f

8. Eessner E.s Novikoff A.B. Human hepatocellular pigments and lysosomes. J

Ultrastruct Res, 1960; 3: 374-391.
9. Ferrara N, Corbi G, Scarpa D et al. Teorie deH'invecchiamento. Giornale di
Gerontologia, 2005; 53, 57-74 .
10. Finkel T, HoibrookNJ. Oxidants, oxidative stress and the biology of ageing.
Natue, 2000; 408:239-47.
11. Gerschman R, Gilbet DLS Nye SW, Dwyer P, Fenn W. O. Oxygen Poisoning
and X-iiradiation: A Mechanism in Common. Science, 1954; 119, 623-626.
12. Goldsmith TC. Aging as an Evolved Characteistic - Weismann's Theory Re
considered. [Online] 2003. [cited 2008]; Available rom:
URL:www.a2anet.c^m/agmg/aging--theorv3.pdf
13. Harman D. Aging, a theory based on ree radical and radiation chemistry. J.
Gexontol 1956; 4; 298-300.
14. Harman D. The biological clock: the mitochondia? J Am Geiatr Soc, 1972;
20:99-117.
15. Jacob R. The integrated antioxidant system. Nutr Res, 1995; 15: 755-66. 16.
Le Bourg E. A mini-review of the evolutionary theories of aging. [Online]
2001. [cited 2008]; Available rom: URL:http://www.demographicresearch.org/Volumes/Vol4/l/4-l.pdf
17. Leibovitz B, Siegel B. Aspects of ree radical reactions in biological systems:
aging. J Gerontal, 1980; 35: 45-56.
18. McCord JM, Fidovich L Superoxide dismutase. An enzymjc function for erytrocuprein (hemocuprein). J Biol Chem, 1969; 244: 6049-6055.
19. Melton L. Age breakers-Ruptuing the body's sugar-protein-bond might turn
back the clock. Sci Am 2000; 283(1): 16
20. Miquel J. Mitochondrial role in cell aging. Exp Gerontal, 1980; 15: 579-91.
21. Modern Theories of Aging. [Online] 2002. [cited 2008]; Available rom:
URL:http: //www, comparativeguide.com/repots/aging.pdf
22. Pierreiche G, Laboit H. Oxygen ree radicals, melatonin and aging. Exp
Gerontal, 1995; 30: 213-27.
23. Richter C. Oxidative damage to mitochondrial DNA and its relationship to
ageing. Int J Biochem Cell Biol, 1995; 27; 647-53.
24. Sastre J, Borras C, Garcia-Sala D, et al. Mitochondial damage in aging and
apoptosis. Ann NY Acad Sci, 2002; 959:448-51.
25. Stibich M. Why We Age - Theoies and Effects of Aging. [Online] 2007 [cited
2008]; Available rom: URL:http://longevitv.aboutxom/whv we age.htm
26. Theories of aging based on random events. [Online] 2008 [cited 2008]; Avail
able rom: URL:http ://www.healmandage.com/html/content/other2 2 .htm
27. Weinet BT, Timiras PS. Invited Review: Theoies of aging, J Appl Physiol,
2003; 95: 1706-1716.
28. Wong TP. An Old Question Revisited: Current Understanding of Aging Theo
ries. McGill Journal of Medicine, 2001; 6:41-47

