum este gi cazul contractelor de credit in spe{a), regula fiind c& dobanda se compune dintr-o componenta variabilé (dobanda va fi raportata la fluctuatiile indicilor de referinta EURIBOR/ROBORILIBORYrata dobanzii de teferin{é a BNR, in functie de valuta creditului) si o componenté fixA pe toatd durata derularii contractului, aceasta din urma putand fi modificata, pe cale de exceptie, potrivit prev. art. 37 lit. b gic din QUG nr. 50/2010. Avand in vedere aceste dispozitii legale, instanta de apel a considerat ¢& este cert ca banca este cea care stabileste cuantumul celor doua componente ale dob4nzii variabile, acest drept nefiind la latitudinea si a celeilalte parti cocontractante, aceasta din urma parte, consumatorul, fiind protejat prin institutia notificarii, de consecintele acceptarii tacite a clauzelor contractuale, dupa cum s-a statuat prin art. 1] alin. 2 al Legii nr. 228/2010 si in cuprinsul Deciziei nr. 1656/2010 a Curtii Constitutionale.De aitfel, dispozitiile art. 1! din Legea nr. 288/2010 consfintesc principiul libertatii contractuale, potrivit careia nagterea, modificarea $i stingerea raporturilor juridice sunt guvernate de vointa independenta a partilor. au Curtea de apel a apreciat c& reclamanta nu poate solicita instanjei_ modificarea pretului contractelor in cauza, prin stabilirea dobanzii variabile la limitele cerute de aceasta, ci, dupa cum a aratat si instanta de fond, reclamanta ar avea la dispozitie alte mijloace juridice, puse la dispozitie de alte acte normative pentru protejarea drepturilor consfintite in cuprinsul acelora (de ex. denuntarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, potrivit Legii nr. 193/2000). S-a mai retinut c& parata avea obligatia sA procedeze la modificarea contractelor, potrivit art. 2 din OUG nr. 50/2010 modificata, prevederile art. 37 permitandu-i stabilirea unui cuantum al dobanzii, potrivit propriei politici bancare si costurilor resurselor de creditare. Pentru a se asigura conformitatea actelor aditionale cu prevederile OUG nr. 50/2010, date fiind dispozitille art. 67, 68 lit. c, instanta a apreciat cA se impune eliminarea din continutul actului aditional a oricdror prevederi privind stabilirea in sarcina reclamantei a achitrii vreunei compensatii pentru rambursarea anticipata a creditelor ce formeaza obiectul contractelor incheiate cu parata. 7 Impotriva acestei deci: a declarat recurs reclamanta VODA STELUTA ce urmeazaé a fi analizat impreund cu apararile intimatel formulate prin intampinare, si se va raspunde printr-un considerent comun, prin raportare la continutul deciziei nr.4961 pronuntata de c&tre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II a civila in dosarul nr.2899/1/2012 in sedinta publica de la 12 decembrie 2012. Prin aceasté din urma hotarére s-a admis contestatia In anulare formulaté de contestatoarea BANCA COMERCIALA ROMANA BUCURESTI impotriva deciziei nr. 2015 din 6 aprilie 2012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia a ll-a civila, a fost anulata decizia contestatd si s-a fixat termen la data de 30 ianuarie 2013 pentru judecarea recursului, cu citarea partilor. In motivarea recursului, reclamanta a criticat decizia recurata si @ suslinut admiterea recursului, modificarea in parte a hotdararii, admiterea actiunii, obligarea pardtei la incheierea unui act aditional la contractele ,Contract de credit bancar pentru persoane fizice” nr. 814/F/30.08.2007 si 675 F/28.09.2007, act prin care partile convin ca dobanda curenta este formata din EURIBOR la care se adauga 1.5 PP, cu cheltuieli de judecata. O prima criticd adusa hotararii instantei de apel consta in aplicarea gresiti a prevederilor legale, in sensu! neaplicarii legii civile aflate in vigoare la momentul depunerii actiunii care face obiectulprezentului dosar, in speta a prevederilor OUG nr.50/2010 in forma initiald. In speta de fata, rectamanta considera c& dispozitille OUG nr. 50/2010, precum si dispozitiile Legii nr. 228/2010 sunt norme de drept material si nu de procedura, dispozitiile Legii nr. 228/2010 nu se pot aplica potrivit principiului aplicarii imediate (dacd ar fi norme de procedura), ci sunt dispozitii de drept material, astfel c4 legea aflata in vigoare la data formularii cererii de chemare in judecata este aplicabila pe tot parcursul procesului. Reclamanta a mai invocat art. 15, alin. 2 din Constitutia Roméniei solicitand sa se dea curs efectelor ce rezulté din respectarea principiului constitutional al neretroactivitatii legii materiale civile, si sa se stabileasca, in mod neindoios, cd dreptul reclamantei de a beneficia de prevederile OUG 50/2010 s-au nascut in momentul intrarii in vigoare a acesteia si c& normele de drept materiale care trebuie aplicate pentru solutionarea prezentei spete sunt cele prevazute de OUG 50/2010. Pe fond, reciamanta a sustinut cd prin semnarea contractelor de credit Intre parti si-a exprimat acordul in legaturaé cu. clauzele contractuale inclusiv cele referitoare la tipul dobanzii si la madalitatea de calcul: 1,5 PP + dob&nda de referint& = dobanda curenta; Prin prevederile art. 37 lit. a) al OUG 50/2010, legiuitorul vine