IONESCU ION JANUS PETRE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI, 1969 Instalatii electrice in constructii MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANUL IVCapitolul 1 INTRODUCERE Ca urmare a necesitatilor sporite de energie, izvorite din_nevoile mereu crescinde ale societatii moderne, energia ‘electrica a capatat 0 raspindire care li confer in stadiul actual al dezvoltarii societatii un. loc de frunte, Dezvoltarea si diversificarea rapidi a instalatiilor necesare produce- ri, transportului, distributici si utitizirii acestei forme de energie, are la baz avantajele sale deosebite, si anume : posibilitatea de a fi produs’ cu cheltuieli din ce in ce mai reduse, deci in conditii economice su- perioare, posibilitatea de a fi transportaté mai comod si cu_pierderi mici, la distante oricit de mari si in fine, posibilitatea de a fi usor si economic transformata in orice alte forme de energie, ca de exemplu : energie termica, mecanica, luminoasd, chimica cte Primele forme de utilizare si de producere a energiei electrice, au fost legate de curentul continuu, energia produsa fiind distribuité unor consumatori aflati la mici distanfe, in zona uzinei care producea energia. in anul 1890 s-a realizat prima instalatie de producerea si distri- butia energici electrice in curent alternativ, De atunci se realizeazi din ce in ce mai multe agemenea instalatii si o daté cu cresterea numarului centralclor electrice, creste si puterea lor instalata. Revolujia tehnicé impune necesitatea interconectirii centralelor elec- trice, in sisteme electroenergetice, capabile si transporte energia elec- tricd’ la distanfe mari si si acopere necesitatile mereu crescinde de energie ale unor consumatori tot mai importanti. In fara noastra, in anul 1944, puterea totalé instalatd in centrale electrice nu depisea 740 MW, din care efectiv erau folositi numai 600 MW. Aceastd putere era produsé de mici centrale, cu puteri sub 1000° kW ficcare ; cea mai mare dintre centralele electrice existente la inceputul anului 1945 era centrala de la Groziivesti, care avea o putere instalaid de 20 MW, Sprijinindu-se pe inviifitura marxist-leninista, potrivit careia elec- trihearea reprezinté © condifie hotiritoare pentru succesul constructiei socialiste, conducerea de partid si de stat, finind seama de slaba dez- voltare a energeticii din tara noastré, a inscris problema dezvoltarii ei inaintea celorlalte ramuri ale economiei nationale, ca o sarcind prin-ice in cldidirt 1 elaborat centralele ‘Coma- cipal a politicli sale eocictes. Booz Oe ee planuri de electrificare electrice de la Doicesti, Ov nesti, Hunedoara, Bicaz, Astilev. 3 Pind la sfirsitul primului plan de tura sistemului energetic national, inauz totalizind 23000 km de linii de transpor cu tensiuni de 110 kV. Le sfirgitul anului 1965, puterea instalata & trice interconectate in sistemul electroenergetic nasi si furniza economiei noastre nationale 17,7 miliarce In perioada 1960—1985 linile clecivice au 93000 km. Au fost electrificate 7000 sate; consumul de energie electric’ pe locuitor sian, indice sintetic in aprecierea rezultatelor tehnico-economice ale unei economii, ajungea la 925 kWh, Conform prevederilor planului actual, la sfirsitul anwlui 1975, pro- ductia anual de energie clectrici in fara noastri urmeaz’ si fie de 55—60 miliarde kWh. Din intreaga putere instalat&, o insemnata parte va fi distribuita din centralele clectrice de termoficare, care vor furniza in acelasi timp 40—45 milioane kcal energie termica. Consumul de energie clectrick va atinge 2850 kWh/an si locuitor. Pentru a se_asigura energia necesara electrificarii va fi instalat’ in perioada 1965—1975, 0 putere de 10000 MW, dintre care o prima parte de 4000 MW va intra in functiune pind la sfirsitul anului 1970. In anji .1970—1971, va fi pusé in functiune hidrocentrala de la Porfile de Fier, care va asigura pe partea romAneased, 0 putere insta lata. de 1000 MW si o productie anuald de energie de 5 miliarde kWh. Pe riurile interioare ale (arii — Lotru, Somes, Sebes, Olt, Cris, Siret — vor fi construite alte hidrocentrale, totalizind o putere insta~ lat& de 1800 MW. La sfirsitul anului 1975 in Republica Socialist’ Romania se va produce jn mai pufia de 12 zile, intreaga energie produsi in fara in amul 1928. Pentru transporiul acest sese 3500 MW ‘manual. energii pind in cele mai indepartate col- turi ale farii, in vederea ridicdrij economice a tuturor regiunilor sale, vor fi executate si date in exploatare 3000 km de Sinii cu tensiuni de 220,..400 KV si 30.000 km linii de 220.110 kV.Capitolul 2 PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIE! ELECTRICE 1. Forme de energie existente in natura ificate ip dowd mari categorii: ener- sul diferite forme, si energie intr-o forma iprimara Formele de energie pot fi clasi gie primara, care se giseste in natu; secundara, objinutaé print-un proces tehnic, d de enersic. Energia primara se gaseste in naturé sub urmiatoarele forme :ener- gia chimicd existent in combustibili (cdrbuni, gaze, titei), energia disponibild a apelor, energia hidraulicd — aga-zisul crbune alb —. energia termicd furnizata de Soare, energia disponibild a vintului si in ultima vreme energia rezultata din fisiunca atomului Din aceste forme de energie primara, prin diferite procese tehno- logice, se_obfine energia electricd care este o forma de energie se- cundara. In acest scop s-au creat centrale electrice corespunzatoare fiecirui gen de energie primara consumata: ccntrale termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice, eoliene (folosind energia vinturilor) ete. Dintre aceste genuri de centrale electrice, uncle aut utilizare (cum sint cele termoelectrice si hidroclectrice cu un caracter istoric, foarte putin aplicate (cum alicle cum sint centralele atomoclectrice au perspective mari de dez= voliare, Energia objinutd in aceste centrale este transformata cu ajutorul transformatoarelor clectrice in energie electricd cu parametri ce inles- nese transportul energiei la mari distanje, prin Hinii electrice de trans- port, in condifii-cconomice si cu randamenie ridicate. Usurinta de a se transporta energia electrica la mari dis a airas dupa sine posibili- tatea amplasarii centralelor electrice in locuri apropiate de surscle de energie primera, disponibile (mine de c&rbuni, resurse hidraulice ete.), 2. Centrale termoelectrice Centraiele termoelectrice folosesc ca sursi primara de energie: cir- buni ca putere calorific mic si medic, gazele combustibile, titeiul, moto- rina, benzina etc, Centralele termoclectrice de putere instalati mic&ie Instalatis electrice in eldidiri folosese combustibili eu putere calorific’. mare — motorind, benzin’, gaze. Ele au cosiuri de exploatare mai ridicate si de aceea nu au o largé Pispindire, Sint ins& folosite ca centrale de virf, functionind un numac redus de ore pe an si acoperind anumite virfuri accidentale de putere. Centralele termoelectrice de putere mare, constituie baza obtinerii de energie clectried in fara noastra; cle folosesc cirbunii de calitate inferioara, Costu lor de investitii pe unitatea de putere instalata nu este asa de mare ca cel al centralelor hidroelectrice, dar costul energici objinute in acest gen de cen- fe trale este mai mare decit cel ob- finut in centrale hidroelectrice. ‘Asemenea centrale au un. pro- ces telinologic care este aratat simplificat in figura 2.1. Com- bustibilul este ars in focarul ca~ zanelor Cz; in cazan, agentul motor, apa se transforma in abur éu temperaturi 1 prestunt Lj ridicate. Aburul este suprain- a calzit_ mai departe in supra incdlzitorul Sp, de unde cu en- Fig, 24, Schema de principiu a unei cen- falpia ridicaté é este trimis trale termoclectrice + prin conductele de transportat Gio Seatac wranaport a agemsutue mee abr Cz la turbine. Ajungind ee T——™—C SEEMS Pt_MGGateatoe do chore “ceesce; —lovind paletele acestora si im- q — condensator; Pe ~ pompa de conden: primind o miscare de rotatie SR Pg Doe ee ome? Rr arborelui turbinei ; acesta antre- neazi generatorul de curent, care inc=pe sa debiteze energie clectricé. Astfel are loc o dubla trans- formare de energie: energia termici a aburului este transformat’ in energie mecanicé de rotatie la arborele turbinei iar aceasta este trans- format apoi in energie electricd. Dupa ce a cedat cea mai mare parte cin energie, aburul iese din turbin& si trece in condensatorul Cy, unde Se réceste si se condenseazé, pentru a putea fi mai departe vehiculat, cu ajutorul pompelor P. si P, si readus la cazanul C.; se inchide astfel cir- cuitul termic al centralei termoelectrice. Apa de racire este adusé cu 0 pompa la condensatorul C,, fie dintr-un riu sau lac — in circuit des~ chis — fie dintr-un circuit inchis prevazut cu turnurile necesare pentru racirea ci. Apa de ricire de ia aceste centrale poate fi utilizati pentru furni- zarea de energie termica (termoficare) consumatorilor industriali sau lo~ cuintelor si cladirilor social-culturale. Energia electrics se obfine la centralele termoelectrice cu anumite pierderi, Randamentul ceniralei depinde de randamentele clementelor componente ale intregului ansamblu al instalatiel, Astfel randamentul cazanului, al conductelor de abur, al turbinelor, al grupului turbo-ge-Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 7 nerator, al transformatorului, al circuitului termic, se cumuleaza si al- suiese un randament general, de circa 350/ Pentru obfinerea energiei electrice la un randament cit mai ridicat, cu pierderi cit mai mici de energie, trebuie s se acjioneze in vederea imbunatatirii randamentelor partiale si in special a ran- oa damentului_ circuitului ter- roe ara mic; cu valoarea sa de sub yee 50%/, acesta face si scada be mult randamentul general al centralei termoelectrice. a Termocentrala de la Craiova, construité in ani socialismului are ca parame- tri inifiali: presiunea la in- tvarea in turbinaé 185 ata si temperatura 535°C, find e- chipata cu cazane de 1020 t abur/ora si cu turbine de 315 MW. Tot in anii sociatismu- Jui, au fost construite gi alte termocentrale foarte mari cum sint cele de la Borzesti, Ludus, Ovidiu, Singeorgiu e de P&dure, Doicesti si acum — eyp} e aC) in urma Bucuresti Sud si Deva. Pentru ridicarea tem- peraturii si presiunii cu care = & 6 aburul lucreazi in turbine, oe & |& ino) 7 fBr8 a se ridica aceste valori la cazan, si prin urmare f& e fe Law a utiliza cazane scumpe, se utilizeaz& suprainedlzirea in- ; ; vee Rig. 22. Scheme de supraincdlzire intermediara termediard a aburului intre M8 2% Scheme de sipraincalzire intermediara cazan si turbine. Accasta s¢ a — os oreincatzire intermeaiard irectd; > — eu roe cme eae din jnciiiitor “ae amestee; ecu cielu. suprapus? utilizeazd dupa schemele din soil Nreincalsiir | C; ~eazan $3; = suptainetiaie figura 2.2. Avantajele utili- tér intermeatar ; T.— turbini; 77 — turbina inaintaga j ae ee eee int; © ~ senerator :Cq — condensaee! P— pompa f zBrii acestei_metode sint: 5, genimbater de edidura; im — rexervor inte cresterea randamentului ge- mediar; CIP — cazan de inalt& presiune, neral al centralei si posibili- tatea folosirii utilajului existent in centralele ce urmeazé a se moderniza, reconstrui si extinde, intr-o perioadi foarte scurta. Preincalzirea generativa a apei de alimentare, se face prin interme- diul unor preincalzitoare P, instalate in circuitul termic, intre conden- sator si cazan; ridicarea temperaturii apei se realizeaci cu ajutorulInstalafié electrice in clidire sui luat din mai multe prize intermediare ale turbinelor 1, 2, 3, nt de o constructie speciala (fig. 2.3). Cu ajutorul acestor ‘prein= vere, apa de alimentare a cazanului ajunge le o temperaturi de a9n*C, cucerea mixtA de energie electric si cdlduré este o alta metod& cresterea randamentului general al centralei. Centralele de ter~ moficare produe si furnizeaza consu- matorilor energie electrica si energie termicd. Energia electric’ este pro- dusé de generatoarele antrenate de turbine prevazute cu prize, iar ener. gia termica provine de la apa de ra cire a condensatoarelor, temperatura acesteia fiind ridicaté cu ajuterul aburului preluat de la prizele inter mediare ale turbinei. Atanci cind cererea de caldur& este micd, cen- trala electrica de termoficare (CET) functioneazé cu un numar redus de cazane si turbine si produce o canti- tate mai mici de energie electricd, neacoperind nevoile consumatorilor hema efreuitulut tenmic, eu TACPdati Ja ea. Centrala find ins& calzitoare pentru apa de'ali, interconectat& fntr-un sistem ener- mentare : getic, acesta furnizeaza energia elec- ; T—turbind ou prize tric neacoperit’ de centralé. Cind 5 G _~ generator: Cu — com: necesarul de caldura este mare i pompa de conden ; Pua pompe de con CET functioneaz’ la intreaga sa = pompa de alimentare a eaza- capacitate, surplusul de energie elec- Fen sue Spams tic& rezultat este debitat in siste- aoa mie. ipiermeuiare do mul energetic la care centrala este “ racordata. uresti_ functioneaza centralele electrice de termoficare : CET . CET Grozivesti, CET Grivita Rosie iar alte centrale in di- e ale tirii, rale hidroelectrice Jele hidroelectrice foloscse energia disponibilé — cineticd si ‘2 — a apelor in migcare, cum sint cursurile de apa si marcele. a se folosi aceasta energie, in scopul transformarii ci sed, se executa amenajarile hidraulice necesare ; acestea asigura astante de apa si presiuni corespunzdtoare ; aceste amenajéri foarte castisitoare,Producerea, transportul si distribujia energied electrice 9 Dup& o formuld aproximativa, puterea obtinuti la arborele — unei turbine hidraulice este data de relafia : P= 981 Q Hone unde : Fy este puterca data de turbina, in kW ; @ — debitul de ap& ce trece prin turbina, in m%/s; H — diferenja de nivel dintre cota apei in amonte de centrala ¢i axul turbinei, in m ; 41 — vandamentul turbinei. Dup& marimea cursului de api, amenajiirile hidraulice pot fi mai mari sau mai mici, existind in mod obignuit mai multe tipuri de cen- trale : cu baraj, cu derivatie si mixte. Perajele se exccuta din pimint, anrocamente sau beton armat si au rept scop crearea unui bazin, in care se acumuleazi apa necesard functionarii centralei, Un baraj, executat sub forma unui dig drept sau concav, inchide o vale, ancorindu-se puternic cu ambele eapete in ma~ lurile acesteia pentru a suporta presiunea apei. Bazinele sau Jacurile de acumulare se intind pe distanfe marj inun- dind porfiuni intinse de teren si necesitind in acest fel costuri mari de investitie, in vederea amenajarilor hidraulice, a reconstructiei asezi- rilor ce trebuie evacuate, sccaterii din cireuitele agricole a terenurilor ete. Toate acestea sint ins& compensate de avantajele pe care le au aceste amenajari si anume : — utilizarea energici hidraulice in scopul obfinerii energiei electrice cu un pret de cost scazut ; — inlesnirea circulajiei fluviale — navigatie si plutarit — pe por- fiunile de riuri regularizate si pe lacurile de acumulare create ; — amenajari cficiente pentru dezvoltarea faunei si florei in zon’; — crearea unor rezerve de apa rezultate din acumularea apelor de primavara, co pot fi folosite pentru irigare si alimentarea unor zone industriale sau a localitatilor si pentru imbunatatirea climei ; — posibilitatea de asanare a regiuniler altadatd inundabile si eli- minarea calamitatilor provocate de viiturile de primivara ; — amenajari turistice si crearea de zone de agrement. Amenajarile de baraje cu inaltime mica, pot crea lacuri cu com- pensare vilnicd, apa acumulata in cursul zilei, find folositd in cursul unei perioade scurte de functionare. Aceste centrale functioneazd numai in anumite ore de virf, cind necesarul de energie electricd este mare si nu poate fi acoperit economic de sistemul energetic la care sint Tacordate. In figura 2.4 se vad principalele amenajiri ale unci centrale hidro- electrice. Barajul 2 inchide valea, creind lacul de acumulare J, Apa este Girijat& prin canalul de aductiune 3, previzut vu gratare pentru a refine corpurile plutitoare — arbori, crengi etc. Aceste gritare sint amplasate la prizele de apa aflate Ja intrarea in canalul de aductiune.Instalafié electrice In eliidire zialt capt al canalului de aducjiune, la iesire, apa trece intr-un 2 echilibru 4, care are rolul de a permite linistirea apel, de a za ,loviturile de berbec‘* (fenomene hidraulice provocate de in : si deschiderea vanelor aflate pe canal) precum si de a distri =izcum ‘uniform apa in conductele fortate 5. Aceste conductc, ex Fig, 24. Amenajarea hidraulied cu baraj : a ~ plan ae situatie ; » — seciiune (pro 1 — 126 de Reumutare | 2 bate] de Hewon arma # — ca hal do aducfiune | 4'— castel de’ echitbra y= con ucts sovjate sy @'—" contrala“bldroeiecttied eu vurbine | 7 SNeanaiul’ de tga 8 turbinele. hidroelectriee cutate din ofel sau beton puternic armat, sint astfel calculate incit s& reiste si ele la loviturile de berbec. Panta acestor conducte, foarte mare, asigura 0 mare cddere de nivel astfel ci apa ajunsa in centrale 6, loveste cu putere in paletele turbinelor 8, ale cdror rotoare se invirtese si antreneazd generatoarele de energie electric. In acest fel se trans- forma energia cinetic’ si potentiala a apei, in energie mecanici de rotatie