Jmbatranirea incepe, iar virsta mijlocie se termina,

cand numarul descenden^ilor estc mai mare decat eel al prietenilor"
Ogden Nash

DE CAND iMBATRANIM?
Durata de viata a oamenilor a inregistrat de-a lungul timpului oscilatii
enonne.
Celebrul personaj biblic Mathusalem a trait, se spune in Geneza, 969 ani,
Adam, 930 ani, Noe, 950 ani. Nu sim cam de la ce varsta puteau i considerati ei
batrani.
Pe de alta parte, durata roedie de viata in antichitate era de 25-30 ani.
In Evul Mediu, Dane Alighei spunea ca batrinetea incepe de la 45 ani.
Despre inceperea procesului imbatranirii s-au sefs numeroase aricole. Lipsa unei deinitii clare a procesului de imbatranire, face imposibil un raspuns definitiv refeitor la momentul la care acesta incepe.
Din punct de vedere izic, imbatranirea se considera a incepe din momentul in
care incepe dezvoltarea, adica din momentul conceptiei.
Pe de alta parte, cat timp longevhatea este un proces determinat genetic, se
poate spune ca imbatranirea incepe cand genele responsabile de longevitate sunt
supresate.
tiintiic este dovedit ca dupa varsta de 30 de ani incepe procesul de imbatranire. Practic, dupS aceastS. varsta se pierd anual 1% din rezervele functionae ale
tuturor aparatelor si sistemelor.

36

37

A;

>:-u

-ill

*i

\*i

:1
;u inei imb&traniti
batr&u,lnsatine :w
Tudor Arghi

El

DATE DEMOGRAFICE
[

La Forumul Organizatiei Natiunilor Unite despre imbaixanirea populatiei

desfasurat la Madrid in anul 2002 s-a afinnat cS pani oi anul 2050 in lume vor fi
mai multi varstnici decat tineri, astfel inc&t exists toate sansele ca razboaiele pentru
apa, hrana, mateii prime (generate de explozia demografica prognozata) sa se
transforme in batalii pentru pensii si adaposturi pentru batrani". Apaitia unei noi
grupe - varsta a patra, cei mai bStrani batrani", de peste 80 ani, cu pondere mare si
in continua crestere in totalul populatiei, reprezinta un nou factor important de presiune in societate: raportul dintre ,,mimarul indivizilor productivi si numarul indiviziior consumatoi" scade continuu, in timp ce cerintele de sanitate ale persoanelor
varstnice cresc (pe masura ce speranta de viata la nastere creste).
Populafia globului a deposit 6 miliarde de persoane la sfarsitul secolului
XX, iar in 2005 a deposit 6,5 miliarde. Cresterea medie este de 1,2% pe an. Cel de
al saselea miliard a fost adaugat in 12 ani, mai exact intre 1987 si 1999, care este
de altfel si cea mai scurta peioada in care s-a adaugat un miliard de persoane. Adaugarea celui de al saptelea miliard se preconizeaza a se produce in 13 ani. Populatia globului se preconizeaza a creste cu 2,6 miliarde in urmatorii 45 ani, ajungand
la 9,1 miliarde in 2050.
in secolul XX, proportia persoanelor varstnice a crescut continuu, crestere care
continua si in secolul XXI. Proportia varstnicilor era de 8% (600 milioane) in 1950 si
este de 10 % in 2005, estimandu-se a ajunge la 22% (2 miliarde) la mijlocul
secolului XXI.
Rata de crestere a populatiei varstnice este de 2% pe an, iind mult mai rapida decat a populatiei generae, proces care se pare ca va continua inca 25 ani.
Rata de cretere a populatiei varstnici se estirneaza c& va ajunge la 3,1% pe an in
perioada 2010-2015. Numarul femeilor varstnice il depaseste pe eel al barbatilor
varstnici, diferenfa care creste pe masura ce varsta este mai inaintata.
Populatia varstnicS. imbatraneste si ea. Proportia celor peste 80 ani, va
creste de la 1% in prezent, la 4% in 2050, cu o rata de 4,2% pe an", dovedind faptul ca
acest grup populational are cea mai mare rata de crestere.
Speranta de viaja la nastere este un indicator transversal cu semniicatie
longttudinala ipotetica: cati ani ar trai, in medie, un nascut dintr-o generatie care ar
avea pe tot parcursul vietii mortalitatea pe varste din. peioada de referinta. Evolutia
duratei medii a vietii este conditional de un complex de factori (mod de viata,
39

stare de sanatate, alimentatie, nivelul educafiei sanitare, conditii economico - sociale).

