JON SCERBATCHN | , 4 Be @ iclohhs mbrangt fet, pada tm tne eglnrar oh lal A a i te ee tert Wau tesa Phe Fok ahah of Fate Tr he ange me ds a CursS tuk MATERATIC€ZU,5179 0758) $2 fon C. Seerbajchi, "Curs de anal matomatie", vol, 1; manual entra stadoniinstituilor de invitimine superior gi a colegillor cu profil tehne, economic agra Baitura “Pebice - nfo", U.T. Mu ‘Chisin, 2000, 430 p. Recenzenis Dionisio roca, doctor, conferentiar la catedra "Matematica superioart” a U.T. Mi; Vladimir Dragan, doctor, conferenjiar la catedra Matematica superoor” a UTM. Refoent tinf: lo Vals, pro ony stdin “Macmaics superar” a U. TM Redactor: Svetlana Dihor Balaban ISBN 9975.63.0103 ‘ © lon. Seerbatchi LLuciedt slut Octavian {8 n persoana lor ‘ineretul studios Prefats [Lucrarea reprezins# un cic de preleyer inate de autor pe parcorsul a cia tei deceni de activitate didsctico-giifies Ja Universitatea Tebnicd a Moldovei. Ea este destinaté stadentlor insttutilor superioare de tnvazimant si colegillor ev prof tec, economic si agrar. De asemenes poate fi wild profesorior de rmatematcag licesnilr din claselesuperiare. Lvcrarea contine patro capitol ale cursus “Analiag ‘matematic Intoducere in analizi matematicd; Caleulut ferential al funotet doo singurd variabll reall; Numere complexe, polinoame si functit rafionale; Calculul integral al fanctci deo singurd varibils reali, ce cuprinde: intgraleredefinite; incegrale definite si ap smecanice; integral impropi tile lor geometrice si Lucrarea de asemenea confine 0 gam variaté de exemple Practice si toretice, care facilites28 pltranderea in esenta nofiunilor de baz8 expase in cole pata capitole Pentru o asimilare mai bund 2 material expus sci, este indispensbil de folosit in paralel lucrarea avtoulat ‘matematcd(probleme)”, volumul 1 ((20)). “Analog Inincheiere tn 8 adue sincere malmirirecenzentlor cont. 4dr Dionsie Proca si Vladimir Dragan cit si coordonatorak ‘tinfific prof. unv. fon Valu pentru cities stent a manuscrisolui si penn un sr de observatit i sugesti preioase, care au contribuit mbuniijrea.acestei_ lure Sunt profund recunoscitor colegilor moi de Ia catedra “Matematic8 superioari" & U. 7. M. ponirasusinerea feevent intra aparifiaacestei ler Autoral Capitotut 1 INTRODUCERE IN ANALIZA MATEMATICA LI. Malfimi. Simbolurilelogieli matematice [Nofiunen de muljime ests una din nofinile de baz ale smateratci. Ea este 0 noiune primar gi poate fr insta pr temple, Student anulot I, mesele dint-o sala de curs, elle ‘ini biblotecs consiuie exemple de multi, Numerele eale ‘opringe ire 2 si 3, nmerele naturale pare sau impare consiuie de asemenca exemple de muljimi, Obiectele care compun 0 rmulfime se numese elementele mulimi. Elementele nei malfimi pot fi obiecte de orice naturé. Cuvintele “totaltate”, “familie”, “sistem et. sunt sinonime ale cucu “mali”. Mulinea va fi notats traditional prin ltere mari, jar elementele ei ~ prin Tere ‘mick (cu sa fies inde’), O rultime este daté prin enomerarea Clementelor sale sau este definith.print-0 propriate, care ‘aracterizeaz8 elementele ei. Inemeietorulteorei mulfimior este ‘materaticianul german G. Cantor (1845-1918), act a este un element al muliimii A, se serie ae A sau Ava si se cites “clementul a aparfine multimii A" sau “multimea A confine elemental a". Semul © se numeste semm de apartenen(d. Daci b 9a este elemental mull A, se serie be A 5138 eiteste “elemental b nu apartine limi A” Fe A si B dows smultimi. Daca tote elerentele mimi A sunt gielemente ale mulfinii B, spanem c& A este o submuljime a rmvlfimii B. Se sene AGA sau BOA $i se cites “rmultimea A este inclast in multmea B" sau “molfimes B include maljimea A”. Semnul < se numeste sem de incluziune, Dact multimea A nu teste inclast in mullimea B, se scrie Ag B sau BDA si se cteste “A mw este inclust fn B" sau “B nu inclade pe A”. Mules A se umes submuljime stricta lui B Sie serie ACB, dacd ACB si B contine cel putin un element ce nu apartne lui A. Multimile A 3 Bunt cgale, dack AGB gi BEA sive serie ‘Se numeste reuniunea sa suma multimilor A si By alien S aelementelor care apartin cel putin uneia din mulimile A iB. Senoteazk AUB ise citege “A eunitew 8”. Semmul U se numese ‘Senn de reaniune, in defini tera ck S=AUB=BUA={r:xe A sau xe) Se mumeste inersecte sau produs a multimilor A si B, ‘multe 7a elementelr care apain si multi A, i malin 8 Senoteack f= ACVB sisecitege “A inerseciat cu B. Semmal se names seen deintersecte Din definite rezalth ck T=AQB=BOA={e:x6 A i x6 Bh, Traditional se deosebese dout tipuri de mulimis muimea vidi, nots @, care mw confine aici un element si muimea amiversala,noais care conine toate multimile considerate in studi dat. Evident c& maltimea vid este submultime peneu orice at multime Doud mulini A 318, care nu au nici un element comun, se umese multi dsjance Ta acest ea sven AB = 22 Fie A, B dowd submolimi ale unei multimi nevide FE. Muitimea D a elementelor care apartn lui A si ma aparin li B se rumest diferena dite A 3 B. Se notearh D'= A ~B yi se cies “A minus B°, Conform defini’ aver AnBefe:xe A, x€ 3} Observim ok B=A#A-B i dacd A~ An By sau Ac B Diferenfa EA se umestecomplementara li fn raport cu E gisenoteaat C,A. Avem GeA={e:xe E, x0 A} ‘Aragem atnyia A exe 0 submuhime « mul E ‘Operate de mai sus se ustrear8 geomet ate Y 2 tunel saw Urmitoatele propre se verified 8) GO=E, GyE=O, C{G—A=A, ALGAE, ANG A=O: ») (Av B)nC=(Anc)U (0). (ans)uc=(avein(ave) ©) Ce(ANB)= AU CB, Ce(AUB)=CeANE,B. adiok operate Cp, © U st distributive una in rapt cu at. in proponitile matematie (defini, teoreme ete.) se repel adeseaunele cuvinte sau chiar expres reg. De aceza la notarea loreste comod uilzareasimbotuior logic matemaice Find o multime A $i fle p 0 propreate (0 afirmatie, 0 asertune) relatvd la clementcle we A, care poate sfc sau so fie adevarats. Notata foe A: p(a)} desemncazi muhimea tturor lementelor maljinit A, care_poseds proprietatea.p. Neyaia proprietii p notate non p sau inseam c3elementele multi ‘A nw posed proprietatea p. Expresile “a nv are proprietatea p” gi “a are propreitea non p = B” se considera ident. Fixate A 5 ». spot defini dou submulfimremarcabife ale lui A, ane Ap=fac A:pla)} si 4, =fae A: Ala} liminim situaile ind nu se poate decide dact un element din Aare sa ma proprietatcap, adic adoptim principio teil texclus al logic clase. in acest conti au le urmitoarele relat By hy A, 0A, =B, AOR, =A, adicd As =C,A, =A, in carl cind A, =A, adic J, = pentru orice element din Asi seriem pe seut Vae A: pla) Sema (itr Ainversii dea cudnt enlez Any = ice) tumest cuomifictor unversal elt ln mines A) ss cee Ser pat poy eps ene tn cam cind A, #@, setem pe seun Aue A: pa) Sermat 3 (Kiera invetsath dela eavintal eng Existence proprieate p are lo:existent) se numestecuantificator existential gi se cies “exists el putin un sau "se poate gist un, “exist” ete Fie din now Ao mulfime de referiné ip, q ~ dova proprietiti (afirmai, aseriuni) relativ la elementele fui A. Se pune chp implied 9 ise serie p= q,dack A, C A, adic: daca clementul ae are proprietatea p, atunc el are i propietatea 4. ‘Accasta reve lac A, ceea ce inseam ck Ay G A. adicd Je nong= B= nonp. De sci se obfine principal eden” absurd, Popitil p qs conser lope echivalete sau eg, deck A,=Ay, atch Ay SA (=>) ASA, (9> 2) et echivalent "su "p Seriem in acest caz p> q sccm ae foe dacs nama daca are loc 4. ups propriettile psig pot fi formate alte proprieati nok, de exemplo, pag (e citese p gia), pq (se citese p sau q) definite prin elaile Aya =A, 04, FoSpectiV Ag = A, UA, Aplicind eile ui De Morgan (1806-1871) — logician si # patematician —scofan): Cy(AMB)=CeAUC EB Ce(AUB)=CAANCB rem CyAyg=CyA, UC A, 8 respect Cylyg=CyAy OCA, DBC Fy =A, 0A, sh Fyeg=%,0%, aticd nonlpg)= PAG nonpv nong= BYE 1onp anong= Bat. Im fine, cum si nonlpva)= PY) complementarea multimii A, =CyA, =A, este egala cu Ay, reali principiul dublei negait: non(nonp)= padiea Remarcim cl exist o corespondena bivnivoca remarcabild innre propriettie elt Ia elementele mull de referint A gi Subtle lui A Fiecdei proprietpi pi se asociaza submaltimea A, © 10 A $i fcedeei submaljimi: BCA i se poste asocia floss costnd in apacnenia I 8 tune! ae In aceasth corespondenti “si” corespunde “interseetie, "sau coreapande “reuniuni™, “non” — "complementarei", “implica” — “igclriuni’, "echivatenta” ~ “eyalitatit, “proprietatea falst entra orice clement” adeviati pentru ori ‘Observim “subrollini vide", “propittea clernent”~ mimi derelein 4 propozijia "re A: p(x} revine la A, #® i proponii ete 4, =, aied A, ‘A. Dec am obiot propoitia We A: P(x). fn mod similar, negatia logic acest A sw Ay propociia Vxe A: p(x), care inseamnd AymA, adicd Ay =O, se neagi prin Ay #2 adh Bee Mls), Renumind eee spuse mai sus, cnem: rin nepatie lock cuanifistori AY te ana in celle Pe parcirs la demonsraia wor torre vom flosi metoda induce atonative In bara ‘iia un princi matric tami principe inci matonaticn. Aces eformuleard at dhe propocite Pn). ne, ete devia penra n= din fect chet ete adevial pen nk (undef ete on future careca) fez eh en ete adeviatl i perry marl tata nat. tune propo Pn ete aden pei oe ue fia 12. Numere Amiatin une propre de baz ale sstemelor numerice. Dupa cum so tic numerele apar ca rezultat al numarii gi mmisurir mirimilor. Cea mai simpld clasi de numere este ‘multimea numerclor naturale. Se noteaz [2B e}. Operaite cu numere naturale sunt cunoscute, Aste, suma 2 dou numere naturale este tot un numde natural QE N, DEN, atb=c= ce N Spunem c2 multmea numerelor naturale este ichist fh de ‘operajia de adunare. DacS ins se consider operatia inversé dunt, Seiderea, poi fail de operatis selderii multimes {ins (3-7) nu este numaeMolinea Z={9/42..cneu}, meN, se mumeyte ‘mulfnea numerelor ine, cate ese dja inchish Fats de operate ‘xdunae i sesdere Multimea numerelor naturale N est inchia fat de operstia inrmultii. Aceessi propretate 0 ate si multimea numerelor integi 2 dact agi sunt doud numere Integioarecare, numarul a-b este un intreg. Bovtia ax=b, av0 o cu a si B= numere itr’, nw are solute fn mulfimes numerelor Fntrei,decitdac8b ete divizibil cu a, de unde rezuha ck operaia invert inmultri, imparirea, nu conduce intotdeauna la un numae Intreg. Aceasta Toseamnd cl Z nu este Inchish ff de operatia Inpanii. Maimes numerlor de forma 2 v , b= regi gi 420, adicd multinea fractilor ondinare 2 cu bez, weX, constituie muljinea munerelor rajionale si se noteaza ev Q. Aceasttmoltime este Inchist fala de oporaile de adunare 3i seer, de inmullire side Iimparice, Orice numa rational say este Intreg, sau poate fi rprezentat gi sub forma unei frei zecimale Finite sau ifiait periodic. Orie aumir irajional se epreziné sub forma unet fraciizecimale infinite neperiodice. Spre excmplu, sumer ronal 311 pot eps in form de evimale estel: 51.25: 420,1666..=0,N6); rumerele 4 6 irationale V2. x si e — in forms de fractii zecimale infinite neperiodice: (7 = 161421356, Re 3.1413926535..., = 2718281828459045 ‘Maimea muerelor rajonate Q reuniti cu mulimea ‘mumerelor irajionale I formeszh mines mumerelor reale R, Observimed NEZCOER 0 ntre numerele reale $i punctele axei numerice (0 dreapta pe care ete ft un punt 0. mami orgine, 0 direct g o mate de ‘nds xi 0 corespondent Bective. De areca in oe de “mit” se spun desor“pune” 9 vers. De bleh, mamerce tele poziive sunt tate la dean de origin, it nerle negative ~ la stings de origi. Dato acest jet maliifor fe numer Te coespond multini de puncte. Axel, malimea ‘numerelor rae seni ex malin paneer del mamerce. Convenin st complet, multimea numerclor real ci sino wo ite minus inf, nota ea > plus infin ott cu tr, Pe parcursvorn fost fever simboll (e ciee “ni dah nw ne intreseaa senna a ings (), Desa ‘vom serie» in Toe de (1), doc sernul (4 se subinflege (as vesea, inspec paagiafle 1 gi 3). Mules etinsh RO Ent} umes deep real inch. Pe aceasta mules inode 0 relate de ori, fwelingind asl ordines ‘din molines, R. Se adopt resi ‘on, org xcte petra oice xe R, Simboltle it, Care se mai numesenumereimpropi (se mumese ae dearess fw respead toate operatile cu mumere esl) sunt saptse lo rion regu de cul =(en)aten)amm gina trae amt 0, daca 0t; (1), dace m > 0; uOperate — (roe! =). =} 0)= (+0). (7). =P =") vn Tx sss sop) (2) as een 141,143 91.53). Reprezestarea numerelor resle pe axa mumerici a fost fecuata pentru prima data de matematicianulfrancez R. Descartes (1396-1650), care a pus bazele eometie analtce. Prezentam mai js citova tipuri de multi de mumere real, ‘cre vor fi folosite adesea devs longul expanei Fie a gi b dou numer reale gi a a}. Semidreap inchss gi nemsiginité la reapta conjne i punetul a, care se mumeste exiremiarea Semidrepici, si se noteard [a tm, acd x@ Ryx0. Intradevir, osffsM=masM si -o3i{sM=rusi=2-M. Prin ornare, /|=as\4sM by a<=f|=-a Inmultind inegaitates din stings & inegaliiii_ duble -MSaSM cu(-D,objinem M 2-a2-M = -a=[ )e2Y=-la2d) si ash), bsp, blob) f+ l= fads 8, Jota bl-. (be). Aver D a=(e-H)rb=aff=[a-H)+4sja-Y+ do unde be A2bl-H b) 0=(0+b)-b=f4=a+)+Cd]s a+} e+ He de unde f+ 22 e—] (ia) 51) am fost proprettea 7). Prin urmare, Ja-+8| >a 9. ost H}2}4~P Conform propre # avem ft 62 o|—Lh s bd a- Conform defn, valouea absolut » ferent bl este egal cu [ls de ai ss, obfnem Jo 42|o|~ Folosnd princi indvctes matematice din propictates 7, cline propels Sole Sb, numer reale no ntece suma moduleor aestor mumere rae Alla). Lind in considerare ineglitile 10. fate se citegte: modulo! sumei mai multe 1.3 Functla. Divers ipur de func. Graftcul fancied 13.1, Defi fcc Fie D si V dous submultimi ale muljmii numerelor reale R ack printran procedeu carecare ffacem sh coresponda fied element x din D un element unic y din V,atunci puter afrma €3 am definitofunctie reald de ovariabila real pe D cu valor dV. Se noteaza yafi), xe ori f:D->V . Elemental x se numeste argument fice, elemental y~ fetie,multimea D ~ domeniu de deftic (ester), iat mimes V— domeniu in care furcta la valor, Pe parcurs vom considera numai func reale deo varibils reali, pe care le vor nomi simplu: functi In eazal acesta vom folosifecvent si notaiasimpla =e), A a indica multimea D. Definia fanctiei Tost formulatd pentru prima dati de matematiciinul mus _N.Lobaceveki (1792-1856) si de rmatemticiannlfrancer SP. Lacroix (1765 - 1843), ‘Asada, prin funetie ffelegem triplet (f, V). format din legea (procedeu) f domeniul de definite D gi mulimea V, in care funeti ia valor ack prin operatia f unui element x6: fi corespunde clement we V,spumem cf yo ese valoarea fiance in punt sise noteazl ye)acd D este mulmes numerelor naturale N,atunefonctia afi), 20 se sere yf san {y) sie numeste sr. 1.3.2 Punesivegale sfaniaidemtica Reamintin e& doud funefii FD) —>V), gD, 9¥,. sunt gale, dav Dy=Ds, Vin¥, gh das Vee D, f(e)= g(x). Fonetia P:D-9D, unde DCRD#® se numeste Idenicd, deck vue Dz y= f(e)= x 510 vom nota le, 1.3.3. Fans surjective, injective bijective Matfimes.valorlor Wi fl), 26D, conginuti in V se noteaz8fD). ack {(D)=V, spunem 8 functia este o sujet (su feste surjectivi). nro surjecie Uye V.3ee D:y= f(x). Spunem e& functa f DV ute injecivd (sa 0 injectie) daca Yantz © Diflsy)= Flas) sau echivalenal loge Vijape Dix; #529 fl6)# £6). © functie care este in scelasi timp injectie sl surecte se umese bilecte sa functebiunivocd Tinto bijectie la fecare ye V corespunde un xeD si numai una pentru care Bxemple, Funcia 4) este surjectva, deoarece pentru orice numér reat yy aver 92 2 Rael ft yeParb by est injective deoarece “{la)= flay}=9 24, +3=2x, 4329.2) Prin umare, accass funy ese 4 biestiv #4 8-2 ave f(s))=f()=4 4, unetia identi > este ntotdeasna biectiva. eoarece pent 1.34, Funct compuse inverse Indickm acum citeva ope importante ou fine. Fe 4:0, 4¥,, 4°, 9¥, faci onrcare ate ined Vj Dy fn acest stati se poate defini o nud fone asociath perch de fun (9). anuine (gf): Dj >Vy, ali feceui xeD, ise asociaz elemental (/(sJeV,, numit compunera lui feu gs48 simpl fclecompus ise noteazs b=» f(s aplich ma it {spi ) in condiile de mai sus se ponte indmpla ca funeta (Fo) sh fe defini Dack Dy=Vi=Du=Vs, unci au sent ambele. compunet (62) 5 (Fo), darsunt in genera diese. Astfel,compunerea dou foncti nv ete comstaiv es ntotdeuna ete eociatv Fie [EF , gF0G, hGH atnel holge f= ={hogbef Demonsraiarezuls din urmatoarea diagram, NCA A MOLBOVED BIBLIOTECA | bd 403.Inesdevir, D (eof) (Fe) 5 (relee Ae)=Ae)=Me())=ACe( (a) 2) (heaXy}=We)=Ale(y) si (he a)e £fs)= Mel) = Mel) Din 1) $12) reiese egalitatea ho (go f)= (hog) f Fie f2D-1V 0 bijestic. Atunci Wye V.are D: f(x)=¥ Deci se poate defini o nous functie, nota® f-!:V —+D si numits iwersa fanctici f Untrucit functia identca Ip este bijectva, observam ca (Fp)"= Tp. Dacd f:D-+V este o fanetie oaeeare, atunci fo Wo f=S $i dack in plus functia f este biunivocd, atunci Plefalysifestaly ‘Verticailenecesare pentru acest reli sunt imediae: Exemplul 1. Fie D= R= {0,1} si y= f(x)= 1-1, yeD. avem (ge sle)=slsd)=alt~ 1 z=ah)= # Grebesteod=1(2} Prin urmare, fog * °F. Are lo urmioaresteorems, Teoremi.1)Fie f :E-»F si g:F -+G dout funeti Dack funetia compusi (gf) este injectva, atunci functia f este 18 injectiva. Daca functia compusa (g © f) este surjectiva, fa fel este sifurciag 2)Fie f:D4V gi g:¥ + dovt func astel neat go f si fog=dy. Atunci fg g sum bijective sig = f', Particular, dict f este bijective, Ia fl este gif"! &) Demonsri. 