si apoi in cnergie electricé. Dupa ce a cedat cea mai mare parte din energie, apa este evacuati in canalul de fuga 7, de unde trece in albia cursului de apa Centrala poate avea cladirea inglobaté in baraj, atunci cind pre- mca apei nu este prea mare, rezultind o centrala de importanta siProducerea, transportul si distribufia energiet electrice u putere nu prea mare; cladirea poate fi insi si separaté, amplasata in apropierea barajului, in cazul unor centrale de putere si impor- tanta mare. In corpul harajului sint practicate niste deversoare, care asiguré scurgerea mai departe a unui debit constant de ap’, necesar tuturor asezirilor din aval, cit si Ia irigare. La cédorea apei prin deversor se amenajeazi un disipator hidraulic, care amortizeazi caderea apei Ja picioarele barajului, impiedicind erodarea fundub In corpul barajului, la fundul sau, sint deschiceri cu vane, necesare spalarii_periodice a aluviumilor ce sc depun la picioarele barajului. Deschizind aceste vane, apa trece prin baraj si antreneazi cu putere aluviunile, evacuindu-le in aval, evitind in acest fel depunerea lor si colmatarea barajului. Purbincle hidraulice pot fi cu actiune si reactiune. Din prima cate- gorie fac parte turbincle Pelton si Banky, utilizate pentru centrale de puteri reduse. Din cea de-a doua categorie fac parte turbinele Kaplan si Francis; prima este utilizaté in contrale cu debite mari de apa dar cu c&deri mici, cea de-a doua are larg& utilizare atit in centrale -de puteri mici cit si in centrale de puicri mari, In fara noastra centralele hidroclectriee cele mai importante s-au construit in anii puterii populare : la Bicaz — hidrocentrala V. I. Lenin — la Arges, la Sadu si se aflé in lucru cea de la Lotru si cea de la Portile de Fier. 4, Centrale atomoelectrice Pentru obtinerea cnergiei clectrice, in centyalele atomice se foloseste energia existenté in structura interni a atomilor materialelor fisio- nabile, Prin u.termediul reactoarelor nucleare aceasta se transform’ in energie termicé, care se inmagazineazi intr-um agent motor, de exemply abur ; acesta se transport la turbine unde are loc transfor- marea clasica, de la centralele termoelectrice, iu energie mecanicd de rotatic $i apoi in energie electricd, De acvea, se poate considera o centrald atomoelectrica, ca o central termoelectrica, la care locul caza- nului — deci al generatorului de energie termicad — este Iuat de un reactor nuclear, care in fond are acelasi ro! Deoarece ins, acest generator in activitatea sa degaja radiaii_ peri- culoase pentru operatorii ce conduc gi supravegheazi procesele in ase- menea centrale, el a fost realizat intr-un mod special, pentru a se asi- gura protejarea organismeior vi Combustibilul folosit in reactoarele atomice in funcfiune, este unul din materiale fisionabile din familia uraniului si a plutoniului, cu izo- topii lor radioactivi.R Instalaiit electrice in cltidirt Ureniul, in starea sa naturald este un amesice de izotopi Ut, si U* in proportii diferite, poncerea predominanta avind-o U** (99,31/)). Cel mai important este inst izotopul U2 deoarece prin bombardarea sa cu neutroni se poate dezlintui o reactie de fisiume in lan}, cu declan- garea puternic& a cnergici atomice. Prin aceasta reactie in lant, numarul neutronilor care bombardcazi se mireste cu neutronii rezultati din reac- tie, fisiunea luind proportii din ce in co mai mari, energia degajata cres- cind la rindul ei vertigiios si Gind insofiti de radiatii «, § si 7. Energia termicd obfinut’ se fnmagazineazi in agentul motor, apa- abur si trece o daté cu acesta inspre turbine sau schimbatoare de caldur’, Cantitatea de energie termic& produsé in reactor este foarte mare ; astiel, dintr-un kilogram de {ine energie termica in cantitati de milioane de ori mai mari al unui kilogram de carbune, comtbustibil obignuit in centratcie termocievirice. © centrald atomoelectric’ cuprinde: sala reactoarelor atomoelectrice, sala turbinelor, sala schimbatoarclor de ciidura, stafia electricd si camera de comanda. Caracteristic centralcior nucleare este accea ca prin procesul de fisiuno, rezulté si un alt combustibil nuclear, plutoniu Pu™, care poate fi folosit in acceasi centrala sau in altele. Elementele principale ale reactorului nuclear sint daic in figura 2.5. Barele de uraniu 3, imbogatit cu un procent mai ridicat de izotopi U5, sint dispuse paralel, inglobate in moderaterul 5 care poate fi apa, apa grea, grafit etc, izolate impreuna intr-o ew inconjurata Ja exterior de un reflector 2, ce inchide zona activa, Inguntrul careia se desfagoa: reactia in Janf. Capsulind intregul proces de fisiune, eeranul de protectie biologied 1 protejeavi mediul inconjurator de o iradiere prea puternicd si periculoasa, Procesul de fisiune se regleazi cu ajutorul barelor de cadmiu sav bor 4, care au o mare putere de absorbtie a neutronilor ; barele acestea. pot fi introduse mai adine sau scoase mai in afara, pentru a regla astfel reacfia de fisiune nuclear in lent, din care rezult’ un numar din ce in co mai mare de neutroni, Rolul moderatorului este acela de a incetini viteza de deplasare a neutronilor, inlesnind prin aceasta acjitnea de bombardare a nucleclor. Moderatoarele uiilizate in reactoarele cu neutroni Jenti pot lipsi im cele cu neutroni rapizi. Reflectorul, care poate fi constituit din aceleasi materiale ca mode- ratorul, are rolul de a reflecta citre inteviorul zonei active neutronii care tind si asa in exterior, micsorind astfel picrderile de neutroni,Producerea, transporiul s¢ distributia enersi 13 Prin canalele practicate in reactor sf cave traverseazi zona central activa, trece agentul motor AM constituit din bioxid de carbon, apd, aer, ‘heliu, mereur sau azot; acest agent réceste reactorul absorbind energia 4 Pig, 25, Sectiune printr-un reactor nuclear : 1 SySeiR Se Prmtgee blolaset in beton, toma, ant 3 — efigtor ae Beat, apa Sau apa Gree? 3) — barele de uraniu imbowaqte ta Us a Bares de cadmsur sau bor penirw rogiatea Teucjel de fisiune’; 5 = mo- Geratoru? din grail, aah sat apa grea? AM! “'ogental t0tor (Dioxide carboa, ioe apa ete). ttermici rezultatdi din procesul de fisiune atomic, o inmagazineai si © transporté mai departe citre sala schimbatoarclor de cdldura, unde © cedeazii altui agent motor, Schemele termsice ale unor centrale nucieare sint de mai multe tipuri dupa natura agenjilor motori care circulé in reactor si dup’ numdrul lor,4 Insta elect ice in clddlivt 5. Froducerea energiei electric in alte feluri de centrale a. Centrale eoliene. Pentru obtinerea energiei mecanice de rotatie © astfel de central folose i or. care punind in migcare paletele unei elice de marime convenabilA antreneaz’ prin intermediul unei axe si al unor pinioane, un generator de energie electrica. Deoarece folosirea acestor centrale este condifionaté de frecventa, continuitatea, taria si constanta vinturilor, obtinerea energiei electrice cu acest gen de centrale este o solutie cu un caracter limitat, fara ras- pindire, b. Centrale cu motoare Diesel, Aceste centrale echipate cu_motoare cu ardere interna folosind drept combustibil pacura sau fijeiul brut, int centrale in care randamentele sint ridicate dar costul unui kilowatt- ord produs este ridicat. Pe ling& acest dezavantaj p&cura care este un combustibil superior, poate fi utilizaté in alte scopuri, cu rezultate eco- nomice mult superioare. Acest fel de centrale se utilizeazi ca centrale provizorii de santier sub forma grupurilor mobiJe sau pentru alimentarea obiectivelor indus- triale izolate precum gi ca centrale de rezerva sub forma unitatilor fixe ; ele au avantajul cd pot intra in functiune repede pentru a acoperi ia nevoie virfuri de consum; in acest scop sint conectate in sisteme energetice, dar actioneaz o duratd limitata. c. Centrale echipate cu turbine cu gaze, In figura 2.6 este data schema de principiu a unei centrale folosind gazele combustibile si functionind in circuit deschis, Motorul de pornire J pune in functiune agrega- tul compresor 2, care aspira aer din at- mosfera si il comprima trimitindu-l in camera de ardere 5, unde ard gazcle combustibile ; rezulta gaze de ardere cu iemperaturi foarte ridicate. Acestea 6, Schema de principiu s wnei sint conduse si se destind in turbina 3, centrale cu turbine cu gaze, functio- fjind apoi evacuate in atmosferd; cir- rine an GeUly deschis: ox, cuitul de Zunctionare este de tipul des- 4 — moior de pornire : fl 4 = bindad gore sa" genattior ad chis. ‘energie electrica | 5 ‘dere, © parte a lucrului mecanic produs de turbina se consum pentru antrena- rea compresorului, care in functionare curenté nu mai este antrenat de motorul de pornire ci de turbini. Centralele, functionind in circuit inchis, au in plus un recuperator de célduré pentru gazele care iegind din turbina intré in compres Pe aceasta parte a circuitului termic mai intervine si wn racitor, cu scopul de a asigura gazelor la intrarea in compresor, 0 anumita tem- peratura; in acest fel se imbunatdteste randamentul de funcfionare a acestuia.Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 15 Principalcle avantaje ale turbinei cu gaze sint: instaletie simpla, ocupind un spatiu redus, randamente ridicate chiar la sarcini reduse, instalatie clastica urmarind cererea de energie. Nu are prea mare raspindire deoarece pretinde materiale speciale rezistente ja temperaturi ridicate pentru constructia paletelor turbi- nelor, in contact direct cu gazele de ardere la temperaturi ridicate. 6, Exploatarea diferitelor centrale in cadrul sistemului energetic In Republica Socialist’. Romania, toate centralele electrice au fost interconectate, creindu-se astfel un sistem energetic. La acest sistem sint de asemenea legate centrele de consum : orase, combinate si in- areprinderi industriale, unitati agricole si comerciale etc. In cadrul acestui sistem care cuprinde categorii diferite de centrale, se impune adoptarea unor masuri tehnico-organizatorice de exploatare, pentru ca realizindu-se__ indict tehnico-economict superiori, pretul de cost al energici pe kWh pro- dusa s& fie cit mai coborit, iar in- vestitia, folosita judicios, s& poata fi recuperaté fn‘ termen cit. mai seurt. Aceste misuri urmirese sé se ob{ind un pret de cost optim pentru energie, prin repartizarea judicioasé a puterii cerute centra- lelor, prin aplatisarea curbelor de sarcina, in scopul maririi numa- rului de ore de folosire a puterii ES Se ee maxime, printr-un rational plan de revizii si reparatii a utilajului de haz, intocmit astfel incit $4 se asigure’ in permanenti rezerva de putere necesara acoperirii ce- rintelor consumatorilor. In figu- ra 2.7 este data repartitia putertior intre centrale, intr-o zi de functio- nare = unui ‘sistem energetic, la 4 8 @ 1 2 tae Repartitia economicd optima» intre centralele interconectate in- tr-un sistem energetic : 1 — partea din sarcind preluats de centrotele hidceleetriee, sara Tae de acumulare y 2 — pal tea de sareina preiwati de cenirae de term. fHicare ; “S™— partes de. sarcina prelath dec Uale hidrocleetrlee, “eu lncuri "de acumulan 4° partea preluata. de centralsie sermocice: ‘ice, Fig. 2 puteril care Sint interconectate mai multe tipuri de centrale. Din diagrama rezulta c partea intii este preluataé de centralele hidroelectrice fara lacuri de acumulare, care trebuie si fun fioneze la puterea maxima pe toaté durata zilei pentru a nu se pierde ni mic din energia disponibila a cursurilor de apa respective. Partea a doua a sarcinij este preluata de centralele electrice de termoficare, a ciror pro- ductie de energie electricd este conditionaté de productia de energie48 Instalafié electrice in eldidiri termic’ ; prin urmare cantitatea de energie electric produsi trobuie con- sumata integral c&ci altfel se pierde. Partea a treia este preluati de cen- tralele hidroelectrice cu iacuri de acumulare, fiind sarcina cea mai mare, deoarece prejul de cost obtinut in aceste centrale este cel mai redus gi determina astfel, in cea mai mare misura, sciderea preyului de cost me- diu pe intregul ansamblu. Ultima parte este preluat de centralele termo- electrice mari si mici, acestea din urma functionind pe anumite perioade scurte si cu un numér corespunzator de agregate. © alt&é masura tehnico-organizatorica si anume aplatisarea curbelor de sarcina, se realizeazi prin urmirirea dezvolidrii si planificarea func- fionarii unor consumatori, in orele de gol de sarcina sau cu sarcind re- dus. In aceasia categorie intré in special consumatorii sezonieri : insta- latii de aspersiune si irigatii, exploatari locale de agregate pentru constructii ete, © misur& stimulatorie pentru abonati este tarifarea energiei elec- trice, cu anumite bonificatii, acordate celor care au un consum de ener- gie rajional. 7. Transportul si distribufia energiei electrice Energia electricA obfinut& in centralele clectrice trebule sf asigure “necesitajile energetice ale consumatorilor. Energia electrici trebuie transportata de la centralé pina la limita de proprietate a consuma- torilor. Consumatorii si producatorii de energie electricé sint legati intre ci, prin cdi conductoare de curent. La trecerea curentului prin conduc- toare, datorit& efectului termic, conductoarele se incdlzesc ; de-a lungul liniilor au loc pierderi de energie clectrica, care se transforma in energie termicd, imprastiatd in mediul inconjurator. Accasta energie picrduté webuie produsi in centralele respective, peste cea necesard consuma- torilor racordaji, Energia clectrica pierduta trebuic s& fie cit mai micd. Centralele de putere micd, avind un disponibil redus de energie, nu pot alimenta consumatori afiati la distante prea mari, tocnai pentru a se limita aceste pierderi. In aceste centrale, energia se objine la ten- siune joasi si de aceea, ea va fi distribuité consumatorilor aflati pe © razi de cel mult 1000 m prin lini de distribujie de joasA tensiune (fig. 2.8, a). Centrala electricé C# aflaté in centrul de consum, alimenteazi con- sumatorii C printr-o retea simpla de distributie radialé. In cazul unor consumatori concentrafi in anumite sectoare, se poate utiliza o schema, care cuprinde in distributia sa radials puncte de ali- mentare sectorizate, legate de centrala electricd prin linii principale, 4rd consumatori, numite fideri. Consumatorii sint alimentati prin. refele simple radiale din punctele de alimentare, aga cum arati schema rejclei de distributie in joasd tensiune cu puncte de alimentare din figura 2.8, b.AION AT we ANSEL oF ard voir — gra, ap fun grt erewaossuen op els ary | otmystay ap areeyeiodoo Peoisnaio, styoqaa top una wuraos =>! 3xen Pines eaane — ge sua} (S axzjuaury esaInstalatii electrice in cliidit Atunci cind consumatorii se gésese la distanje mai mari, schemele cu centrale electrice ce produc chergie electric’ de joasi tensiune nu mai satisfac necesitatile, pe de o parte din cauza pierderilor de ten- siune, care devin prea mari si [asi disponibilaé la consumatori o ten- siune maj mic& decit cca minim admisi si pe de altd parte din cauza pierderilor prin efect termic. In aceasta situatie, se utilizeaz’ o schem& in care centrala electricd produce energie electricd 1a tensiune inalta, de 6000 sau 10000 V (6—10 kV). Energia electricd este distribuita prin retele de fideri la posturile de transformare PY aflate fie in incinta consumatorilor (fabrici, institutii, blocuri mari de Iocuit), fie in centrul de greutate al consumatici unei zone (fig. 2.8, ¢). Transportul energici clectrice pe linii de inalté tensiune, prezinté. avantajul c& la aceeasi putere instalata, curentii de transport sint mai mici decit in cazul refelelor de joasé tensiune si de aceca sint necesare conductoare cu sectiuni mai mici, iar pierderile, la rindul lor, sint mai reduse. Posturile de transformare realizeazi transformarea energiei de la tensiunea de 6 sau 10 kV, cu care a fost produsi si distribuit& pe fideri, Ja tensiunea joasi a consumatorilor. In cazul cind centralele electrice sint amplasate in apropierea sur. selor de combustibili, energia, produsi tot sub tensiunea fnalli de 10 KV, este trecuta prin stafii ridic&toare de tensiune unde, cu ajutorul transformatoarelor, tensiunea este ridicata ; apoi energia este transpor- tat in condifii economice la foarte mari distante, cu pierderi_ minime In zonele de consum energia clectricd este supus’ unei coboriri de ten- siune in cascada, pind la nivelul tensiunii necesare a consumatorilor (fig. 2.8, a). Energia produsi fnir-o centralé hidroclectricd, in generatoare de 16 KV, este trecuti apoi pria stalia ridic&tcare SR, unde este ridicatt: Ja tensiunea de transport de 110 kV. De aici, prin linii de transport de foarte inaltA tensiune LT;, LT, energia electrica este dusi citre mai multe regiuni ale (aril. La capatul fiecdrei linli de transport, existé cite © Statie electricd coboritoare de tensiune SC de la 110 kV la 35 kV. De la aceste stati coboritoare, pornesc linii de distributie de inalté ten- siune de 35 kV pind Ia alte statii S, in care se realizeaz’ o alti cobo- tire de tensiune de la 35 kV la tensiunea de 6 kV. Apoi, printr-o distributie de inalt tensiune de 6 kV se ajunge la posturile de trans formare PT, care aduc energia clectrica ta joasd tenstune. In toate cazurile aritate, in schemele