Pentru mai bine de 99% din existenta noastra ca specie, durata medie a vie
tii a fost extrem de scurta in comparatie cu prezentul. Datoita bolilor si accidentelor, in urma cu 50,000 ani oamenii rareori traiau mai mult de 40 ani. De-alungul
istoriei noastre ca specie, statusul socio-economic si eel nutritional au fost puteaic
asociati cu speranta de viata. Secolul XX a reprezentat o revolutie in longevitate.
Durata medie a vietii a crescut cu 20 de ani (la 66 ani) pana in 1950, iar previziunile sunt ca pana in 2050 aceasta sa mai creasca cu 10 ani.
In prezent, in Europa, cea mai mare speranta de via^a la femei (85,4 ani) se
inregistreaza in FramX la birbafi (80,4 ani), in Italia. In Austria, speranta de
viaja a barbatilor este de 79 de ani, iar a femeilor, de 84 de ani, in timp ce in Germania, speranta medie de viata este de 79 de ani.
Durata maxima potentials a vie^i reprezinta perioada maxima pe care ar
putea sa o traiasca un membru al unei populatii sau a unei specii. Varsta inaintata
nu era neobisnuita nici in antichitate, chiar daca in acea perioada speranta de viata la
nastere era redusa (Sofocle - 91 ani; Socrates - 98 ani; Platon - 81 ani; Euripide 78 ani). DacS speranta de viata la nastere a crescut dramatic in timp, durata maxima
potentials a vietii a ramas relativ constants, undeva in jurul varstei de 90-100 ani.
Persoana cu cea mai lunga durata a vietii a fost Jeanne Louise Calment, care a murit in Franta la varsta de 122 ani, in august 1997. Cel mai longeviv barbat a fost
Christian Mortensen, care a rnurit in Statele Unite ale Americii, la v&rsta de 115
ani, in 1998 (cu toate ca, sub rezerva exactitat" datei nasteii, Catea Recorduilor,
recunoaste drept eel mai longeviv barbat pe Shigechiyo Izumi, care a trait 120 ani si
237 de zile). Proportia supercentenarilor pe sexe este de 9 la 1 in favoarea femei lor.
In prezent (decembrie 2008), exists sase supercentenari in viata, dintre care eel mai
longeviv este americanca Edna Parker, in varsta de 115 ani.
Structue pe grupe de varsta si raportul de dependents in Romania*
Ponderea tinerilor in varsta de 0-14 ani. Romania, de pe locul 6 intre cee
mai tinere tai a ajuns pe locul 19 in intervahil 1990-2004. In anul 1990, cu o pondere a populatiei tinere (0-14ani) de 23,7% in totalul populatiei, Rominia se ala
printre cele mai tinere tai (locul 6) prin prisma acestui citeriu, fund intrecuta de
Irlanda cu 27,4%, Cipru 26%, si Polonia, Slovacia si Islanda cu ponderi in jurul a
25%. Cele mai reduse ponderi ale populatiei tinere inregistrau Germania 16%, Ita
lia 16,8%, Danemarca, Luxemburg, Austria si Suedia cu aproximativ 17%. Ponde
rea populatiei tinere din Romania din anul 1990 era net supeioara mediei Uniunii
Europene: 23,7% fata de 19,2%, ajunge in 2004 la aceeasi cira cu media uniunii
Europene: 16,4%, Romania ciasandu-se pe locul 19. Cele mai tinere tai in 2004
erau Islanda, Irlanda, Macedonia si Cipru, cu ponderea tinerilor cu varste de 0-14
ani peste 20%, in timp ce cele mai sarace tari in populate tanara erau: Italia, Bul
gaia, Spania, Slovenia si Germania (cu pondei sub 15%).
40