si impune in mod transparent de calcul a dobanzii variabile. Astfel ca, in conformitate cu prevederile ordonanfei, reclamanta a susfinut cd dobanda va avea o componenté variabila: indicele Euribor si o componenta fix: marja bancii. Agadar, in spet, in opinia reclamantei, dobanda curenta aplicabilé celor doud contracte de credit trebuie calculaté dupa formula: 1,5 PP + Euribor = dobanda curenta. Reciamanta a invocat si prevederile art. 969 Cod Civil, in conformitate cu care conventiile au putere de lege intre partile contractante, iar in speté acestea au stabilit o component fixd a dobanzii, $i anume marja a carei cuantum este de 1,5 PP. Recurenta a invederat ca legiuitorul, prin OUG nr. 50/2010 nu are intentia de a sc&dea costurile creditarii, ci are intentia de a transparentiza modul de calcul al dobanzii, iar la punctul 5 din contract se face vorbire de ,dobanda de referinté variabila", aceasta sintagma permitand bancii ca pana la data aparitiei OUG nr. 50/2010 sa tind secret ce este aceasta dobanda de referinta variabila, si din ce se compune. De altfel, conform art. 4, punctul 2 din Conditiile Generale de Creditare se arata ca ,pe parcursul derularii creditului, nivelul dobanzii curente variabile se modificd in functie de evolulia dobanzii variabile de referin{a/ indicele de referinté Libor/Euribor/Bubor.” Totodata, recurenta a mai sustinut cd in contract nu se specifica ca in dobanda variabila sunt incluse costuri de lichiditate ori cele aferente rezervei minime obligatorii, iar pe de alté parte nu sefoloseste conjunctia si’, care s4 arate c& asa cum sustine parata intimata, dobanda va contine atat indicele Euribor, cat si costurile de lichiditate ori cele cu rezerva minima obligatorie, iar in Conditiile Generale de Creditare nu existé o definitie a dobanzii variabile de referinta, astfel aga cum este prezentatd de catre banca. Reclamanta a sustinut cd nu putea sti in mod rezonabil la momentul semnérii creditului dec&t cé dobanda variabild este in functie de indicele Euribor, nu si de altele nespecificate clar in contract, iar potrivit regulii interpretarii obligatiei stipulate neclar sau indoielnic interpretarea se face in favoarea celui care se obliga. Intimata a formulat intampinare si a solicitat respingerea recursului intrucat, in ceea ce priveste primul motiv de recurs invocat - art. 304 pet. 9 C.proc.civ. gi critica privind neaplicarea de catre instanta de apel a legii civile aflate in vigoare la momentul depunerii actiunii, respectiv a OUG nr. 50/2010, instanta de apel a facut o corecta interpretare si aplicare a legii in timp. Cat priveste criticile pe fondul cauzei, intemeiate art. 304 pct. 8 C.proc.civ. si critica privind gresita interpretare de catre instanta de apel a acordului de voinja al partilor in legatur cu clauzele contractuale teferitoare la tipul dobanzii $i modalitatea de calcul a acesteia, intimata a Invederat caracterul nefondat atat sub aspectul temeiului de drept, cat si asupra argumentelor de fapt. Cat priveste problema asa-zisei confuzii cu privire la algoritmul de calcul al dobanzii contractuale intimata parata a sustinut ca este una falsa, ceea ce urmreste reclamanta in prezenta spetd fiind numai sa obtind pe calea justitiel, printr-o interpretare fra nici un fundament legal si contractual, o diminuare considerabilé a dobanzii, cu efect retroactiv. Paréta a sustinut cd modificarile legislative din ultima perioadd au creat iluzia unor parghii pentru formularea de cAtre imprumutati a actiunilor de tipul celei deduse judecatii in prezenta cauza Tocmai de aceea, iluzia acestor parghii nu poate fi perpetuaté prin solutia de admitere a unor astfel de cereri. Consecintele ar determina nu doar abuzuri fata de parata la nivel particular, dar ar fi si intruchiparea unui dezechilibru major creat in ordinea juridicé a autonomiei de voin' in ceea ce priveste pretinsa imposibilitate a rapo dobanzii contractuale la dobanda de referinta interna, fata de prevederile OUG nr. 174/2008 intimata pardta a solicitat inaltei Curti'de Casatie si Justitie sé analizeze incidenta textelor legale evocate prin raportare la Mmomentul intrarii lor in vigoare si la principiile aplicarii legii civile in timp. In ceea ce priveste cel de-al treilea motiv de recurs invocat - circumscris ariei de aplicare a art. 304 pet. 9 C.proc.civ. si critica adus& modului in care instanta de apel a facut aplicarea dispozitillor art. 37 din OUG nr. 50/2010, intimata a subliniat ca, sub pretextul unei pretinseincalcari a dispozitiilor art. 37 din OUG nr. 50/2010, recurenta devolueaza in fata instantei de control judiciar intreaga cauzé, cu intreg complexul de chestiuni de fapt si de drept ce-i apartin, ignorand caracterul nedevolutiv al recursului gi in acest sens invocd faptul cd recursul este o cale extraordinara de atac care nu conduce la o rejudecare in fond a pricinii. in aceste conditii instanta de recurs nu judeca din nou procesul, ci verifica numai daca hotararea atacatd a fost ‘sau nu pronuntata cu respectarea dispozitilior legale. Inaita Curte de Casatie gi Justitie, analizand motivele de recurs gi apararile intimatel, va respinge