radiale si arborescente din figura 2.8, energia electricd era furnizati consumatorului dintr-o singura directie. Atunci cind consumatorii sint de o importanta deosebita, alimentarea trebuie s& fie asiguraté continu; se execut’, in consecint&, linii deProducersa, transportul si distribsqia energiei electrice 19 alimentare de rezerva. In aceste cazuri, schemele radiale sau arbores- cente, nu mai satisfac si de aceea, se folosesc sisteme de distributie buclate, ale cévor contururi inchise permit o alimentare din doud sau mai multe directii. In cazul aparifiei unui defect pe wna din alimentari, in mod automat sau chiar manual, se poate comuta cu ajutorul dispo- aitivelor speciale, alimentarea pe alta linie. Marile centrale electrice alcétuind sistemul energetic national sint astfel legate intre ele prin Iinii de interconexiune, incit existA in_per- manenta posibilitatea de transfer de energie dintr-o parte in cealalta, cu scopul acoperirii unor nevoi accidentale. Aceste linii de transport si distributie pot fi acrienc sau subterane. Cele mai multe sint ac- riene, deoarece sint mai ieftine, au o racire mai bund si permit o den- sitate de curent (in amperi/mm*) mai mare, In centrele populate si locuri aglomerate ins’, se prefer linii subterane, atit din motive de securitate cit si din motive arhitecturale.Capitolul 3 CONSUMATORI SI SARCINI ELECTRICE leme de curent si tensitini nominale folosite Dup& felul curentului folosit, retelele electrice se impart in : retele de curent alternativ si refele de curent continu, In refelele de curent, alternaliv, conform STAS 930-56, tensiunile nominale intre faze, uniformizate in Republica Socialist Romania, pen~ tru frecvena de 50 Hz, sint : 380, 500, 3.000, 6 000, 10 000, 15000, 35 000, 110 000 si 220000. Pentru tractiune electrics si in alte scopuri speciale se pot folosi si refele existente care functioneaz cu alte tensiuni decit cele prevazute. In instalafiile miniere pentru extractia carbunelui_sint de asemenea permise si refele cu tensiunea nominalé de 127 V intre faze. In cazuri speciale in refele locale din sisteme energetice regionale existente, in vederea dezvoltarii acestora se admite si tensiunea de 1000 V intre faze, acolo unde ea exist. In locurile cu pericol de elec- trocutare, de exemplu jn subsoluri, ta luerari subterane sau in reci- piente metalice etc., este obligatorie folosirea unei tensiuni nepericu- Joase de 12 V, 24 V sau 36 V, cu atit mai mica, cu cit pericolul este mai mare. in {ara noastra existi inst si refele functionind si cu alte tensiuni intre faze, in afara celor aratate. Toate tensiunile nominale nestandar- dizate vor fi desfiintate pe masura ivirii posibilitatii, iar rejelele res- pective sint trecute la tensiuni standardizate. Asa de exemplu, in unele cartiere ale municipiului Bucuresti sint in functiune retele eu tensiunea norainala de 110 V intre faz si conductorul neutru, lar in alte parti ale tirii continuA s4 existe si tensiuni de 208, 315, 5000, 25.000 si 60.000 V intre faze. Retelele trifazate, cu tensiune sub 1000 V intre faze, se executs fie cu patru_conductoare — rejele de distribufie de joasé tensiune de 380/220 V — fie cu trei conductoare, avind tensiunea intre faze de 500 V sau mai mare. Refelele cu patru fire au trei conductoare de faz, al patrulea find conductorul neutru. Ele sint cele mai folosite, prezentind mari avantaje economice in exploatare si investitie. In aceast& situatie, motoarele electrice trifazate se racordeazi la cele trei conductoare de fazi, legindu-se deci intre faze la tensiunea de 380 V, iar lampile si alfi consumatori monofaza}i — motoare, resouri,Consumatori si sarcini electrice a frigidere etc. — se leagi intre conductoarele de fazi si conductorul neu- tru, deci la tensiunea 220 V. Refelele de curent continuu, utilizate mai rar, se folosese de obicei pentru deservirea unor procese clectrochimice, pentru actionari clec- trice care necesit4 mvtoare de curent continu, pentru incdrearea acu- mulatoarelor ete. In practicd curentu] continuu se obfine prin redresarea curentului alternativ cu ajutorul redresoarelor sau cu ajutorul grupurilor conver- tizoare, centralele electrice de curent continuu fiind tot mai rare. 2. Clasificarea receptoarelor vlectrice Orice aparat sau dispozitiv creat pentru a efectua un lucru mecanic sau o operatie, folosind energia electrica, pe care o transforma intr-o alté forma de energie, se numeste receptor de energie electricé. Aga de exemplu, unele receptoare transforma energia electricd in energie me- canica de rotatie, cum este cazul tuturor motoarelor electrice, altele in energie chimica, ca de exemplu : baile de clectrolizé, galvanizare, galva- noplastie ete. Altcle o transforma pur si simplu tot in energie electricd, insa cu alte caracteristici decit cea primita, Dupé felul curentului receptoarcle electrice pot fi : — Ge curent alternativ : lémpi, motoare, transformatoare ete. ; — de curent continuu : lampi, motoare clectrice de curent continu, bai electrolitice ete. Dupa felul tensiunii receptoarele electrice pot fi : — de inaltd tensiune — motoare cu tensiune de 5 kV pentru pu- teri mari ; — de joasa tensiune — majoritatea consumatorilor ; -— de ‘tensiune redus&: limpi pentru iluminat de siguranta, unelte si dispozitive speciale pentru lucrul in condifii cu pericol de ‘electro- cutare. DupA scopul in care sint utilizate receptoarele pot fi: —— receptoare pentru iluminat ; —— receptoare folosite in telecomunicatii : radio, telegraf, telefon etc. ; — receptoare folosite in transporturi ; -- receptoare generatoare de radia{ii cu lungimi diferite de unda : aparate electromedicale, de laivorator ete. ; — receptoare folosite in procedee termice — cuptoare termice ; — receptoare folosite in procedee electrochimice : bai de galvanizare sau_galvanopiastie, bai de electroliza, folosite la objinerea pe cale elec- trochimicé a clorului, hidrogenului, oxigenului ete. ; — motoare clectrice folosite la acfionarea diferitelor utilaje din in- dustrie, constructii, agriculturd ete,2 Instalafit electrice in elédirt 3. Clasificarea consumatorilor de energie electricé © locuinga, un atelier, 0 intreprindere, un teatru, o fabricd, un com- binat etc. este un consumator de energie electrica. Fiecare dintre acesti consumatori are o instalatie care cuprinde refelele sale interioare si, re- ceptoarele sale de energie electricda. In locuinte, energia clectricé este folosité pentru a satisface nevoile celor care ocup& locuinta. © intreprindere, 0 fabricé, un atelier, consuma energie clectricd, cx scopul de a realiza anumite produse, bunuri sociale care sint realizate pentru a satisface nevoile societalii. Acestea ocupé in economia najio- nal o pozitie mai important sau mai putin importanta, Exist astfel consumatori foarte importanti, a céror productie ocupi un loc de frunte in economia national a unei fari, conditionind Ja rindul lor productia unor unitati de mai mic& importanjé. Asa de exemplu, productia unui combinat siderurgic, cum este cel de la Hune doara, Roman sau Galati, care furnizeaz’ tuturor intreprinderilor me- talurgice prelucrétoare fagle, laminate, ofeluri etc., este un consumator de energie de cea mai mare importanta. Incetarea alimentarii cu ener; electric’. a unui asemenea consumator, nu numai cd impiedicd buna desfigurare a productici sale proprii, dar produce perturbatii si in ac~ tivitatea tuturor celorlalte intreprinderi prelucratoare. Economia natio- nal ar suferi o pierdere mai mare sau mai mic’, dup’ timpul de stag- nare a productiei acestai combinat, Dupa felul in care trebuie asiguraté continuitatea alimentarii cu energie electric’, consumatorii se impart in : consumatori de categoria I, de categoria a Il-a si de categoria a III-a. Consumatori de categoria I. In aceasta categorie intrd consumatorii cei mai importanti, pentru care intreruperea alimentarii cu energie elec- tried atrage dupa sine : dezorganizarea productiei proprii, perturbari in activitatea de productie a altor intreprinderi, sau chiar a centrelor mari Populate, defectiri grave ale echipamentului si utilajului industrial, pre~ cum si punerea in pericol a vielii personalului operator. Sint cuprinse in aceasta categorie : marile intreprinderi si combinatele — siderurgice (furnale, cuptoare), intreprinderile si combinatele chimice, instalatii mi- niere sau petroliere etc. Pentru acesti consumatori, se aleg asemenea scheme, care si prevada © dubla alimentare, de la doua surse diferite, cu posibilitati de comu- tare automata a alimentarii Consumatori de categoria a II-a. In aceasta categorie sint cuprinse uni t&i productive importante, pentru care intreruperea alimentarii cu energie elecirica atrage dupa sine stagnarea productiei dar nu se pe- ricliteazi nici viata personalului operator si nici starea echipamentului industrial.Consumatori sé sarcini electrice 23 categorie intra majoritatea fabricilor prelucratoare, de tesituri, confectii etc. sali de spectacole sau concerte, institufii sociale, de cultura, de invatamint ete. Alimentarea cu energie a acestor consumatori se realizeazé de la o singura sursa, fiind ins& previzuti o alimentare secundard fie printr-o legatura de rezerva facuté inaintea intrerupatorului general de pe ra- cordul de alimentare, fie printr-o sursé auxiliardé de energie, constituita dintr-o baterie de acumulatoare sau dintr-un grup electrogen, atunci cind aceasta solufie este economica. Consumatori de categoria a III-a. Aceasti categorie cuprinde consu- matori mai putin importanti, ia care intreruperea alimentarii nu produce importante de natura economica sau social, De asemenea alimentarii cu energie ciectricé nu pericliteazé viata oamenilor. In aceasta categorie intra intreprinderi mici, ateliere, locuinte, cluburi etc. 4, Determinarea puteri de consumatori stalate si cerute Instalatiile electrice ale consumatorilor cuprind un numar mai mic sau mai mare de receptoare, fiecare dintre acestea avind un rol bine determinat si ca atare o anumita putere nominal’, Aceastd putere no- minala st& scrisi pe plicuta indicatoare a respectivului receptor si este puterea utild (de ex, puterea dezvoltata la axul motorului). Totalitatea puteriior receptoarelor aledtuieste puterea instalaté a con- sumatorului, notat in general cu P;. Astfel, in cazul in care un consu- mator are un atelier, al cdrui iluminat este realizat prin 20 limpi fluo- rescente, avind fiecare cite 40 W, puterea instalaté pentru iluminat Py este: Py, = 20 - 40 = 800 W = 0,8 kW. Daca in acest atelier sint instalate trei strunguri cu putere instalata de 7 kW fiecare, dou’ freze cu putere instalaté de 3 kW fiecare, patru masini de gaurit, avind fiecare cite 5,5 kW si doua polizoare cu motoare de 1,5 kW fiecare, puterea instalaia a atelierului, pentru fora Pir este: Py —3-7T4$2-344-554+2-15—21 + 6 + 22 4 3— 52kW. Considerind acum atit iluminatul cit si forfa, puterea instalaté totalad in atelier este : Pi = Py t+ Py = 0,8 + 52 — 52,8 kW, La rindul s&iu, fiecare dintre receptoare are un anumit vandament, dupa marimea, puterea si tipul su, ceea ce duce la un randament mediu pe intregul grup de receptoare, 1. Pe de alta parte instalatia prin care sint racordate receptoarele, are gi ea un randament t, determinat de24 Instalafii electrice in eliidiri materialele din care este realizaté, de felul in care sint racite con- ductoarele, de starea si felul izolatiel, de distanta dintre conductoare etc. Daca se fine seama de aceste randamente gi de puterea instalata P; sursa trebuie s4 furnizeze o putere mai mare, dati de formula : Ppuntzata = 5 Intr-un proces tehnologic nu este probabil ca toate utilajele 5 toate receptoarele sa lucreze in acelasi timp. Se defineste un coeficient de simultaneitate, care caracterizeazA puterea ce functioneazé simul- tan. Acest coeficient de simultaneitate variaz, dup& natura procesului tehnologic, dup& felul atelicrului, dupa specificul ramurii industriale din care face parte atelierul, dupa inzestrarea tehnicd a acestuia, dupa natura produselor etc. Coeficientul de simultaneitate C, este subunitar si exprima procentul din puterea instalaté care functioneaza in acclasi timp ; se exprima prin relatia Pr Pi unde : P, este suma puterilor instalate care functioneazi simultan ; P, — puterea totala instalata Unele dintre motoare constituie 0 rezerva, care intra fn procesul teh- nologic la 0 avarie a motoarelor de baz, sau pe durata efectu&rii revi- viilor periodice sau reparatiilor capitale ale acestora, De exemplu, intr-o statie de pompare, sint montate pompe de rezerva care nu functioneaz& in mod obisnuit. Acesti coeficienti de simultaneitate variazA foarte mult si sint dati in tabele, in functie de ramura de productie, de genul atelierelor ete. Pe de alta parte, trebuie si se tind seama cé motoarele, chiar da sint in functiunc, pot s& nu fic incarcate la puterea lor nominala, co- respunz&toare mersului in plina sarcina. Asa, de exemplu, un_ strung pomit poate s4 mearga in gol, in perioadele in care strungarul face ve rificri dimensionale, repeta cursa de aschiere sau face alte operatii. Insusi efortul masini variaz, deci incarcarea motorului, dup’ natura materialului ce se aschiazi, dupa unghiul de atac al cutitului etc. De toate acestea se fine seama printr-un coeficient de incarcare C;, care exprima gradul de in: motorului : unde : P,, este puterea real P, — puterea nominala in functiune.Consuratori st sarcini electrice 25. Cu acesti doi coeficienti puterea Pe ceruté de consumator retelei pu- blice devine : Ps Pe Ohya Ts Ordonata altfel, aceeasi formula devine : CoC ae Coe aH Reportul se noteazi cu C, si se numeste coeficient de cerere. Cum coeficientii de simuitaneitate si de inearcare sint foarte greu de determinat, date find conditiile extrem de diferite necesare stabilirii unei aprecieri cit mai apropiate de realitate, din activitatea practic’ a fost mai usor si se determine valori globale pentru coeficientul de cerere.. Astfel, au fost intocmite, pe baze statistice si pentru valori medii, tabele cu coeficienti de cerere, care pot fi gasiti in literatura de specialitate. Metoda coeficientului de cerere este aplicabilé in intreprinderj ale c&ror sectii productive au un numir mare de motoare de putere re- Jativ redusa. Pentru intreprinderile in care motoarele au puteri mari, prin metoda coeficientului de cerere se obtin rezultate nu intotdeauna juste. In acest caz se utilizeaz 0 metoda bazata pe doi coeficienti stabilifi si ei statistic, In acest caz puterea ceruté de consumator se obtine cu relatia : Peed Pyte Ps unde : b sic sint coeficienti luati din tabela 3.1; P;, — puterea instalata totala ; Pi,— puterea instalaté intr-un numar k din motoarele cele mai mari din atelier sow intreprindere, Veloarea indicelui k este motoare. Asa cum rozult& gi din tabela 3.1, coeficientii b gi ¢ stabiliti statis- tic, pe baza experientelor practice, jin seama de felul atelierului sau intreprinderii, de felul si volumul productici, de tehnologia aplicati in productie, de seria produselor ete, De aici se vede c& valoarea coeficientului b scade o data cu sciide- rea volumului productiei si cu sciderea tehnicitatii procesului tehnologic. Acclasi lucre se poate spune si despre coeficientul c.a Instalafit electrice in clédiri Tabela 3.1 Valorile coeficientilor sic pentru diferite categorii de consumatori » aeeateul Atelier de’ prelucrare lal cald_@ metalelor, cu o pro-| ductie. de mare serie, pe| Oe | ee banda ispozitive de actio[—.