Pin imbatramre demografica se intelege cresterea relativa a populatiei

varstnice (60 sau 65 ani si peste) in totalul unei populatii date, ca un proces ferni si de
lunga durata, paralel cu scaderea greutatii specifice a populatiei tinere (0-14 ani),
in timp ce ponderea persoanelor de varsta adulta (15-59 sau 15-64 ani) in
registreaza modiicari nesemnificative. Acest fenomen a devenit o realitate in
multe tai ale globului si in majoritatea farilor europene.
De pe locul 2 (alaturi de Slovacia) (10,3% proportia persoanelor de 65 de ani
si peste), dupa Polonia, Romania a ajuns pe locul 10 in intervalul 1990-2004. Cu
pondei apropiate se inscriau si Slovenia, Islanda, Lituania si Cipru. Pondei man
inregistrau Suedia - 17,8%, Norvegia - 16,3%, Marea Bitanie si Danemarca (peste
15%). Fata de media Uniunii Europene, Romania statea net mai bine: 10,3% faja de
13,9%. In anul 2004, desi ramane in continuare o tara cu un procent redus de
varstnici (14,4% fata de 16,5% media Uniunii Europene), Romania se departeaza de locul pe care-1 ocupase in urnl cu 15 ani intre taile europene din acest
punct de vedere: locul 10, cu pondei sub 12% iind Macedonia, Irlanda, Slovacia,
Islanda si Cipru. Cu pondei mai ale populatiei varstnice apareau in anul 2004 Ita lia 19,2%, Germania - 18%, Suedia, Belgia si Bulgaria: peste 117%.
Analizele demograice evidential drept cauze ale imbitranirii populatiei in
Romania rata natalitatii, speranta de viata la nastere si rata mortalitatii.
Declinul ratei natalitatii, a capatat un itm rapid dupa 11989, odata cu eliminarea constringerilor de planificare familialS, astfel incat in 2002, rata natalitatii a
ajuns la 9,7 nascuti vii la mia de locuitori. Scaderea rapidS a natalitatii a fost de
terminate, pe langa shuatia economics, si de schimbarile profunde din societate si o
nou& atitudine a tanarului cuplu vis-a-vis de casatoie, familie si de nasterea copilului, in societatea capitaiista. Modelul vest-european, potivit caruia tanarul cuplu ia
decizia de a avea un numar mai mic de copii, adusi pe lume la o varsta mai ridicata,
a fost adoptat si in Romania. Totusi, in ultima peioada se face simtitS o redresare a
natalitatii, in 2005 rata natalitatii crescand la 10,2 nascuti vii la 1000 locuitoi fata
del01a%o2004.
Speranta de viata la nastere a ajuns in peioada 2003-2005 la 71,76 ani, in
crestere cu 0,44 ani fata de perioada anteioara (75,8 la femei si 68,8 la barbati), iar in
2008 speranta de viat& a femeilor din Romania este de 76,14 ani, iar a barbatilor, de
69,17 ani. O estimare globala, arata ca, in ceea ce piveste speranta de viata
cumulate pe sexe, tara noastri se situeaza pe locul 90 din 195. Pe primele trei locui se afla China - 84,33 ani, Andorra (Europa) - 82,67 ani si Japonia - 82,07 ani. Pe
ultimele trei locuri igureaza Zambia (Arica) - 42,4 ani, Mozambic - 42, 1 ani si
Zwaziland (sudul Aricii) - 39,6 ani.
Trebuie remarcat un aspect foarte important, cu implicatii asupra imDatraniii populatiei: speranta de viata la 60 ani a crescut fa|& de peioada anteioarS cu
0,21 ani (0,15 ani in mediul urban si cu 0,24 ani in mediul rural). Cea mai mare
speranfa de viata la 60 ani a ramas cea a femeilor din urban (20,16 ani).
Rata mortalitatii a crescut de la 10,7 decese la 1.000 de locuitoi in 1989 la
12,7 in 1996 (cand a atins maximul pentru peioada 1989-2005), reducandu-se la
41