recursul pentru urmatoarele considerente: : Curtea va refine ca find esentiala pentru solutionarea acestei pricini, existenfa la dosarul cauzei a celor dou acte aditionale la contractele de credit transmise de catre paréta BCR reclamantei VODA STELUTA in baza prevederilor formei initiale a OUG nr. 50/2010. Aceasta stare de fapt, necontestaté_ de c&tre reclamanta si care nici nu ar mai putea fi rasturnata in recurs, conduce la stabilirea unei stari de drept, anume ca, la data introducerii cererii de chemare in judecata, nu era incA scadenta obligatia BCR de a incheia actele aditionale potrivit OUG nr. $0/2010. Actiunea a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 31 august 2010, deci in perioada in care era in vigoare OUG nr. 50/2010, in forma adoptaté de Guvern si nu se poate susfine c& raportului juridic dedus judecatii nu-i sunt aplicabile dispozitiile acestui act normativ, cu atét mai mult cu cat notificarea adresata de catre parata reclamantei, a fost comunicata la data de 19.08.2010, iar data limita, prevazuta prin art. 95 pet.1 din OUG nr. 50/2010, pana la care parata trebuia ca Incheie acte aditionale la contractele de credit cu reclamanta era data de 21.09.2010, mult ulterioara actionarii paratei in judecata. ‘ Asadar, banca intimata gi-a respectat obligalia legal de a transmite recurentei actele aditionale in baza OUG nr. 50/2010, la dosarul de fond (filele 16-24 din dosarul nr. 2845/1371/2010 din care s- au disjuns capetele de cerere ce fac obiectul dosarului nr. 5041/1371/2010) find depuse in copie conform cu originalul actele aditionale la contractele de credit propuse spre semnare reclamantei VODA STELUTA, precum si dovada trimiterii acestora prin posta (19.08.2010), dar reclamanta a ales s& le ignore si sd promoveze prezenta actiune. Invocand dispozitiile art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, recurenta solicité Curtii sé dea curs efectelor ce rezulta din respectarea principiului constitutional al neretroactivitatii legii materiale civile si sA stabileasc& fn mod neindoios ca dreptul séu de a beneficia de prevederile OUG nr. 50/2010 s-a ndscut in momentul intrarii in vigoare a Ordonantei losic normele de drept material care trebuie aplicate pentru solutionarea Prezentei spete sunt cele prevazute de OUG nr. 50/2010. Instanta de apel a retinut in mod expres incidenta in cauza a Gispozitilor OUG nr. 50/2010, cu ocazia pronuntarii deciziei SG/A/06.10.2011 facand aplicarea prevederilor art. 67 gi 68 lit. c din Ordonanta. Dand eficienta acestor norme legale, Curtea de Apel Targu Mures a apreciat cd se impune eliminarea din corpul conventiilor de creditare a oricdror prevederi privind stabilirea in sarcina reclamantei a achitarii vreunei compensatii pentru rambursarea anticipata a creditelor ce formeazé obiectul contractelor incheiate cu BCR. Totodata, respingand cererea de chemare in judecata in limitele pretentilor de modificare a formulei de calcul a dob4nzii, instanta de apel a analizat pe arg incidenta art. 37 din OUG nr. 50/2010, de ale cdrui prevederi reclamanta Voda Steluta a inteles s se prevaleze. In aceste conditii, critica recurentei privind neaplicarea dispozitillor OUG nr. 50/2010 cu ocazia solutionarii in apel a prezentei Cauze apare ca fiind lipsita de orice fundament, cu atat mai mult cu cat modificarile suferite de textul legal invocat in sustinerea actiunii introductive (art. 37 din OUG nr. 50/2010) pe parcursul derularii Prezentului litigiu, nu au fost de natura s& altereze situatia juridicd a contractelor de credit bancar pentru persoane fizice nr. 614/F/30.08.2007,. respectiv 675/F/28.09.2007. Altfel spus, art. 37 are aceeasi inraurire: in spetd, atét in forma sa initial cat si in forma modificata prin art. 1, pct. 16-18 din Legea nr. 288/2010. in ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs invocat - art, 304 pet. 8 C.proc.civ. si critica privind gresita interpretare de catre instanta de apel a acordului de vointé al partilor in legatura cu clauzele contractuale referitoare la tipul dobanzii si modalitatea de calcul a acesteia, cémpul de aplicatiune al art. 304 pct. 8 C.proc.civ. este unul bine determinat si anume cel al conventillor, respectiv interpretarea gresita a contractelor sau a clauzelor stabilite in acestea. Pentru a se determina daca s-a procedat la o interpretare gresita a actului juridic dedus judecatii sau a clauzelor prevazute in el trebuie s& fie avute in vedere regulile de interpretare a contractelor, astfel cum acestea sunt determinate de art. 977-985 Cod civil. Astfel, daca in fazele judecatii in fond si in apel, magistratii sunt suverani in aprecierea faptelor ce li se supun judecatii, puterea lor este limitata in cazul actelor juridice, nefiindu-le permis sa treacd peste termenii converii de parti in contract, interpretand gresit actul de vointa al p&rtilor sau atribuindu-i un alt inteles decat cel voit de parti. Se sustine de catre recurenta-reclamanté faptul cd independent de folosirea in corpul contractulul a termenului de ,dobanda de referinté variabila", pentru determinarea criteriului de variatie adob&nzii curente, ceea ce in