____] nara eeaividuald a'tie-| Ateliere de pretucrare tal Jinlloraclte pentea|rece @ metalelor, cu PYO-) gig | 0,50 | 0,50 ‘prelucrarea metalelor |ductig de mare serie, pe} Ateliore de _preluerare Imetalelor cu productie de se-| 0,14 | 0,40 ) 0,50 rie micd si individuald ‘Ventitatoace, pompe, grupuri motor-generator, trans- | 9 g5 0,80 misil : u b;, 7 Mecanisme de transport continuu 0,40 040 | 0,75 Sali de cazane, ateliere de, Iceparatii si de montas, ate-| 0,06 0,20 | 0,50 liere mecanice Macarale (in_functie de_ putere) tate I Dy eee TMPOTIMC 18) tctiere de turndtorie 0,09 0,39 Laminoare 0,18 0.30 | 0,50 La stabilirea puterii Pj, , se aleg dintre toate motoarele instalate un ‘numar de 3—5 motoare, care avind cea mai mare putere proprie insta~ lala, constituie receptoarele individuale cu cel mai mare consum de ener- gie. Aceste receptoare solicité la pornire puteri si curenti mari, Exemplul de calcul 3.1. Un atelier industrial de prefabricarea instalatitlor are © sectie de lic&tuséirie dotaté cu patru polizoare cu motoare de 1,7 kW, 4 prese cu motoare de 45 kW, dowd grupuri de sudura cu putere instalata de 10° kW, patru aeroterme de 0,6'kW, doud masini de gurit cu motoare de 4,5 KW si alté dlgua cu motoare de 3 kW, Youd pompe cu motoare de 28 KW fiecaré, doud strun- guri cu motoare de 7 KW ficcare. Atclierul are 0 productie de serie’ mic& de ar- Ucole tebnice necesare santierelor. Faciorwl de putere de calcul este cos p = 0.98 Cum dispozitivele de actionare a masinilor unelie sint individuale, aleticrul se incadreaza intre ateliere de prelucrare @ metalelor cu productie de serie mick ai individuala ; din tabela 3.1 rezulia valorile: b = 0,14 si e = 0,4.Consumaiori si sarcini electrice 27 Se aleg, pentru determinarea puterii Piq, 4 motoare cu puterea cea mai mare. Acestea sint: 2 grupuri de sudurd de 10 kW si 2 strunguri a 7 kW. Cu acestea puterea ceruta va fi: Pas 2-10) + 2-7) = 34 KW bs Pic Py = (O14 - 81,8) + 0.4» 34) = 25,1 KW Dae 5. Determinarea consumului de energie Consumul de energie in ateliere si uzine, pe functionare, se determina pe baza consumului speci Cu ajutorul acestui indice, se poate aprecia masura in care instalatiile sint exploatate economic, putindu-se analiza acest lucru, comparativ cu alte uni\a{i similare. Reducerea consumului specific atrage dupa sine economii importante in exploatare, determining o importanté economie ja pretul de cost. In acelasi timp o parte din energia electricé poate fi folosita pentru producerea unor bunuri suplimentare. Energia consumat& pentru a produce un volum oarecare de bunuri X! este exprimata matematic printr-o formulé simplificata : W-=a+ dX; anumitA perioadd de ste energia consumata ; a si b — constante pentru unitatea respectiva ; X — cantitatea de bunuri produse. Acceasi expresie mai poate fi scrisd si astfel : Wy este raportul dintre energia consumata si valoarea productiei obtinut’ cu aceasti energie, adicA energia consumatd pe unitatea de produs — deci consumul specific de energie. Pentru ca acest consum specific si fie cit mai mic, exist din punet de vedere matematic, mai multe posibilitati : — productia objinuté X trebuie s4 fie cit mai mare, in care caz, consumul specific de energie Wo va fi cit mai mic (X este la mumitorul primului termen, ay vi constanta a trebuie stante a termenului b ; — constanta b trebuie si fie cit mai mica. Constanta a este o parte @ consumului de energie, a sectiei sau uni- tfii respective, independenta de volumul de produse obfinut. Ea tn- sumeaz& consumul de cnergie Ja mers in go} al utilajelor 1g, consu- i fie cit mai mic& im cazul pastrarii con-28 Instalafit electrice in cladiri mul de energie pentru regimuri nestationare, W, (incalziri ale captu- selii cuptorului clectrie dup o perioadd de nefunctionare, energia ne- cesar accelerarii maselor in miscare rotativ’, ca universale de strung etc.) si consumurile serviciilor auxiliare MW, (iluminat, incilzit, ventila~ ie ete). Dect : a=W, +W, + Wy. Reducind 1a minimum mersul in gol, organizind rational productia, fluxurile tehnologice, aprovizionarea etc, se poate acfiona pentru sca- derea termenului a. Valoarea constantei b este dependenta de volumul de produse ce trebuie obfinut, fiind proportionalé cu energia ce se consuma pentru obtinerea acestora. Acest termen se poate micsora, prin alegerea unor regimuri tehnologice rafionale, cu randamente ridicate, prin economia materialelor si a lucrarilor cu mare consum de energie. Volumul productiei X constituie principalul element care determina sciderea masiva a consunmului specific de energie Wo. Cu cit volumul productiei X este mai mare, cu atit se micsoreazi consumul specific. Acest lucru reiese din insisi formula matematicé a acestuia : Wo~ + In consecin{i, luind toate m&surile de a mari volumul productiei, pastrind constanté energia consumata sau chiar micgorind-o, consumul specific se micsoreaza, Consumul de energie se mai poate calcula si pe baza consumului specific, coneretizat in indici de consum specific aproximativi; acesti indici sint dati in literatura de specialitate pe specific de industrie. In tabela 3.2 sint dati indicii de consum specific pentru anumite produse. Pabela 3.2 Indici de consum specific de energie Industrie Skat | Industria ce ea a t _ { j f Filaturi de bumbac | 45 || vopitorie de fonts Tes de_bumber) 3 i} veche 0,05— 0,80 Fabricarea matasii |" Etenal inait electric 200— 2.25 artificiale | Fabricarea — ofelului Fabricarea hirtiei || special de seule 11 — 18 Macinarea griulut 7 | Topirea aramei 02 — 035 Ghiaté artificiala 1 Topires bronzu 0.3 — on Piclarie | Topirea plumbului 02 = 035 Cherestea (ge m’} Febricarea carbiduhi | 0 —i0 Fabricarea aluminiului | 90Conswmatori sé sareini electrice 29 Cunoscindu-se consumul specific Wy {lust din tabele) si productia X in unitajile caractoristice ramurii industviale respective, se poate aprecia cantitatea de energie consumata cu formula : W—X- Wy. Exemplul de caleul 3.2. Intr-un atelier mecanic exist dou masini de gaurit cu motoare de 22 KW, trei sirunguri cu motoare de cite 55 kW fiecare si tre: prese cu motoare de cite 7 kW. Iluminarea ateliernfui se realizeazé prin 10 24mpi electrice de 300 W fiecare. S$ se calewleze puterea cerutd de accst ateliér, tintn- du-s¢ seama’ de coeficientul de cereve Ja instalatia de fori Cer, care esie egal cu 0,6 iar la lumina Cu cu 09, Puterea instalatd in insialatia de forta est 22) 4 B35) + B.D: 43 + 165 + ot = 449 KW. Py Py @- Tinind seama de C,f, puterea ceruta pentru for\& va ft Pope Cep> Pig 208 + 419 = 2514 RW, Puterca instalata pentru iluminat este: Pu = 10-03 = 3 KW. Puterea cerulé pentru ituminat, finind scama de Ca, Pa=Ca+ Py = 09.3 = 2.7 RW, Puterea totald cecutd pe atelier pentra fort si luming es! Peg a= Pep + Pet = 25,14 + 2,7 = 27,84 KW. Avest atelier tated in categoria atelierclor de pretucrare a metalelor eu pro- ducfie de serie mica gi individuald, cu dispozitive de aclionare individvalé a ma- sinilor, Deci, dacé so caiculéars puterca necesaraé pe baza coeficientilor, atunci t b Old sic OF Pip +G- B-D = 419 WW. Considerind cele mai mari moloase cele de 7 KW si 55 KW si Iutnd dintre cesta iri motoare de 7 kW si doud moioare de 5.5 kW se obtine Pi 2-38) +]. 1) = 92 kW. In aceasid situatie : Py + Pip +e» Pig O44 + 419) + © - 99) Popa 0 + 128 = 18,8 KW, Rezulta_eci ca, in prima situatie, unde metoda de calcul a folosit coeficientul de cerere Cy = 0.6, a rezultat o pulere ceruta de 25,14 kW, pe cind in cea de a doua situatie, puterea revultata a fost de 188 KW, mai mica decit in prima situatic, Aceasta se explicl prin fapiul c& acest cocficient de cerere de 06 este prea mare: valoares de 0,4 este mai apropiatd de realitate, deoarece numarul mo- Yoarelor find mic, simultaneitatea probabili fn functionare este mai mica.30 Instalafié electrice in clédirs 6. Tarifarea energici clectrice Intreaga cantitate de energie elecivic’ livrat’ consumatorilor este inregistratd la punctul de alimentare al fiecdruia, cu ajutorul contoa- relor electrice. Evidenta cantitatilor de energie electricd este necesara, taints de toate, pentru decontarea costurilor energiei, intre intreprinderea de ex- ploatare a retelelor publice, care furnizeazd energia electricd si consu~ matorul care foloseste energia inregistrata. Evidenta cuprinde atit energia activi cit si energia reactiva, care pentru tarifare este tot atit de important ca si prima, indcosebi pentru aplicarea_penalizarilor (majorarilor) sau a bonificatiilor. Majorarile sau bonificatiile se acorda in functie de factorul de putere ce se realizeara in instalafia consumatorilor. Majorarea se aplicd pentru un factor de putere mai mic decit cel fixat de intreprinderea furnizoare de energie si de normativele in vigoare, care este cos g — 0.75, iar bonificatia, pentru realizarea unui factor de putere mai mare decit acesta. Pentru o grupa de consumatori, evidenta energiei livrate are si o alta semnificatie. Intreprinderea furnizoare livreazi energia pe baza. unor planuri de producfie aprobate. Evidenta energiei electrice trebuie s& asigure posibilitatea unui control asupra respectarii conditiilor fixate de intreprinderea furnizoare. Evidenta, care are ca scop determinarea cantitatii de energie li- vrata consumatorilor, pe baza clirela se face decontarea costurilor, se numeste eviden{é de calcul. Locul de instalare a contoarelor destinate masurdrilor se fixeazi de cAtve intreprinderea furnizoare in conformitate cu .,Prescriptiile pentru proiectarea si executarea coloanclor de alimentare cu energie electrica a Ddlocurilor de locuinte* si cu Normativul 1.7—68 privind instalatiile electrice (de utilizare) pind la 1000 V, in constructiile civile gi indus- triale. Pentru imbunatatirea factorului de putere, cu scopul de a evita pe- nalizarile, se folosesc masuri tehnico-organizatorice, precum si anumite mijloace, cum sint condensatoarele statice. Notind cu W, indicatia contorului de energie activi pe o durata anumita, de exemplu, o lund, si cu W,, indicatia contorului de energie reactivé in acelasi interval de timp, factorul mediu de putere pe in- tervalul de timp ales este : cos Majoririle sau bonificajiile se aplicé costului energiei pe perioade méasurata.Capitolul 4 ALIMENTAREA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE LA CONSUMATOR Transportul energiei electrice la distantd se face la tensiuni cu atit mai mari, cu cit distanta si puterea transportata este mai mare. Alimentarea consumatorilor cu energie electric la tensiuni foarte inalte, nu este practic posibilé. In consecinta, apare necesitatea coboririi tensiunii, cu una sau mai multe trepte, coborire ce se realizeaz3 cu ajutorul transformatoarelor, montate in stafii sau posturi de transfor- mare. In afara transformatoarelor sau altor echipamente electrice pentru: transformarea energiei, in posturile de transformare exist si instalatii de distributie, de comanda si instalatii auxiliare. Alimentarea sigura si continu cu energie clectrici depinde de ale gerea corecti a unei scheme potrivite pentru alimentarea consumato- Tului, de numarul si de amplasarea posturilor de transformare, de schema lor de comutare, de alegerea metodelor si a cchipamentului de protectie a elementelor postului ete Schemele de distributie si alimentare se aleg in functie de impor- tanta consumatorilor. De exemplu, pentru consumatorii din prima cate- gorie, este necesar a se alege acele scheme, care pentru asigurarea unei alimentari continue, au prevazute circuite de rezerva, folosindu-se, de asemenea, si scheme speciale cu conectarea automata a rezervei. Dupa sursa de energie la care se racordeaz consumatorii existé doua mari categorii de alimentare : alimentarea de la o centrala clectrica proprie, care poate furniza energie numai consumatorului respectiv sau poate fi si interconectata intr-un sistem energetic ; — alimentarea din refelele publice de dist treprinderi speciale. Intreprinderile se alimenteazi dintr-o centrala proprie numai atunci cind nu exist& posibilitatea racordarii la un sistem energetic, sau atunci cind procesul sau tehnologic necesita mari cantitiifi de abur industrial. In acest caz este mai economic si deci justificat, si se construiasci o central clectric& proprie de termoficare, racordata la sistemul energetic. ‘ibutie, exploatate de in-Instalatit electrice in eltidirt Tn general, interconectarea centralei proprii intr-un sistem enorget are avantaje foarte mari, permitind 0 exploatare mai rational’ a aces- teia, in conditii marite de sigurant& si de continuitatea alimentarii cu energie ciectrica a consumatorului. Cea mai generala ins& dintre solutii este aceea a alimentarii consv- matorilor din retelele publice, numérul acelor care au centrale proprii fiind mult mai mic. In ceca ce priveste distributia interioar’ la consumator, alegerea so- lutiei trebuie s& find seama de repartijia teritorial’ a receptoarelor si legat de aceasta de densitatea sarcinii. De obicei, se poate alege solutia cu o disiributic interioari de joasa tensiune, atunci cind intinderea suprafetei ocupata de consumator si deci de receptoare nu oste prea mare (de exemplu 1...3 km?) si la densitati de sarcina, ce nu depasese 300 KVA pe 1 km’, Cind densitatea sarcinii distribuite depiseste aceasta valoare si in acelasi timp consumatorul ocup’ 0 suprafa{A mai mare, atunci distributia cu curent de joasi tensiune nu mai este satisfacatoare. Pierderile de ener- gie (si de tensiune) crescind prea mult, 0 data cu acestea croste si con ssumu! de metal pentru conductoare, care trebuie si aib& sectiuni mai mari pentru ca pierderile de tensiune (deci de energie) si fie mici. In aceasta situajie este recomandabild alegerea unei distributii cu curent de inalt& tensiune (6 ; 10 sau chiar 15 kV). Alegerea tensiunii in rejcaua ce distributie interioar’ mai depinde de procesul tehnologic, de marimea puterii motoarelor si implicit de ten- siunea acestora. Astfel in normativul 1.7—68 se prevede ca pentru puteri peste 200 kW se folosese motoare de fnalta tensiune. In figurile ce urmeaz& sint date scheme @ E de alimentare cuprinzind solutiile eu cen- tral proprie sau cu alimentare din sisteme energetice. ae Consumatorul care nu ocupa o suprafata Fig. 41 Consumator racordat mare si nu este de categoria I si a Il-a, se Ja centrala electried proprie alimenteazA dintr-o central proprie, legata de joasa tensiune. la refeaua sa de distributie de joasi ten- - siune (fig. 4.1). Contrala electric ‘este echi- pata cu mai multe generatoare cu tensiuni de 0,5 kV, unele dintre aces- ‘tea functionind, altele find in rezerva, in revizie sau reparatie capitala. Aceasta solutie, astizi, cind in tara noastra exist un sistem energetic foarte dezvoltat, este utilizaté din ce in ce mai rar si numai pentru alimenterca unor consumatori izolati, imposibil de racordat in sistemul energetic; alimentarca aceasta este o solufie temporar’, cu o duratd limitati In figura 4.2 este aratata schema de alimentare a unui consumator de Ja o central electricl proprio, echipata cu generatoare de inalt tensiune de 6..10 KV, avind statie de transformare proprie SDP, in care se rea- lizeazi o coborire a tensiunii de la 6.10 kV, la 0,4/0,23 kV, tensiuneaAlimentarea refelelor electrice de joasil tenstune la consumatori 33 retelei de distributic la care este racordata statia central de distributic In central tabloul general este prevazut cu dowd sectiuni 1, legate intre ele cu o cupla 2, fiecare sectiune primind cite un racord de alimentare. Statia poate functiona cu un racord de alimentare, celilalt fiind in re- zerva ; toate receptoarele celeilalte sectii sint alimentate din sectia al ce 6-10 Ky ‘ Ga7ae = 96/g23Ke ® son ©® Fig. 42. Consumator alimentat de la o centrala electric’ proprie cu generatoare de inalta tensiune, prin doud racor- duri de alimentare si sistem propriu de’ pare sectionat ca cupla eutomat in stalia proprie si la tabloul general : motoare ‘clecttice + SDP — static de dlsiribune prope; CE 1 — tntrerupator 2 = cupiay ae c&rui racord este in functie. tn cazul scurtcircuitului pe un racord, se comut& alimentarea pe celalalt. in cazul scurtcireuitului pe sectie, este intrerupté numai functionarea sectiei de bare defecte. Centrala poate debita energie electric si altor consumatori sau si sistemului energetic. Schema reprezinta o sigurant& sporita in alimentarea fati de cea de la Figura 4.1. In figura 4.3 se arata alimentarea unui consumator racordat la doud centrale proprii de inalta tensiune ; fiecare central {1 alimenteaza prin cite 0 linie in joasa tensiune. Siguranta si continuitatea alimentarii este mai mare. In figura 4.4, @ se arati o schema de alimentare a unui consumator, dintr-un sistem energetic existent. Alimentarea se face printr-o linie 3, previvuld cu intrerupatoarele 2 si 4 atit in statia sistemului, cit si in postul de transformare de la consumator 5. In cea de a doua varianta (fig. 4.4, b) s-a inlocuit intrerupatorul 4 din postul de transformare 5 cu un separator de sarcind 6, deoarece in cazul defectarilor, atit ale fiderului de alimentare 3 cit si ale echipamentului postului, declanseaz’ intrerup&torul 2 al statici sistemului, asigurindu-se in orice caz limitarea avariei ; in acest fel se face $i o economie in in- vestitie, intrerupatorul find mult mai scump decit un separator de sarcind. In figura 4.5 statia de distributie a consumatorului SDC este legati la sistemul energetic prin doi fideri F,, F, dintre care unul de rezerva ; acesta poate asigura asifel o conlinuitate sporité a alimentarii fata de schema cu un fider. utilizaté la consumatoril de micd important. a6Instalatit electrice in elédiri tea Ek (/08ak Fig. 43. Consumator racordat la dou’ centrale clectrice proprii de inalta tensiune : CEA $i CBB — centrale electrice de, g/10 cv en trans formator dela G10 kV Ia 04/023 kV. Fig. 44. Schema de alimentare dintr-un sistem encrgetic, Pentru consumatori de mic& impor- ‘tank: 4 — variante eu tptrecupitoare ; > — varlanta ou se- Derator de sareina S''=bapele sttieltegonale Fer airerupator auions Ao lai ae ai maprare (elder) de 8 KY ister BS mostit’ de stansformare al-consumatort= fu @ vjod kv 6'™ separator de Sareinic 5 $06.7 610K) D8 -O2iKe Fig, 4.5. Consumator important, racordat prin doud li- nii de alimentare de 6..10 kV, din sistemul energetic : SDC — safle de disteibutie 1a consumator ; 1 — cupid; ‘Ry = fdeni “de. allmemare. PyAlimentarea rejelatar electrive de joasd tensiune la consumator! 