1) Presupunem ch fnctia compass (gf) te inject gi vom demonsta ci finctia fest injectiva. Fie nimgeD gi flay) Flay). Aplicind fincas rezk, sll) else) tied (eo 4Xa,)=(50 F¥2s). Pein armare, sin adic fst nestiv Dact functia comps gj) ext suroctiva gi dct y este un element oarecare din Vez ch ex un element re ttel si In plus Inctt (ees Axi=y, adicd giy(e=y. Dec functia g este surjectiva 2) true fanctiaidenticd Fp este biestiv, aid injectva i sujetvas apitand (1) oben! close eject fg ese Pr goes i nish et aplcand din nou (Iy ch f ext atjestnd ie ea Prin umare ssn beets Din wat gef=1q., compurind cu feta J ta deep elit (ge fJo = Ty de unde (ge fof =f" inves aeelatvii avern eoUef ifm eh asine Similar, dine f eg 7, .compundng cu une §~ ta ep oie Uetlee” =ty-a'= folees”) Sfelp=s" = f=5" Duck f ene biectna, considerind. =~, eau c& pea faerie ents ygareiyealeneel din partea inti @ ncestei teoreme pentru functiile f si g=/~. cbjnem ck inca gf" eae bjeaid #g” =f, aed1.3.5. Grate furciet Coresponents > f(s) sabi de fnetia fre doen de define Di mainenvalorilor V se pote repezenia pin pereeioronate (xs) ‘Se numeste graficul fimopied y= f(x) sxe D, multimen G2 perechile (x, fle) dei G, ws fle) x6 Dh. Egliates yo), vere de toate elementle (x, 3) ale grafico font J 5 humai"de-aceea, se" umes ecuoia gael fon Sle) xe D. Exempt. 1. Fanci y= E(2)=[e] eR, (Ge ta cov fancer “ete reg) ~ cee e Inseam pata ineagh ali adi ce we nee ce mt Spe fe Gt 0, daca ach <0 “signum” ~ sem), ceea ce insearnd semnul lui x. Graficl are forma Js dact x>0 (de ta caval tain { | | 3, Puneyia y=x-E(x)={r}xe R, ceea oe tnscamna partea actions a ai x Iedact x€ Q CConstatim c8 aceastdfanctie nu poate fi reprezentats grafic. In-adevi, pafiul ef const din poncte ale axei OX, abscsele arora sunt mumere irationale, 1 din puncte ale dreptci y= abscisele arora sunt numereraionale.Intrucat pe orice interval a axel mumerice,oriedt de mic mu Fam lua, exist att puncte Tationte, ets puncte iaionale, de reprezeatat grafic aceasth Fonctie este impos 1.3.6 unetipare impare Funetia y= f(s} ve D se aumeste port, dock domeniol ei de defntic ~ multimea D ~ este simetric (ath de originea axci hnumstice 31 Wee D:f(-a)= f(s). Grafica! fanetiet pare in asistemul omtogonalcaezian de cootdonate NOY ese simeti in tapor cu sx ordonatelor OY. Functia y= f(s) xe D se mumest impor dock domenil i de define ~ mutes D~ este sre fl deovginea ane werie gi Vse D: f(-4)=~f(x). Graal fnctil impere ml catezian XOY este site in port eu oiginea acest yor se vei cb deat x6 1) funetiaDireletfe)= Pcie gate gel 2 faneinconsand y= f(3)=C, 6 R eso fant par: 3)fanctin y=sgn, re R esto fete impact este ofuncie park; 4 foncia ye", R rete nici pod ik impart Urtorele props ale fanctilr pare gi mpare rez imetiat in deta lo (ase cons py 2) 1) sum a dvs faneti pare (impare)este once par (para; 2) produsu ictal «dou fncti pare sa pare, cu nnitora ier de veo, exe ofuncie pc 3) produsul etal une Tune poe gi uni Fane impar, cu nitrate ber, est funtiipar 4 fata modal ane unc pares pare este ofunctie pak: Spfunctin [f(x)+ f(-a)}xe D, este park, iar functia Uil)-seahxeD, este impart, peninr orice funcic ¥=Alih.xe D, eu D sme tn vapor cu oviginen axl tnumerice. Din propretatea coast reiese emftoul rez: vice func’ y= f(eh.x6 D, eu D simetne in expert cu eviginea sei namerie poate i eprezentatl subform de sum 2 dus font dite care una este pra ar cella ~ ipa Invadever. e)= S10) sole Strte)= sa) 2 1.3.7, Funct periodice Funetia y= f(x) x6 D, se numeste periodied, dack exist ‘un numir real T>0, astfel incdt pentru orice xcD_valorile (etT)e D si se+T)= f(x). Observim cf daca functa feste periodies, atunci f(x—T)= f(x) si f@+KT)= f(x) pentru orice keZ.Intradevir, fe xe D gi x—T = x,¢ D.. Atanci LT) = f(a) = $04, 4T)= fle—-T47)~ $e) 95 sles2r)a fetT)47)= flesT)= (0). Simitar f(c3T)= f(x) ete. fn general, pentru orice Ke Z, prin recurenté, objinem ci f(x+kT)= f(x), dacd, bineinteles, (crac D,keZ Daci exist cel mai mic T>O eu proprietatea ‘F(c+7)= (2), atunei numicul Tse mumeste perioada funcieif Exemple. 1. Functiletigonometrice: y= sins, y= cost, xe sunt funesii periodice cu perioada T=2n, iat y=ter, xe Sth Z, Yaoter, w7tk, keZ, sunt periodice ou pesioada Tex. 2, Punctia y= f(e}=x- El} xe R (paren fracionaré a ‘numigull x) este 0 funeie peridica cu periouda 77, inadevir, 8) Fie eZ, atunci +162 gi Ela)ax, Bee Domct I. Dech Ser T)=/ (04 1)=(e+ 1) Ele I= (v4 1)-(e+ 20 si sla xBox Prin urmare, s(e+1)= f(s) by Fie 122, adi x nu exe integ, Atunei exist un qumar Ttres eZ astfel incit ncxene gi deci m+ /ext Lent? In acest exz Bon, Buss Noon si obtinem fe+T)= f(e+))Arti ef TJ este cel mai mic numsr real poziti, petra care flc+T)= fe) Fie Oesel. Pentru x20 avem E(O)0 5 Eis)a0, Desi #10+3)=f6)=#- £46) dics #005} f0) Prin uae, functia y= f(e)=x—2(e) 26 R este perodicd cu pevioada T=7 0-1 54 {(0)=0-E(0)=0-0=0, 1 docd 160 2 Fae Discer DE)R{, rare eee te period, tsk mw ne peroah, intradovtspenty orc T>0,7eQ, numinl (eeT}e0, sack rey numa) i dacd xe 2 {odrsct Prin mae, e+) =f), Das inst 70,7 1, aot pumirl(e2T)e pert orce xe Dei ened 68 6 lee (e2T)e 1, dach x6 1, Deci D(x tT oteeTl= {toto Tntrucit nu exist cel mai mio mame cational gi posit, funoia Da) mu ae prion. 1.3.8, Fumesl monotone si marginite Functia y= f(2)-xeD se numestecrecdtoore (deserescdtoare) pe D, doch Vaya D, 11483 = Sle )S Sle) (respect fla 2 fle) Functia y= f(eh.xe D se numeste srict eresediaare (ariet descrescitoare) pe D, Sted Vsp3s 6 D, 8; Flx,)). OBservam cA in acest caz are loc relatia Wriatps D. #5 Fl6)# fl), ai Funeia Fes injective Orice functic y= s(e).xeD se numeste monotond (rier m ‘monotond), dock ca exe cresedtoae sau descresctoare pe D (Coapctv sit eresestoare Sau sit descrescitoare pe D). Bxemple. 1, Functia y=2", ne N, x6 [O,t[ este strict crescitoare pe [Ose nt-adevir, dack 0x, 0 2, Funein y=sen =| 0, decd x=0_ este ereseioae pe 1, doc x<0 smilies (2h se conse grafic acest Foci 3 Funeia nial yar, <0 este sit descesctoare pe mines Rfradevts, Wty € Ret, > wo. at) b> ay +e flu) Se). 4. Funeia y= 22, x2 R sete monotond pe. Intcadevds, 2) pe iterate acesta uncle sit crexeloare (vedi x demas) b)pe intenalil a0) ave vs,s,¢ bed) sy <5) =fel>[es|=saf > af = Fla,)> fl). Prin urmare, y=", reR, ne © set mann nil monotone yafleh weD i aye D. Comidtin facta _ f=) Usor se eric urmatorele ere 2) fest crestor po De ¢ 20 pe V 1) fete sit crestor pe De ¢>0 pe V; 6) este desresetoare pe D 2 4 50 peV: €) fest srt desrescitoare pe D2 # <0 pV defini pe multinea V = D~ {xy} s — eeFie y= (eh xe D este set monet pe D, atucifeste inject faneia f:D-» (0) exe 0 bie, ied exits fanciainverst cate de semen est sit moootont pe). Deci obtinem amatorl rezukat: doc exe rll crescloare (src descresitoare) pe D, ature fei avers fete sit crcsdtoare eit destesttor) pe fD) Pie /:D, 9, #1 ¢:D, V7, ot Vc Dy. Atul are Toe emacareaeoremd “Teovemd 3) Deck [si sunt crestor, stunt fonta compost (ge f)este cresittone 1) Dact f si g sunt desresetonre, stunci (ge f) este desrestioae ©) Deck una din fun i g este cescttoare, i ste descresetonre, aan! (e+ ) ete desreeatoare Demonstafile aces 3 czuri sunt asemanticre. De aceea desmonsttim oul dn ee spre exempa, az). Presupunem ch feste cesta, arg exe desresloae gi fie 1, <7, dowd valor orecare dn domenil Dy, Aver (f eresettore) £2 1(,)5t(@,) {Je V, cD, fG,)e VD. sig desrescitare) = (f(s) «(/(). Prin uae, Vinge Dy ey (een )2(e° Ke). dich fneta (og) ent deseresestore. ‘nmitarle propre po i veifcate imei. Be y= (ih xeD 91 £= g(0) se D dout fans oneeare define pe acceay mhime D. Vo rum sunet ferent, produs Si eds ale aces dowd Tune eapetiy fneile GraviMairete Cghalafabsi Galodefidete) gi La) £0), don gato. Arn ge} sh) alls 6 Proprisiatea 1. Funetia (f+sXa)=s(e)+a(s) este cretcitoare (descressitoare) pe D, daca f ig sunt eresedtoare (desereseitoars) pe D. Proprietatea 2. Functia (f-sXx)=f(x)-a(x) este creseRtonre (desreseStoare) pe D, dack J sig sunt positive si ‘reseatonre (descresttoare) pe D. Propriesatea 3. Dach f este pozitivi. gi cresetowre (Gesereseitoar) pe D, atunci fimctin. (t}-7 este Ve desreseitoare (reseitoar) pe D. Functin y=/(s}xe D se mumeste mirginitd superior (inferior) pe D, dach existh un momar real Masih inct Wee D:s(a)sM Cespectv s(s}2M) ach functia f este miginits superior, acd f(s} M peniny orice re D, atunei namical M se numeste margine fuperioard Wi flo), Evident ed orice numa KOM svete ca marge superoard pentru fimctiaf, deorece Yee D:f(s}sMK. Cel mai mare numér in’ care satisfac ingcvaiaf(s)2m" penta orice xe D se umes margine inferoard exact fonctii f(x) xe D Funotia y= /(s)xe D se mumeyte marginitd pe D, doch ca este mirgints superior gi infetion pe acest domeni, Acsasta inseamnd ch fancia y= f(ehre D este mieginié pe D, dack exist doud numere reale My gi Mz afl" Inlt Ves DM, $f(s}03c,6 Dif(e))>M._(respectiv Sls)}<-M Evident ek sua, difeenpa si produul a dout funeti tndrgnte peo mum D sunt funeti mlrinit pe D. ‘Cul a doo fuetitmdrginte pe o mule D poste 0 functie nemirginits pe D. Inteadevas, fie f(s 25 stnte pe tl. oterin ct a wre pullocslo)<4 si 0 e(s)<4 aed fnctief gi ¢ sunt fe). ale) superior pe DJ], deoarece pentru orice M>0 existt ant marginite pe Pi]. Raporal este 0 fete nemarginit MoM 13.9. Modur de definre a faction ‘Conform definite fumetia se considera definits, daca ete att 0 mulls de valori, pe eare Te ia argumental (varibila independent), adic domeaiul de definite al funetct i regula (procedcu!) dupa care se stabileste 0” coresponden tre srgumentl fate §fencie(variabila dependents). fn acest eaz 8 su se impun ied uo fe de cont caracterlui acess coespodete. Din analiza matematichfunetia se definete de obcei eu sion une formule, ear inch ce fel de operat tebule de fectat “aspen argument, perry a obfine aloe Corespnciteare ale functic, Aces formal Se mumeste expres ‘male fuel, iar modal de define al fun cu ajtral fexmulel se numete mod ona de dtr al fine Eremple 1 Volum a comput micgint de ofr eto fone nde re Pas 4 bol 2. Formula y=x-vx' +/ defineste functia y pentra orice ‘atoare elt argument ar Dv ce expe ah deine o func De exempl, 1m domenialaumerelor rae expresia V4—x? va =25 no defnegte iio fini dees fewer aeseo( Her of 28187 og e raza ir. Exprsiaanaitios este V- 207 [e208 > siour> 5 ican exist val real le ux, pet ace expres a eat vali rele [<> Seaua> 5 Jn particular, facia poate 6 definits cu autora m rmutor formule (diferte formsle penta diferiteporgnt le omeniat de defini). Deexenplu, Ssins, dact «25% 2 Domeniul de definiie al acestci functii este mulimea numerelorrealeR, care este impli Te 3 inervae: pe }=iavem y=2x+3, 29Basel savem y=Seins (5. y fin cazuilecind functia este datéanaitc si nu se spune simie dese formula sau sensu probleme cosiderate, dept domeaiu de define al inci se va lua domenial valor mise ale eapesai analce, De exemplu, petra facia yatnet domeniul de definite at ei coincide cu domoniul 3 valerilor admisbile, adic8 ex muljmea R. Dacd i By expr volumul, ar x raza nei sfere,apoi domeniul de definite al acestei tsi (¥ ») La studio) fenomenelor nature Ininim uneori ex imarimi variable, dependents dintre care se stabileste pe cale experimental In asemenea cazur in bazadatelor experimentale s¢ ‘ompun table, in cae se indica valorle funcilor, care corespund ifetelor alos. particule ale argumentului, Acest mod de efinire se mumeste tabelar. El consth deci in aranarea into Aanumitd ordine @valsilor argumentuli x, Xi valorlor respective yo yp oY al funeie orto dys To Dye La fet sunt sleatuite, de exemplu, ‘tabelele functor trigonometrice, table logerimilor ete ©) ln malte cazuri, rai ales Ia folosirea aparatlor de Inregisvare automats, fnctia se defineste direct printr-un graft ‘Acest mod de definize al funetci se numeste modul grafic de efinre al funciei. De exempla, curbele care apar pe benzle ‘oscilografului pot reprezenta gaficele difertelor mri fiice ca funeti de timp ete. Pe aceste gratice se pot citi valorle proxiratve ale funcilr la orice moment de inp. ‘Aceste tei modui de definire a funcii (anal, tabelar gi ‘rfc, find cele mai des intrebuinfte, nu epuizes28 ins toate 20 ext intevalul pr module posibile, fn particular, puter defini funcia deserind prin ‘cuvinte ce valricapat ea pentru diferite valor ale argumentuli. fn masinile. eleevonice de calcul functin poate fi caractrizati pri algoritn cael valor. Exemple. 1. Functia y c} xe R (ex. 1 din 1.3.5) se efinese pe maltimea R ca cel mai mare numa ines, care mul ‘depigeste pe x. In weest car £(07)=0, BU)=I, E32) = B12) 5-2. 2, Funetia #(x)=x— Ble)=frb xe R (ex. 3 din 13.5) se defineste pe Rca parte factional x, Deexemplu, $-2.56)2 2.56 — E250 $0.30) = 137 - B37) = 137-1 = 50) = 30-- E{50)= $0~50 = 0. 