mod rezonabil s-ar putea presupune din interpretarea prevederilor conventiilor de creditare este 'ca, la momentul ‘incheierii acestora, reclamanta a acceptat ca dobdnda variabila s4 fie determinata in functie de indicele Euribor. speta de faté pune problema mecanismului de determinare a dobanzii variabile. Acest mecanism este insa cat se poate de clar si neechivoc, pe de o parte, si indeajuns de detaliat, pe de alta. In acest sens, la art. 5 din ambele conventii de creditare se prevede clar faptul ca: ,La data incheierii prezentului contract dobanda curenta este de 7,4% pe an si este fixa in primele 12 luni si variabila ulterior. Dobanda fixé se mentine constanta pe o perioadad de 12 luni, incepand cu data primei trageri, cu exceptille prevazute la art. 7 si 8. Dupa aceasta daté, dobanda curenta este formata din dobanda de referinté variabila, care se afigeaza la sediile BCR la care se adauga 1,5 PP. Asadar, rezulta ca, atat in contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 614/F/30.08.2007, cat gi in contractul nr. 675/F/28,09.2007, dobanda curenta este variabila gi se calculeaza prin raportare la dobanda de referinté a bancii, la care se;adaugé o marja fixé. In finalul contractelor de credit nr. 614/F/30.08.2007 $i nr. 675/F/28.09.2007 este cuprinsa in termeni foarte clari declaratia partilor contractante in sensu! ca: ,Prin semnarea prezentului contract, declar ca am citit, infeles si mi-au fost explicate clauzele acestuia pe care mi le insugesc in intregime.” Dobanda de referinté variabila avuta in vedere in contractele de credit este dobanda de referinté practicataé de BCR, 0 dobanda standardizata care este diferité in mod evident de indicele Euribor. in conformitate cu prevederile OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobaté cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, regiementarile interne ale BCR privind standardizarea dob4nzilor la credite au fost raportate in mod constant Bancii Nationale a RomAniei. Distinctia intre cele doud categorii de produse financiare este feflectata in dispozitiile Conditillor Generale de Creditare - Anexa ta Contractul de credit bancar $i care dau indeajuns de multe informatii imprumutatului, pentru ca acesta sd aiba reprezentarea diferentelor intre cele doua tipuri de credite si a modului in care va functiona mecanismul de stabilire a dobanzii variabile. In acest context, Curtea nu poate accepta interpretarea data de reclamanta clauzei prevazute la art. 5, in sensul inlocuirii dobanzii de referinté variabilaé a BCR cu indicele de referinté Euribor 6M in formula de calcul a dobanzii contractuale. Prin contractele de credit supuse analizei instantei partile au convenit in privinta modului de determinare a dobanzii variabile prin raportare la 2dobanda de referinta variabila a BCR, care se afiseaza la sediile BCR, iar nu prin raportare la Euribor 6M. Este evident cd reclamanta a ales din oferta Bancii, produsul pe care |-a considerat corespunzator nevoilor proprii, in perfect cunostinté de cauzi, asumandu-si pe deplin efectele juridice obligatorii ale Conventillor de creditare legal intervenite intre parti ca urmare a formarii acordului de vointé si executandu-le in consecinta. Voda Steluta a acceptat astfel pentru mai bine de 3 ani mecanismul de formare a dobanzii variabile, pentru a descoperi subit, in contextul aparitiei OUG nr. 50/2010, ca nu il mai intelege. Raportat la datele prezentei cauze, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine faptul c4 instanta nu a fost investita nici un moment cu un capat de cerere privind validitatea ori caracterul abuziv al clauzei deduse judecatii Prin cererea de chemare in judecata se solicita instantei s& dispuna: obligarea p&ratei la inchelerea unui act aditional la contractele: .Contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 614/F/30.08.2007 si 675/F/28.09.2007, act prin care partile si stabileasca ca dobanda curenta este formata din Euribor la care se adauga 1.5 PP. Practic, nu se cere instantei s& dispund obligarea parjilor la incheierea unui act aditional ale cArui clauze sa le negocieze in mod liber, ci obligarea lor la semnarea unui act aditional cu un continut statornicit de ctre instanta si care vizeaza elementul esential al contractului - preful. Interpretarea cerutd instantei de judecaté prin cererea introductiva cu privire la continutul exact al dob4nzii curente si la modul de aplicare al dispozitiilor art. 5 din Contractele de credit, trebule ins realizata exclusiv prin prisma regulilor speciale de interpretare instituite de legiuitorul civil, fara stirbirea forfei obligatorii a conventillor si cu respectarea aparentei de legalitate de care acestea se bucurau. Interventia instantei in continutul contractului, in maniera solicitata de catre reclamantd, este insé nepermisa, ea depasind limitele cadrului procesual cu care a fost investité si aducdnd atingere principiului dispohibilitatii consacrat de normele imperative mai sus evocate. Chiar considerand cé ne-am afla in prezenta unei clauze indoielnice, in absenta unei definitii contractuale clare, explicite a sintagmei ,dobanda