35 In figura 4.6 este arétat schcma unui consumator racordat prin doua linii de alimentare, in sistem buclat, ia un sistem energetic existent. Potrivit acestei scheme, toate posturile de transformare ale consumatoru- lui, de aceasti dat& mult mai mare si mult mai important, sint legate intre ele si cu statia centrala de distributie a sistemului SCD printr-o linie buclaté de inaltd tensiune. Ficcare capat al liniei principale de sons. seas onal & 2 6:10ke o bees a Plo 20 on Pe Ps Fig. 46. Schema de alimentare a Fig. 47, Schemi de atimentare unui consumaior prin dou’ lini in sistem buclat : SCD — static centrali de. distrihutie : 1 mmirerupstoare in posturile de trans- formare; S$) eeparatoare de sarcina PR, PP, PT — gosta) de Wansior- mare din diferite ateltore. avind linia principald de rezerva : SCD — static central de_distribu- He: PT “pest ‘ee transformare ate Here; LPR linie principal de re- zea; PS —ilderi de serviett Ast bare speciale We Senator I. ty, fy — intrerupatoarele de pe ft Goni’ de “servic Fy tg — intrerae patorut lintel principale de rezerva. fnalta tensiune este legat la sectii diferite de bare ale SCD prin intre- rupiitoare in ulei, In vederea ieftinirii schemei este indicati folosirea liniei buclate £2r3 intrerupaioare, previzindu-se in locul lor, separatoare. fn figura 4.7 se arati schema de alimentare avind linie principald de rezerva, Rezulté din aceasta schema cA fiecare post de transformare este alimentat printr-un fider de serviciu F, de inal tensiune, de la stafia central de distribufie SCD. Linia principal de rezerva LPR se leagi la barele colectoare speciale de transfer BST, conectate cu barele postului prin separatoare. Linie principala de rezervi care, de obicei, este deconectati, se conectesz la aparijia unci avarii pe unul dintre fiderii de servieiu. Figura 4.8 reprezint& schema de alimentare cu energie, cu doud linii principale separate si cu o Jinie principalé comuni, de rezerva.20 Instalagié electrice in clddirt Principiul acestei scheme este acela cA ea prevede mai multe cabluri de alimentare, fiecare dintre acestea alimentind un numér restrins de posturi de transformare. In schema 4.8 cablul 1 alimenteazi posturile trafo PT;, PT2, PT, iar cablui 3, posturile PT;, PTs, PT; si PT;. Re- zerva se realizeazd printr-o linie principalé comuna, cablul 2, ce se introduce in toate posturile, prin bare colectoare speciale, prevazute cu separatoare deschise, La avaria unuia dintre cele dou& cabluri de alimentare (I sau 3), eablul defect se separ& prin actiunea intrerupatorului aflat in SCD. Se cupleaz& mai inti separatoarele de pe racordul de rezerva — cablul 2— la toate posturile ce se alimentau din fiderul defect, dupa care se anclanseazi intrerupatorul cablului 2 — rezerva — in SCD, In felut acesta, posturile primesc tensiunea din linia de rezerva. In figura 4.9 este data schema radialé cu anclansare automat’ a rezervei (AAR), in care fiecare post de transformare este alimentat din circuite si sectii diferite de bare. La aparitia unui defect pe unul din fiderii de alimentare A sau 8, intrerupatorul sectiei /, sau Ip de- clanseaza si, la comanda automaté a AAR, intrerupatorul cuplé 3, an- clanseazi, restabilind alimentarea prin fiderul bun. AAR este un sistem complex si automat de relee, actionind in caz de defect asupra intrerupatoarelor, cu scopul de a conecta pe cele aflate in rezerva, comutind astfel alimentarea pe racordul aflat in rezerva. Elementul de pornire este comandat fie de protectia racordului prin- cipal, fie de contactele auxiliare ale intrerupitorului racordului_ prin- cipal, fie de un element principal — de exemplu releu de tensiune minima — aflat pe barele asigurate. sen Fig. 4.8 Schema de alimentere cu energie rT electricd cu liniile prineipale separate si 0 Tinie principald comund, de Tezerva | l K be Ph Fie FisAlimentarea rejetelor elecirice de soastt tensiune la consumatori ar Anclansarea automati a rezervei trebuie si indeplineasea mai multe conditii, dintre care principalele sint : — sé fie cit mai rapida pentru a impiedica intreruperea functiondrii receptoarelor ; —s& se produci numai dup’ deconectarea racordului principal de alimentare, defect ; — sa excluda posibilitatea repetdrii indefinite a anclansarii in caz de defecte persistente ; — nu trebuie sa functioneze decit 0 data. Anclansarea automata a rezervei constituie wal din mijloaccle de automatizare a sistemelor energetice. Anclansarea are drept scop asigurarea continuit&{ii alimentarii cu energie a receptoarelor ; ea este o operatie prin care se realizeaza comu- cob Ds Sectia. y gay feelin I” Pre le 6-10K. Fig. 4.9. Schema radial cu ancian- sare automat a rezervei (cu sis tem AAR) SE ~ sistemul energetic de aimentare ; Tq ty — 3 = intrerypitor. cupid longitudinald + Pr'— posturi de transiormare. Fig, 4.J0. Schema in 1: nirerupatar suorat | 2 — eu Pe" ansiormatoave tA, B init do alimentare. rea rapid a alimentarii de pe o linie normal ce s-a defectat, pe 0 nie aflaté in rezerva, sub actiunca instantanee a dispozitivelor de pro- tectie. In figura 4.10 este avatata o schema in H, folosité pentru consuma- tori importanti, putind fi utilizati numa ja elimentrile cu linii duble ; ea permite multe posibilitati de functionare in caz de avarice. Cu ajutorul cupici 2 pot fi separate oricare din sectiile de bare I sau Tl in caz de defect, comutindu-se in acelasi timp alimentarea pe racordul secjiunii respective de bareIastalafii electrice in elddiri Este posibil ca un transtormator al acestui racord, de exemplu Ty, s4 primeasca tensiune din sistem pe oricare din liniile de alimentare | A sau B, fiecare din transformatoarele T; sau Ts, avind accasti posi- bilitate. Prin aceste posibilitati de manevré se marste mult continuitatea si siguranta alimenticii, Schema mai are o variant, cu transformatoarele Ty si T» legate pe partea liniilor ce alimentare, adicd inaintea punctelor a si b. Din schemele aratate, reiese c& pentra consumatori din ce in ce mai importanti se folosese scheme din ce in ce mai complexe, cu costuri de investitie din ce in ce mai mari dar si cu o stabilitate, siguran}a 3 mobilitate sporite.Capitolal § INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE LUMINA Si FORTA A. CLASIFICAREA INCAPERILOR SI A CLADIRILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PERICOLULUI DE INCENDIU La executarea lucrarilor clectrice la consumator, trebuie si se tind seama de natura si starea fizicA a atmosferei in care se monteaz& aceste instalatii in masura in care procesul telmologic poate si genereze ex- plozii sau incendii. In funcjie de pericolul de in- cendiu, sint necesare anumite mate- tiale, aparataje, dispozitive ete. si anumité tehnologie de executie a in- stalatiilor electrice, cu scopul de a evita incendiile si exploziile. In normativele in vigoare NP.CL gi 1. 7.68, sint date pre- ‘scriptii in legtur& cu clasificarea in- cAperilor din punct de vedere al gra- duiui de pericol de incendiu, In ta- bela 5.1 se arata categoriile de inet peri, dupi caracteristicile mediului ambiant, stabilite de normativul 7.1.68, pentru projectarea si executa- rea instalatiilor electrice interioare eu tensiuni ping la 1000 V. Categoriile de inc&peri sau Jocuri, in raport cu gradul de pericol de electrocutare, definite prin STAS 8275-68 sint : — putin pericutoase la electrocutare ; — periculoase Ja electrocutare ; — foarte periculoase Ja electrocutare. Tavela 5.1 Calegoriiie de inciperi dupa caracteristicile mediulai Simboiul categoriet rineipata ar Uscate Umede cu intermi- tenga Umede Ude Cu degajari de prat incombustibil ‘Cu medii corosive Cu temperatur sate Bune conductoare: Speciale pentru echi- pamente electrice ridi-4 Instalafié electrice in eladiré In categoria incdperilor uscate Uy sint cuprinse incdperile in care se produc condensatii pe pereti sau ceaja, umiditatea relativa. a aerului nedepasind in mod obisnuit 75%. Aceste incdperi se incadreazi in categoria incdperilor cu grad mic de pericol de electrocutare. Astfel de fncaperi sint: camerele de locuit, birourile, magazinele, sdlile de clasi din scoli, teatrele, cinematografele, muzeele, incaperile industriale cu procese tehnologice uscate etc. Categoria inctiperi umede cu intermitenti U; cuprinde incdperile in care, umiditatea aerului se poate manifesta, datorita destinatiei incdperii respective, sub forma de ceaté sau condensatii pe pereti, dar numai pentru perioade scurte de timp. Printr-o acrisire normala, incdperea. se usucd repede. In aceste incdperi umiditatea relativa a aerului nu depaseste timp indelungat 75%. In aceasti categorie intra si spatiile din exterior, acoperite, in care nu ajung stropii de ploaie. Incaperile umede cu intermitenta se incadreazi in categoria incd- perilor periculoase la electrocutare. Astfel de incdperi_sint : bucatariile, WC-urile individuale din apartamentele de locuit, cilcdtoriile, uscdto- riile, terasele acoperite, pivnifele aerisite ete. In categoria incdipert umede Uz sint cuprinse incaperile in care umi. ditatea aerului se manifesta freevent sub forma de ceata sau condensatii pe pereti, far aparitia insi a picdturilor mari si fard ca peretii si fie imbibati cu apa. In aceste incdperi umiditatea relativi a acrului este cuprinsé fntre 75 si 97%, aceste incdperi incadrindu-se in categoria incdperilor periculoase la electrocutare. Astfel de incdperi sint : camerele de bai din apartamentele de lo- cuit, spalatorii familiale, bucatariile din cantine si restaurante, sali de pompe, incaperile industriale cu procese tehnologice umede ete. Categoria incdperi ude Uz cuprinde inc&perile in care umiditatea ac- rului este permanenta sau pe periioade lungi fie sub forma de ceata, fie sub forma de vapori. In aceste incdperi, apar in mod frecvent picé~ turi mari de apa, datorité condensatiilor, peretii fiind astfel imbibati de apa, Umiditatea relativa a unor asemenea incaperi depageste cu- rent 970%. In aceasta categorie intra si acele ine&peri in care pardoselile si peretii se stropese cu apa, pentru curatirea lor. Din punct de vedere al pericolului de electrocutare, acestea sint incéperi foarte periculoase. In aceasta categorie intra camerele de bai, dusuri, spaltorii, comune sau industriale, WC-uri publice, camere fri- gorifice, inedperi pentru spalarea vehiculelor, incdperi din industri cu procese tehnologice ude etc. Inciiperile in care au loc degajari de praf incombustibil P sint din punct de vedere al pericolului de electrocutare, fie inc&peri putin pe- riculoase la clectrocutare, atunci cind praful nu este bun_conducator de electricitate, fie inciperi ,,periculoase* sau foarte periculoase“, cind praful este bun conduedtor de electricitate. Praful ce se degaja in acest inciperi se depune in cantitati mari pe elementele instalatiilor clectrice, putind afecta buna functionare a acestora,Instalatii electrice interioare de lumini si foryi 4k Incaperile ,periculoase“ sau foarte periculoase adic& cele fnca- drate in categoria K sint: incaperi in care, datorita proceselor tehno- logice, se degajé vapori, gaze, lichide, praf etc., acestea avind o actiune distructiva asupra materialelor utilizate Ia executia instalatiilor elec- trice. Exemple de asemenea incaperi : inciperile industriale in care sint bai galvanice, inc&perile pentru acumulatoare, grajdurile, WC-urile pu- blice ete. Inciperile sau piirtile din inctpert cu temperaturi foarte ridicate T sint acelea in care temperatura mediului ambiant, depaseste freevent +40 °C, mentinindu-se permanent o temperatura de peste 35°C. Ele se incadreazé in categoria incdperilor ,,foarte periculoase“ 1a electro- cutare. Categoria de inctiperi bune conduciitoare de electrictrate CE cu- prinde acele incdperi, in care pardoseala, peretii si obiectele din inte- rior sint bune conducatoare de electricitate, fie ca sint impregnate fie ca sint acoperite cu substante conducditoare de electricitate. Acestea sint incdiperi periculoase la electrocutare, in masura in care masele metalice in legatura cu pamintul, nu depasesc 60% din suprafata zonci de manipulare. Peste 60", determina incadrarea in categoria _,incdperilor foarte periculoase“. Locurile de munc& pentru controlul, reparatia, revizia si curatirea cazanelor termice sau a rezervoarelor metalice sint considerate foarte periculoase la electrocutare. Inc&perile servind exclusiv la exploatarea instalatiilor electrice, in- aceesibile persoanelor necalificate, sint considerate extrem de periculoase si denumite inciiperi speciale pentru echipamente electrice; cle fac parte din categoria ££. In aceasta categorie intra: camerele destinate tablourilor electrice, bateriilor de condensatoare, bateriilor de acumu- latoare, transformatoarelor, redresoarelor, camerele motoarelor ascen- soarelor, ale Jaboratoarelor de incercari electrice etc. B. REPARTIZAREA SARCINILOR ELECTRICE PE CIRCUITE DE LUMINA SI FORTA Problemele care trebuie rezolvate la imparfirea sarcinilor pe circuite, in instalatiile electrice, sint urmatoarele : —~ repartizarea cit mai uniforma a receptoarelor pe cele trei faze, astfel incit acestea sa fie cit mai egal inearcate ; — limitarea céderilor de tensiune, pentru ca tensiunea rémasi di ponibil& Ja bornele receptoarelor, sa nu coboare sub o anumita limita sub care, receptoarele riscd si se defecteze, Acest lucru se poate realiza. printr-o justa echilibrare si o rationala alegere a trascclor circultelor ; — posibilitatea detectarii rapide si a localizarii defectelor aparute in instalatii pe durata exploatarii,42 Instalafit electrice in cladirit In acest scop, pentru instalafiile electrice pind la 1000 V, normati- vul 17-68 impune prevederea circuitelor separate pe categorii de re- ceptoare : de iluminat, de forti, de semnalizare. Lampife din magazine, magazii si depozite, se vor repartiza pe cel putin dowd circuite, in vederea asigurarii unui iluminat permanent, de- oarece dacd toate lampile ar fi repartizate pe un singur circuit, la apa- rifia unui defect, prin arderca sigurantelor, toate Mmpile se var stinge, ingreuind reparatia si mai ales iluminatul necesar securitatii si pazei marfurilor. Se recomand’ ca lampile din vitrine si fie dispuse pe circuite in~ dependente de celeiaite Limpi, din interioru) si exteriorul magazinelor, In cladirile de lecuit trebuie si existe circuite pentru locurile fi de Huminat st elreulte de_prizo, complet separate. Priza pentru trans- formatort) de pentru amplificator sc poate alimenta de la cireuitul cel mat vapropiat indiferent de feivi acestuia — de iluminat sau de prize. In cladiriie de jiocuit, cu apartamente tip, compuse din eci mult dong camere si dependintele respective, avind o putere instalaté de cel mult 1,3 kW, sint permise instalatiile ,mononul* in care circuitul de lumina si circuitul de prize au un nul comun. © asemenea instalatie cuprinde trei_conductoare pozate in acelasi tub, Toate cele trei conduc- toare sint asigurate cu sigurante fu- zibile, dispuse pe tablou, cele de faz& cu sigurante de 6 A iar conductorul de nul cu sigurant& de 10 A (fig. 5.1). Ficcare inedpere cu suprataté ce depgeste 5 m%, trebuie prevazuta cu cel putin un Joc fix de iluminat Fig. 9.1, Instalatie monowul tn aparta~ mente tip, cu putere instalald sub 13 kW: 4, 2 — conductoare ge faz : 3 ~ conductor de nal gemun etreuitelor Ge lumina st prize + flee de lampay P — toc de prich: Sy, S,— ‘sigutante de 6 6, pe sanductoarete ae fae j'S) — sigurantl ‘ee in" A, pe conduc. Yorul de nu, si un loc de priza. In ce priveste pri- zele, acestea nn se vor monta pe co- ridoare, in ciméri de alimente, came- re de baie sau vestiare, La stabilirea numarului de cir- cuite si repartizarea receptoarelor in locuinte, se tine seama ci in cazul tensiunilor de 1a 110 la 220 V pe fiecare cireuit de lumina se pot monta pina la 12 lampi, insumind o putere totala instalaté de maximum 1 000 W, iar pe circuitele de prize se pot provedea pind la opt prize monofazice simple sau dubie (fig. 5.2). Circuitele electrice speciale de lumina, monofazate sau trifazate, alimentind corguri de iluminat incandescente sau fluorescente, pot avea un numir maxim de 30 limpi fiecare, fiind ins dimensionate cores- punzitor.BUCATARIE. FI SS | py cone8 CAMERA DE Zi oon % 20S4Fd 218 [A scary wy aa i| butt ia nee |] casdow paw | 20-88 Sy ke ae. ~ 2.2SAAY IPD 15) >y r | | i bn 28ARY H 7 | Pree show ¥ | | DORMITOR | sue |e cagead | i i L (| | | t Lem Pig, 5.2 Instalajia electricd a unui apartament, cu repartizarea ampilor si prizelor, pe circvite separate,“ Instalatii electrice in cladir® Circuitele monofazate de prize din locuinte, c&rora nu li se poate aprecia cu exactitate incarearea, se socotesc incareate cu o sarcind stan- dard de 800 W pe circuit. Pentru circuitele de prizé cSrora li se poate aprecia exact incarca~ tura, nu se ia in nici un caz o sarcin’ mai mica de 800 W/circuit. C. PUNEREA 1N FUNCTIE A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE Motoarele electrice asincrone cu rotorul in scurtcireuit (in colivie} absorb la pornire directa, curenti mari, acest Iucru putind sé deranjeze functionarea cclorlalte receptoare. Acest deranjament este cu atit mai mare, cu cit puterea motorului ce se porneste direct, fara mijloace de micsorare a curentului de pornire, este mai mare. In consecinta, pu- nerea in functie a motoarclor legate direct la retea trebuie si se facd astfel incit st nu duc& la variatii de tensiune periculoase pentru ce- lelalte receptoare, care pot functiona numai avind la borne o anumit& tensiune minima, Motoarele electrice se aleg pentru a functiona la tensiunea retelei Ja care se racordeazi, aceasta putind fi: 220, 280, 500 V intre faze. In cazul retelelor de 208 V se utilizeazi motoare construite pentru ten- siuni de 220 V, Punerea in functic a motoarelor legate direct la retea se face dupa cum