3, Funetia y= sgnx,x¢ R (ex. 2 din 1.3.5) se defineste pe Fea semnut lui x De exempl, sgn(¢}=¥ I, sgn(—8) = 1, send = 0 4, Functia Dtichlet: y = Dia), xe (ex. 4 din 1.3.5), care se defines in flul miter: Dix} penta toate numeree rationale $i D(e)=0 pentru toate numerele irafonae, Nu, Defiant pin aml din made dee mo coca porlnea desde pinshe pd Deckenpy inact s30 dct sorn{oactsno+ ——Dpd={f acess? rece s<0 : 1.310, Funct elementare Se numese fun elementareprinpale: 1. fumetia constant 2. fancia pure: y =x 420,08 xe Rs on, 1.4>0,a2 1, xe Perl 3. fonetia exponential: 4. funetialoariamica: y5. funetile trigonomerice: y=sins, xe R yetgs ce Eek, ke 2; ynetes rekt be 2: 6. funeile wigonometrice inverse y=aresns, 1: yovarccoss, pS; yarerga, xe Rs y=arcetgn, xe R. Vom numi fimepie elemeniard fanctia care poate fi prezentat cu autora unei singure formule de tipul y=As), unde funetia fx) este rezutatal enor combinatit din funetitclementare Principal realzate cu ajutocl unui aumdrfinit de operat ex Sdunaes, seiderea, famuljes, impasirea $1 operatia eompanerit funtilor. Din aceastdefinijiereau c8 functileslementare ac parte din categoria funcilor definite fm mod analite. De aeee domeniul lor de definite coincide cu demeniut valeilor admisibile ale expresiel anal respective -Exemple de funeti elementare Aivasin? ae, y sino) veg Functia y= f(y)=1-2-3-.0nenh me Ny (se citeste en factorial) nu este 0 fietic clementars, deoarece numirul de operat, care trebuie efectuate pentra sel obfine pe y, reste Impreuna cum, agar nu este un nude ft, Remazedm urmaoarele clase de funtielementare, 1. Funetia polinom: Finis nied years nw spears we foe (ocd, Fan fiat years ft 9 ‘ade lao roe as fooecve unig ohana 2 ee bree a 4, Grafioee lor reprints |——__ = _ pmmmmmmmmmammmmmmaammmmmammmasamaaamassaaaaa inctiapotinom are domeniul de defini mulimea swumereoerale 2, ia raonlt: y= 222. wnde 2), Qa) son polinoume de graduln gi respectv de pradul m Evident ef fun rajional este definita pentru toate vaorle Juiz cv excepfiavalorilr care transforms nomitorul in ero. CCaexempls de functic rational serveytefunetin y=, car exprima o dependents invers8 proportional, studitd in licee gi Coleg. Grafiul reprints © hiperbola. Remarcim cf futia polinom este un eez particular l funetie rafionale 3 Functiairopionald. Functia y= f(s) se mumeste ‘ropionald ataei clnd fx) este eeaultatel unui numd fit de ‘opera ca compunerea funcilr, adunarea, scédecea, inmultrea implies gi ridicarea In 0 pure cu exponents raional, dar est putin unal din ef nu este mumér ines. Citeva exemple de i _ 4. Orve fine, care nu ete fonetie rational sa iatonsl, se numeste imcje transcendent. ‘Observm ci tote finctile trigonometrice direct s inverse, functia logaitmies, Tunctie exponentiald ete. sunt exemple de funti sanscendente functional: y = 14. Siruri numerice 14.1. Definiia sirulu. Siri énfnit mari gf infinite ict © functie f:0 +R se mumeste sir de numere reale. Se noteazS (cy, (Ye) (as) ete Numerele dy ny de ae irl fag) se nutnese termerd irl, iar numérul ay ~ fermenul general al fr, Pe axa numerics siul (a,) repezinia © mulime infin aSir (a,} se numeste margin, dick (ume, ete marginits, died SM >0,.ne Wfa.)s M Deci tof temeniisirului_marginit aparin segment EMA). Sirurile care mu sunt migginite se numese sini nemirginite, Dacd ial ete nemarginit, atunci penta orice M>0 ‘xis termeni ai girului, care se afl in exteriorl intervallui 11M, MI. Sirul {a,) se numeste margin superior inferior), duck Ving Nox, SM ,respetiv 1,2 M Numirul M se numeste majorant, respectiv movant, al simul (a). Deci daca sirul {1} este marinit superior (inferior), ‘tunel toi termenii tui aparin intervalului J+, 4f], respeciv e puncte ay, 05. Oe funetia respect a, interval [Mf tf ui eese sul etre pel sean pone tat) f2 rd pentru orice ne; este marginit, decarce [| 2. sind {"}q>1, este nemirginit, deoarece, pundnd q=/-+c, unde 050, objinem g" =(J-+a)" > I-+na (a se consulta ex.2 este just pentru orice valoare a ui ne N; 3. sr de forma aye, a:26, anc, unde CER, Se numeste $7 constant. Se noteaz4 {c}. Evident c8 orice sir constant este mirgint, Fie (a,} si (bs) doul siruri. Situl (5), unde = smumestesuma algebried a acestor dou sr se notes (at) Similar, giul (ay) 9© mumeste produsul siraitor (ay) $1.) “ mf acest dou sie Deftita 1. Sivl (ap) © mumsye gr fit mare, dc petra orice num ea A>0, exist um num natural UA), eae, a ener, depinde de A ase inst pentru orice sums natural DNA) se verified inegaiaten [e,|>A, cea ce in simbotica unde b, #0 pentru ofice ne, se mumeste edad logicii matematice se serie ast (a,)~infnit mare 2 VA>0,IN(A)eN,¥n> N(A}fo,|> A Se noteazi a, > (se citeste: a, tinde etre infin). Din ppunct de vedere geometric, aceasta Inseamni cA pent orice A>O {of termeni gral fay), excepie cand doar un numa Fink de termeni, se alls in exteriorul segmentului [4,4]. Din definite rezulté ed dacd (a,} este un jit infnit mare, atunci el este remarginit.Affemaja inversd nu ae oe: gl 2.1.3, 1.4.1 rn Teme, este nemarginit insh acest gi nu est gr ifinit mare, ‘eoarece pentru A>1 inegalitata f,|> A nu este verficaté de tot termenii acest gir de rang impar: dach n=2k-), he avetn eh. Uneori tebuie 8 sooatem in evident eazuri particulae, ind un sir infinit mare {a.) i plsreard semnul pentry toate ‘varie lui eV sau pentra toate vari fi n, excepie fend un num finit de terme, Dac siul fay) este infinit mare gi termenit ui, excepfie ficénd un numbr finit de termeni, sunt poztvi, se spune cl {ay} tinde cite + si se scrie ay—>4. Dac teen ‘unui gira infin mare (a), excepiefcénd doar un numéefnit de termeni, sunt negatvi, s© spune 8 sirul {ay} tinde cate (-») gi se “Menjonaim e8 notailea.->4= si a.-r, spre deoseire de notaia dy~, se introduc numalatuneicind vrem s8subliniem ei termenii siuluiinfinit mare {a,), incepind cu un anumit rang “our natura), pstreaza semnul plus (+) sau respectiv semnul ©. 3sAsadar, conform definitet 1, notatia a,—r4ee inseam: pentru orice numir real A>0 exist un numa natural N(A), atfel fncit a.>A pentra orice *>NA), jar notmia ar, inseamnd pentru orice numér real ADO exists un aumatr natural N(A) atl net aycvA penta orice n> NA). ‘Exemple de srl innit mari pot servi sure: es UN dP » fa, bf. © fa, [PBR te (1) n= 1-234. unde ae Defi 2. Sel (%) s€ amet ft mi, dad pent cxice numa feal e> 0 exist un omar natural Ne), eae, event, epinde de easel Tae pers n>Me) Se ett ingaiatea fre, ceeacensimboica logit matemaice se sre atl (4) infinite <> Ye>0,an(e)ew, Ya> M(e}yl. Noam Cente eer Conform defini 2, yl {x 2 este infin mie Exenplul 2.84 9 damonsreae ch. ial {g"} este init snare, dct f|>1 finite, ded <7 36 Demonstrim mai inti urmatoarea—_inegaltate (140) 21400 pentru orice neW si a>—l,a€ R, care se mai sumeste inegaltarea lui Jacques Bernoulli (1658 1705. ‘matemaician elveian). Folasim prineipiulindetei matematice: 2) pent n=!, aver +05 1+0 1 presupunem 4 (Z+a)" 2/4+ncu.>—, Aver (say =(+aXisay 2 +ayiena al+(nsiietna? 21+ (n+ Neae Prin urmae,inegaitatea (I+ a)" 21 +n0,0> Oe R are loc pentro orice mumir nc ie [g]> J, tunel |= J +e ou «>0, Folosingd inegaitatea Bemoulli, avem q=(I++a)" 2 /4+ncr> nee. Considertm un ott ase 4)= 44). unde n> Wa)eon> Amore Ashi = (ea >> Am alt > A, cect oe Inseam, confor defi I, st fo"} ete nit Fc fl /. Dacd g20,giral constant {4 infinite Gmediat reese din defini sali init mi). Da 168 unde 0. Avem } ee an i el 900 fect, amned Fa gif a i A 1 (148) 224nB> a8 wap aFie 60. Pentru NE) (i }n. obtinem nee var Mebane Hens bat cose 6 ohi"< 0 si fie c= 1>0, a ‘Conform define 2, pentru acest 0 exist un num natural Me) nek pe oe Me) ave fee ei J, de i [pa ace ste infinit mace, In mod similar se demonsteaz3 ck condiia este sufcients Teorema 2. Suma algebric’ a dovt gruel infnt mic este un sieinfinie ic unde earns, duph defn 1, 8 i 4 Demonia Fie {6} #1 {94} do ga infin is. $4 lemon csr yy} est si infiniti Sirf} stint i ei ve> (evn Nepls<$ Sirul {y,} este innit mic desi ve 0.BN, (eM. ¥a> N40) pule Fee = mane, 84, ne veoe.ve> Malet 9 bet Fotxin propre 7 valor bot in 12, vem oe batvdshaleltnic£+£ Prin uemare, Yve>0, N(e) = mar{W(0).N,(2)).¥m> Ne}, ErAk<€ Conform definite 2, il {x,y} ext infinit mic. Consecngl. Suma algebricd a unit numar frit de gra {afin mic ext un stint i ‘Se apie aceasta teorems consecutiv de ma mule or eoroma 3. Prodsul a die ifinitmici est un sit infinite Demonstrate. Fie {x5} si {Yq} dou sir infnt mic. Sa emonsram esr {1,34} este infin mi. Sirl (2,} est innit ric dost Ve>0.3N,(2)e-W. n> Ny(e)|sl<€. Sial [y,} ese innit mic deci 82 LAN, (@)eN.Va> N(e},l N(@) au oe concomitent ambeleinegalitt x, <€ si yl< 39Prin rmare, Wn> (e): [y= fsb] €-1=e ceca ce ‘nseamna, conform definite 2, c8 situ {x,y} este infinit mic. CConsecina. Produsul uni num finit de gira infin mii este un si infinite. ‘Se aplicdteorema 3 consecutiv de mai multe or. Teorema 4, Produsul dintre un sir mlrginit si un si infin sie este un ge infinit mie. emonsiapc. Fie {,} un gi marginit ia giul {y,} un st Infinit mie, 84 deronsteim cf giul {x,y} est infinit mic. Seal ,) este marin deci >0,¥ne Nfs Sir {y,} este init ie dei VE >oan(een a> MOE. Prin umare, gentry orice m>N(e) ave baal [ea lve < Moe € coee ce inseam, conform defnitck 2, cl gral (2,9, } ese infin mic, Consecingd: Produsul dinte un gr infinit mic yi um numar este un sir infinit mic, deoarece numarul poate fi considera ca un sirconstant gi deci margin Teorema 5. Sir constant {c} este un sr infinit mie atunci numa stun cind =. Vom demonstra aceasté teoremd prin metoda reducerit la absurd. Fie {c} un sir infinit mic si presupunem cf c#0. kd 2 ‘N(e) ase inet pent orice n> IV(e) se veriticd inegaltatea| Conform definitei 2, pentru e=2>9 exist un numa natural ide, adit cE, de nde <4. Din contac oft ” remlth cd 0. Pack inst c=0, atunci evident c& srl constant {0} nes 0 Senin Despee comporaten poral a dou sir inf mii 5 “despre comporren produ) un i ift mie un sini mate ue poate Spe nimi prevs. Dim chieva exemple de et to we tal={loo w Oule{s}s0. Aven {Ef 0. ater mest se ese tfc mic, tar sit Jel) +t No # fra}={2]-+0. obi ov eigenen hs Labafnhsm, An sit 1) ese nis innit ve ni infin mae, [L}-+0 wi ya}=fot} osm. Annet sit =o} 940, ae else ont mae [E]20 # (adenrse, a sa } + este infin ic 142. Siar comvergente Definiga 1. Sil {a,} se mumesie convergent, dack exis tun namie real a afl feat srl fa, a} est infinitifn carul cesta numéral a se momeste Mita sirulul convergent {a,} $i Se noteaz4 lima, =a(de la cuvéintl latin "limes" imi) sau a, +a, cfnd n> (se chest ay tind la ‘nd inde la infin). Folosind dtiniia 2a sr infit mi din 1.4.1, obtinem definiia ce wrmeaza. Definta 2 Situl {2,} se numeste convergent, dacd exis tun mum eal a asl inet pentru orice numa real €>0 exist un rnumar natural V(e), cae, in general, depinde de e, astfel ck penta ‘ovie n> Ne) se verifie inegatatea fo, -a)0,3N(@)eN,¥n> NEC} in vedere dices a~€O3N()e N.Vn > Me)a,€ ‘Avem urmitoares definite Definiia 3. Sul {a,} se sumeste convergent, dack exists un nurs real a, ate incdt pentru oxce aumde real €>0 existk un nut natural V(e), car, i general, depinde dee stl incit fn orice ¢ ~vecinstate v(a,e) a punctlui a se afk tof ferment situ, exceptie find doar un numa fnit de trmeni, Numérul « Se numese limite seul {2,}. Definijia 4. Sinal {0,} 50 mumeste convergent, dak exist un aur reales un infinite} ast nc [Numarut ase numeste dnia situ (2, Usor se verficl f aceste defini sunt echivalnt. 2 Un gir are nu este convergent se umeste divergent Notd. 1. Din definite 3 2 situ convergent reise e8 un mumte fii eterna irl nena ne la convergent i a ima Iai adc convergent leis gin 52 sehimbe dacd daa sau ‘cd omitem lag convergent un nue fin detrei 3 Din defini 4 reese ef orce gr infin mic ese convergent iit iu este eal ou 2, 3. Din defnia 2 reise orice si infinit mare {y, } nu exe ‘onverpet, adich ete divergent, Uneor se mai spune c8 acest irae Ti ine! Sr ty, 4, Din defnin I toese 8 orice sit constant r].reR este oovergent limita ui este epala cur Bxemple 1. Sint fay~22!) te convergent 9 lima, infinite mic (veri ex. din 1.4.1). ssid i ese nb | ee emer Seosrece 2, ~ wd Cay -2 si sin { prodasa ite un gr marin ion aa 5, Similar exemple preadeat ne convngem ch srl 17-2 em infinit mic teorema 4 din «sit fo an} este divergent. intradevir, presupunem cf acest sir este convergent. Atunci pentru © exist un mums natural N(e) asfel inet pentru orice n> N(@) a1 svomlos-o cf Tomer gin f,=("] anal ae I. aesi Pool <$ si [-1)=< 4 De aici 2=f-a+a+t|={1-a)+(a-C1)] s|t—a]+fa-C1]= ahedefededed et fii 2ct. Commies odin” denonsterd cb snl fore} one dvergen Sirrileconvergente au urmétoareleproprct Teorema I. Orie sit convergent poseds o singura limits Demonstrajie. Fie siral {o,} convergent si lim . Prin urmare, conform definitet 4, a, by, unde {sy}. {94} sunt sire infinit miei Deci +4, =b+y,, de unde 1,9, =b=a. Conform teoremei 2 din 1.4.1, girl {s,~y,} este infinit mic ea diferenja a dous giruri innit ni gh, dpa teorema Sdn 4.1, avem ba=0 aida Teorema 2. Dack il {a,} este convergent i stunci si srul {Jl} este convergent cu bie, |=[o. In-adevar, Jima, =e ¥e>0.2N(e)eN.Vn> Me}, —al0,3N(e)eN n> Me}, ace rin ermare, bal=be-a+a,]=f2+(0, ~a) slo fo,-el Ne). Notind prin Mf el mai rare dine nar feu ee be vine lM ceca hscamne a o,} ete mii Teorema 4 Dash find fo.) se convergent 4 fimo, 0, suns icepind cv un hunt stl (ang) te fini ia Z care ete mrginit Demonia. Fe e= Flo. Atunsi exist va oumnde 2 atwa N(e) asl sit se veri negaliatea la, N(). Prin urmare, lol= fa, +0,|=fa~ay)+ a) sfa~ Ag+ oa) =b.-d+hulebl ta de unde fa>pl-AL=F-0 pen ovce n> (0). Desist {. {4} ste definitincepind cu mumarul N(@)+1 si entra orice >M(¢). Aceasta inseamnd cA seul Intregime este margin,Teorema 5. Produsl intro un gc {a,} margin nferoe gt une (8 innit mare ete un sr infin mae, ia 3K. Demonsmatie. Fie {a,} un sit mirgnit inferior Wena, 2K InirvcitaJ>ay,n eNavem 2K, YW neN: la] 2K. Sir 8) ‘este innit mare, ceea ce inseam alae len {Aa Desi vne NE Hiea a} n|P Prin urmae, YA>0,4N(A) ¥n> N(A} jb >A, ceca ce inseamndc& siul a,b,} exe un sr infinit mare. Teorema € demonstrat Din tcoremele 3 si 5 reiese urftoarea consecingd: prods dint un si convergent (ay) eu lima, ¥0 i un si nfinit mare este un ge infinic mare Un grdemnumere {a,} este erescitor, doc 4 $4, $4 $4, Say, 5. si este strict crescaor, dock Evident cf sr numereor naturale /, 2.3, m, ete tit testo, ir si 1, 1,2 2.3.3, 4,4. ete crestor. Se spune ci un sr de numere {a,} este deseresitor, da 0,24; 24,224, 244, si este strict deseresedtor, dae Srl 1-3-5, -7,. ete strict deserescor. 46 a SO Un gir eresctor sau desoreschtor se mumeste gir monoton: Un si ret eresdtor sau strict dserescator se aumeste gir strict Fie fo,} un gir gi ky ky << ky 0, 3N EN, Wn >N¢e}layall 0 ce al toi o(2)ou set in {2Exemplid 6. Seal {(-1f} are doud puncte Fits 11 i ro1 siambele aprtin sc. Int-adevir, novice €—vesnitate ‘nculi7=/ seals tf termeni ial de rang par iar in orice £—vecintate »punctuirs=-1 se af tof terment iui de rang impr Noth | Orie sr mirini are cel pin un sngur pune ini, care coincide eu enn aenalir( 149.1, 9.79), 2. Dees sin ,} ete divergent, atc sa i sett sr ae ma mae pce Hen (p62) Sire care mai mule pnt limits = ma ese sine octane (3p. 2) Sir (1) } eu gos dete est erg Teorema 7. Oe i monoton si mirgnit exe convergent Demonstragie. In virtutea notei | de mai sus rimane si arith acest gr no me deca sing ponet imi Se Presipunem cl fl exe, deexemp, crestor 5 are dou puncte Fimité ry si re CU rer Impartim intervalul 7.%[ tn imeratle fren tel si care sunt disunete, considerind ¢ =! 