de referin{a", instanta tot nu ar putea constata identitatea intre sintagma ,dobanda de referint& variabila” gi sintagma »Euribor”. Atunci cnd este sesizat cu un diferend in legatura cu un act juridic, indiferent daca este unilateral sau bilateral, ale cdrui clauze sunt Clare gi precise, judecatorul care solutioneaza fondul trebuie sé aplice, in litera si spiritul lui, neavand dreptul s4-i dea un alt inteles.in spetd, interpretarea sistematicd a clauzelor contractuale conduce la aceasta unica concluzie: sintagma ,dobanda de referinta” nu este sinonima si nu se confunda cu indicele ,Euribor’, Postulat al indivizibilitatii contractului, regula de interpretare sistematicd/coordonaté a contractului se impune a fi respectaté si de cAtre instanja de judecata. Astfel, trebuie evitatd interpretarea prevederilor unei clauze contractuale prin scoaterea ei din context, mai cu seamé daca astfel se intré n contradictie cu intelesul ce rezulta din ansamblul contractului. Ori, © analiza critica a sustinerilor reclamantei prin prisma termenilor utilizati in corpul conventiilor de creditare, precum si a negocierilor purtate intre parfi, a practicilor stabilite intre acestea gi a comportamentului lor ulterior incheierii contractutui, deopotriva importante in conturarea vointei reale a parfilor, subliniazd netemeinicia acestora. Simpla afirmare a unei pretinse contradictii intre termenii contractuali si ,vointa reala a par{ilor” nu poate conduce in mod rezonabil la punerea sub semnul intrebarii a caracterului neechivoc al clauzelor litigioase. in speta, mecanismul de calcul al dobAnzii contractuale este ct se poate de clar si neechivoc, pe de o parte, si indeajuns de detaliat, pe de alta. In acest sens, la art. 5 din conventia de creditare analizata se prevede faptul ca: »La data incheierii prezentului contract dobanda curenta este de x % pe an si este fix in primele y luni si variabild ulterior. Dobanda fixa se mentine constanté pe toaté perioada de creditare de y luni, incepand cu data primel trageri, cu exceptile prevazute la punctul 6 si 7. Dupa aceasta dat, dobanda curentd este formata din dobanda de referinta variabila, care se afigeaza la sediile BCR, la care se adauga z puncte procentuale.” Instanta va refine astfel c& partile au convenit ca, ulterior expirarii perioadei de dobanda promofionala fixa, dobanda curenta sa fie variabilé si s se calculeze prin raportare la dobanda de referinta a bancii, la care se adauga o maria fix. Dobanda de referinta variabild avutd in vedere in contractele de credit este dobanda de referinta practicaté de BCR, fiind asa cum s-a aratat, 0 dobanda standardizata care este diferité in mod evident de indicii Euribor sau Libor. In acelasi timp, clauzele 2.1 - 2.11 din Conditiille Generale de Creditare - Anexa la Contractul de credit (respectiv 4.1 - 4.7 din Conditiile Generale de Creditare) vin sa expliciteze mecanismul de determinare al diferitelor tipuri de dobnzi percepute de BCR pentru diferitele tipuri de produse bancare, dand indeajuns de multe informati clientulul, pentru ca acesta s4 aib& reprezentarea modului in care vafunctiona mecanismul de stabilire a dobanzii variabile gi rezultand cu prisosinta lipsa de identitate dintre dobanda variabilé de referinta si indicele Euribor.. Declaratia comuna de vointa, care este specifica contractului, se prezumé pnd la proba contraré c& exprima vointa reala a prfilor. lar ceea ce reflecté dispozitiile art. 5 din conventia de creditare supusa analizei, este faptul c& partile au convenit in privinta modului de determinare a dobanzii variabile prin raportare la dobanda de referinta variabilé a BCR, care'se afigeaza la sediile BCR. Din perspectiva contractului de credit, dob&nda reprezinta acea parte a pretului creditului care reprezinté cea mai mare parte a costului creditului. Pentru acordarea oricarui credit si in functie de perioada pentru care acesta este stabilit, banca face _anumite cheltuieli. Deoarece, de cele mai multe ori, depozitele unei banci nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea de credite, o banca este nevoita sd se imprumute la r&ndul ei de la alte banci, aceste imprumuturi generand, la randul lor costuri suplimentare. Dobanda pe care o banca trebuie sa o plateasca pentru un astfel de imprumut difera de la o {ard la alta, si de la © banca la alta. Astfel cum in situatia ideala, o banca ar trebui sa solicite si plata unei dobanzi care are ca nivel minim, dobanda pe care acea banc 0 acorda deponentilor, tot astfel, la nivel interbancar, atunci cand © bancé imprumuta o alta banca, valoarea minima a dobanzii solicitate de imprumutator va trebui s& acopere dobanda acordaté deponentilor acelei banci. Prin urmare, o banca romaneasca ce se imprumutd de pe piata interbancara va trebui s4 plateascd un cost cel putin egal cu dobanda aferenta depozitelor celorlalte banci. Rata medie a acestor depozite este calculataé sub forma indicilor BUBOR/ROBOR, EURIBOR sau LIBOR, tn functie de moneda creditului, dar intotdeauna dobanda de referinta a bancii este mai mare decat indicele de referinta EURIBOR/LIBOR. La costul banilor, se adaug& o prima