urmeazi : — motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurtcireuit, a puteri pind la 3 kW inclusiv, pentru tensiunea de 220 V a retelei si pind la 5,5 kW, pentru tensiunea de 380 V, sint pornite direct fara mijloace de micsorare a curentului de pornire ; —— motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurteircuit, cu puteri peste 3 kW pentra tensiunea de 220 V si 5,5 KW, la tensiunea de 380 V a retelei, sint prevazute neaparat cu dispozitive de pornire speciale care micsoreaz4 valoarea curentului de pornire. in ecest scop aparatele de pornire ce se pot utiliza, sint cormuta- toarele de pornire stea-triunghi si autotransformatoarele — utilizate im cazul motoarelor cu rotorul in scurtcircuit — si rezistentele de pornire, pentru motoarele cu rotorul bobinat si cu inele colectoare. Cind alimentarea este facut din centrale electrice sau posturi de transformare proprii, se admite si pornirea directa, fara aparate spe- ciale de micgorarea valorii curentilor de pornire, a’ motoarelor cu pu- teri ce nu depisesc 20%/ din puterea transformatoarclor functionind in patalel si inedreate aproape de limité. Pentru dimensionarea liniilor individuale de alimentare se va lua in calcul coeficienfii de simultaneitate C,, dup& cum urmeaza :i electrice interioare de lumina 3i fert Instalai civile (social-cul- — pentru iluminat normaj in cladiri industriale si turale, comerciale etc.) Cy = 08..0,9 5 — pentru iluminat de sigur — pentru cladiri de locuit coeficientii de simultancitate se aleg po- trivit prevederilor STAS 234-67. Pentru circuitele de forfé se considera i cazul unui receptor, cu- rentul nominal al receptorului, urmind ca sectiunea rezultaté din calcul fie verificata atit la densitatea de curent la pornire, cit si la pierde~ rea de tensiune la pornire In cazul conductoarelor de cupru, densitatea maxima admisé nu trebuie s& depaseasc’ 35 A/mm? iar la conductoarele de alumi- nia 20 A/mm: Pierderea de tensiune la pornire nu trebuie si fie mai mare decit ea maxima indicaté de fabrica de motoare electrice. Pentru dimensio- narea coloanelor, trebuie si se ini seama de coeficientul de cerere, corespunziitor naturii receptoarelor si felului industriei respective Pentru a evita pilpiirile produse in circuitele de iluminat de ca- derile de tensiune ce iau nastere la pornirea motoarelor, tablourile sint separate in tablouri de distributie de forta si tablouri de distributie de jumina. Acest lucru inlesneste si aplicarea tarifelor diferentiate in in- stalatiile industriale. La un tablou se recomanda sa fie racordate numai motoarele acelu- iasi proces tehnologic precum si macaralele respective, pentru ca in cazul avariei provenite de la un motor si nu se impiedice functionarea celorlalte procese tehnologice. Tablourile de distribute alimentind receptoare importante (pompe de incendiu, compresoare, ventilatoare) ca gi cele care deservese ser- vieii auxiliare ale salilor ‘de cazane, trebuie s& aib& si coloane de ali- mentare de rezervi, D. PIERDERI ADMISIBILE DE TENSIUNE In conformitate cu regulamentul de exploatare a energiei electrice, pierderea maxima in retelele publice este limitati la £59 din valoarea tensiunii nominale utilizate. In ceea ce priveste instalatiile electrice la consumator pierdorile de tensiune nu trebuie sé depaseascd 3% pentru iluminat intre tabloul general sau contor si cea mai artata dintre lampi, la sarcina maxima a instalatiei pentru care s-a dimensionat coloana de elimentare ; 5% pentru alte receptoare in afara celor pentru iluminat, intre ul general sau contor si cel mai indepartat receptor, de asemenea. a sarcina maxima a instalatiei pentru care s-a dimensionat coloana de imentare.rice in eliidiré 46 Istalafié e In cazul alimentérii din centrale electrice sau posturi de transfor- mare proprii, se admite ca pierderea de tensiune pe partea de joasi tensiune de la sursa respectiva — post sau centralé — pina la ultimul consumator 8 ajunga pind le : — 8% din tensiunea nominalé de utilizare pentru iluminat, la sar- cina maxima a coloanei de alimentare ; — 10% din tensiunea nominala de utilizare, pentru alte receptoare in afara celor pentru iluminat, tot la sarcina maxima a instalatiei pen- tru care s-a dimensionat coloana de alimentare. Normativul 1.7-68 mai prevede ci pierderea maxima de ten- siune si nu fie mai mare ca 100/ din tensiunea nominala de utilizare, atit pentru alimentarca limpilor de iluminat, aflate izolat si indepar— tate, cit si in cazul iluminatului cu tensiune redusé sub 42 V. E. SECTIUNI MINIME Conduetoarele instalatiilor clectrice sint supuse eforturilor mecanice, atit la executie cit si la exploatare. La tragerea conductoarelor pe tuburi, frecarea pe perefi a acestora impune conductoarelor, o sectiune mi- nim care s& preia eforturile astfel ineit conductoarele la montaj si nu se alungeasca gi deci sA nu se subtieze. In instalatiile aeriene, conductoarele sint solicitate de eforturi supli- mentare, date de vint, chiciura, polei cte., eforturi care le pot alungi s deci subtia. Aceasta subtiere este insofita de o crestere a rezistenfelor electrice a conductorului, pe portiunea subtiata, ceea ce duce la o incal- zire local mai mare, si la topirea conductorului, in acea zona. Normativul 1.7-68 prevede atit pentru conductoare montate in exte- rior cit si in interior sectiuni minime care trebuie respectate, chiar dacé din calculul electric rezulta sectiuni mai_mici, capabile si transporte curentul in conditii economice (tabela 5.2 si 5.3). F. SCHEME DE DISTRIBUTIE INTERIOARA Consumatorii de energie electric’ posed’ instalatii electrice, cuprin- zind mai multe receptoare de forta si de lumina. Distributia si concentratia acestora pe teritoriul consumatorului, este foarte diferita, specificd ramurii industriale din care acesta face parte, ca de exemplu, industria grea, industria usoara, industria alimentara etc. specifica gradului de tehnicitate a proceselor tehmologice etc. precum si produselor ce se fabrici si materiilor prime ce intra in procesul de fabricatie.Instalofii electrice interioare de lumina si forta Secfinile minime admisibile ale conductozretor in interiorul elidiritor Tabela 3.2 montate Ne Sectionea tn mim @ Senduetoarelor cet x Destbusia conduetoaretor unin 1 2 3 a 1 Pentru interiorul corpurilor de jluminat a | = 2 | — Pentru alimentarea unui singur loc de Jampa i 25 3 | Pentfu instalatii aeriene, in interiorul cladirilor, montate ‘pe jzolatoare tip’ pentru exterior, cu dis: tan{e intre ele | = de 1.2m ust 4 — de 2.6 m as | 6 = de 6.15 m lea to — peste 15 m 6 16 4| Pentru asevars in tuburi, circuitele Jecurilor de iampa de la tablov si pind la ukima ramificatie 15 | 28 5 Pentru alimentarea unei singure prize 116 z 6 Pentru circuitele prizelor fn apartamente ) 18 | 28 7 Pentru circuite primare, ce alimenteazi firmele cu gaze raretiate i 4 8 Pentru fortd la asezare in tuburi | 28 9 Pentru circuite monofazice. conductoral de nel va avea aceeast sectiune ca gi cel de fazi, La eisiributin cu _patru conductoare pentru iluminat, pind Ja sec qiuinea de 16 mm® a conductoarclor active, seefiunea sonductorului de nul este acecasi ca sia conducioa- relor de fava. Le distribufia cu patru conductoar= pentru iluminat, incepind cu sectiunea conduciora- lui activ de 25 'mm?, se adopté urmatoarele sec{iuni minime, pentru conductorul de nul de lucru : — pentru 25 mm? — pentru 35 mm? — pentru 50 mm2 — pentru 70 mm? — pentru 95 mm? — pentru 120 51 150 mm? — pentru 125 mm? — pentru 249 mm? 70 95, 12048 Instalafis electrice in cldidiri (Continuare) Sectiunea in mma Ne Destinst conductosnelor contintonrtor te? cupru_] aluminis il A 3 4 0 Pentru coloane, intre tabloul principal $i cel se cundar, se va determina prin calcul, ins& minim 2.5 4 u Pentru legdtura intre contor si tabloul de distri- bulie al insialatiei interioare, pentru Jocuinte se va determina prin calcul, ins& avind retele cu tensia- nea de — 220. minimum 4 6 — 120 V minimum 10 16 a2 La instalatiile mononul sectiunile vor fi a) conductor de faz pentru iluminat si prize 15 | 25 b) conductor de nul comun 25 | 2,5 ©) conductor de Jegdtura Intre contor si tabloul de distributie al instalatie! 25 a B Pentru legaturi in interiorul tablourilor de distri- butie si automatizare = a) legaturi lipite 1 5 b) legaturi ea cleme la borne 13 25 4 Pentru circuitele secundare ale transformatoarelor de curent pentra masura 2.5 = 15 Pentru alimentarea utilajelor mobile satt portative, sectitmea cordonultti_ pentru un consum de curent al aparatului trebuie si fie : a) pind la 6 A. C7 by de la G Ala 10 A Lo} = 9) dela ia 6A 1.8 - d) de la 15 Ja 25. A 2.8 S ©) de la 95 1a 82. A 4 fh de ta 32 la 40 A 6 - #) de ta 40 la 83 A 10 - 16 Pentru alimentarea corpurilor de iluminat_portati- ve, sectiumea cordonului penira un consum de curent al gparatului irebuie sf fie : a) pind la 4A by dela 4 A pind la 10 AInstalafit electrice interioare de lumina si forfa 49 Tabela 5.3 Sectiunile (diametrete) minime admisibile ale conductoarelor montate in exteriorul eladiritor, pe izolatoare Sectintle iometreta ‘Sontiioste mauve sf Destinetia condvetoaretor | 1,| Pentru instalatii aericne in interiorul | | cladir montate pe izolaioare asezate ia distanta — pind la¢m 25 6 - Bs — deladlatm 4 10 - 3 —dela6lalim 4 ie _ 3 — poste 15 m 6 16, 16 Bs 2.| Pentru interiorul corpului de iluminat} 1 ~ _ = Cu toata diversitatea, instalatiile electrice la consumator au_citeva clemente comune. Unele dintre acestea sint comune tuturor instalatiilor, altele numai in grupe mari de instalatii, Asa, de pilda, toate instalatiile electrice interioare sint alimentate, fie cin refele publice, de inalt& sau joas tensiune, fie din. stati centrale sau posturi de transformare proprii. De Ja acestea, energia ajunge prin- tr-unul sau mai multe racorduri de alimentare, la un tablou general, care o primeste si o distribuie mai departe. Felul in ‘care energia electricd este distribuité in interiorul consu- ‘matorului, depinde in primul rind de suprafata ocupata si in al doilea rind, de distribuirea si concentrarea receptoarelor de energie. Cunoscindu-se faptul ca trecerea curentului prin conductoarele liniilor electrice, este insofité si de alte fenomene, ca de exemplu,. fenomenul termic — care atrage dupa sine pierderi de energie, mai mari sau mai mici — alegerea traseelor, lungimea acestora, grosimea conductoarelor ‘si felul instalatiei sint factori care se determina cu deosebita atentie, La alegerea acestor elemente se tine seama de criterii economice legate gi cle securitatea gi continuitatea in exploatare. Pentru a se reduce costul instalatiilor ca investitie gi cheituielile de exploatare se aleg trasee scurte si conductoare cu scctiuni corespun- zatoare. Pornindu-se de la aceste consideratii, in instalatiile electrice inte- vicare se pot folosi mai multe tipuri caracteristice de scheme de dis- tributie. c. Ba80 Instalafié electrice in clédire © schema de distributic interioara cw coloanele distrilvuite radial, uti- lizata in halcle industriale, cuprinde un tablou general care prin coloane separate alimenteazi tablouri de distributie, amplasate in centrele de greutate ale unor procese tehnologice. Fiecare (ablou deserveste utilajele unui proces tehnologic si mijloacele de ridicat si transportat legate de Procesul tehnologic respectiv. Tablourile sint alimentate in cascada. Fie~ care dintre tablourile din schema au prevazute cirevite asigurate cu sigurante fuzibile corespunzitoare curentului nominal al receptorului pe care urmeazi a-l proteja. In figura 5.3 este ariitati o schema de distributie de joasi tensiune cu linie principala, utilizat& in instalajiile electrice din intreprinderile industriale. Aceasta cuprinde un tablou general TG, 0 linie princi- pali LP, din care sint alimentate tablourile de distributie T prevazute ca circuitele necesare receptoarelor. Tablourile sint alimentate din linia principala prin coloancle C, putind fi legate in cascada Fig 52. Schema de distributie Fig. 5.4. Schema de dis- ‘cu linie principala, iributie’ interioaré de joasé tensiune, arbores- cent4, cu tablouri princi- pale si secundare. Figura 5.4 reprezinta o schcma de distributie de joasa tensiune, ar- borescenté, avind tabiouri_de distributie principale TP si tablouri de distributie secundare T'S. Dintre toate tablourile, numai cele secundare sint prevazute cu circuite pentru receptoare, tablourile principale ali- mentind doar tablourile secundare si eventual consumatori importanti cum sint: macarale puternice, benzi transportoare, atunci cind motoa— rele sint amplasate in apropierea acestor tablouri. Tabloul general TG este amplasat in apropierea postului de trans- formare, avind pe el circuitele de alimentare ale tablourilor principale Acestea din urmi se amplaseazi in sectii diferite de productie, in con— trul de greutate al consumului pe sectie,Instalajii electrice interioare de tuminé st fort. St In figura 5.5, este reprezentaté o schema arborescenta utilizatA in cladirile civile cu mai multe niveluri, fiecace nivel avind acelasi numar de apartamente, sau incdperi cu aceeasi destinatie si acceasi impartire. Din tabloul general TG de la parter sint alimentate prin coloanele ce urca pe casa fiecrei sc&ri, tablourile principale TP, amplasate la fiecare nivel, Din tablourile principale sint alimentate tablourile mon- tate in fiecare apartament © alt& schema cu o alimentare mai sigura este aritata in figura 5.6. De la tabloul general TG, aflat la parter, coloanele Ci, Cs, Cy si Cy urci spre etajele superioare, trecind prin toate tablourile T amplasate pe etaje, alcdiuindu-se in acest fel circuite inchise pe fiecare scara Seral — Staral Seam Seara 7 Seara E a Ff tos dot _@ Te TY tay } ler 4 it + 4 el |e 7 sayy . [aw sh HE OH A de 7B 7p 72) taj» les 47 bt 4 At: he a 7P TY clays jai | rn @ |& la |G Ce prter TG Pacter Fig, 5.5. Schema arborescentd utit- Fig. 5.6. Schema de distributie bu- zata in cladiri, avind un tablou ge- clata, in blocuri de locuinte sau cli~ neral la parter si tablouri principale diti industriate ori comerciale, de distributie la fiecare eta}. (Co! ; Cy-C;). De retinut c& intve tablourile de pe acelasi nivel, exista un circuit de legatura care ofera posibilitatea transferuiui de energie fn acelasi nivel. Schema este folosit in institutii administrative cu © instelatie mai pretentioas’ si cu un cost de investi{ie mai mare. La alegerea schemelor se tine seama ca investitia s& aibé un pret de cost minim, fara a se neglija costurile de exploatare. Tablourile se amplaseazi in centrele de greutate ale consumului de energie si sintInstalafié electrice in cladiri prevazute cu circuite de alimentare, dimensionate la un coeficient cores- punzator de cerere (simultancitatea si incarcarea). Tablourile trebuie si alimenteze receptoarele legate intre ele prin procesul tehnologic, pentru ca la aparitia unui defect, stationarea uti- lajului defectat, care in orice caz stinjeneste functionarea liniei_tehno- logice respective, si nu stinjeneascd si alte linii tehnologice. De ase- menea, la alegerea schemei se are in vedere posibilitatea localizar si limitarii defectului, precum si rapida sa depistare fn vederea eli- minérii G. INSTALATIL DE ILUMINAT DE SIGURANTA, DE EVACUARE SI DE LUCRU IN REGIM DE AVARIE In anumite situatii, in care instalatiile de iluminat normal inceteaz& de a mai funciona, este necesar a se ilumina spatiile cu ajutorul unui dluminat special, chemat s& asigure o iluminare corespunzatoare locului respectiv, pe o anumité perioada, in care este necesar a se realiza evacuarea persoanelor ori continuarea lucrului sau executarea unor ma- nevre necesare opririi nor procese tehnologice. Acest fel de iluminat se cheama iluminat de siguranta si poate fi: iluminat pentru conti nuarea lucrului si iluminat de evacuare. Acolo unde datorita intreruperii iluminatului normal pot sa se iveasc& condifii, care s& genereze explozii, incendii, raniri sau otraviri de per. soane, acolo unde este necesaré efectuarea unor manevre obligatori in vederea opririi utilajelor sau dispozitivelor care pot duce la asemene: accidente, ca si in locurile unde se desfagoaré o activitate importanta si care nu poate fi intrerupta, este obligatoriu a se asigura iluminatul pentru continuarea lucrului Locurile unde este necesar a se executa aceste instalatii sint : — atelierele, spatiile industriale, laboratoarele etc., unde utilajele necesito supraveghere permanenta — grupurile operatorii ale spitalelor si clinicilor cuprinzind séli de pregatire pentru bolnavi si corp medical, sali de pansamente si steri- lizari, sali de operatii ; — camerele mari de aeraj minier sau sali electrice si centrale de termoficare, in servici centrale gi statiile electrice. In toate aceste cazuri energia electricd necesaré este asigurata din surse independente, sau prin racordare la tablou) statiei de pompe de incendiu ete, Lampile utilizate pentru iluminatu) de siguranfé se repartizeazi pe un numar corespunzator de circuite, acestea urmind de regulé alte trasee decit circuitele de iluminat normal. Se recomanda ca distanta de cazane in centrale ile interne ale acestorInstalafit electrice interioare de lumind sé fortd 53. dintre traseele circuitelor de iluminat normal si cele