3 0. Observien e orice numir real, ce apanie primal tral este msi mic dect orice numte rea, co ‘pari interval al diiea (rer). Punta 7) este pet limits, deci 3ny€Nea,,e Fy—e.m 4e[. Existd un indice mEN pentey care ag, €F, Ef, +¢[, deoarece, tm caz oy 2y, =P.) >, ppunetul r; nu ar fi punet fimits sia, entra rons interval Jr ~€,r,+e[, mu poate congine tor termenii siruli,deoarece, tn acest caz, tn inervall J, —e,r, +ef am aves lun numa int de termeni girs nar fi punct limit, Dect exists | | | | ions si Age fen +el, fnraest 94, € Fy ers te vem ag, n =a, sin este convergent ‘Nata. Conform teoremelor 3517, cbfinem wrmstorl criteria entra ca sel moncton a fle convergent este necssar gi ficient ca ce srs fi margin. ‘Vom considera doua exemple de girui ta cercetarea convergent’ cirora se folosete acest erteri, Exemplul 7. Fie sirel {x,}, unde x, =Ya+Var.ctva « 0, Evident ch acest gi este deinit eu ajutoralformulelrecurete sp=Va. Sy) fate, » MEN. Pentra a stabili convergenta| scestui gr, conform eriteralu, tebuie sf demonsirim c¥ irl este ‘monoton (eeseAtor) gi mirgint. CA gil este moncton crescator, reaultdimedia: toi termenit acest sie sunt numere poative $i 120, adicd x2, penta orice ne Nip cootinuare artim <3 sieul este mirginit superior de mumérul A=max(a2). Daca , Sa, atunci gira este margint de a. Dac x, >a, =2, 3 atone ay 7g» Pin mare, rr $i iu Yt dy Hat, 2. intr-adevar, din inegalitatea evident a soc soe volt aeteoerttea 1 ' si formula recurenté sored 2 i matey entry cice me, acts, >a pens orice namin me so Demonstrim e& sim! {2,} este monton descrescitor. wade fnwradevar, Del, adied var sideci 222 22 Observim ed gil 2.5 f= eatemarginit superior, de 2S cexempl, de numiral x af, +4) rin urmare, acest sir este convergent i (r, 2a) lim 35 2a Dupf cum se i, a convergent i I iit Ima infueteachdack adil su omtem an namin de een (G'se conta nota pt effa2 de le nexputl ces peop Awat, am demonstat ch gil ial {s,) se convergent im 3, 2a CCalculam limita. scesti. git, Notim ti i formula ws.) cobfinem —ecuaia recurents der) sar na, ich 6, =e. Nominal eV satisface conditilor probleme (¢2 Ya). Prin urmare, sul {x4} va. Nora 1. fn ambele exemple an fost urmtora agoritm peau caleulareatimite"unai_ir--Mai ii cu ajutonuiteill ae emonsreaa8 eset limitei unui gr, adied se siabilete convergena ui. Apo se calelead valoarea Timi, tectnd in formule recarnts 8 sills int nd n> (eve 8 in ny «ste convergent slim, lim yas =) 31 Oe nnn2 Fonmulle revorene se tlizet foarte des in matematica ‘modem desea, deaaroseapiearea lor se zedoe Ia repetarca uno ‘eloray) opera de ealeal, mal ales cind ese vorba de aplicarea ‘major de call Tormla caren dia exemplol 2 servete ca algoim Ia calelae din prt din orice nama real pitt Dect ham as? sh ny=/.tunci formula J 1,414243562373095048801 6896. COservtn prima aproximare xs contin o cfs exacts a J3_2) conn 3 cifeexate, xy cofne 6 canine 12 confine 24, fr dock {Tecoma prosimaie «75 ne oblinco dsj 8h eapectv 6D fe exacte pear sumairal f2 1.4.3 Operaiarimerice cu siruri convergente. Nedetermindri Trecerea la limi in ines Teorema 1. Fie (a,} si {8} dows siewi convergent gi lima, =A, limb, = B. Atunc 4) irl fa, £6, este convergent si 1b.) = lima, + mb, = AEB sit foy-2,} este convergent si 4 cu contin (4B 0, b, #0 pentru ecice ne W Demonstrajic. Aplicind definitia 4 din 1.4.1 pera sirarile converseate {ey} $i (0) eu lim lim, = B, ave a,=A+0,. b,=B+B,, unde giruile {0}. {B,} son iafne 2) Avem a, +b, =(AB)+(a,+B,). Conform eoremei 2 din 1.441 sical fa, 2B,} este un gir itinit mic gi, prin urmare, hpi defiitia 4, obtinem & sir {a, #0,} este convergeat si Jima, #6,)= a2 bAvem 4,:b,=(A+,)+(B+0,)= AB-+(4B, + Ba, +0,8,) ‘ups teorema 4 si consccnta din teorema 2 din 141 aver Asin (AB, +82, +0,8,) este ifinit mic, Prin urmare, srl fay} este convergent lima, b,)= AB. «) Ave see int | se tg amd 40 i Ag) wt (0,44, ee int nce 25 4 | ese ni ern in 14). Pin uma st {24h oe cere “Teorema este demonstrat Consecina 1. Dacd sicwile {a,} gi (b,} sunt convergeate si Hima,=Jimb,,atunei sir {o,~b) este un se inti mi lic pont a) a tore Consecina 2. Dack sil {a,} este convergent Jima, =A, ane’ sia fra} este convergent i in(ra,)= A erica exice nari rear. Aplickm ponctalb) al coreme pena , $a convergete {ay} st {r} Conseeima 3. Sina algeric $1 prods uni namie fit de sini convergente sunt sir comvergent, Lite Tor sunt fale cu suma alebricd (specu produsul liitlor siuilor | _teapectve. Se aplct puncte a) 8) ale eos de hws or Tots, Teena fecpoct cfm Inv ee avira gl {ear} 8 (Car) mc ti se co coi re x peel. Desi seede fini sunt divergent. Tash snd-sum {cae can cu zero, iar fro produs (sa grubs) este {(—/)} cae, can ge constant este de asemenca convergent limita ha este egal. cw) Exemple 1}. 8 uni constant, ete convergent limita Ey 1. Si se caleuleze limita gira {, vem Wi rSned_(ne2) +n na? mne2) nn) Prin uremare, sil (x) este eprezeniat ca soma algebra ‘ei ira gil constant (1] este convergent iit ete egal 2) {1 agit init i Com cue (2) (1) gi ih Cos sci oe sone ti se tions, = tim +504, im 42 2, Sie caleueze limita gira (x, Aven ned near dd 7 Fined) Fd) FP) PP ee Dect sirut {x,} este reprezemiat ca suma si produsul ponte 2}. fH) jor se constaté ef aceste rue sunt Infinit mici (aplicam, de exemplu, tcorema 1 din 1.4.1 sau vezi ex.1, 2 din 14.1). Prin urmare, conform teoremei | de mai sus, sina {5,} este convergent inn tint aol Lat) Mere tas gay IGF wa) tar o(ins) 583. Sh se caluleze fimita iri x}, ack = fo tenta sta ctaynayn +t unde m,n, & sunt numere By that bathe naturale, ir dy € R—{0}, by € R—{0}. ‘vem w(a oh +44) (Bes) over { este infint mi, conform teoremei I din 1.4.1, gf det limita Tu este gal cu 0, Prin urmate, aplicind teorema I de mai sus, objinem cl unde on mote naa! fa 1 linden .tney Flom tin ime | 1 00a a O40%..4, be On 9 Ba 2 rar a a ack inst k=m-<0, acd m>h, stun aplind cal pretest {cine t=, a lo} on iin mre eam! din LA), ecard nals nora peat arog econo we amon al ld sen 6 uma sir ifit mar sav numa gra infiniti, saw grt ini i ir infin an. Sk soem mal della acest cans 4) Nedeteminarea de forma (o»~=). Duck ambee sri fea} si {@,} sunt srr itt mide scelai sean sa um in le este un infin mar, a clllat este convergent, aun sa tor {o, +} est um sr infin mare. Aces ema ree direct in defini sli infinite. Dachgruile {a} $i {0} sme sia innit mar de sere citer, ane srt {a, +} poate orice atrd, det aprir vem o sta nedeterminat. Aceata tem din exemple de ma os. Exenple feab= fo! +02} 246] > foams ay eabefe' #3) + lotsnaetos Bebe} | ahpere feof fe} jem {o,}={n'] » ae fee {-n?+(-"} > este ivergent nu are iit) Exomplee sesame art ch uma a ov ir infin ma de seme dei pat ions ifn mare; on converse are are ca lit oe nme su un i dvergen (au ae iat). incest car se spne ch avem o “nedetermnare”. Ea so names nedeeminare deforma (=m). “A iis” acest nedteriaate inscarn ela in fear ca coneret,ind eama deforma 3s>= $y sinsilor {a} si {h.}. problema despre comportrea sili fa, +b} 1) Nedeterminarea de forma {0-x).Pornind din deiniin se vetifid yor produ a dou sr init ine un sr convergent eu init eri de zero 3s nin nae este innit mar (ase consulta teorema 5 din 1462), Dad Ins mui inf cou un iif trae, obtinem o "nedterminare” deforma °0-~" (veo! exempal de a sft punts 141), eae "ve ries”, studinduse Tp ansanblacomporra szwilor-fatr (). uyor se © Nedeemintte de fom: (2) 5 demonsteaz8 Dt [o}omnced ¢(ajnes sas {t}00 ‘consulta totem 3 din 1.42 si eoremele I 514 din 1.4.1). 2 eat fa)v= 6 land ots (s] ve ts consulta corema 5 din 1.42) Dacd inst siraile (a,} st {&} sont ambee sii a, po at elie “mein yf (2) 3 (2). cu eyo ot ea int ite 9 “nedeterminare", s-2 aritat deja tn exerplul 1 de ia sfirgitul punctului 1.41 CA raportal a dowd siruriinfinie man este 0 “nedeerminae” se va vedea din exemplele.de mai jos. De ncest fapt ne mai putem convinge, contiderind raportal a dova rai infin, mari ca produsul unut gir ifinit mic cu un sir infnit mare, ‘ate, dup cum see, ne dio “nedeterminare” de forma (0-=) se Exemple. » felt “+f blab} ces caz am obfinu siruri convergente, cae au limite diferit » fate(eat-as=|_ » roofs 0, pentru orice me N , atc adica lima, 20. ui {o,} este nonegati, Demonstrate. Fie {a,} convergent si lim ay=a ou 4,20 (sau a, >0) pentru orice meN. Presupunem cf a<0. Poot e= Hl, exist un numa natural (east inca Vn> Me): -~ay,) pentru orice me N atunci #y} satisfaceipeteza lim, 2 Him, Hnteadevas, gral {a teoremei, det lima, fe— lim x, ~limy, 20, de unde lim, 2 Him, Teorema 3. Ded srs {s,}, {gs converges sau ime asi dak pentm rice nN limitele egale: tims, 5 yp Say. atl girl {y,} ext convergent gi linita i este epalicua. ‘Demonsroje. Pena orice €>0, exit numiral naturel 1 (@)s tel nc n> Mle de i mura natural We) astfel Inet ‘Un > Nal ‘oti 1(e)=man{(2),Ns(0)-Atuet Va>N(Q)=pa-ees, cate gi a-ees, cate Prin urna, Vn> Ne)=a-e0,021. y=log,xa>lae l.x>0, objinem umdiort Teorema 4. Dac sil {sy} este converges lin, 6 ayn fj") se convergent slim! =f pet one swumic el a0, by sit fo], 2> 0,047 ete convergent lima’ xa: ial (logs. onde 00,01 51s, #0,6#0, penn orice amir mW este convergen i tino. [s.) =. 6) acd {y,} ete convergent cu yy 20 pent orice ne si ny, > 0, anc git {exe convergent iia i tga ‘vom reznt demons ere, deoarece ease Sazcues pe tecia momo ele, cae ete exp si 2, de exerpl, dementia ce stor relate fn (3). Reza). B) 0) de teovemc pot formule in odol cave gical cand gral {,} este un gic infinit mare. Retetitor a ponctl da teremei 4 avem urmitoaree ti canari ind ni se poate apune nic in ceea ce prvene convergenfa sau divergent girutui {y2* 1 Sil (y,} este convergent lim ia sit) se un it infinite, adicb lime. Aici avem © vedere de form (1*) 2) Sirwle {94} si {24} sume iro infinic mii, asics Jigs = Hany, = 0. Alc avemo nedetrminare de forma (0°): 4 Siu {,} este wn sr infnt mare, iar iat fay} ese infin mic fn cana acexaavem onedeterminare de forma (=) Observim c& nedetermintile de forma (=°) si (A) se coin i in cama a) al teoremei 4, cind tims, =, 220 si respect lim 3, =@=0 6In incheierea aces: paragraf vom demonstra c& sir sot fl) a tt (od) aay (oxi sst_feea wieear ne? [nfer2)| featg] BB[ratg er] (am aplicat inegalitatea Bemoulli: (I+a)"'2/4(n+i}a eu 1 nett @ ‘say 2 Observim ck We ray imradevit gt 2) int) eo #24 artes ward) 1 net (+h <() Desi Peele pit eet ( ttt Denar 9, > re mee gi trd={()"} semen seseesctor Decarece tf terme iui sunt muere postive: 3, >0 entra ocice me Nia este magni inferior de ner. Superior acest sr este margin, de exempt, de numirl y, = (I+ 1)" = 4 Inruce sil {y,} exe monoton si mAcint, el ete convergent, conform corer 7 din 14.2. (4.2) es crt siti ot fo, ) 1 sin( 142) tim tim = 1401 sa nace) | ence ma fn1+2) tiny Nati wet nt Hen At rotrie fi apartine matematicianului,mecanicianuli si astronomului elvetian L. Euler (1707-1783). Numirul ¢ este irafional, adit reprezinao facie 2ecimala infiniti neperiodick: 2,718281828459045... (veri, de exerply, (14), v. 1. p. 277), unde rumarul ¢ este calculat cu 600 seme zecimale dupa virgla Mazina electronicd a efectat aceste caleule circa intro minutd @. 1970), 6Nomi ¢ joact un rol important fn analiza matematica, asemenca numiruli 1, care este numéro ~ cele in aritmetica sau hnumiral x pentru geomet. Dine toate funcile exponenfale ‘numa funetia «ate urmitoaele propriet: tngenta la graficul acesteifuneti fn punta (0,1) formeazi eu axa absciseloc un unghi dd 45%; derivata de orice ondin dela fanctiae coincide cv en nei {In studileteoretice ext foarte comod si se aleagh numa edropt bazalogaritilr. Logaritmil fa baza e se mumese logaritmi naturali saa Logarionineperien, dps numele matematiciansla scofian Napier John (1550-1617) $i se noteazé nx in loe de fog. In ealeulcle practice e mai comod uncori sine folosim de logaritmi in baa 10, cate se numese logarim zecimati sau logaritmi lui Brig dup ‘numele savantuluienglez Brigs (1556-1630). Logaritais zecimali se noteaziIgx in loe de gio. Legitura dite acest logaritmi se efectueaz4 prin formula Inx= Aigx, unde numa iratonal 1 As! wtn10= 23026 sav Igx= Bins, ige " ‘unde numa rational 1 = 0.8343 ino 15. Limita functiei 1.5.1. Definiia limite fanctel, Exemple. Fie functiaysffe), xeD gf fie x3eD sau xpeD. Consierimn un ir de puncte din D,aiferite de xs S18 iy oo o ‘are converge cite x, adic8 Lim X, = Xp . Valorile functiei fia punctele acest ir formeazd un at sie numerie Mi) fed Rae ® sipmtem dei cercetaconvergenta ii Definifa 1. Nomarul Ase nomeste limita functil f in ‘punctl x sau end xox, dack pentu orice gr (1) de valor ale 6 | | | | \ angamentului x, difente de xs, convergeat cite o, srl respetiv {@)al valor funetei converge etre numa Se notea astfe: A= lim f(x) sau f(x) > A, ind x Aceasth definite se mai mumeste defini limite fant Limbajal“sirarilor” sau dup H. Helne (matematicion german (1821-1881), Fancia f poate avea twan punet x» 0 sngurt init ‘Accasa rezuih din ‘wnicitates limite giv numeric (fx) Definitn dp Heine ne d& poibilitates st obtinem dn teoremele despre siruile convergente teoremele corespuncstoae. despre limitle incor. ‘Aceastl deine ne maid posiiiata sabi cd unele fue mau ith pent o anus aloe arguenta. In acest scop © sficient artim eh exisih un gid alo ale argument, ce converge lire valosrea considera rgumentuli,pentr eae il corespancder al valoilor func fn are Tims s8 alm c8 exist dou ira fre de valor fe argument, ce converg cite valoarea. conse a frgumentuli, entre care srle corepunzstoae ale valonlar ‘nc au inate diferte xis oak definite imi fanci Definite 2. Nomaral A se names limita fact f tn punctl (eau cindy), da penta orice numar £>0 exist un rum 60, aren general, epinde de oe sri te) atl inet petiny tou valor hi eD, care verich ingalatea Ocfx=my| <8, se verfich inegaitatea [f(x)~A} 0,38(€)> 0,6 D: 0<|x~xal <&(e)=> alfls)-Ace. Defisitin a dove a limite functici se mumese define lunbaju "od" sai dpa A. Cauchy (matematician fancee (1789-1857), 6Reaminim c& 3 vecindtate a punctuli x (Se noteazs vita 4), #0 mumege once terval deschirTep3, 2g]. Dacb crchadem 9 din Jc rgd, stnel objinem 0 "vecindtate perforata” pe caro vom nota ast: vl, 8). Cu sjutoral scestor noun defi Limite functiet dap ‘Cavey pote fen in modal urs. ‘Define 3. Nuwntral Ase name Unita furcicl {in nel end xo), ack pen oie even WA 8 punctuei A, existh 0 5- vecinitae perforath V(x,5) a punctuli sy astfol neat pentra toate valorile argumentuei din V(x,6) ‘alorile respective ale funetiei mu ies din 0, in simbolica logicii matemutice definitia 3 se serie mai conc astl lim f(x)=A 2 VY(A.e\5H(x,,8): VreHl%,8)=> fla)e (ae) Nepia defi 3 ibajlsnbolii loge matemaice sescreasel im f(a) # A. AVA 5) Wl, 8): Bx ©, 3) = Fn )evlA. 6) ceca ce ntamnk: nual Au este linia fue punt ‘ack exist un momar a0, astfelincSt pent orice muir 450, ‘exist un punct x; pentru care x, € V{ay,6), dar f(x,)€ (A, €)). Teorema I, Dei 2 sunt echivatene Demonstrate 1) Be A in 2) aul *srwilor” ‘sau dupa Heine si vom demonstra ci A= tim f(x) in limbajul “2-8 sau dup Cauchy. S8 presupunem contri si atibuim lui 8 stooesivvalonile 1 1 Soot « Avnet 6 pentru 3=1 fn exist un Ate ase teat |x, x5 <1, dar Uplss)~ ae pentru 6 tn D exith un svéto ste int fy Wle)-Alze pnt de ty D exist un aft, ate int I1,)-alze. In conscins,obyinr un i de puncte ea fennel vit (2 oe convergent citte xq deoarece convergent eu lim = 0 Prin urmare, conform defini 1, srl expec (is) de valor ale fnctie comverge cite mumrl A, dich per orice ‘mum £50, im particular pent c>0, exist un num natural ‘Mate nce Vn > N(E,)-|Sle)- A . Comtradictia objnuts demonstessh cS presupunerea noastr este fal, adicd tamil este int une ns 9 i ens Cay. 2) Fle A= lm f(x) in sensu Cauchy, acd Ve>0,38>0,¥x¢ D:0<)x—ng]<5-9]f(x)-Al0,3N(d)e Nn > N(6):0<|x,- x <8. @ Fie £50 onrecare. Conform relaiei (1) Iwi € >0 fi corespunde un 6 >0 pentru care are loc relatia 2). Atunc vituea definite 2, va aven Toe gi inegalitatea |f(x,)— Al, doc fir fiz) este convergent gi lim flx.)= A. Prin wemare, “Teorema este demonstath. ‘A= lim f(x), conform defn ‘Vom analiza citeva exemple, ‘Exemplul 1. Fie (x)= xsin tims le)=0. ‘ere deta 2. Aven: pent orice 0 conser ein}. iets Op Imes (0). Demonsteim Sse si deoarece negation [sintfsb4<5-eY/l 0 sls)esgn x= 0,4308 x= 0 1 dacs <0 su ar ith end 0 Evident, aeast fone, din fn R a numa 5 valor on Conform negate definite 3,avem lipo) A 69 3vCA.e,).¥¥10.8) 3x, €¥(0.8)=> f(,JevlA.e,) __Observioc orice 5- vein perforata puntului 2e10 (0,8) contine atat numere pozitive, cit $i numere negative.ack A este diferit de mumerele ~J, 0 1, atunci exists & vecinitate v(A,e,) a Tui A, care nu confine aceste tei mumere, adict Vive 1(0,8)=> f(x) V(A.e,),o80a oe iseamnd c8 A mu este limita fant sgn in puncal0 1 Dacd ins Ae/-1,01) $i €= eq =. atumei in OA, go) muse 2 int acelasi timp ambele numere-/ si). Desi in orice 10,6) cxisté puncte x in care fia! si puncte x in care fix)=-1. Prin ‘uma, existh un punet x, 6 V0.8) astiel inet) HALE) cecnce search. A im) xemplal 5. Aci c& linen.) xeR(0) aver fist=pan 4=1, adicd fontia este constand. Prin ‘uma, peru orice&- vecindtate ws) punctlui aver xe ¥(0,8)=>F(x)=16 (he) ‘Acasa scart lng a= Nora Cv wate 68 funcia. gna} ee deficis pune nk Sen valor fn ren nen asa fneadevar, pent bend ol Kini tefl). Pin uma, mu webu se cotde ele fi) ania pt tn “Trecem a defn ite tere ale nee Definia s(n Unda siruror), Nut A se money tii dena (la stg) afc fi} put act penta ose ir) convergent Bre ementle chi st bar (espe mal mil ded gil vespectv 2) converge fire AL Se noted ase” tim fla) =A. Gepectv slim s)=A). Exemplul 6, ev demonstrat o& functia fix)=sene nu ate limitd in panctul s,=0, Aritim c& aceasts functie posed in x.