care acopera riscul specific de ara, prima ce poate fi aproximata prin CDS (Credit Default Swap) si care se regaseste, inclusiv, in costul fiecdrei banci din Romania. Prima este perceput de institufille financiare internationale sunt dispuse s&-si asume riscul de tara. In cazul Roméniei, in cazul de credit, prima CDS este, in prezent, de aproximativ 3,8 puncte procentuale. In plus, banca trebuie sé aibé in vedere la _ stabilirea elementelor de cost ale unui credit, gi costul serviciilor proprii de creditare. Pentru tntelegerea exacté a obiectului prezentului_litigiu trebuie avut in’ vedere c& prudenta bancara, destinatia creditului,planificarea creditelor, garantarea creditelor dar girambursarea creditelor la scadenta sunt principiile creditarii. Creditul poate fi clasificat dupa mai multe criterii, astfel: a) dupa natura economica si participanti (comercial, bancar, de consum, obligatar, ipotecar); b) dupa destinatie (productiv si neproductiv); c) dupa natura garantiilor (real si personal); etc. Pentru toate tipurile de credit insa, dobanda este pretul platit in schimbul punerii a dispozitia unui subiect economic a capitalului necesar, rata dobanzii feprezentand pretul pentru o anumita unitate de capital gi o anumita unitate de timp. In economia de piafa exista o diversitate de tipuri de dobanzi: taxa oficialé a scontului, taxa privata a scontului, dobanda bonificata, dobanda perceput, dobanda practicata la efectele comerciale. in contextul infiationist existent in aproape toate tarile se iau in considerare doua ipostaze ale dobnzii: nominala (exprimata ca atare prin rata curenta de piafa) si reala (ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune al capitalului, determinat de evolutia procesului inflationist). Asadar, determinarea dobanzii, a pretului unui credit, nu este un proces simplu, care sé se reduca la interpretarea unei clauze contractuale “ldsata la luminile gi infelepciunea magistratului'(art. 1203 Codul Civil napoleonean). in procesul determinarii dobanzii bancare, interpretarea gramaticala si logica juridicd nu sunt singurele instrumente necesare $i suficiente. Pretul creditului nu este reglat doar de mecanismul cererii si al ofertei, El este amplu reglementat de norme interne si internationale finaciar-bancare gsi se calculeazi pe baze matematice, cu un instrumentar statistic/probabilistic extrem de tehnic. Acest mecanism este menit sa asigure respectarea principillor de funcjionare a institutiilor bancare: prudenta bancaré si disiparea riscului, in acord cu Standardele contabile internationale (IAS) - Regulamentul 1606/2002/CE al Parlamentului European gi al Consiliului din 19 iulie 2002 adoptat si de Romania de la 01.01.2012. Asadar, pretul creditului nu se poate forma niciodata prin negocierea individuala a bancii cu fiecare client al sau. Acest lucru nu este posibil, in conditiile tn care banca are milioane de clienti. Este motivul pentru care banca ofera clientilor produse/sortimente bancare diferite, astfel inc&t acestia s4 poata alege produsul pe care il dores¢. De altfel, niciun producdtor de serie nu negociazd cu clientul pretul produsului sau expus la raft, Tn spefa, este mai mult decat evident c& reclamanta nu s-a Imprumutat la. dobanda Euribor. $i nici nu era posibil, aceasta neavand acces la piaja monetara european, unde se formeaza si se operaza cu dobanda Euribor. in consecinta, este inadmisibil sA se obtind, prinintermediul unei hotarari judecdtoresti, accesul persoanelor fizice la creditare si conditii de finantare la care nu sunt indrituite, nefiind insitutiile autorizate de credit care s& se imprumute pe piata monetaré european. Abrevierea EURIBOR pentru sintagma Euro Interbank Offered Rate, reprezinté rata dobanzii la care bancile europene se imprumuté intre ele, in moneda euro. Aceasta raté este rezultatul unui calcul ce are la bazd media dob4nzilor practicate de cele mai importante banci din zona euro. Tn mod evident continutul acestei notiuni este distinct si in mod esential diferit de cel al dobanzii de referinta inteme a bancii. Desi fiecare dintre acestia ar putea fi generic definiti ca ,indici/dobanzi de referinta” alaturi de alfi indicatori din piata serviciilor bancare (Libor, Robor, etc), acest lucru nu este de natura s creeze vreo confuzie cu privire la confinutul si la sfera lor de aplicare. Asadar, dobanda de referinta astfel cum este reglementata la punctul 5 este reprezentata de dobanda de referinfa interna a BCR. Dobanda de referinjé interna a BCR reprezinté o dobaéndé standardizata, unicd pentru toata plaja de produse financiare destinate persoanelor fizice. Ea este afigata in permanent la sedille BCR, alaturi de ceilalti indici de referinta in raport de a c&ror fluctuatie sunt determinate dobanzile percepute de catre Banca pentru creditele acordate. Structural, dobanda de referinta apare ca fiind 0 reflectare a costului resurselor de creditare pe care banca este nevoita a-| plati in scopul obtinerii lichiditatilor necesare in vederea acordarii de credite catre populatie, toate aceste costuri stabilindu-se gi avand la baz& Reglementéri ale BNR. In acest