de iluminat de guranta sa nu fie mai mic& de 10 cm, Corpurile de iluminat folosite in instalatia de iluminat de siguranté trebuie si se distingi de celelalte corpuri de iluminat prin forma, cu- joare, marcare etc. La iluminatul de siguran{a pot fi wutilizate si lampi fluorescente dar numai de tipul cu aprindere instantanee (fara starter) si numai dac& corpurile au cel pufin doug tuburi fluorescente. Hluminatul de ‘siguranfa pentru continuarea lucrului in regim de avarie din grupurile operatorii din clinici si spitale, se asigura prin circuite separate de cele care alimenteaza iluminatul de evacuare prin puncte luminoase indicatoare. Pentru mercarea celor mai scurte trasee de evacuare a persoanelor din spatiile cu mare aglomerare, in cazuri de intrerupere a iluminatului normal si pentru evitarea intrarii acestora in panic&, se foloseste un iluminat de evacuare executat sub forma unor puncte indicatoare de lumina, alcdtuind o refea separata alimentata dintr-o sursa. indepen- denta de energie. Acest iluminat de evacuare este obligatoriu la : teatre, cinematografe, circuri, sali de concert, sali de conferinte si cdmine culturale cu mai mult de 400 locuri, localuri_ publice — res- taurante, magazine etc. — care au o suprafaté desfasurata de cel putin 1000 m? (exclusiv depozite si dependinte), crese, gradinite si ci- mine de copii ; — in spitale si sanatorii, in incdperi, coridoare, scari si iesiri in afara incaperilor auxiliare ca oficii, depozite de medicamente, depozite de rechizite si echipament etc. ; — blocuri de locuit cu maj mult de sase nivele ; — iesirile incdperilor in care prin destinatia lor se pot aduna un numéar mai mare de 50 persoane. Alimentarea iluminatului de siguranfi. Pentru alimentarea ilumi- natului necesar pentru continuarea lucrului, care trebuie s& fie asigurat corespunzator consumatorilor din categoria I, se adopt solutia cu surse independente de energie; acestea pot fi, ca si in cazul iluminatului de evacuare realizat prin indicatoare luminoase : — baterie centrala de acumulatoare ; — acumulatoare locale (luminoblocuri) ; — grup electrogen, preferabi] cu intrare automata in functiune; — transformator de putere, diferit de cel utilizat pentru alimentarea iluminatului obisnuit ; — tabloul general de distributie, inaintea intrerupatorului general de joas’ tensiune ; — tabloul de fort&, inaintea intrerupatorului general de joasi ten- siune ; — brangament diferit de cel care alimenteazi ci normal ; uitele de iluminatof Instalatié electrice in clédir: — in cazul unui singur bransament la clddirea respectiva, racor- darea iluminatului de siguran{a, inaintea intrerupatorului de la intrarea in tabloul general, sau inaintea sigurantelor generale In cazul alimentarii dintr-o baterie centralé de acumulatoare, pe tabloul principal este previzut un dispozitiv de comutare automata, care la intreruperea functionarii iluminatului normal, anclanseaza ali- mentarea din baterie, punind in functiune iluminatul de siguranta Capacitatea bateriei de acumulatoare se alege astfel incit sé asigure energie necesari punctelor luminoase din circuitele de iluminat de siguran{a, prevazute a functiona in regim de avarii, cel pufin 0 ora de funcfionare pentru iluminatul de evacuare gi trei ore pentru ilu- minatul de continuarea lucrului (acolo unde este cazul). Tluminatul de evacuare prin puncte indicatoare luminoase, poate si functioneze permanent, concomitent cu iluminatul normal, sau poate fi cuplat automat la intreruperea prin avarie a iluminatului normal. Se admite ca numai o parte a iluminatului de evacuare prin puncte indicatoare luminoase s& functioneze in acelasi timp cu iluminatul nor- mal, cu conditia ins% ca cealalta parte si intre automat in functie la in- treruperea iluminatului normal in caz de avarie, In salile de spectacol, in care prin natura destinatiei, apar mari concentrari de persoane, lémpile iluminatului de evacuare prin puncte indicatoare luminoase, trebuie prevazute pe trasecle de evacuare, in- cepind cu usile de evacuare ale salilor si continuind cu silile, cori- doarele, searile si iesirile din cladire, Ele trebuie astfel amplasate incit sa fie vizibile tot timpul, fara insa a-si trimite lumina, in cazul sdlilor de spectacol, direct catre spectator, deranjindu-l in vizionarea specta- colului, De asemenea, este obligatoriu s4 se prevadi puncte luminoase in in- teriorul hidrantilor de incendiu, pentru marcarea acestora, in cladirile publice cu regim de functionare in timpul noptii sau la lumina arti- ficial, acolo unde pot aparca aglomerari de persoane. Aceste lampi, trebuie protejate mecanic, pentru ca la manevrarea echipamentului hi. drantului si nu fie distruse si nici si nu se provoace o electrocutare. In sdlile de spectacol cu 0 capacitate mai mare de 400 locuri trebuie sf se prevada un iluminat special de evacuare, alimentat de la aceleasi surse de energie si realizat in incaperile aflate pe traseele de evacuare, prin cel putin doua lampi clare. Aceste lampi trebuie si se aprind& automat la defectarea iluminatului normal, De asemenea trebuie pre- vazuta si posibilitatea actionarii manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al salilor de spectacol sau spectatorilor. De ‘obicei aceste locuri sint in garderobe sau foaiere. Stingerea lor trebuie s& se poati face ins’, numai dintr-un singur punct accesibil numai personalului de serviciu.Anstalapii electrice interioare de lumind si fort 98 Repartizarea pe circuite a lampilor se face astfel, incit in fiecare camera si existe cel putin doua circuite, limpile alternind, incit daca pe unul din cireuite apare un defect lémpile aflate pe celelalte circuite, s& asigure un iluminat necesar evacuarii in fiecare incipere, aflati pe traseul de evacuare pind la exteriorul cladirii. H. INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE FORTA. ALCATUIREA INSTALATIEI are. Instalatiile ex- exteriorul ilor sub- Instalatiile electrice pot fi: exterioare si inte: terioare, montate in incinta consumatorului abonat, dar in cladirilor acestuia pot fi realizate ingropat, de tipul instala terane sau aerian, de tipul retelelor electrice aeriene. Elementele componente principale ale instalafiilor electrice interioare de forti sint: tablourile de distributie, circuitele, aparatele si dispozi- tivele de protectie si manevra, aparatcle de masura si control (AMC) ‘si receptoarele de curent, care primind energia clectric& o transforma in alté forma de energie, necesaré in procesul tehnologic respectiv. Tablourile electrice, dupa rolul pe care-1 ocupa in instalafii, se pot asifica in mai multe categorii: tablouri generale, tablouri interme- diare si tablouri secundare. Tablourile generale primesc energia electricé de la surs8, care poate fi post trafo*, retea publicd sau centrala electrica proprie si o distri- buie catre receptoare, prin intermediul instalatiei interioare, care incepe de la tabloul general. Tablourile intermediare primesc energia de la tablourile generale si o distribuie mai departe prin c&i de curent, care concentreazi con- sumul de pe mai multe tablouri secundare, asigurindu-se astfel o cale de curent comun& mai multor tablouri secundare, cu un coeficient mai rational de cerere si un coeficient de simultaneitate mai ridicat. Tablourile secundare sint tablourile care concentreaza circuitele de alimentare a mai multor receptoare, legate in acelasi proces tehnologic. Acestea sint echipate cu dispozitive de protectie pentru fiecare re- cepto! Circuitele instalafiilor electrice interioare se realizeaz4 in mai multe feluri — cu conductoare izolate, montate fie aparent pe role sau pe izola~ toare, fie suspendate pe tendoane alctuite din cabluri de ofel ; —" cu conductoare izolate montate in tuburi de protectic, ingropate in tencuiali sau aparent pe tencuiala, pe dibluri, console sau stelaje de sustinere, executate dirY ofel profilat ; prescurtare a expresiei: post de transformare.86 Instalatié electrice in cldidiré —cu bare, montate pe izolatoare libere, sau protejate in tubu- latura metalicd, cu sectiune poligonala ; cu cabluri, suspendate pe tendoane din cabluri de otel, intinse in interiorul halelor sau in exteriorul acestora la indlfimi si in locuri in care s& fie exclusd lovirea lor in cursul desfésurarii normale a pro- ceselor tehnologice ; —- cu cabluri montate aparent pe tencuiala, fie pe dibluri ingropate in aceasta fie pe console sau stelaje ; — cu cabluri sau conductoare protejate in tuburi si montate in ca- nale prevazute in pardoseala, accesibile sau vizitabile. La alegerea modului de montaj al circuitelor trebuie s& se find seama in primul rind de destinatia spatiului si de procesul tehnologic care urmeaza a se desfisura, Acolo unde procesul tehnologic poate duce la degajari de praf sau umezeala se prefera instalatii etanse, in masura in care umezeala este peste limitele admise si praful poate da amestecuri explozive sau incendiare. in hale industriale se pot alege solutii economice cu instalatii de distributie in bare, protejate in tubulaturd cu sectiunea _ poligonala. Aceasta solutie prezinté avantajul c& orice modificare ulterioar in am- plasarea utilajelor procesului tehnologic, permite o racordare flexibila si cu foarte mici cheltuicli, putindu-se oricind asigura, printr-o judi- cioasa alegere a sectiunii barelor principale, curentii necesari ce survin in urma modificdrii amplasamentelor, chiar in eventualitatea adaugirii unor noi receptoare, in vederea rationalizarii si perfectionarii procesului tehnologic. Pentru o functionare normala a instalatiilor de forté este necesar a se folosi atit aparataje care masoara parametrii de functionare a insta~ latici cit i aparatajul de manevra si de protectie, Cu ajutorul acestora din urma se pun in funetiune sau se intrerupe functionarea receptoa~ relor sau se protejeazi instalatia si receptoarele impotriva defectiunilor ce se pot ivi la avarii si deranjamente. In categoria aparatelor de manevra si protectie intra — aparatele de conectare, cum sint intrerupatoarele, separatoarcle, contactoarele, comutatoarele, controlerele, ruptoarele, prizele de curent cu fise, conectoare etc. Acestea se folosesc la manevra de inchidere si. de deschidere a ciferitelor circuite, pentru punerea sau scoaterea de sub tensiune a receptoarelor, adicA pornirea sau oprirea acestora ; — aparatele si dispozitivele de protectie, cum sint sigurantele fu- zibile, releele etc., care semnalizeazé sau comand declansarea automata a instalatici la aparitia unei situatii periculoase pentru functionarea normal a instalatici. Asa de exemplu, pot actiona prompt sau tem- porizat, la aparifia unui curent prea mare (de scurtcircuit), la scéderea tensiunii sub limita admisibila, la incélzirea peste temperatura maxima admisibilé a unui anume element al instalatiei ete.Instalatii clectrice interioare de lumina sé fortii 87 In afara aparatelor aratate se mai utilizeazi si alte aparate cum sint aparatele de reglaj — reostatele, aparate de limitarea curentilor de scurtcircuit — reactoarele etc. Aparatele pot fi montate fie concentrat pe panouri sau pe tablourile electrice, fie pe tablouri mobile legate de utilajul pe care il deservesc, ori pe stelaje metalice, amplasate in apropierea utilajului deservit si Ja indemina operatorului care supravegheaza functionarea acestuia, Intot- deauna se fine seama, ca aceste aparate s& nu poatd fi lovite in des- fasurarea normal a procesului tehnologic, Iuindu-se — atunci cind acest lucru este necesar — misurile potrivite de protectie. Sigurantele se prevad in urmatoarele cazuri : — la plecarile din tablouri ; la intrari in tablouri de distributie cu peste cinci circuite, legate direct la reteaua publica ; la ramificatiile spre receptoarele individuale, cu exceptia_celor cu putere mica, asigurate la plecarile din tablou pentru curenti sub 15 A la 220/380 V si 20 A la 220/127 V, in general corpuri de iluminat sau aparate de uz casnic ete. ; la intrarea in tablourile de distributie cu puteri instalate peste 8 kW, alimentate. prin coloane magistrale sau la plecarile din tablouri, pe circuitele receptoarelor de forta, inaintea intrerupatcarelor automate neprevazute cu relee electromagnetice ; — in toate punctele in care sectiunea conductoarelor liniei, deser: cu exceptia cazului cind sectiunea precedenta asigura sectiunea mai mic (a ramificatiei) ; — la iesirea din contorul de tarifare al intreprinderii furnizoare de energie, dac& lungimea coloanei dintre contor si tabloul general este mai mare de 12 m, Sigurantele se aleg astfel incit s& aib& valori descrescdtoare de la surs{ spre receptor, realizindu-se 0 protectie selectiva, in scara, de la receptor catre tabloul general si catre instalatia exterioara, a intre- prinderii distribuitoare. Circuitele protejate trebuie si aiba sigurante pe toate fazele. Nu se asigura ins& cu sigurante conductoarele de nul si neutru la circuitele bifazate cu trei conductoare gi la circuitele trifazate cu patru con- ductoare, Circuitele de masuré, semnalizare, control sau automatizare se asi gur& ca_niste consumatori obisnuiti, prevazindu-se insa controlu! continuitatii funetionarii circuitului. Sigurantele unipolare cu miner pot fi folosite si ca elemente de separare Intrerupatoarele automate cu contacte in ulei (Ditu) sint de executie inchisd cu intrarile si iesirile.executate etang, cu filet si cu presetuy sav; cu cap terminal, dupa felul cum sint executate circuitele de racord cu tuburi IPE sau cu cabluri, Ele se vor monta in orice medii si in locuri unde sint expuse loviturilor mecanice.3B Instalatii electrice in clddiri Intrerupatoarele automate cu contacte in aer (Dita) executate cu cutie de font& (tip de protectie P 32 — STAS 5325-56) sau deschise (tip de protecjie P00) se pot monta fie in medii umede cu vapori sau praf, fie in inc&peri uscate si fra praf, dupa felul protectiei. Atit intrerupitoarele Ditu cit si cele Dita se pot actiona si de la distanta Contactoarele nut protejeaz’i consumatorii, Ele sint ins& folosite in instalatii de comand de Ja distanta. I. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE IN CURENT CONTINUU Distributia energiei electrice in curent continuu se realizeaz& fie cu doua conductoare, fie cu trei conductoare. In cazul schemei cu doua fire (fig. 5.7) intre acestea exist o tensiune de servictu de 110 sau 220 V, utilizata atit la alimentarea locurilor de Jampi L, pentru ijuminat cit si a motoarelor electrice de curent con- tinuu M. O astfel de schema este foarte greu de echilibrat, orice receptor care se intercaleazi sau se scoate din refea, influenjind functionarea tuturor consumatorilor intr-o m&suré mai mare sau mai mica. Pentru a realiza o imbunatatire a distributiei in curent continuu se utilizeazé scheme de distributie cu trei conductoare avind dowd ten- pwn, 06. Vig. 5.7. Schema de distributie a energiei electrice in curent continuu cu doud fire: CH — centeala cleewick ; & — loc de lamp uminat: af —~ motor cleeirie | 1s) 4 Curengl ‘ce sirdbat conductoarele, siuni de serviciu separate, una pentru iluminat si alta pentru motoare (fig. 5.8). Aceste tensiuni pot fi pentru iluminat de 110 V si respectiv 220 V, iar pentru forta 220 V sau 440 V, Prin alegerea unei asticl de scheme, c&reia i se adaug& si un grup compensator, se realizeaza un randament sporit in exploatare, 0 investitie in condifii tehnico-economice mai avantajoase si o mult mai mare siguran{a si continuitate de ali-Instalafii electrice interioare de lumina forta mentare. Firul neutru O foloseste la realizarea unei echilibrari a refelei in functiune, prin compensare. El este parcurs de un curent I, = T4 — Ip, ce reprezinté diferenta dintre curenfii celor doua fire aflate la cea mai mare tensiune (440 V). Cind cei doi curenti J, si Ip z 4s + se T A oy TR “ ( Ro, as * § > ao |S «aO |. cE — a Z Fig. 5.8. Schema de distributie a energiei electrice in curent conti- nuu in trei fire: Gy, G — generatoare de curent continu ; E — loc de tampa; M = mo- tors Ig. peg ~ eurentii din condensator. sint egali, reteaua functioneaz& echilibrat si prin urmare prin conduc- torul neutru O circulé un curent I, — 0. AceastA situatie insd este foarte greu de realizat, cu atit mai greu cu cit refeaua este mai intinsd ; intr-adevér, prin scoaterea sau introducerea unui receptor in retea (prin punerea sau scoaterea sa din functiune), in conductorul neutru va putea oricind apare un curent I, diferit de zero, care va da nastere unor cAderi de tensiune (RI,) pe linie; aceasta atrage dupa sine o variatie de tensiune la bornele celorlalte receptoare. Pentru a elimina acest neajuns se recurge la intercalarea in refea a unui grup compensator, care echilibreazd sarcina pe linie, intre aceasta si centrala electricé, curentul din conductorul neutru réminind mereu egal cu zero (fig. 5.9 si 5.10). Grupul compensator functionind in apro- pierea centrului de greutate al consumului, poate fi constituit din dou& dinamuri-generatoare de compensare G, (fig. 5.9) egale ca putere, racor- date fiecare la o alt& punte, unul intre firele A si O celalalt intre firele B si ©. Ambele functioneazi cu acceasi turatie. In cazul in care refeaua este echilibrata deci prin firele A si B circulé curenti egali I, = Ip, prin firul neutru curentul