=0 0 limit la dreapta gi imi a stinga,fntadevir dak sna (1) este tun fr abitrar de valor ale argumentlui x convergent eae 20 $i slomentele x ale edruia sunt mat mari decit zero (3,>0), atunci sgnsy=l pent orice meN i deci girul (2) este un gir constant (1) Prin urmare limita lu ese egal eu J, Dei tim sgn. iru se demonseszl cA lim sgnx=—1 Poa fi enunah defini echivaen a intelor lateral ta limbs 8 ~ ‘efinia $. Nomar A se names tints la dreopte (la stinga a ance fe) pune, ack pent oice 0 exist in 80, care, in general, depinde de astel ict penn oats valle Wax cae verified inepalitieepcxecd(espectv neBexe), si fe verifcattinegalitatea |f(x)~ Al 0,35>0,0i8: xp 0,35>0,4% xp -B Ifl)-Ace. Acest dou defini (45) sunt echivalene Limit b dreapta gi limita ls snga se ma mums Unite lateral Ar loc urmitoare tere Teorema 2. Fanti fa) pose in pont x limit tunes rma tne nd in petal dat exit ita La reap ita la Sting si cle mt egal. In acest az ita Funct este egls limit aterale Demonstrate. Fe tim f(s) ict Ye > 0,38 >0,¥x:0<)x x9] <8 fflx)-Al0 exist momeree 820 i nc penn toate valorile ui x, care verifies inegali 8 xe% GH exe ID, 0, afl le se vet incgaiatea[f(s)— Ale Consider 5=min(,5). tune Ye>0,36 =minl6, 6) ¥s:0<[r—x]<8 alll-alee, ‘coea ce inseamna, conform definitied 2,8 tim f(x)= A Fe lingl noni de iit sfc tn puncil dak sia timo ara npc dat exit nau de ii ait (nd argomental nde I ifn 9 ft nd mam A ete vn din simbarle =, + 9 ‘ec pen cn ind nu sau ambele numer x9 dia votajia lim fe) =-A ns sunt inte, aver undtoarele df limbajul “0” (fotosnd simboica logic matematice: 1 im f(a) = 40 VA >0,365(A)> 0,50 <|x—] <5(4) > = flx)> as 2) lim fla)=—n 69 VA >0.36(4)>0,¥e:0<| = flx)<-A; 3) lim flx)=~ 9 VA>0,36(4}>0,¥e:0- 9] <8(8) => aloo) 4) lim fla) Aes We>0.28(¢)>0.¥e:x> B= [f(a)-alees n ) fim sle)=A.99 Ve> 0.38(e)>0.¥e:x< B= [Alec 6) im fla)= A e> Ve > 0,3b(e}>0,vx)|> B= [/(2)-Alces 1) im fla)== 69 VA> 0,38 >0.¥4:f)> B= [Fa] > As 8) im flele~ e9 VA> 030 >0,¥4:4> B= |flal> As 9) tim fla)== 2 VA>0,38>0,¥e: 26-8 |flsf> Az 10) im fla)= 4 #9 WA>0.38>0.¥ef> B= f(e)> As F(e)= 40 €2 VA 20,38 90,Veix<-B= f(x)>A Ils)=-w 9 VA>0,38>0,¥r4<-B = fla)eA 14) lim fle) =e «9 WA> 0,38 >0,¥5:41> B= fla)<—A 15) fim fla)=—w 4 VA>0,38>0.¥e> B= sle)<-A ox Proponent st eters a eb “oS” wre el elt lin {= Avon steed dnote en Defnitialimitei funetici ff) tn punetal x adicd tim f{z)=A, fn limbajal “sirurloe” se extinde usoe gin cazl nd unul sou ambele din numercle x9 gi A stunt folocuite prin simboluile: ~ +5 c0, De exemplu, im f(x)= A inseam: entra orice sit infinit mare fx) ale valorlor argument x, ial ‘alorilor corespunzitoare ale funetci (fix) este convergent clte ‘Analizamn urmatoral exemp, Exempla 7. Fe feta f Aritimed lim fa) = 5 * || sim ste fnradevts, fe (x) ginal valorilorargumentului x, termenii cieuia x30 gi Tims, =0. Atunci ginal valorilor corespunedtowre ate foci (te) exe init ne eon 1 dn 1.441). Dec lim f(x ‘Nora, Propunem citoruai st demonsrere cA penta acs Sele a ae role rel i a)=— in fC Silas ara cb lim f(2)=0 im se un slo 15.2. Funct infin mtn mar. Proprieti de baza Defingia 1. Puneta fi), s mumest funcie Infinit mica (sau Simplu infin mic) M9 panetul x (saw edad x14), ds lim £0) Analog se dfinesefonctileinfinit mii eind x-ray, > sete, renee, sony, Conform defnitilor t yi 2 din 15. puter formals definfia fuetilor init mich” in Kimbal * jrurilor” in ses Heine) sau “ed” (in sens Cauchy) Definiga 2 (duph Heine): funejia fs), xeD se momese Anis mic tn ponctal a, dac& penteu orice git (sa) de val ale argumentui x, diterit de x, convergent elie. srl fe ified} de valor’ ale foncii ese infin mi. Definifia 3 (éupA Cauchy): fuetia fix), x€D se nome dnfns mic pnt dc peneu orice £0 exist un #0, cae fn general, depinde de numaral sel inet pena toate vaorle hui xeD ce veritich inegaliatea O<|x—n<8 se satsfice inegatiaea[7(s}ce Cu jotorlsimbotici log matematice screm: " lig le)adea¥er038>0Vvee D:00,36>0,vx:0|/(e)-A) ce Notind 2A prin a), observim cf functia a(x) est infnit ‘nif, conform definite 3. Suficienta. Fe functia a(xiafxA este init mic in 30 ‘Atuni, conform definite 3, aver We>0,35>0,vi:0<[x~m] <5 ale] 0,36>0, Ver Oe lem leb> Ms) Alea A-ecfis}cAte, ‘ees ce Hnseannd c& fl) este mitginith superior de mumtral A + 6 inferior de numdrul Ae in v(x,,8), adie8 fl) este ma aceasté vecintate perforata Teorema 2. Dich jimf(3)=A#0, atunci exist 0 nich in ecintate perfor (6) & pct x cae nei fi rma valor postive, ck A>0, sa mam valor negative, ack aco Demons, ents A>0,avem lim f(2)=A © £ =A>0, F4>0, Vxe V(x, .8) > =ifiz)-Al< oxAes Oc ftx}<2A. Dack tnsh A'<, Inkm = A>d. 41 oblnem exists esi perfor (8) a puncte pnt cae Ye ¥(6,8) Ife) Ale eA 6924 sisi Teorema 3. Dach fi}20 pests once xen 8.) ch xin mia fnciifcind xn. tune fm (3) =A20 n —————————————————————————————Demonstrate. Presapunem e& A0, atunei, conform teoremel 2, exist 0 vecindtae perforaté Y(x,,8,)a punctului x» pentru care Pie ¥(%5.5,) =ffah<0. Prin urmare, xe (x,, min(8,,8,))}=9f(x}<0, etea ce contac iota orem Teorema Dac. tim f()=A, stuns tml /CO]=|A Ihnradevar, lim/()=A e2 ¥e>0 3520, Wide fem /ed = [fea lee Folosind proprietates 9 din 1.2 a valor absolute, objinem Wipel- (Al isitara lee ceeace inseam et fim] /0a]=|4 Teorema 5. Fie lim/(8)=A si tiggd"B, A, Be. Atunc: » timlf@) ee % timlfes s(n)=a-B : ‘Mentionim c& punctele a) gi B) ale teoreme sunt just «azul unui numa fini de Funei, care au pentru se limite finite ‘Aceasth. eorem’ se demonstreari in bazateoremei corespunzitoare despre sirui convergente (ase consulta torema 1 din 1.43).S8 demonstrim, de exer, c8 Jim £0) ” In baza teoremei 2 de mai sus, deoarece Bx, avem g(x}e0 Pentru orice x dint-o vecintate perforate luis. Fie sia (su et convergent si fim y=) Atunei in baza definite limite functiei in timbajul “Yiurlor”, srurle {fx)). (ets) sunt cconvergemie 51 tim /(%,)=A. lim g(%,)= 2, Be 0. Aplicind 1) core | din 143, avem of sit {£2} ete convergent vm fe rm tim LGa.« 4, conform dfn limite t aj “ser” wna) 8 avem tint 2-4. Bao rept consecinja a acesti teoreme, cine 8 single FIT te £12), act factorl constant peat 6 $08 fara semnutuiTimite ‘Considerim citeva exemple Exemplul 1. Si se arate C8 jim PC Pas ‘Observarm (de exemplu,aplicind definita fei Heine) ca ly = %. Dect fg 2? = in (2) Prin urmare, dup8teorema 5, avem lim Py(3)= fim (ay +a43+ 4387 + .tay4") ay + 35 aK] tot yx = Pt) Exemplul 2. $i se demonstreze c& jim 222 = Bo) E040) Qn(%) unde Pfs). Quls)~ sunt poinoame de gradu gi respectiv in ‘apo cu varabilax i Otto1#0. »Ivete, pt cum ret do cxempl 1, nen | Lig CD=P0) 3m QaC0= 0g (44)#0- Conform teoremel S, aver jm 22 = Palo) { ew "2G0 Teorema 6 Duck ofxS fa}s g(x) pent oc x dintro vecinsze perforattS(a,.5) & lx $ fim OC lim #0) A atunci tim ft) = A Demenstajie, Aver im W)= Ae We 30,35, >0,¥20 1%, 5,)> SIxay-dce e2 A-eclx)c Ate: 62 VE> 0,58, > 0, ¥re 165.5) => a|g(o- Ale eo A-ec gcse Noten Vp 5, )= Hy 5, JOM 2 5, JOH. 5) gh atuci pent orice x€ W(3,.8,) se verified relaile AvE< Me) 0, existh 4, =min(6,, 5.63), ast nest Oc letsl0 sim g(2)=B, atunci i ES 9 tin Fok =C*, ae, 8) im at ©) im lor, /Co}=Ioe, C.a>0. 26k: + a0, ast; 2D tim [fn] =? a Demonstata acestei teoreme reiese din definitin imitl funoiei up Heine, teorema 4 din 1.43. propretil fnctilor puter, exponential si logarimicé. Teorema 9 (Crieral Cauchy). Peta yas), xeDGR are Tints find Tn punctul oe atunck st mumai stun cind pent vice €>0° existh un mumir Ge) >0 ast Inedt Yr, Ve Vs,n8}fCu,)-f, ce Din lps de spat mu vom prezenta demonstraia acest teoreme (ase const, de exemple, [3] p. 122: [12], p13). Not. 1 Fie yy $2) = A Bim g(2)= Bande A iB sont ul in smbotarile x, t,o. ia res Fst sau este una din sinboturile ste, oI acest caz Worema $ ese valbild, exceptie Mtn aemftarele “iui” stu “nedetermiae” de fern (= ==), (3 care se obin din teorern 5 (a) Opera cleli limite tn acest ca se une ridicaresnedetermindri, 2. Fi fn JU) fin g(x) 0» We yee frit S20 ese woul Ain simbotrte 4, o Tooremele 5 5 8 sunt jue gn cet x, ‘esceptie Bcind urndoacle situa" ave se umese nedserminar de Jorma: (Q) ce mise din emt $2 9 (Pee vena dn eon 3. Fle im f(0)= A $i im g(a)=0, unde A este una din simbolrle co, 4, at este init say este nul din smote, =, e, Teoremele 5 gi 8 sunt valable $i In eazuie ecestea, excepic Fcind uemdlorele “suai” sa pedelerminti de forme: (0 =), care eu ia worma 5, ) 9 =) cae reise din eocema 8.) 4. Doe tim FO=1 8 im gG)= A. ede A este woul din simbolrile =, 4, arte fini sa este unul di sinbotusite =, ‘y=; atuoei puncta &) in teorema 8 pu ete vlan depended de Strctrafncilor fx) i) fancia compos4/ 10] fay poate sven Tiida Sou inn of lel En, hifi. Aceast “sua” oe “nedetermiare™ av forma ( Rezumind cele. spuse in nota de mai sus, objinem vrmitoarle:teoremele 5-91 8 sunt val exceptie find urmatoarete sapte “situ forma | 93,0: (9). (E)-c9.chae Observim ch cele gapte nedeterminiri eu ajutorl transformailor clementare pot fi reduse la nedeterminarea de | ml 2 fnradevtr, 1, (=-=}edacd tim f(x)= lim g(2)=4=, atunct tg eat lim [f(4) -@(2)]= (@-=9)= tim | >} |. on a aye Vea! 4) im| £@_£@) (3 im) TT FO) ate) 2 Osea tim f(s)=0 stim glx) = te, atu lim Lf¢3)- @)]=0-=)= tim | f(2)- 4 | sale (3) 3 () act im f(x)=— si lim gle)==,atunci as Ex tn £2-(2) tn (8 taro) fet {in cazurle de mai sus x poate fi considera ca. un nome frit See (4) Fic y={ fix)] ™. Deci in/ y/=g(x)- In/ fix)! . Prin urmare, nedeterminarile de forma (1), (0°), (=?) prin intermediul logaritmiii: Inly] =g(x)- In/ ffix)/ se reduc la nedeterminarea cyde forma (0- =), iar vltima, conform eazului 2, se reduce ta forma (2 () [Notim ca operatia de calculare a fimitet in aceste sapte cazuri se mumeste rdicarea nedetermindril de forma respectiv (a se consulta 14.3- nedetermindsle in cazal sro). 154, Limite remarcabile. ‘Au loc urmatoarele teoreme, Teorema I (prima limit remarcabil). ie». SI este park gi Demonserapie, fsuedt fanctia f( 2-90, considerim 120, Fie oexed si AB arcul circumferinei ayant AD AD AD AD in Figur se OAR ‘Avem sin on vedec8 Saoun <8. 0, avem (ca 0. Funct constant), Obsecvim ek im Arti limeosx= 1. Inradevte, (Oexe 2) since x cig O<1-cosx=2sin?==2-sin-sin2 <2-2-2=4, 2 22°7 Observe jimO=0 (ea @ functie constant), m(x-2)=0 am aplict teorema 5 din 153). Conform teoremei 6 din 1.5.3, avem c& lim (t—cos» iml—Limcosx=0, de unde fimcos Prin urmare, corre S™ cgi qimcos: Apia teorema 6 in 1.5.3, bine iy SE oe Not Observing 1 Consecine. 85Inradevi,aplicind teorema 5 din 1.53, obtinem git Uy sine 2 tim 1, Inte-adovie, aplicind teorema 7 din 1.5.3, larcsine = y 29 cbtinem tin SESE = hin y = 2, 1 Fe) |y > aresind = = 9 6 DME cleote, me ty-s arc (am aplict teorema 7 din 1.5.3 gi conseciga 1 de mai sas). ig Nott, Doct <-> ot 0, att fm 28% 4, intadevdr consdertm umourse exemple: (on {lst tworemee 5 gi 7 din 1.53 formula lim cosx= 7. demonsra vl ss) 2 sin OE tn 4 sine (ca produsul une Funtit ininit (Lo, chad + =) eu fancied, 6 Teorema 2 (a dou init rearcebil) iy (1 iad Demise ft din denen tn( to!) = act min valor niegi positive (ase consul slritlparagraful 143). resupunem cx, care tinde etre infiniti orice valorireale at postive, lt gi neguive 1) Fie ste gi x21, Avem nes) ean): (es) el int)" tin(tt) am[e tee ny tin — neta =a) atl Prin urmar,aplicind teorema 6 din 1.5.3 objinem 7 1y tin (1 2) Fie x->-=atunci considerdnd 1= (2+), aver (9-9) st)Home = tim orc {am apica teoremele 5 gi 7 din 15.3 si partea I din demonstraia acestelteoreme) “Teorema Zeste complet demonstrat comeing 1) tig( te!) =e", men Duck m0 oi mad, celts ete viet Fe m=, mel. As (my | ne ion (1422) == m= im vst) an(-3) “font anl -[ie(-sJ] {am folositeoremele 75 8 (8) dn 1.53) 2) tim (1+a)* =: Tne adevas, (4m folsi eorema 7 din 1.5.3). opatl9) 3) ti og.e=74, tn paniclar lim oe Inr-adevar, sil) oo) oe") a (am folosi teorema 8(@ din 1.5351 consecinja 2 de ma us), 4) fim’ =!=tna, tn patcua ti Mig) STog, 0D > 1 paine T y ina (om folost woremele 7 gi S(e) din 1.53 gi consecinta 3 de mai su). deat 5) tiny owes, dick 2-0 #0, x4. Atel |, egalitatea este evident. Fie fa+n’-t=y furvetty [oa ltna+9 tents ya yo 1 tim [22029] pg [| + 9]. mailman x Salman ®1 1 val aa | ale Loy (am folosit teoremele 7 $1 5(e) din 1.5.3 yi consecinfa 3 de mai sus) Astfel, atin cazl primei limite remacabile, cits fn cazul limite a doua remarcabile consecnjele or se caleuleaz limita tact wel ee ssa (2) mht ps fon 4 in ‘remarcabild) si (1") (a dow wn Den te ee td remarcabild si consecinjle 1,2 toma (2).0 14 Cpe inl a Fie ofx) si Als) funeti infin mici in punctal xy adicd ‘A compara aceste dou functii inseam ats 2 sia iia sporti tor 2 cx conan cd fl 0 tro Bo eaten vecinitate perforata tix: 2a) 1) ck fim G3 =O, atc speed te) ete un inf ie de cordin superior in raport cu fk). Se noteazh x)=0(61)) 2) doch tim 22 =, anuni se spune c& of) este un infin mic tA) de ordin inferior in raport eu fix); 0, atunci se spune 8 afx) si x) sunt Infinit mici de acelayi odin. fn caaul cind AI, se spune ch functile fx) si Ax) sunt echivalente. Se noteazA ox) ~ Ble; au 4) ch tim 2. D aac i a Anite de ora kn raort cu ts) sa 3) a onda de descrestere in raport cu fix). .A#0,ke R, atuncispunem c& of) este un Exemple 1, Fanetia infinite ato) in pune 20 este de odin superior in raport cu functiainfinit micd f{x)=x° in punctl 0 lta, tim C8) = ji MOF. 51-00 (am 2% Ale) folost consecinta 3 din a doua limit remarcabil in 1.54. ‘Observim ef fonctia infnit mica A) este de ordin infec rt cu ofx), deoarece jim 222 af! nog ance Bee Hay (5) Boxy 2. Functiile infinit mici afx)=(3*-1) $i &x}=2x tn punctul xO au an aceasi ordin, deoarece tim = tim? = Sa) 3. Pole (154), constatam ck functille infinit mici a4 ‘Bixi=In( 1+) in punt 9=0 sunt echivalente, deoarece onteh sin 22) (2 ia Aa Toa 4, Punctia infinit mic& afx)=2x7, cind x—> 0, are ordinul k=2 de Tee map cs aca ih sear nso 1122 Aeoarece mle aceste dou func nseannd a stadia linita rapt toe £2, #0) cu contin ch f)20 nto vcinda ero a: 1) ack jim £22 =o, ature spe efx) este if mare ro) de ordnsperior i apr cu 2) ack tim £2 =6, atuncispunem e fx) est infint mare 28 ga) de endin erirnrapor ous Senta i) =O%8). 3) Daca tim = 420, stunci spunem 8 fix) si six) au Atte) acelag ordn. Cin A Ft) ate it) 4) Doct tim FE) vos [elf tun infinit mare de ordinul & tn raport eu gs) oti fle) are fordinul kde exestere i raport cu gf) Pot fi formulate reguli andlogice pentru compararea foneilor infiniti sinfnit mar, cBnd Knee, Fe, FO, Fm AO 86 apne 8 funcileinfint mari fe) a8 fis) ~ a) = A#0.ke R , atunci spunem cf fix) ese Bxemple. 1. Fe fle) infinit mare in x=0 gi g(x) 2 ta). 1 Observe 19 o(a) Balla) {lx} este de ordin superior in raport cu g(x) sau funeta infin ‘mare g(x) este de ondin inferior por cfs) si elx)=a,x" atinbaas Pada n(2s2} 5 a) : ai 0) cing 290, Avem ty dT alin(3+29'=(6+07'=920, Prin ure, feta infin 3. Bie fle) amare fz) ae ordinal k=2 (de eresere) fn raport cu funetia Infinit mare 3). Deseori in pratich pentru a compara funcile innit mic sau infin mari se folosese functit universal sau func standard. De exemplu, daca a(x) este un infinit mic cAnd x—> x, apoi in calitate de functieinfinit mic& de comparatc se consider functia universal flrymtenng’, me N. Evident cd lire Ale) = fin Ce 0 (a se consulta ex. I din 1.53) acd ffx) ese Un infinit mare, cind x) 3p, atunei fn elitate de functie universal se ia functia g(x) xb gsi fname W dak x 3‘Not tote feist mick (ari) por f comparable. De empl, foci inf mika = + B(x)= x05, chm x +0, 1 imcos! mu exist (ase sunt comparsile, deosrece tim B48) ha) const exemplal 3 din 15.1) Conform defini echivalenfet a dou functiinfinit miei sau dows functiinfnit mari, objinem urmitoarele proprieti 18) Daca a(x) ese 0 functie infinit mich (mare), cind x» xy, atunc ats }af) fnwadevie, tim 28) = lim 1=1 by Dack ax se) sunt dow Fanci ifinit miei (mat), end > %9 $1 als fl), atune lx). a ‘aby Bl) ©) Dack ats), Pls), ys) swat Fonctit infinit mcd (mari), cénd 5-9 ay $i ale) la)>y(), tunel ax) 1) ack a(x) si Aix) sunt doud functit innit mick (mar), cind Intcadets, tin) = tn 2. 