context, interpretarea data de reclamanta clauzei prevazute la art. 5, in sensul identitatii dintre dobanda de referinta variabila si indicele de referinté Euribor este gresita. in ceea ce priveste pretinsa imposibilitate a raportarii dobanzii contractuale la dobanda de referinta intern, fata de prevederile OUG nr. 174/2008, Inalta Curte va retine cd acest act normativ a fost publicat fn Monitorul Oficial nr. 795/27.11.2008, intrand in activul legislativ in data de 27.12.2008, in timp ce conventiile de creditare supuse analizei instan{ei au fost legal incheiate intre parti la 30.08.2007, respectiv, 28.09.2007, Conform art. Vil din OUG nr. 174/2008: ,Prezenta ordonanta de urgenta va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |.” Conform art. 15 alin. (2) din Constitutia Roméniel: ,Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.” Ori, aga cum chiar reclamanta subliniazd in cererea recurs, in considerarea principiului constitutional al neretroactivité demateriale civile, ,aplicarea legii civile noi asupra trecutului ar genera nesiguran{é circuitului civil si ar crea neincredere in lege, dand eficienta acestui principiu, Curtea va refine faptul c& dispozitile OUG nr. 174/2008 nu pot afecta raporturile juridice ndscute anterior intrarii ei in vigoare, contractele de credit nr. 614/F/30.08.2007, respectiv nr. 675/F/28.09.2007 neintrand, astfel, in sfera sa aplicare. {In acelasi timp insd, se poate observa faptul cé, dobanda de referinté interna a BCR reprezinta o dobanda standardizata, unicd pentru toata plaja de produse financiare destinate persoanelor fizice. Ea este afigata in permanenta la sediile BCR, aldturi de ceilalti indici de referinf& in raport de a c&ror fluctuatie sunt determinate dob&nzile percepute de catre banca pentru creditele acordate. Structural, dobanda de referinfa apare ca fiind o reflectie a costului resurselor de creditare pe care Banca este nevoité a-1 plati in scopul obtineri lichiditatilor necesare in vederea acordarii de credite c&tre populatie, toate aceste costuri stabilindu-se si avand la baza Reglementari ale BNR. Fiind determinata pe baza unor indicatori obiectivi si a unor formule de calcul, trimiterea contractuala la evolutia ei este deopotriva de surprinzatoare pentru ambele parti ale conventiei de creditare, aga incat nu se poate considera cé numai reclamanta ar fi afectata. in ceea ce priveste cel de-al treilea motiv de recurs invocat - circumscris art. 304 pct. 9 C.proc.civ. gi critica adusé modului in care instan{a de apel a facut aplicarea dispozitilor art. 37 din OUG nr. 50/2010, inalta Curte va primi apararile intimatei deoarece, intr-adevar, sub pretextul unei pretinse incalcari a dispozitiilor art. 37 din OUG nr. 50/2010, recurenta readuce tn discutie aspecte de fapt, ignorand caracterul nedevolutiv al recursului, care este o extraordinara de atac care nu conduce la 0 rejudecare in fond a pricini. Instanta de recurs nu judeca din nou procesul, ci verificd numai daca hotardrea atacata a fost sau nu pronunjaté cu respectarea dispozitillor legale. Curtea de Apel Targu Mures refine in considerentele sale faptul cA art. 37 stabileste regulile de calcul a dobanzii in cazul contractelor de credit cu dobanda variabil, regula find c& dobanda se . compune dintr-o componenté variabila (dobanda va fi raportata la fluctuatiile indicilor de referinté Euribor/RoboriLiborirata dobanzii de referinfa a BNR, in functie de moneda creditului) si o component fixd pe toata durata derularii contractului, aceasta din urma putand fi modificata, pe cale de exceptie, potrivit prevederilor art. 37 lit. b sic din OUG nr. §0/2010. Analizand dispozitile art. 37 privitoare la dobanzile contractual, urmeazd a se observa faptul cd leciuitorul nu a impus bancilor un anumit nivel al dobanzilor ci a impus doer transparenta in 18redactarea clauzelor contractuale, in sensul de a lega dobanda aplicabila unui contract de un indice de referinté EURIBOR/ROBOR/LIBORY rata dobanzii de refetinté a BNR, functie de valuta creditului acordat, la care creditoru! poate ‘adauga o marja, faré ca aceasta sa fie in vreun fel limitata. de actul normativ. OUG nr. 50/2010 nu impune un anumit cuantum al marjei fixe, acesta determinandu-se prin raportare la criterii economice obiective, o eventuald modificare a modului de reglementare a algoritmului de calcul al dob&nzii neputaénd afecta drepturile si obligatiile partilor in contract. Astfel, printr-o eventuala adaptare a contractului de credit in considerarea OUG nr. 50/2010, se putea viza numai nuantarea reglementarii contractuale a formulei de calcul a ratei doban: transparentizarea acesteia, fara nicio influenté asupra pretului, costului total al creditului gi repunerea in discutie a cuantumului dobanzii. Adoptarea OUG nr. 50/2010 nu a avut ca obiectiv micgorarea dobanzilor, ci asigurarea unei mai mari transparente in piata serviciilor financiar-bancare. in conditile pastrarii aceluiasi nivel al dobanzii curente, diferenja valoricd dintre dobanda de referinta a BCR si indicele de referinta independent (in raport de care in mod obligatoriu urmeaza a se calcula dobanda variabila perceputé in contractele de credit) s-a reflectat in mod obiectiv in modificarea marjei fixe calculate si percepute de catre Banca. Aceast4 modificare, indisolubil legata de mentinerea valorii dobanzii curente percepute conform contractului de c&tre banca, era conforma dispozitiilor art. 37 OUG nr. 50/2010, neatragand o majorare a tarifelor sau spezelor bancare, astfel cum acestea sunt definite fn actul normativ. Interpretarea recurentei-reclamante in sensul nasterii unei obligafii in sarcina bancii de a proceda la alinierea contractelor de credit incheiate anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 50/2010 Ia dispozitiile acesteia prin preluarea marjei fixe stabilite prin contractul initial, $i raporlarea/adaugarea _cotatiel = EURIBOR/ROBORILIBOR = (care inlocuieste in.mod obligatoriu dobanda de referinté a BCR) apare astfel ca lipsité de orice temei juri fiind totodata de natura sa afecteze echilibrul contractual creat prin dispozitiile agreate la momentul incheierii conventiilor de creditare. Libertatea contractualé aldturi de forta obligatorie a contractului si de efectul relativ al contractelor reprezinta corolare ale autonomiei de voint4, notiuni si principii extrem de caracterizate in ordinea de drept continental. De aici s-a dedus c& 0 persoana nu poate fi supusa niciunei alte legi decat aceea pe care si-a dat-o siegi, iar unica sursé a obligatiei contractuale este vointa partilor. Consacrat prin dispozitiile art. 969 din Codul civil napoleonean (aplicabile in causa pendinte), principiul pacta sunt servanda isi gaseste justificarea in 19libertatea contractuala care se exprima prin facultatea individului de a intra intr-un raport contractual sau nu, de a alege persoana cu care Contracteaza si de a stabili in mod liber, in acord cu cealalta parte, continutul contractului. ; Raportat la datele concrete ale prezentei spete, Curtea va observa faptul ca, recurenta-reclamanta, prin formularea_cererij introductive, a urmarit sa modifice Pretul contractului de credit, respectiv nivelul dob&nzii comerciale, ignorand notificdrile actelor aditionale legal transmise acesteia de cdtre banca si aflate in copie la dosarul cauzei, Fala de principiile autonomiei de voina si fortei obligatorii a contractului, o astfel de cerere apare ca inadmisi a, reclamanta neputand solicita si ob{ine concursul fortei coercitive a instantei pentru revizuirea pretului contractului. Dobanda comerciala se constituie in Pretul contractului de credit, pret care nu poate fi determinat in mod arbitrar de un tert, fie el si instanta de judecata. Interventia instantei in mecanismul contractual si modificarea unui element esental al acestuia, mai precis a pretului contractului, infrange forfa juridicd obligatorie a conventilor legal incheiate. Dand curs cererii formulate de catre reclamanta, instanta nu ar face decat sa afecteze echilibrul contractului in ceea ce are él esential: pretul (costul total al creditului). Veriturile rezultate din dobanzile si comisioanele reglementate prin contractul de credit - asupra carora partile si-au manifestat vointele juridice in deplind libertate si cunoastere a legii constituie venituri clar determinate, sau cel putin determinabile. De aceea lipsirea bancii de contraprestatiile legal stabilite in contractele aflate in derulare, are efectul unei atingeri aduse proprietatii in intelesul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, aceste drepturi de creanta fiind asimilate, din perspectiva jurisprudentei Curfii Europene a Drepturilor Omului, cu notiunea de bun. 'gnorarea voinfei reale a partilor si alterarea condifilor contractuale printr-o interpretare lipsita de rigoare juridicd a clauzelor din conventiile de creditare reprezinta o ingerinta a instantei de judecaté in mecanismul contractual gi o incdlcare a dispozitilor legale care normeaza libertatea contractuala. Pentru toate considerentele retinute, conform art. 312 si art 274 C.proc.civ. se va respinge recursul declarat de reclamanta VODA STELUTA impotriva deciziei nr. 56/A din 6 octombrie 2011 Pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures - Sectia a Il-a civild, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 5041/1371/2010, ca nefondat gi va fi obligata recurenta-reciamanté VODA STELUTA la plata sumei de 1629,03 lei cheltuieli de judecataé catre intimata-parata. BANCA COMERCIALA ROMANA BUCURESTI. 20PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul dectarat de reclamanta VODA STELUTA impotriva deciziei nr. 56/A din 6 octombrie 2011 pronunfatd de Curtea de Apel Targu Mureg — Sectia a Il-a civil, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 5041/1371/2010, ca nefondat. Obliga recurenta-reciamanté VODA STELUTA la plata sumei de 1629,03 lei cheltuieli de judecata cétre intimata-parata BANCA COMERCIALA ROMANA BUCURESTI. ieee we in sedinta publica, astazi 30 ianuarie 2013. ant TE EGATOR JUDE! ia iets ae 1 Motea ~ MAGISTRAT 7 Andreea-Daniela Funieru —, Red. NLP: Tehnored. N.P./06.03.2013 Ex. 5 Gurtea de Apel Targu Mure — Seclia a Ira civilé, de contencios administrativ gi fiscal Judecatori: Nicolae Gabriel lonas Adela Vintila