08)] cnt BRB) le Als)| 6” Teorema 1. Pentru ca functileinfinit mick ofx) si lx) In 29 Si fie echivalente este necesar i suficient ca diferena lor Le a om nit de en peter a pene ee) sau cu fe). Demonstrajie. Fie afx)~ lx), aca 9 In mod analog se constatée& f(x) ~ lx) este wn init mic de ordi superior fn raport cu A). Fie acum fonctia [a(x)~ A(x) un infinit mic de ordin superior in aport, de exempl, cu a(x), adic Lim wy ada) lim. tx) im Ala) demonstra Teorema 2. Fie of) (Ble), B(x) Fanti ifinit miei sau infinit mari, cindy $i efs)-e(s), Bs)-Bs). im 20, sei tim 2) ryt) AN EG) oni ii sa do inti men chi, dt tsi Ct anei ifn i sa inom ecivlene ‘Benoni: Nem a(x) a(x) 6 Pa) tm 22) + adic limita raportuui im 2). tim = 222 2) tim AO SS BG) BST gy tim Ze) le) is) PO) ate) 20a ce treba de demonstrat {In particular, din teorema 2 zu: 95a atone lim 8) duck ofa) i fim Fe = ath lx) lx) vy dec ire) s tim =k, snes tim 20) men Bis Lede LN Bla) oy Be) Agata, a calelre limitlor nor tai in az nd surirtoal unto sn font afin mit sa aint ar She ral dco st incr mma su mre oo ince nit ae sau ini ue eval cll date Teoreme 3. Sun on ni finite nti innit ic Coit ar. ert one de Sosreere (eet) te tcl cu erent ear ae cla mic oo ce Sescreere (Glin ne orn do eep) ‘enone Exe sent demonstrat treme pens suma alge ads erent Fee) 3s) ud fon fin tic clnd x» ap de fee ordine de deste tn porto fonctia universal yJex—ry.—Admitem cb a) nso i tim PX epeo, Keb. “HOP sO andicd a(x) ~ A(x —x g)" gi Ble)-B(x ~ x g)** Presapunm ct cy de => 0, At alle )) tin 0 tne an 43) tala) we iy AOI an no =1e0=1 ‘Aceasta Inseam [a(x + fs) ~ af). Diack fis) gi () sunt Tunctiiafiit mari im punctl gi be (kick, ordimele de creer ale lo in raport cu fonetia universald im Lieb sla) a) leg l + Pin ar (as. Toren ee eons Fer 9) hc il ts ee ini tne do em ed 3 Define, ach fixiegixbeyfs), cid x45. $k ate! ) se numeste partea principal a fancied Sis) cbnd x93, Exemple, 1. Pane principald a funcici sin x este functia x, cind x90. Ineeadevir, tim #22—1, de unde 2 este ofancieinfiit mic8, cin x—>0 (ase consulta teorema 1 sinxexta(ehx gi ™£—14.a(x) unde af) oS han ome tip) mala 2. area principal potnomi Pela) =a9-+ aye ayn? + ayy este nei gy, end x 4, doarece Pala) = aye" + (ag ga"! at aps? + aye-ta9) neN, 0,20 shape? bape | ae me bt 20404 40404020 Din definite reiese cd dact gx} este partea principal a fanetie fi), end x >.x tune fey) nu-adevi, 7ra) = Him) 1422) |= 140. 2a ata) Reiesind din definitiafuncilor echivalent, cele dovt limite remarcabile gi consecinele ler, objinem urmatorultabel defunct cshivalente 1) sin ufs)~ ats) 3) ares ue) ~ uh 5) 1~cosulx) ant 2] Hobos 2) igus) ~ ule) 4) arctg uta) ~ uf), ule) 6) tog +40) ~ #2) ao, at Cor pat n+ (3 ~ 2 fot] = dsb na, 20, aa Caz particular: e*"—1 ~ u(x) 9 flea} - kale) tee lin formlele 1) ~ 8) funeyia u(x) este o funetie infinit mich sind opt eww, &e pull ecelde cu foc een Gentine 8 » Pl neN, ae XN chad x gi ay HOt 093? +0, 10) Blel=agtaxtastttaet-ax', ind x30 fi 5 =4, =0, Isicn,ieN, nen Formulele 1) ~ 10) $teoremele 1 —3 se apic8 Fame des la sidicarea nedetermintilor. Exempla 1. Sis calleze linia vols] aeindx—tgl?) #99 sin 22+ (aretgx) +(e*—1) Folesnd formule 1) 10) torema 3, vem 1) nfiexes?)~ (cr22) ~4,c8nd x90; 2) arsin() ~ Scnd 1-905 o# 9 tale) ~ 2 cand x0 4) sine ~2s,cind +40; 5) (areigs}*~¥,cfnd x40; 6) (e"—1 =, eind x0. Aplicindteoremele 2 3, objnem uemioare va ie iil secs lim £* S52 im Me Poeex ea Oxeaheg? sede Prin urmae, limita iil este egal cu 2 Exemplul 2 Si secalevezs limita iF ling? 2 tim 2a +2 roe Tere sax Ave 1) V207x ~ (1)! cind ++ +, devarece 42 ~ AGF cind x +0, deonrece ¥ 3) VEvTE VF +2 - (70) 3 de mai ss) 9) Wore tae = oP eae ~ 2 precedent. rin urmar,aplicind teorema 2 de mai sus, obtinem (similar punetula *ig eee EE lim 1 xenpad 3. $8 ealesleze im cos2) Aplicind veorema 8 din 15:3, vem Jolcoeds)” inn(cos2x)" Omer Incos2e lat 2sin2s) (2602s) (.22) end «0 incos22 _,, (2x2) et 2 a Prin urmae,lim(cos2x)" 1.6, Funct continue 1.6.1. Coninutarea feted fram punct Definga 1. Ponctia f(x), definté tm punetal x si Iniro veciniateoarecere a acestui punct, se numeste consid punctual a decd lim f(x)=f(xp) sau, ceea ce este acelagi tuery, tim (x)= ef ima ) mn ft Asada, dn defini contin fence naan pont scese‘csinblul (eemnele) ince ile et 3 po ‘ehimba eu leu 100 Remacim de asemenes ef fn cazulcontinatit fanctii fot puncte ese defini ft vecndate obi acest net, inte vecinAtte perfor fi ea fn ea deiiis Finite fete ntran punt. Definitia consist funy intrun ponet poate fi expr in Fmbajul “irae” sau *e 8" Defnitia 2. Functia fx) se nomese connate pancd x). dac8 pent orice si {,} de valor ale argumentul x, convergent ite, stu respect {f(x,)} de valor ale fanctii fl) este convergent cite f(%) Definigia 3. Ponti fi) se marcy continu antl, acd pene orice namic €>0 exis um namie 3>0, car, fn general, depinde dee, ate ncit penta toate Valle loi ce satisfac inegaliatea [x—mjeS se verified inegaltatea VO)-sale fn simbolurie logic matematice defini se seri ste: Ye>0,38>0, Weife4]<5 =|f/ls)- flag] se ‘Yom adoce inc © definite &continutttfonci fn-un 1, caren este aliceva deed opararezare a defini | ‘vem lim £(x)= f(x) lim f6(x)-f(xo)] = lim fl) Als0 eae Diferenta (*~ x9) se numeste cresterea argument x in punctal zy se nota, de el, rin ia terema [72 fi] se runes crenerea fii, cowspuntout rey ax a tegument x gi se noteanh dyes). Desi (sm) # Ay-Lslag#x)~ fly]. Observim ci penta o valour fxs punetuli 2, Ay exe functie de argimenul Ax. Uiliind acest neti, tem nana sk define x conti func tran pane 01a Definifia 4. Funct yoflx) se numeste continua fn punctal vy. deck fim ay=0, adicd net crete: AX infnit micd a argumentulu i corespunde oerestere Ay infinit mic a func “Aceasti definite in unelecazuri este cu mult mai comed entra uzul practic dec celealte ask fim, fls)= f(s) (eset im, a) = la) stuns fn fs) se mame comin le singe (xpi ta ‘eap) tt pea Fane fa) ee conti he deh pa ac ete cota i pao singe Aces ete tise mest hrs core 2a 13 Covina a deat su comtinatate astings se sme contre tera etna modemt notin de conti a iti ise dares tea facet A: Cony mater Can'P laa (1781-1848) © conta conteaha voles nid de contin afc revi matt inane, DarBou (883-1917) "rempa 1St se eres comes un fr-ldsct ve Fmd Ko eae 1) Fie spe =, 0. Avem fy fe ig e-file adic fn fen conti in once pe in interval = 2) Fe we Pte. vem im (s+) = Hi tn ay t= Fle), lim (x 1)= lim a+ lim t= Observim cA tim f(s)= f(0), ceea ce insarns funetia fest continu a deapa in punta se =O Teorema I. Fe futile fs) (3 continue tn punt, nc cite 7). (7s) aC. LE ev comin sls) #0, sm fun continue ts 2, ‘Demonsiraje,Dearee fone) su continue in sles mtn ses pune ent wespectv egal cu ay) 4 lig). Conform teoremei 5 din 1.33, limiele fneilor Ure). Lee] LE exis i st spect epte oo F)talss st): eb9) si ZEB}. Dar sete mame coincid cu valorie funeilor respective in acest punet. Dec tn crn 1, functile [7(2)+ aCe), L7le) stall si ft) £25 stot pant EE vt Terma pe ga sp nan de eorema 2. Dac funcia w= x) este comin in punta sari foctia yea este comin tn pct y= os), ated functia compass y= f(o() este cominutin Demonte. Conform, iptesi teoreme, os) este continu fn, pin uae, fs)» pls) cid =~»; facia = Fle) este contin tng =o). Goci flu) flag) end 1, cies ols) 06) ‘Aplicnd teorema despre init funeil compuse (a se consulta teorena 7 din 153), ine im f(@x))= fim fu), 103in vinutea continuitiifunctilor gfx in punctu x flu) tn save lin gks)=9l%), Lin fu) = Flue). Prin war, fim, Ola) = fim. Fu) = F9)= Fz) ———ceea ce nseamna, conform defines 1, c& fanetia compass {y= flols)} este continul in. Teorema ext demonstrat Conform toremelor 2 314 din 15:3 obtinem urrftoarcle rena: 1) dick f este 0 fmefie comin tm punctal si fl) >0 (20 ‘l9)<0), tune intro vecindtate a panctlui xy funetia ia ‘uma valor poritive (espectv negative) | 2) dc f este 0 funcie comin fn punctal x, atunel fnetia smodul|/| este i ea continu in acest punet CConsiderim citeva exemple Exenplal 2. Contiuiateafuncfilo rationale Evident cd foncts constant s}=c, xER, c2R este continnd Inorice punct x € R, deoarece “im f(o)= in =e fC) De semenea fn fcr, T€ ste contin hoe punct x € 8 Inexemplele tsi 2din 1.5.3. am arsatc& sim Cx lin eg apr+y2 tot) =A) 4, Chot } Pls) cu condijincd Qn(%)#0 si ne N, meN, a, #0, dy #0. ‘Aceasta Tnseamn’ c& functia- polinom. $i functia rationala ‘sunt continue in orice punt din domeniul lor de definifie. a) 3 92H ese Spe exempa, inci rujonlé. gf) BL continu tn toate punctele x diferite de =1 gi. ‘Exempla 3. Cominuitates funchilo rigonometrice, 04 ' Si considerim functile trigonomatice sin x, C084, 18% 1 1 ign cosecan 1 siseexe 2 ‘Si aritim ed fonctia sin este continud fn orice punct 1y@ R. Inr-adevke, conform defini 4, aver bole, 448) bins +40)-sinagl= fm 2sin cof p+) = limay= ca produsul inte o fanctieinfinit mics] functie mlngni. ‘Similar se demonstreazA ci fanejis cos.x este continyl ta orice punet age R Himay= lim[eostay +.Ax)—c0s = sins 2 7) |e (So) 2 ‘sin ®) 2 ani) wage eh sede 742) srfers) 0 a produsul inte o fanotie infiniti io functie mri os aDin cont ea feneilor sin i cos, conform teoremed Ide mai sus, zal eB funeyile rgx= 3% , seg sunt continue in lost punetele sent cae con 0, ai in toate puncte, eu xcept pacer mE +m, ne Z. La fel remit si contiuitates functor etge= {°° gi coseex=— in (oate punciele 2, eu exceptia puncelor pentru care sin x=0, adel xem, neZ. Exemplul 4. Contimitaen functilor exponentiald i logaritmicd Sf ariim c& functia /(2)=a', a>0, a1 este continad ‘notice punet 15 € & fnteadovis, y= mora a Ine im Ax Prin urmare,fonetia f(s) {notice punct de pe axa numetict ‘Similar, penta functiay=log.s, a>0, ar, 3>0, vem lim y = liflog (3, + ds) lop, + a>0, al este contin ‘ceea ce Insearnd cd funeia log, x ese continu in orice punet din domeniul stu de definite, acd x>0 106 Exemplul $. ln exemplul § din 15.1 am demonstrat of limfens}=1. Observim inst o& fend=0 si prin unmare, imjsenal fend, adicd im f(a)» joe), coe ce seamed funetia fla)asgnxl, xe R, nee comin in puncel x =O. 16.2. Pancte de dscontinitte $i clasificarea lor Dic una ete dein vecinaea pct x sft put de nut puncte ceil pct teas fucpe este docontind I poctl sox ot Puc se mumete pact de connate a ati fs) Tn paragraful precedent am scos in evident’ ct functia fix} est comah pone Gach wri ach ee cotinu 8 sean tastes, ich ih fs) = i C= Fo) Deck x exe un pct de dacomtininte a fie fs, svemurmatoare cn ea 1 Limit ater le fue ts npn x sot foe egal, fos otc amen ncn set pot, sic lim flee slo). unde fs) este fini, su infinita, sau mu exist. ‘Asemenea puncte sa numesc puncte de discontinuitate liminabilé saw aparentd, Acest termen “iscontiuitate liminabilt” sav “discontinuitate aparents” este Tndreptatit prin faprul cd este sufiient de modifica functia aumai tn punct x cconsierind fsa A. Funetiaastfel defini este deja continua fn ‘eest pune ‘Exempla | Fie functia no B, dach x= O,unde B #1 wbx e0 107Observim e& aeastt funcie este continod fn orice punet x99, caraportuladovt functit continue pe R. In puncul 9=0 aver SINE gy SIDE Observam cbtng/La)=14 /()}=B, ack ry =0 ese un unc do dscontinitat lina pent feta (2) Doct consider (0) este deja continu pe R. Evemplal 2. Fe fs {In baza exemplelor 5 din 15.1 $i 5 din 1.6.1 usr se obtine ‘ch aceasthfunete este continu in orice punet xy #0, deoarece sim s(e)=1= fs) 1 im f(x), tin 2 (x0) =fen=0, lim, fs) im (8) #640) =n ads pantl sy =0 exe un pct de comin eiinaia ‘Dac considerim f(0)=1,, atunci pentra aceasta functie modificatd flsen., daca x #0 bh dea x0 scone pare en devin comin pe acd 2 Limite ara al fant 7) tn punt x sunt finite si iterite, adicd tim, f(x) im, #0). | ip fn cant acesta mumira tin tf ahys0) rnomege saltalfunctied f+). Punctele de iscontinuitate din cazurile 1) si 2) se mumese oncte de dscontinuitate de speta I ‘Brempll 3. Fie fanetia dah x<0) sled=43, daca. Br adacd x20, 0 este un punct de discontinuiate Observamc8 puneu despot, deoarace Ti, fa)= lig, ©=0 9 lip (s)= fina) 23+ 083 Saul cet unt fn y= et ega cu 3 ~ Remarcim eA furcia f(x) este contimuh la despa tn poncul 5 =0,deoarece fin, ()= ti, + empl 4 Du cum am aia se consula de semen rail acest fun ides x<0 Peas daca x =0 {dice x>0 o discomtnitae de spe 1, decarece “ig, fl =U stip, (3), Sal cee etn soxdest canton = Exemplal 5. Fie. f(x) = E(x) (a se consulta ex. 1 din 1.35). fnctia Bis) exe (0), empl 6 din 15.1 (@ i din 13.5), fonetia are fn punctul x) Din graficul acestei functt avem Aliscontinud in punctele x, =n, ne Z , deoarece iar lim, Bla)=n, ne Z. i, Bla) 109 Oot OO eV‘AceastaInsearmnd ch punctcle x, =m, ne Z, sunt puncte de liscontinuitate de spe {pentru fanctia (x). Salt scestei fun ingen, me Z, este egal eu n—(n-1)=1 Observien cb Him tadica functia E(x) este comtinad la dreapta im punctele 1, =m, new Exempla 6. Fe Fane Ex,).neZ, 1 suey [dacs 0 Fle): decd s=0, unde Beste orice num rea ‘Aritim ef punetu de speta I pentru f(x) Truradevar,dactsirul {x,} est un sir infinit mic termenti este un punct de discontimitate sq, m6N sunt numer postive, stant i {ef ese se 1 intinie mae i i ads git fo | sss (2 iit mane eo 103" to, Prin urmare, rut valoritor corespunzitoare ale functiei f(x) vast este un sit infinit mic, adic& Tim f(x,)=0. Prin urmare, ABafe0 110 Infinit mic gi termeni Iai Daca ins siral {x,} este un 1 sunt mumere negative, tune girul este un ge infinit mae $3 Prin uemare, lim 3** =0 gi 1 aa g=0 ese epalcu 1 0= aun Fanti) este continu Jn stnga fn punctal xy =O, iar dacd B= 0, atneifontia ) este comtina a despa punt 35 = Cal 3. Ce putin una din iitele lateral ale fancies) stein sau exit nd, Ts acest caz puncl xp se names punct de dsconintate de spe. ‘Exempla 7. Fie font 1 Ag fle)= Mer ar T0 7 Salat aceste funeti Constatim cf dact f(z) dai s=0, pnt 0 ew te sisi sess pr) Inwadevir, in exemplul 3 din 1.5.1 am demonstrat ci limec seston aa i ein we pen Sata get pl a mpl Pe tacan ee ota 8 set-0 este un punct de‘Achim ch orice punct 16 R 2/12 im, se). pete como aac 6) Fie 4, 4 dows puncte de discontnutate de spefa 1 ale fanctioifgi xm O $20, dact y-| <0 i fim £00)» lim by tayeraye! toa.) ie dl: =(+0[040+04. +enad=f te, dact dng: >0 lne, dat ay,-5 <0. Prin urmare, functia polinomials (x)= Pap-a(x), me de grad ipa, i ati vale negative, cit g valor poztive. 9 ss...nnn Fie f(a)<0 si f(b)>0. Atunci pe segmentul [a,b], dacd a0> flu)- Fle) (eat) le — 5) = —7 id +) 432, 9) = = (i ~ale, Harel + sf +0 H6e,)> A). decane fy sant name ore sr Observim cf f(\)=143-Se-1<0, f(2h=2! 43-2 =16+1=17>0 gfanctia #2) exe continu pe [12]. Aplicind cconsecinfa 3, objinem cd polinonmal x +3x—5 pe segmental [1,2] ate osngur soe el. Teorema 3 (criteria! de cominiate al ame nc enetine! Funcia {D+ R, montond pe segmental D=[a8], exe continas pe [a,b] atunci si numai atunei cénd multimea valoritor {f(D) ale acesti functi coincide cu segmental [f(a), #0] daca f este ncdescrescHtowre, sau cu segmental [/(6},/lo]} dack f este ae monroe, Conia ete neeserd In vita monotone funcheif pe semen (a,b), cote valorile acestei functil sunt cuprinse tate mumerete f(a) si f(b). Inteucit feste si continua pe [a,b], conform teoremei 2, ea objine 9 toate alone itermediare ice mamerle fa) sil) Prin mare, mula valorilorfunctiei f,monotond i contin’ pe [a,b] coincide cu un segment, extremitatile ciruia sunt numercle fla) si f(b), Observim ci a0 exit® un numa ‘$>0, care, tn gener, depinde numai de €, astel ined penta rice ‘ous vals xD, x56 D, cere veriich inegliatea fu-nf<4.wvem|/lx)-sle Jee ‘Aplcind aceast define, cbjinem fant tinaet {x)= ar+b este uniform continua pe mules R {hn prealabil 8 scriem inegalitaile din dfiitia continuitati uniform fuctes y= f(s) pe D sob o at forma olocuim fo fe 4c 4 Ar. Aline xy Ec A repress crestereaargumentueis iat f(sa)= 763) = /(e-+Ae)~ fle)= dy reprecintcrestrea corespunzitoareafancici y= f(x). Propitatea de contiuitate foe eva si ste [af=|f(e+ae)- flee. |os|<4, unde x gi (e+ Ax) sunt dova puncte oarecae eu [asf & in mutines D. Azada din definitia contiuititit uniforme rez of suménsl 3>0 depinds, im gener, de numaral € gma dpinde de panetele «4 (2+ Ae) din D, care satisfac nai condita | <5 Drept exemplu sf consider funetia f(s)=a", 0 R. fa ‘le ax)~ fla) ay = (e+ an) = m2 (aa? 43ute4ac?) Oricare ar fi valoarea hi, Ay Arn? +3xAr4 Ax?) tinde evident cfte zero, dack cresterea {Ax @ argument tnde edtre 20. Astfel se confi din now ek aceastd fonetie este continu pentra orice vatoare a Mui x. Prin urmare, ea va fi continua, de exemplu, pe segmental [12]. $8 artim of en este uniform continu pe acest segment Petru orice €>0 twebuie sb alegem un nomi 50, astfel inci 8 fie Satish inegalitatea fbx? +3xdr+ As] 0, si anume O0 dat, va fi una gi aceeayi pentru orice x din Remarcim deci urmitoarle. Fe functia f continul pe tmujea D gi tye D. Dack psi punctl x (x, fa numdrut ‘€>0 dal corespnde un numar 6>0, cate Se shimb dach se Sehinb, dar care depine fide puncal x. Dack isd numa {8>0 depinde mumai de €>0 si mu depinde de puncul les “ie Dunc spnem ch neti f conti pe D, ete i uniform, continu pe D. Observim ci duct funcjia f(r), x¢D, este uniform ‘continua pe multimea D, atunci f(x) este gi continu’ pe D. Intradevir, fe fo fant uiform cootinad pe D. Aceasta Inseamnd ei peru oice numr €>0, exit un mimic 3>0, ast tnebt penta oie du valor, x din Davern br -al<5/(a)- suse Consider un punct abitar xy D. Pena punctle yeD svem famed Ifa) see een ce sen cl feste continuo punctl arbiter 49 € D Constttm inst c8 noice funete continu pe © mulline este uniform contin pe aceattmuline maxed a Penira a considera un exemplu de acest fl, sf convenim ce inseamn’ ef 0 fonctie nu este uniform continu pe aceastd realime. Se spune c& funeia f(x), € D, mu este uniform continua pe D, dac8 pentes un numie £>0 gi orice numir 5 >0 exis cel putin dows valori €D, 6D astfel incat fx, —x|<5, dar [plead slo dzey ‘Vom aréta, drept exempla, c& functia f(x)=+, continua pe imervall Jf, ce raportl a dous fant continue, a ete uiforr| 1 continu pe acest interval. Intadevir, fle e,=4 gi 5 orice 38 sume pov. Penta x=—0, 0>0, #] este invers fnetici YER, care este strict deseresctoare pe R, dack Oca. De asemenea x=d! este derivbild pe R cu x(y}=(a"} =a” ina #0 pentra orice yeR. In virtutea tearemei 2, penira orice x20, Caz particular. Dad 6.Fie yar, 90, re, Aver © functc compust: ye", wzrinx. Observim c8 functa y=e" este erivabila pe R, iar functia wsrine este dervabilé pe x60, +0 ‘Aplicind regula deriva functii compuse (eorem 1), obtinem tabalS (ef (cinaf weirder 2.1.6. Derivarea funetilor implicite si parametrice Fie dout variable x gi y valorile edzora sunt legate print dependent reciproca, pe care 0 vor nota pin Fx Dac& functia yf), xeD, transforma ecustia Fs, y)=0 In ‘dentitate in eaport et, alunci funetiayeflx) se numese fancie ‘mplicin,defnits de ecuatia Fx, y!=0. De exemplu, ecuatia x+y impliie turmatoarele fonctii elementare y=Va?= x? si y=—Va? =F Inteadevir, in urma substitirs tui y in ecuatia 24 aceste valor, obinem identtatea v"40"°=<. Fanctiile y= Va? a7 au fost obtinute fn urma rezolvi ccuajiei date. Dar nu intotdeauna este posibil de a exprima 0 fanete implicit fn for explicit, cu ate cuvinte, nu inowdeauna este posbil dea exprimao functe sub forma y=jtx)”. De exerplu, funcil definite de ecuafile Yrcodylers2y=0 si yxsinixay)te”- ru pot fi exprimate prin intermediul funeilorelementare, adied acese ecuafi mu pot fi rezolvate in aport cu x (nici fn rapor cu) Menjionim ci termenii “funetic explicita” 31 "fenchie implicit” caracterieae& modul de definite al funeteh date gi ma "Duck o fone este dent print-o ecuate do Forms y=fu. atu se spune cl acensfnefie est defn subform explicit Soe eet Fino ene 0 fence explicit Spe exemply exuia ef defines funcia ye) s0 forma impli, adick ym) fm ean acest ete 0 unc implica, unde ix esto fuctie element, usnatura ei, Fiecarefunefieexplicith yf’) poate fi exprimatt i sub form implicit f's}-y=0 (sau y-fls)=0) Problemele legate de existenfafunctici implicte, de contiitatea si derivabiltatea ei, vor fi studiate mai tirziu fn capitolul 5. Indictm inst fo contiuare rogula de calculare a erivatei une funeti implicite, fr ao transforma fnt-o Forma explicit adie fr ao transforma sob forma y ic y=ffs) definith implicit de ecuaia Fx, y)=0. Decivin ambele piri ale identi Fs, y)=0 in raport eu &. Observam ct functia F(x 3) pin inermedisl Ini y= ix) devine 0 fancic compust: Fix fis)=0(3). Deci gt Din relia btinas se determina y= Exemplal J. Eouatia x+y'=a" defineste functieimplic (9) Prd a determina aceast functie implicit, vor caleula ‘erivata ei Desivim ambele part ale ideaiitix’+)"=a? in port cu x, presupunind e& y este'0 functie de Conform regult de erivare a funcyici compuse, obyinem 2e42yy'=0, de unde Remarcim ei daci am fi derivat funcfile expicte 2°, am fi obfinat J 2 22) ] wnt? atthe a? yedlle 28] aad era) = ieee 1 a n(0-29 = = 2 Ie) Vee?) eich caret. ‘at erempal consider esl pent clea deta ‘ui nr et a eb anor wae one oi pn ch td empl 2. Foronle derivateor fn tigononrice inverse (ate oneal exemplele 1)-4) din punt precedent 21'5) po demonstrate eu sjra repullor de dervar ale fiir compuse gimp, Tntr-adevar, dacd vrem sa demonstrim, de exempl, c& respective y M6. rocedim asf: tract functia ysarccost inseamn r=cosy, unde xeF-Ll 1 yel0, xf, obtinem cf functia y=arccosx poute fi onsiderath cao Tunctie implicith definith de ecuatia x=cory Derivim ambee prt ale acesteiecuati fn raport cu x, considering funetia cosy ca 0 functiecompusd avind ca variailaintermediard fanetia. ‘Ave 1= (-sin y)-y’, de unde siny ~ Jimcos? y deoarece sin y = +J1—cos? y, pentru orice ye P{, adic am cbtintacelasirezultat (a se consulta exemplul 2 din 2.15). ‘Analog se demonsteaz i celelate formule. Fie x=), y=Vie) dows Tunetii deo varabla independenta r definite si continue pe multimea Dc R. Dack olr)este © functie strict’ monotond, atunci exis funcia inversi r= 9°1(), cate este univ’, continus si strict monotons De aceea putem considera varabila y ca o functie compust ce depinde de variabila prin intermedivl varibiled ¢numits parametru: y= (94x). In acest caz se spune ch functia y de variabila x este definits parametric ev ajutorul funetilor = ptt, Y=yle) sau simpla: functia y= f(x) se mumeste functie Dparametried caracterizat8 (definits) de funcyile x=) (0) teD. SH notim cf functiacompusd. y=y(9""(x)) este contin in virtuteateoreme despre continuitateafunctieicompuse. Exemplul 3 Fie functile x=acost, y= bsint, 16/0, 2a), definite si comlinae pe acest. segment. Dach 16/0, funeyia x= acosr este strict descescitoare, iar pe (x 2] ea estestrict crescitoare. Prin urmare, pe 0.4) aceste dou func efinese 0 functe parametricd y= (2), care este nenegativi pe acest segment (y=bsint 20, pent orice 16/0, 4) spe (x 24] aceste dou funefi definese 0 ath Funtie parametric y= f,(2), pent care yO pe acest segment (y=bsinr £0, pent orice ten 2a. acd vom exprima variabila ¢ pein varabila x din prima ccuayie (Geoarece functia inversh a functii x=acost existé pe fecare din aceste doud segmente) gi vom substiti-o in ecutia 'y=bsing, vom abjine dependenta fonctionalé explicté tn raport co x Peat aset avem Zacontsi Zasine Des PcostrvsintroLadich 2r42p01. Acetate # oP ccuatia canonich a elipsei. De sei g8sim y fsa Min we, Sein pep eget exits y= wpe te finn y= Laat unde is. Deci putem conchide ct atunci cin #varaad de fa Ola 2, formulcle x=acost, y= bsint definese dul functt parametrice de variabila x, grafiile eBroraformeazd oelips8 ecvafia eanonicd x pl Dick xb, formalele int, 160,28) efnese dout fanciiparametice de varabila x, grafcelecirora formeazd circumferinja sy'=a": yada =a si y=—Va? 3? pentru xe[-a. Funcfile_ definite parametric joaci un rol important la cercetarea misc unui punct material. Dac punctl material M eplaseaed ft planul XOY, stun coordonatele tui x gt y sunt us seine 24 funei, ce depind de timpult, Determinind acestefonctit x= 9). Y=V(®), vom defini complet caracteral migeiit_ punctuli material M, Pentru fiecare interval de timp, pe care functia 4) este strict monacond, putem defini functia y= ¥(@%), cul cirein este ocurbl descist de M in acest interval de timp. in exerplul de mai sus puncial material a descris 0 elips8 (In caz particular ~o cizcumferini) ‘Presopunem acum ck functia prametric& y=flx) este dat de fanctile derivable x=), y=VC1) pe mmulimea DCR gi 940 pentru orice reD. Vom demonstra cl foncta parametic8 este derivabilé pe mljimea valorlor functiei x= (0) $i v0 vO () teD). teD, xeqD)=[x: x *, frtrucit unetia conform teoremei despre devivarea fanctiei inverse aver 0) posed o fancteinvers8 aa PO 35 FO Funsia y=¥(@7G9), 6a 0 funetie. compost, este deriva pe mlimea (D) x repay ZQaLO, ad aes PO KO Prin urmare, formola obfinuti ne permite si ealculim erivata funfiei date In mod parametric fart a glsi expresia fexplicti a dependentei nemijlocte a functieiy In raport cu argumentul x Exemplul 4. SU se calculeze deriv functiel parametice _yaflx)caracterizaA de functile x=acost, y=bsinr, re Pal Aven lt) boost __~beost___b__cost 0 Casind)” afimcoste Vimcost “9Toxo faneia cost = pe 10 posed ofuncic inves, 2, Se mumeste cosinus hiperbolic si se notearh chx functia Les ger svemt «accord. Deck J bagk se) « \ 3. Se numeste tangentd hiperbolicd si se noteuz8 thx functia beostarccos* ) she etme the vt) ; oie aFae ofrecer) 7 @"se‘nomege cotangent Neb $s mea ce a fan he FE xe] ~aal. ee ute evident c& funeile hiperbolice shy che, he sunt efit gi continue pe R, iar Funcia cohx este definité $i continus pe R/O) Graficile fanetilorhiperbolice sunt urmitoarle: Dacé vom utiliza expresia explicit pentru functia parametric (2), adic brine acelag erat: 2.1.7. Derivarea functilor hiperbolice In multe aplicaii le analizei matematice se fntlnese ‘combinati de funchi exponential de tpl ned Yor, 6 Definigii. 1. Se numeste sinus hiperbolic $i se noteazi shxDin definijia funcilor hiperboice reaulth cfteva relai aseminitoare cu unele proprietit ale functiilor tigonometice obignuite sin, cost tgs cree Detonsirim, mai oti, wmaoaree formule ‘hifxty)=cht chy she shy, a) shicibreshe hye shy, @ thera! @ ‘Ave choy sh shy ee MY pelt) ey my getty) det? 426-09) ee ae = chr) Simitar, deh ede err geen lcschy ah -shy = BEBE ete yey hy y * “s oy) ethane) 7 Similar, sh-ehy che shy = Prin urmare, sh(xty) Trvedit ries c& the cotr=1, adic formal (3), Din aceste formule, pentru y=x,obfinem che=s) 2chta— atts, adick chem ahem eet x) sche, adied ch2C= ch sa, ahasa}=20h.x ch, aca shde = 2sh x ch x De aserenea aver che oe cite pot Mens we ae teh? shim ch xch?x= 2c, chde-t = ch'x+ she [= (Che 1) + his = 2s. Denumirea de funetii“hiperbolice” se explicdprin fatal ch foneile sh si et joack aces rol tn rprezentareaparametricl a hiperbolel (echilatere) x-y'=7 ca gi functiletrigonometrce sit $i cont (qumite deseori§iciculae) fn reprezentarea parameticd & clrcamferintei+y'=1. Tradevie, excluztnd parametrl din ecunile xacost si in obfinem —ecvatiacanonicS a cieumferints sty! asin? tcostt el, adich x44 y? = Analog, exclueind parametrul r din ecuajile x=cht si _y=sht, obinem ecuata canonicd a hiperboei xtay welt shtt 1, adie 3? 9? Din modol de defince al fancfiorhiperbolice deducem cl functa che penta orice eR vestica inegalitatea ch x 21, xeR, iar foncta y=uh x, xe, verfid inegalitaen dubli 1 1: sh2>1, sh(-2)<-I etc. FFunctn cc este para (ch(-2)= chr, re A), lar functile sh, the $i the sunt impare (sh(—x)=—she, x6 Rete) Funcpile six gi the sunt functi strict ereseatoare si ‘monotone pe R, Deci exist funcile inverse respective. Notim arshy (se cies area sinus hiperbolic de y de la expres lind 15area sinus hyperbolic), Exprimimn functia x=arshy in rapor cy. AAvem y =r adica & —20*y-1=0 2 a Rexolvind cousin pital in ripon co e',_ bfinem eayefle yefley?. Dei asarshy=In(y+ fey" ve R finrucit €* 0, avem ‘Trectnd la notatile obigmite, am objinut fonctia she =In(x + Vee) re R inversafunetick y= shy, xR Pentru funcia inversé functici yrs. care se noteazd xearty(se citeste area tangentd hiperbolied de y), aver faethe (ray ere eH ede yaya dich end ‘Obsinem o? = 24 cau x 14 penta In pens [yf 1 ime as Din gale Se vee fncia yoht, xe este descrescitoare pe }-s,0{ si strict erescitoare pe P+]. Deci re doa ai vere pe esr di aes irae Exprinin bignuite, am obfinut fanctia. functileacestea in raport cu y. Avem y=c Tented sane pi pe ot drone snl Vy?=i) 21 cbtinut adi obtinem yay? Trocind Ia notaile eh bigouite, am funetia x21, inversa —functieiy=chx, x€10,t6f si y yechr xe} 0. or vem uous ea 1. yaarsirsaesahy.xe Rye R 2 ymarche= x=chy,x2 Lye R: 4. ywarhe=s x=thyff ed. ye Ri 4. yaarcthe=sx=cthyf> fy 20 Din defntia functor hiperbolice direct gi inverse obtnem urmltoarete formule:6 (elie) Vier Tee ‘Mai rational formula aceasta se demonstreazd utizind regula de desivare a funetiei inverse. Inr-adevér, 1 FQ) ay nod analog aver ya) =(arsh ¥1(2)=(archaf Tera sh, yelo. 0, deouece shy penta ee yen Of slsyepes deca shy 20 pete ye ol tt bet ¥O) Giny 1 arcthe) = 1 Oo cay Formulele 6, 7 51 8 pot fi demonstrate derivand funetile explicite respective. De exemple, p( Linz! arcthsf=(Lmn2*1) = (arciheJ ( at) dich am obynut formula 8 2.18, Devivarea logartmict Tabell frmuleor de derivare Sb calcula mai tl dvivata func y=, «#0. Am avut_y*=(In2) 21 pentru x> 0 (@ se consulta exemplul 5 din 219) entra x0 (9, dact x<0 y=inp ste drivabild pe R-(0} si y= (hi [Lund in considerate accast forms pene orice 0, vor calcula deivatafunctici_y=Inlf(o} sau, ceca ce este acl el wf unde ane tse anuleazi in puctl dats ete derivabil in acest pune. Devivindfontacompusd I(x, obginem eines Golcxy) =L. py = LO eee 7 se numeste derivate ogaritmict a fnesii 5 2 Icra,desvatafuncieicompuse Raporal {fs Dap cum es infra cde mai su, deriva topic Cat pal dervt logsrtrmduli cee ant eto deriv logarimice const nfl, cant se afi deriva fgiritick fino ap is drat (offen) 700 Exemplul J. Si se calculeze derivata functiei y=[un}"”, ude wf) st faneidrvabile i punctldat x a0 aula nest punt vem p=tnpa conform formulei “(2) ota [aa)inu(sff bec)" = [ots)iniu(sffadicn won) ue) poh en 222) facet” = baer” cotta + 158 + eofucn pwc Exemplal 2. Si se calevleze derivate functei Ver ogaritmtnd, vom sere Lala insta} rcosa—Line? otf Desivand, vom objine raza exemplelor considerate in punctele precedente 241-218 gi a repulilor de derivare potem alcatui‘urmitorul ‘abel Tabelulformalelor gia regulilor de derivare Re] Raa pean — aa 7) ae éesermie ae dedlnite i 2 z TA Toma aR wal Hi oO duvet", vn eenf em ttre ni puieie é sel sel 4 mee, wd‘Contquarea tabelutui Continsarestabeolui uz panicolar oaslal, wz particular inlxl, x, 18% jxcte x she, Jha, in, lath 22g) ave 50, av, xeR fing, xeRe 20, ae, x20] xeRlcos xeR xeG eke, ke 7 eke ke bist hs! eR) vd 250, ax, reR| xeR 220, oat, 220 Db eR xl b> vs) 0} sfares= foley, xoneo] | yoeo W, w= ple ¥w=Ls onl] = yw-wen| (y=¥0] 5 4 2 = sce! yin, ve@eo: sore levat@, xo (yal => Cad nucns (a) 2], #0. ince] vd |Fecuapia tangent la curba y= f(x) fm Mo(xays) ave forma, Yq =SO)*S MEH) [Bcuaia normale la curba y= f(x) in Msp) ae forma t Ou) Elam sgh dae J") #O, 0 - Few) 1) ack fu)= os 22, Pune dferenfiabile. Diferentiala fancied 2.21 Func diferentlabile Definig. fn punetul x5 € D, dacd eresterea funeied Ay in acest punet poate fi roprezontatd fn forma Ay = A-Ax+0{Ax)-Ax, unde A este un « fim aa) rancia ys f(x) xe D. se mumete diferenfiabila numeral ce nu depinde de Ax Teorema 1. Penira ca functia y= f(xjxeD fe iterenabild tm punta xy 6 D, ese necesar i suicient ca cash fie decivbil in acest pet. Denonstraje. Fie y= 2). D diferenjiabilé 3p € D. Desi ay=Aacea(ae) Ar, ude = Ava{aaee0 “Trecind la limita cnd x0, objinem A 20a ce Inseam caf) este derivabia tn punctul x, € D in(A-ra(an))=a+0=A, te Invers. Fie y= f(x), D, derivabild'n punctul x, adict derivate ‘Conform teoremei 1 din 1.5.2, avem ef functia = F'(%9) este un infinit mic cénd Ar 0, adick ind derivail tnx, este contin ‘in acest pont (ase consltstorema din 2.1.1), Dect imax) = o(0)=0. Prin uae, avem Byes le)Are alas) ax ceca ce nscana ch feta y= f(s} xe D este die unctl 55 € D. Teorema ete demonstath. ‘ora Pen foci deo sigue vrabia diferentes Fanci intron pane drivable Rance! acest pane nt nant 2.22. Diferemila functei Fie fonctia ict = s(2)-x€D diferenpabils tn puncal 4) €D, Acta(as)-Ax, unde AER slim a{ds)=0. Observim cd termenul A-Ax este 0 foncieinfiit mic8 de aceagi fordin in rapor cu Ar (Gack AwO) cind Ax—+0, deoarece lim AA, a asemenea un infnit mic cind Ar > 0, in ddeedt Av, deoarece vm as) Ax oe Agudar, termenol “A-Ax, dacé A240, constituie partes principal a reser funetied y= f(x) (ase consulta 1.5.) 40. Termenal a(As)-Ax este de de ordin mai superior Hinge 163Definite. Se aumete diferenild a fanctiei y= J) tm uncial» paren principal fini in raport cu Ax a exetri fact in aes pet Se noteash dy. Deci dy= AAs. Dick A=0, atunci AcAs=0 $i de aceea termenul A-Ae mu mat consie patea Principal lui 4y, deoarece temenal (Os) AX est, fn genre, Aifesit de aero. Vor conven fas gi in acest caz st considera Aifeenilafnetit in punta xjegaB ct Ar adics d fr viruteateoremei din punctl precedent aver (a) si deci dy = (5g) Dah »= (x)=, aunci dy dr =(0) x= a Agadar, dieretat dea variable independent x coincide cucreserea Ar te Pan uma, ay= f(eo)-de o SH constatim cf flosnd (1) derivatafuncfish fs) xe D poate fi calulats ca raportal diferente dy a fanciei f(2) in Pnctl dat la diferengala de a vanables independence adicd Prin urmare, simbol deviated fs) £02) rele®, i smb devvater fs) Lt) ‘intros msi nsinte, advent o racic reals (Opera. calcoliritdierenflesfunetii, te mame Aifereniere Diferenjila fone, ca gi derivate fonetiei are 0 Iterpretare geometicd simp CConsderim pe rafcul fonciei y= x) punetle Molsorye) $5 Msg +Asy9 89). Bie MT tangoota carbs _y= f(3) in panctl My ia angi de ncn al tangent MF wana OX. Din figurk se vedo ch MpN=Ar, MN=Ay A tt sav NT=MgN-ter=A-f'(1Q)=4y 164 7 cea Asada, diferentiala dy = NT afunefed y= f(s) inponctl 4 ete egal cu creytetea “ordonate” tangent MGT Ia grafic acesteifunctii im punctul M,(1,.f(1p)), iar cregterea functiei Ay este eqald cu creyeea “ordonatei” fancied in punt xy ovesparaXonre crete Ax a arponeatuu Fie y= f(2) difereniabl in xp Ate aye Aare) an= das, donde M1 MD fi fm os) Bo Tay Hg ERM yoo! ack /'(5,)#0. Prin urmare, Ay dy, cind Ax>0. De acces in multe probleme de call reserea fncic in punctu dat este fnlocuita prin diferenilafunctiei In acest net, dich Ay dy. Eroarea absolut aces apeoximar este egal cu [Aye si este un infint mic de ordn superior tm raport cu Ax, ind Ax—+0.Deci flxy-+At)~ fliq)=Ay=dy= fe], de unde obsinem Flt +Ax)= F(%9)+ S20) ® care se names formula central a calull aprox onside urmitoaree exemple 16sxemplut 1. Fie f(x) =sin. Relaia 2) ae forma sin(xp + Ax) = sinxy +e0sxp-Ax, dacd Ax->0. @) Dect tuim %4=0 si Ar=oL, anc formula (3) se ‘eansforma in formate siner= a, daca a 0 ® Aplicim formula (3) pentru a calcula sing6®. Aver sindor=sints?+19)=sinE 2 Decay =, ae 10 ad n ¥2(), © i sind sind cos1 En (14 2) 07104 Exemplut 2. Fie {(x)=1gx. Relatia (2) are forma i costa Duk im yO Are, me fms (5) se tase erm ixa~cr duc 2-40 © Exemplul 3. Fie y=Wx, (n=2, 3, 4...). Relatia (2) are forma teliy-+81)=29%+—b— As, dacd ax+0. (9) err As, dacé MeO. Dack taim 4y=1 5) At teansformi fn formula .atanct formula (7) se ivantera, dact a0 6 act potere, ITra= 16, Tv" 1+ nd a. Exemplul 4 Fie f(3)=e', %=0, Ax=a.. Atunci (2) are forma 16 + rR eRe ce: Andante ime falar doch a0 © Bvempud 5. Fee fla)=Wn(+4), x5 =0, dx a, Atuni din 2 obfnem formula In(l-+a) a1, deck «90 Problema calculi’ difereofle ui funei se rede lx calculaes deriva, deoarece diferenala funcii se lie pin inmljea derivate la eifeeniala argument. Prin mare, majorite teorerelor a formullor, cae au fst demonstrate 2s 2.18, su valaileg pent diferegal Remurcin ele cin le. 1, afeds}u(2)] = dala) s(x): al #(s)] = kal (x) be Rs 3. dfafx)-v(x)] = o(2}-du(x)+u(x)-do(x) ls)]_ v(x)-du(x)—u(s)- aol) 433] ) fulx) | veux) ~ul2) v4) UG). v(x) Det {e3)-(43] 7 (ade ~ule) oa] _ — ald )—ul) als) v(x) daca v(a)#0. , daca vfx)#0. daca v(x)#0 Atuncifnctia f(s}. D, se names func compu Conform devi une compuse vem ¥(e)= £u)w(e). Prin urmae, srY(s)-de= flu) ds]= fu): Agadar,diferenpala unei fonetit compuse se exprim 12 scelasi mod de parc variabilaintermediara war fo variabild independent, Cd alte cuvinte, forma dferenilei nu depinde de fapul, daca argumental funtiei este o vaiabild independent sau 0 funcjie deo alth varabilf. Aceasth proprietate importantd a Aliferentislei, nomith forma inveriants & diferenali, va avea © larga intebinjre fn continure 2.3 Derivate $i diferenfiale de ordin superior 23.1, Derivate de ondin superior Fie funetia y=f(x),xeD derivabili pe multimea Dy= DY) gD, adicd exists derivate ei fts) in orice panet xeD,. Prin urmare, deivata f(x) a funetici fete o funetie de variabila x definitt pe mutimea D,, care este © submuljime a mulimii D, died funciaf,devivabilé pe Dt, genereazt 0 functie nous f°, defini pe D, =D. Dack exist dervata dela aceast functie now J'}-x€D,, stunci ea se numeyte derivate de ordinal di (sav Aervata a dous) a functei fin punctal xe D,. Se noteazh asl Y'AFa) Ge cite gree secund (di) sau ef secund (do) de), F(x) ae de doi grec in raportcu de a pra. Prin urmat, prin defini, @ £18) an 2) re) ae Se ech ecvata face la) in rar tin reprezintviteramigci tn omental (secitejte de do’ ef in aport cu de «la pitrat sau de de ordinal doi (secunds) a Functiei fix) fn rapoet cu timpal va fi vfe+ ds) ole) egaltc: ——f"(0)= fin EE v=als), rie AAD) ceperinth acelerin medic 9 mig ar punctului material pe interval de imp Jue + Of Astfel, din punct de vedere al mecanicii, drivata de ‘ordinal doi (eeund8) reprint acelerati mige8i fa momenta ‘Asadar, derivata’ de ordinal doi de la functia y=Fl:}.r€D, este 0 functie care depinde de xeD) cD. Dac aceastd functie este derivabild pe Da, care este © submalfime a ruljimii D, atunci dervata dete desivata de ordinal doa fancies f se numestederivatd de ordinul tei (Sau derivata & tea) i se 1%, £3, £20) Prin recut se pote def deriva de oie oa EN dackfancia y= f(x}x€ D este derivabila de (n— 7} oF pe DascD 9 doch fonctia f(s) este deriva exe 0 submulfine a mimi D, atone dev f° %e). 26D, (ems derivate a a) a funoie vateass »", $43}, pe Dey care do la functia In punetul x se numesce dervaid de ordinal n (2).c€ D, in punctul x. Se #%) ori ing), +), Be, [int = (4), naz, paraners penta mf confndat cu exponetl uteri). Dervatele de ordinal n= 2.34. se numose derivate de cordin superior, spre deosebice de dorivata obignit care so mai ‘numesce derivatd de ordinal ind. noteazt_y! Astfel, prin definite (ordinol derivatet se iainDerivatele de noteazd ex atonal yl 29" ate. fn cielo rotane: acest cazordnul derivates seve rd paranteze Notd.Dach feta y= f(x), x6 Dae deviate de oie tin pe De spne che ete ndfin dervabia pe D. ‘Exemple 1.Un potinom (1) este indent drivable [rl] =e teeta) 0) 420,8h80-0,-8nEN, a0, [Ralf #205 43-2-0pc44-3-a44%.ctm (n=) 0-42, a, [20 [raf =0 penta rice ke aie toate derivatele de onin superior gradaluipolinoml sunt identc ule. 2. Functia y=sinx, xe Rest indfiit derivabilé pe R (n= Doel 4-7, a. (sna) osx sn(+), tansy -( sivin general, (is) = [sof] =e eo (e-8)= neocon espe) 3, Functia y= oss, x6 R este indent derivabilé pe R (cosx) sins cof x+3), loca) wend 142-2 7] sicin genera , onl (0-195) «si vo(n—1)5) ar) > a4 I,xe R este indefnit derivabils (cosa)! peR: Ina, (a*) =a° (Ina)? singe, f (0) fo tnay™] = (te) (ot) Ina) e! nae =0'(na)" Caz panicwlar. Pscia ye’ xe R, et indi derivable ("J =e ne td prions urinals mani i ee tou fctile exponents a'.a>0.0 lee R, mana fn cxponenila exe R are propriciatca: derivate de orice omin ale acest uni coincide ns fone 5. Funia log,prtdardaehae-£be ete indefntdrivabils pe domenia ide defini:(lard ae ntl! Ina (ont skin general, (loe,fox-+0 (sau x> 4), atunci 2220 i, prin urmare, O (ema > my) tcl 7220 gi pe 4 ay Jim 9 0, dar duck dx <0 (san x< xy atunci 82 <0 gi doc Pye caries eee Acie fim “so. wear ‘Conform ipteasiteoremei exist Aces gait ete posi, ck ‘7 = tim 220, acd ((55)=0 ax-90-0 AX dx-s040 dx Se) Similar se cerca cazal ind fanctin 7 pos fn 4 «od valores cea ms mae Teor entedetnonstrat Reignd i seal geomet al derivate, se poste da 0 inerpetare peomsrick ace! treme: dack 9 fone deeb (teres posed in panel xa uns inva desis J. ‘aloe ea mal mires valoaea cet malic, tc npc 181Mylsoofls)) tangenta la grafcul fonctiei y= f(s) xe]. este parle axei OX y 2H ee Nou. Terema Feat ete vail ck unin = (s) es efit pe on segment [a]. Orel cxempla considertm finctia 1s) = x60] -Obserden nc ee devil pe acest een Hf) Lre[0U]- De semenes co fae coil pe [O) conf core’ Weestss (ase conta tema 4 in 1.63), eh fine abege lowes cet ml tate (npnetl = 7) 9 aoe cea tai mich Gn punta xy =O). Dar i pont x, =. a parca 1 =0 deat fant usa. 2.4.2. Teorema Rolle Ac loc urmitarea cores Teorema Rolle (1682-1719) ~ matematicen frances). Fie functia y= f(2).¢[a,8] 1) contin pe [2.3]: 2) derivable Jol: 3D s(a)= (0) ‘Anuoei exist un punet Jao. astel fnede f“(c) =0 1 Demonstrayie. Deoarece faneia fete continu pe [a] in vite teorerei Weierstrass (a se consul teorema 4 din 1.6.3), tu posedh pe acest segment valoatea cea ma mare (-0 not prin 8) i Valoarea cea ma mick (s-0 notdm prin m), adic exists oud puncte x,e[a.b], x, ela], astfel inctt f(x,)= M ‘F(e)=m si ms f(a) $M peneu rice xe[a.] Sune posibiledouk azar 1) Mm, Aceasta iseamad ch f(x)=m=M, x(a]. aed f ‘ste o fonoie constant pe [a]. Prin urmae, f"(x)=0 pent orice x [a] siteorema este demonstrat 2) me M Deoarece f(a) = f(2), el putin una din varie m sau -M- av ese egala co valoarea funtii la extemitaile segmentului [a,b]. adic8 exist un punet cet, tn care Je) ia valoarea m sau M. fn acest cuz funcia f find evivabil& fn ¢ gi apicind teoreme Fermat, avem f/(e)=0. ‘Teorems exe complet demonstrat “Teorema Rolle are de asemenes 0 interpretare goometic ack fanctia y= f(2), ea], satisfacecondiie 1), 2) 3) din teorema Rolle, aul exists un poner M(e.f(e)}.c6.f{. tn car tangent a grafico func esteparael cu axa OX Nota. Condit 1) 2) 3) in ebrems Rolle sum een it una di le mu este de pros, Pentru a ne convings de acca et Scent aden exemple de inci, pnts car dou condi ale tered sm verifies ia ela stm erica rival cory ‘nue soles nm part Bxemplid 1, Functia f(x)=2,x6[0./], este continod i evivabils pe (0. acd verificd conditile 1), 2) ale orem Rolle, Conditia 3) mu este verfcat: f(0)=0% (I= (Observe cd nu exist nici un punct din Jo fn care devivata ei st 13se anulee,deoarece f(s) =1 penta orice [0]. Dei fx) ma Satisface torn Rolie [rsdoca x¢[0, Exempla 2 Fe sa) ={ Aiea 6104 Evident c8 accasth functieverificlconditile 2) gi 3). Condita 1) lise) Bineingeles, pent aceastkfanctie nu existh un punct din Pf in care drivata eis se amuleze (2) pe [Ou eoincide cu fanctia in exemple! precede. Exemplid 3. Funetia f(x)=Hyhxe[- i], este comin S(-N=F(I) = 1. aed se verified conte 1) 53) ale teoremst Rolle. Conditia 2) tm punctsl x5 =0 ma se verifies, deoarece af fim SE =—1, iar tim S01 si deci derivate fancied in otolar atBolas Punctul x,=0 nu exist, Pentru fonctia aceasta nu existh nici un ‘pont din interval J. fn cae devivata esse anulze. Consecng din teorema Rolle 1, Dact funcia y= f(x) xela.t], este conned pe [ast]. erivabils pe Jad si f(a)= F(0)=0. stunt, conform teoremel Roll, exist un punet ce Jaff, astel edt f(e)=0. Cu ale cuvite, inte doud valor, in care funcia se anuleazt exist cel usin valoare in care deriva el se anleacd 2, Dac funetia y= f(x) xe[a.h] este continu pe [4.6], Aerivabilé de (n—1) ori pe Jat ise anuleazd de mor pe [ab]. = pain un punct xy € ff fn care derivata de condi (21) afunetck /{3) se anuleas8 dics °°"(x5)=0. Inteadevie,itcat f(s) se amuleark de n of, conform consecinet de mai sus, fanctia /“(x) se anuleazh cel putin de (2) ori, acd exist col potin (n=) punete ale interval Jo{ fn care #(x) se anuteazd. Aplicim din now consecinga Ita fanetia (2). Obtinem ed functia. (x) se anulea cl putin in (n—2) puncte ae intervalutui Ja,0f ete. Functia f(x) are cel putin un punet x) € Jif incare f(x) 0. 3, Tre dud rein real conscutve ale derivate axisth cel mult o riding reali fant ‘Demonsiraie, Fie y fey douk ridin reate consecutiv ale derivate, adicd (c,)= (62) =. $8 presupunem e& nec, 51 1 existé douk ric eae diferite a gi ale fnetic,alick F(@)=f(B)=0 #1 c, S(s)S fle) 88 Fixdm un punet oarecare x € Ja,A{ Atunei Wire Jaf x S(8)~S (ho) S0> wll flel eg vice blo m= S82 Mg)? S(a)- fo) 20- Testo’ a tins” end 4s them M8). (ag)20. Inet xy ete abitas, vem Se)20.x6 eh Ivers. Fie J"()20 penta orice xe}af. Vom demonstra c8f este erescdtoare pe [a,b]. Considerdim dous valori 4-<% in cet segment. Aplind torema Lagrange pe [2%]. obtinem f(es)= F(a) FC (e~si}o nde €€ ot fo Deoarece "(20 gi xx, >0,avem f(x) fla)20 sau f(ss)2 Flt), con ce fear 8 f este erescttowe pe (a0) Din onsen obinem urmatorlrezutat: ack 2) ese evivabit pe Jo.af si /"(x)>0 pentru orice xe a2], atuncif este strict crescaroare pe [a,b]. ack iad f este sit cesctoare pe [a,b]. aceasta nu fears ch "s)>0 pentm orice xeJatf. In caliate de cexemplu consderim functia f(x) = x? (parabola cubict) care este strict cresedtoure pe R neadev, da sea] tn tx} 20. Pein urmae, #(x)=f(s,)<0 sav f(t) , guile respective ale vat neh oct ih (ffm Aceastafnseumnd cl fan F(2)=(lox)* crest mai nest Ft) sunt convergent cre sumere dferite: deci funcia g(2)=,",cind x4, ach fs este infiit mare de odin inert apn cu gfe, cd x4 (ver 15.3) "Bees rn Fl) = tn 22 tn >I. Observim e& functile F(z) 2° si g(x)=2° tmpreund cu derivatele lor pana ordinal 1 salisfacjpoteza teocemei. Dec, aplicind de n ori consecutiv J pln) ig 2 oak rm a iterate de frma Joo 5 rede ob, © names (0 vor nota 6(--.4) respect vcintatea li x)= vecinkaten li xy <4 (0 vor nota (+c, b)), Observam ed funepile #(2)=In" x, 2) = ndnol nn vesindtaten (+1) ai x9 = #709) 40... (0) #0 penis orice x6 v(t ‘pict demo consecutiv epula Hospital, Aver 2, me N,x2 0, sunt derivable de sise)20. {. Prin urmare, fonctia de putere eu exponent natu! (s*) reste mai incet declt functia exponentiald a*,a>/, cénd + +, adil fx) est infinit mare de ordi inferior in raport cu ala) cind x9 == (vei 155),253, Alte nedeterminari 1. Nedetenmindrite de forma (--—=) si (0-+), cu autora transformisilor algebrice, ujor se reduc la nedetermindrile de tom (2) ss (2) come si teas 53 Beep Stee a Avem werd 083 _ 2) «jj #608F Sins. 9084 1) a jm $008E= SINE ! (esinay) sin cone sine (0) SUSina sess 0) scoes), Exemplul?2, Si se calevleze im x* lox. eN- Avera cos = can Bate Ce 1 2. Nedeesminil de forma (7), (0°) (= eansformai algebrce ev autora eee eetOHHNET 5s reane ta 0 vox redeterminare de forma {O-m), iar ultima se reduce Te (2). ‘conform punctul nedetermintsile de forma pce (ecra tone di (ana) Exemplal 3, $8secaleueze lim DDeci, im virttea Reaminin et produ 1-2. se nates cu! gx cee “en ft rin conven O17, 111. Pros mumerlor par 1.3:5:..o(2n=1) sented ou (21 pate 24:6 ..-(2n) soe 2m 206 YE, la produsal sumer Rls)=AO)+ 0) x4 LEO)? +... EMO), care se marzt olin Ma Larin (1698-148 eatin Scovan pen fci) 2.6.2. name Newton Consider pina de grad Tbelors Asha has tha! Conform forms Taylor pen. polincare din pone precedent, avem Ay = f(0)=a", A, =f". Be DQ ean Observe F'e)=ners)" dounde ((0)=no™, Fo(a)=nln~IYata), de unde #"(0)= nfn~ la", (3) = n(n pone Das), de unde 1°50) m= Dy (n=(k— Ma Bast A= tape (Re lia, aoa Pri rae bina Newton fora (etataat rnartee Mart tact Meal eM git gt a at 0 7 Daca a=, objinem nin=1) .2 ,nin=Din=2) 3, 2 taf sence say ri @ pM Dl RD) gg gm Ee 207