va fi I, — 0 iar ambele dinamuri vor func- fiona in gol, ca motoare de curent continuu, alimentate din retea. La aparifia unui dezechilibru in retea, deci in cazul in care [4 este diferit de I, una din punti este mai mult incarcata decit cealalta si prin firul neutru circwlé un curent Jp diferit de 0. In acest caz, dinamul aflat pe puntea mai putin incdrcati functioneaz’ mai departe ‘ca motor Tes unde = I, este curentul nominal (efectiv) de exploatare ; — valoarea fuzibijului care proiejsazA cireuitul unai motor electric asincron, in cazul sigurantetor cu inerie termies micd, trebuie s& fie asifel incit sf nu sc topeasc& la trecerea curentului de pornire, deci: Igy @ unde = Igorn este curentul de pornire al fiecdrvi metor asineron luat din tabelele fabricilor de motoare. In general Fyon = (5.8) 1,58 Instalatit eieetrice fn elédiré « — coeficientul care caraeterizeazé conditiile de pornive ale motoa- relor, respectiv timpul pind la intrarea in regim nominal de tu- Tatie. Cind se determina sectiunea conductoarclor unui circuit alimentind un tablou, la care sint racordate mai multe receptoare, curental maxim in conductor — fe mex — care ia nastere, aiunci cind toate recop- toarele functioneazi la curen{i nominali iar cel mai mare motor, pus in functiune, absoarbe 1a pornire curentul maxim fpormmas , $¢ deter- mina cu formula ot omen = DS Ket Toure in care: m este un coeficient care fine seama céi nu loate receptoarele aflate pe circuitul c&ruia i se determina sectiunea $i care intra in calcul, sint incSreate a capacitatea nominal gi sint simul- tan in funetie ; 21 — gama curenfilor nominali ai tuturor receptoarelor ce se con- 20/, — sideré in functiune simultan, fri a cuprinde receptorul cu v cel mai mare curent de pornire (v-] receptori) ; Tporn-mes — curenial de gornire al celui mai mare motor. gh acest caz valoarea Tuzibilului care protejeazi tabloul se deter- raink asifel : Jap fn caleul prin urmare, se tine seama de cea mai grea situatie in care toate motoarele, cu exceplia celui cu cel mai mare curent de por- nie. functioneazi ‘in regim normal, in momentul in care acest din urma motor este pus in functiune si deci solicita refeava la cea mai mare sareing. jn cazol in care sectiunea caleulatd satisface conditiile impuse prin cel mai dificil regim de pornire, toate celelalte situayii, de dificultate mai mica, vor Ti neaparat satistécute Coeficientul a, care cararterizeaxd conditiile de pornire ale motoa~ Telor are urméatoarele valor — 2,5 pentru instalafii cu moteare asinerone im scurtcirewit, cu con difii normale de pornire (pornirl rare in gol si cu o duralé de pornire ce mu depageste 10 sec.) ; — 1,6 pina la 2 pentru instalatii ca motoare asinerone in scurt- circuit, cu condikii grele de pornire (deci porpiri in go! dese, sau por- niri in sarcind cu durata mai lungii, ajungind la 40 sec.). Sectiunea conductoarelor sc determin& pe baza incalzirii admisibile eu ajutorul unor tabele. Normalivul euprinde tahefe cu intensitati ma- xime admisibile de durati pentru conductoare, cabluri, bare ete. de cupry, aluminiy sau ol. Stabilind regimul nominal de lueru si cu- rentul de exploatare, se caiculewza apoi valoarea curentului nominalJustalatit eectrice interinare de tumina st forté al fuzibilutui, dupa care reyinind valoarea maxima se alege din tabele soctiunea corespunzatoare. Ewemplid de coleu 5.2. La postul de_teansformarc cn sensivnca A220 V pe pariea de joasd tensiune, se racordeazA reteava nud consumator inAistrial, care ave mai multe utilaic ‘acjionate cu ajvieru) motogrelor asincrone srupate Fe lablowl din figura 5.18 Tabloul de distributie al sbonatului se racordeszd ed enn? Sek ino? Bh Fic. 528. Tabloul si schema de cistributie 0A 9:25mn? aut copstunator indus jig 2P5en" ay trial. wumnat $$ ——— Ja barcle postuiut frafo, printrun cablu ce patry conducteare. ce urmenad a se instala aparent po zidurilc ieaperii in care temperafura aerilui este de 80°C. Din-acest tablow de distribute, se alimenteozs cela trei raotoare atectrice si instalatia de itvminat prin conductoace de cupru cv ivoatic de cautiue, mon tale apareni pe role. Prmvl si at teilea motor are puterea de 5 kW. fecars, avind rotorul in seneteiveuil, randamentul ta plind sercind @7, iar factorul de putere cot @ = 087, Coeficintuk séu de incdrcare este de 0. Cot de al doilea motor are puterea de 10 kW, randamentul 1 = 0,9, factorul de putere cos @ = 0,87, iar coeticientil ée inedireare 1.9. Cercetind normativut $1 tabelele fabricilor furnizoare se slabilese urma- toarele — moiearcle de Dee curentul tor de pornire, dat. in tabelele fabricii, are valoarea I, Seiainvaleule fp = 5 Ini <= motervl de 10 kW din considerente lesate de procesut twhinulogie are pornirea cu reosiat de pornire si deci curentul de porninm poate fi Wat fy = 2 Py Sa se deemine valoarca sigurantelor fueibile gi seciiunile cablulul in cons ifn ealcutulat pe bara incalzirit admisibite ‘Toate datcle probleme se trac in tabela §.4. 5 kW pot fi pornite direct avind @ tensiune de 390 V. 6.8) In Tabela 54 Recultaiul caleulelor excmpluiut 5.1 z skx| é 2 My 3 Shy 0.87 0.87 Og 10 a 20 o 7 25 My 10 2ta | 6,40 Oger] 1.0 19,4 JOA 0 my) + My. Sly 0,87 0.87 Og 16 q 20 gv] 25Instalagii electrice in olitdtrt Curentii nominali ai motearelor : — motorul My i Me Jn BU neo @ unde PaaS kW = Son0W; U = B80 Vin = 0.875 cos p = O87, Devi: 5000 fy -0,87-0,87 = 104 Motoarele My si My au deci curentii aominati ty = 10 A Aceastd valoare se Lrece in tabaia 54 : = motortl Bie are curental nominal : 19.000 V8 - 880-0.87.0,9 Se trece gi aceasti valogre in tabelé Yinind sama de coeficienti de incarcare, se determina curentii nominati de exploatare [,. Astfel pentru motoarcle My 3 In 19,4 A Tq 299-102 9A, far pentre matoral My : fo = 10 + 104 = 194 AL Curentti nominali at jucibitetor + Dupi prima conditie, pentrn motoacele My si Mg: Fat ® lei dect: Ing = 9M. Dupa a dowa conditic legata de curentul de pornire Lye ft mae Moroatele Aly si Ms au pornire rara, eu duraté scurta si_deci coeficientwl a = 25. Pe de alt pare, dup datele Iwate din tabstele ‘fabricii furnizoare, eurentul de pormre este fy = 3 I Deci : Iq = 1eamas — 3:10 99 4 Comparind cele don’ sitviatii renultnie, se vede c& la pornire sitoatia este mai grea, cerind ua curent nominal al fuzibiluivi de 20 A. In consecinta, fuzibilul se dimensioneazi dupi acest conditie. Din tabele se alegs, un fusiéit de 20 A, care protejeari conductorul de cupru cu secliunea de 2.5 A!Umstalatéi electrice interioare de fuming si fort a Sacjivnes conductorului se datermin’, impunind conditia dupa care curentul admisibil din condvctor Je 58 depajeased cel puiin curentul normal de exploatare pe durata lung’ Ze Dect : ie i, sau f= OA. Din fabele resulta ¢& cea mai apropiata valoare pentru curentul admisibil din conductor ese 10 A. Acesiei valor ii corespunde 0 sectiune de conductor de 1,5 mm? Deoarece in instalatiile de fort, asa cum reautié din labela 52 (cu sectiuni xunime) se admit conductoare en secyiuvni de cel putin 25 mun® se alege aceastd seotiane, Se procedeazé la fel si peat motorul Me seriind condiuile + Ing DB fe, Ge unde revutté Iyp = (9d AL Deasrece acest motor se pornaste co Teostat, fuzibilul ve 6+ Japp Tbomes 219A a 2 unde: @ = 2) Ipmox =2in = 2+ 396 5 388 A. = 19,4 A a 20A, Se alege fuztbilul cu un cient nominal de 20 A, prolejind conductorul cu -sectiunea de 2,9 mm’ Delerminind secyiunea conductoruhi se objine : To fei deci Ie = DA. Se alege secthnea conductorului ¢ = 4 mm?, finind seama gl de faptul ed demperatura medjului este de +30°C. ‘Toate datele obtinute s¢ tree In tabela 8.4. Pentru dimensionarea {uzibilelor siguran{elor generale protejind intregul ta- plow, se procedeari asifel : mE At Epon. max Jnog e Heme QOF 10) + 2194 997 A; & ® 2.5 Inlocuind ” 1, deoarece nu foAte moloarele Sint incdreate 18 valoarea nositalés = 4 = + 10 suma curentilor nominal! ai celor dou motoare de 5 kW 1 Fiecare (My $i fy): Iporms mex = 2 Tn 2-194 — curentul de pornire al motorulai My pornit cu regstat, 4 = 28 pentru porniri ugoare. Se alege o sigucan{a de 25 A, protejind un conductor de cupru AFi de 4 mm? 2. Dimensionarea secfiunilor pe buza pierdeyii admisibile de tensiune Prin calculul secfiunit conductoarelor pe baza pierderii admisibile de tensiune, se uymareste a se determina o sectiune capabiia s4 transporte sarcina de serviciu, in condifii economice, astfel incit de la punctul deRB Instalatié electrice in eltidire alimerntare al consumatoruiui si pind ta receplor, pierderea de tensiune sé nu depiseasca o anumit valoare maxima, incadrindu-se astfel in ling iele admise de normativ. © sectiune mica de conductor atrage dupa sine o economie de metal, deci investijia are un pret de cost avantajos. Daca se tine seama de efectele ce insotese curentul electric, mai ales de efectul termic, se trage concluzia ci sectiunile mai mici prezint& rezis- tente mai mari, deoarece rezistenta este invers proportional’ cu sectiunea = n= 2h, 3 onde = A este rezistenta conductorului ; 5 — sectiunea conductorului parcurs de curent ; p — revistivitatea materialului conductorulu ; 1 — lungimea conductorului parcurs’ de curent. Deci pierderile de energie electric’, conform Jegii Joule-Lenz sint pro- portionale cu rezistenja, marindu-se ‘pe masura ce sectiunea desercste, pentru aceeasi_ putere transportata. Aceasta pierdere de energie elecirica are loe pe tot trascul dintre punctul de alimentare si receptor, pe toat& dureta functionarii acestuie, deci atita timp cit curentul parcurge con~ ductorul. La punctal de alimentare a recegtoruiui existi © tensiune disponi~ vila, condifionata de Zelul gi natura retcici publice si de felul in care acoastd rejea esie exploatata de consumatorii racordati. Cu eit pierderea de tensiunea pe coloana de alimentare este mai mare, cu alit scade tensiunea disponibild ia punctl de alimentare, rezultind pentru re- ceptor o amumité tensiune disponibilé la borne, Aceasté teasiune la borne, nu poate fi mai micé decit 0 anumita valoare minima, sud care, receptoru: functionind mai departe, se poate deteriora. Do aici rezulia obligativitatea limitarii c&derii de tensiune de-a lungul coloanel de ali- mentare, pentru ca scazindu-se din lensiuoea Ja punctul de alimentare aceastA cdidere admisibila de tensiune, sh ramin& totusi la bornele re- ceptorutni o tensiune ch o valoare care sé asigure functionarea sigura si fra pericol a receptorului. Pentru aceasta scctiunea conductoaretor se determina pe baza pier deri de tensiune admisibile, in baza urmatoarelor conditii si ipoteze = — pierderile de tensiune (cdderile) efective AU. pe cireuitele con- siderate <4 nu depageased picrdecile admisibile de tensiune AU ae, adica AU, © AU ase Ipotezele fn cave se determina sectiunile la pierderea de tensiune admisibila, sint : — plstrarca secfiunii Constante pentru conductoare in Jungul tron- soanelor retele} considerate ;Instalatii electrice interioare de tumina $i forta 13. — densitatea de curent constant in conductoarele retele? ; — volumul materiaiului folosit in conductor si tie minim, pentru a realiza o conditie optima a pretului de cost Tn acest fel, pierderea de tensiune pe o linie de curent continuu sau alternativ se defineste ca diferenta algebricé dintre tensiunile de Ja eapetele sale, Tn carl liniilor de curent alternativ, tensiunile de la capete pot diferi ov oumai prin valorile algebrice ‘ci si prin decelajele lor, La alegcrea sectiunii intereseazA insa numai diferenta algebricd a teasiu- nilor, deaarece aceasta deter min& valoarea eficace a ten- siunilor la boraele consume- torilor. a. Calewtul sectiunii in functie de ciderea de ten- siwae, in carent continu. So consider3 linia de curent. continu alimentata in punc- tele A gi B. De aici sint ali- mentati_ consumatorii Cr, Ce si Cs, ai carer curenti nomi nali sint: &, i si respectiz iy (fig. 5.19). Daca se noteaz’ cu bs, ly, ty lungimea diferitelor Via. 9.19. Schema bifilara a wnui circuit de eu tronsoane Aa, ab, be, co hy rent continu, In, Ia curentii pe fiecare din. tre acesie tronsoane, cu Li, Ly gi Ly distanta de la fiecare consumator ping Ja punctul de alimentare, pierderile de tensiune pe fiecare dintre aceste tronsoane vor fi : — pe tronsomul Ag: AUs + 2 Rats 5 — pe tronsonul ab : AUs — 2 Role; — pe tronsonul be = AUs = 2 Ras; unde Ay, Ke, Ra sint rezistenfele pe care curentu!l continu le intim~ pina la trecevea sa prin fiecare portiune de circuit, Cum, in general, la treceree unui curent printr-un cireuil revistenta ohmicd este : R= ot = rezulta : 4 ea eka. s 4 te AU, = 2EN AU, = OPE Gl Pierderea de tensiune admisibila maxima are loc inlre punclele A gi ¢ deci peniru consumatorut cel mai indepartat de punctul de ali- mentare, Aceasti pierdere de tensiunc reprezinté suma pierderilor dea4 Iustalajit electrice tn elddiri tensiune de pe fiecare portiune de circuit, deoarece curentul care ie- buie s4 ajung’ la consumatorul cel mai depactat strabate pe rind fiecare din portiunile de circuit aflate intre panctul de bransare 5% con sumatorul Cs, Curentului & i se adauga pe rind la fiecare punct de bransare curentii i si respectiv 4 ai celorlalfi consumatori C, si C). in acest fel, céderea totals de tensiune pe intregul circuit oste = QU, = AU, FAL, +AU, = 22h 74 2th yh 52 Deoarece revistivilatea materialului este aceeasi pe fiecere portiune, intrueit se presupune c& conductoarele sint din acelasi material si au aceeasi sectiune de-a lungul intregului circuit, ¢ si s se pot da factor comun si formula devine : Mp NAGI thd): ‘Ta parantezi sint trci termeni, fiecare reprezentind produsul dintre lungimea _tronsonului si curentul ce strabate tronsonul considerat. Tn general, in parantezi apar atifi tormeni cite tronsoane sint. In acest fel formula generala devine : 5.3 eS S a il 2 “Mea ‘onson si lun- termeni cite 1 ;, este suma produselor dintre curentul pe 11 gimea tronsonului respectiv, cuprinzind ati tronsoane sint. Dac& in aceasti formuld se Inlocuieste caderea de tensiune total& cu caderea de tensiune maxima admisibila, se poate afla sectiunea ca- pabilé, care asiguri a pierdere de tensiune mai micd decit cea ma- xima admisé ; T bt de unde : - 2% + = — 8 Sy. 55 . Mines ein a Cu formula 5.3 se poate face verificarea céderii de tensiune, pentru sectiuni de conductoare luate din tabelele aflate in uz. fn. cazul in_care cu sectiunea aleasi din tabele se obtine o cidere de tensiune AUp mai mare decit cea maxima admisibild, sc alege o sectinne imediat superioara gi se reface caleulul de verifivare. Se consi- dora seofitines optima, accea pentru care se obfine o eidore de tensiune apropiatii de valoarea celei maxime admisibile, fara ca si o depa- geasca.Instalatii electrice interivare de lumina. 2 jor} Formula 5.5 este o relatie de caloul, cu care se obtine sectiunca conductorului, punindu-se conditia ca si nu se depageasca cdderea de tensiune maxima admisibilé dupa normele in vigoare. Pentru a lncra cu aceasta formula este necesar a se cunoagte lun- gunile partiale ale tronsoanelor si curentii din aceste tronsoane. Cu- rentul care cicculé in fiecare tronson se obline prin insumarea curen- tilor consumatorilor aflati dupa tronsonul eonsiderat. T= tig bays is Fy iy, 4), & sint curentii nominali ai consumatoriler ; I, Ia, Fy — cutentii care ciecula in tronsoane. Inlocuind aceste vaiori in formula cAderii totale de tensiune se obfine : in und BUp= 7240, FAt ERE +46) 5.6 sau: AUr= 20h HAF FRGTE til 37 5 Deoarece : oy = Ty este distanja de ta punctui de alimentare pind la punctul de racord al consumatorutui C, ; tip = Lz, — distanja dintre punctul de ‘alimentare pind la punetul de racord al consumatorutul Cy, bly + ly = Ly — distanta de la punctul de alimentare si pink la racordul consumatoralui Cy, se obfine : AU pg 28 ib, FEL, LiL), 58 3 ‘si deci: AU, = 28 iL. 58 Fiecare din produsele af, reprezinti momentele sarcinilor electrics fata de punctul de alimentare. Intocuind pe AUp cu AU mag am 8€ oblin dowd formule : ~ formula de verificare 2 caderii de teastune : BU nas etn = 22 SLi 5 5.10 7 — formula de calcul a sectiunii conductoareior : 20 Boca 2e" 5.lt6 Instalatit electrice tn clddiré Cireuitul de curent contingu mai poate fi ceprezentat gi prin schema din figura 5.20, Relatfile dintre intensitatea, puterea absorbitd si tensiunea curentului continuy sint — 2 et & fo | arr Fig, $20. Schema unifi- os lori € unui circuit de hk ale 1 be 407 ——-L Alle» Bsa Str - Inlocuind aceste valori in formula 5.8 se obfine : Aus [Rate L,4+ 7°14, 5.12 atu u u“ Desarcce tensiunea U este constanta pe flecare portinne de traseu, relatia devine AU y= SPL ret bape Lapd- 3.3 Jn acest caz formula de verificare a ciderii de tensiune va fi: 2p AU pax san = Te DD Li Pi 5.14 way DL Pie iar formula de calcul a sectiunii = 2p — =? __ > ham, 5.13 Bila ean SP Das intensitagile curcntilor din troasoane f,, Is, Ty sint dale de ve~ latiile = unde : = pat Petes! Pa= pe ps Pam Poten interioare de lining sf forte a inlocuind in relatia 54 valorile curentilor fn functie de putere se -obtine Fy = 2B (py Peay Pe gy, Pa Apa EQ th tae]. 5.16 sau: Sor= Bh Pytily Py ly Ps)s BT 8 si in general, : 5.18 Din formula 5.18 se deduce : — formula de verificare a caderii de tensiune in functie de puterile ‘consumaicrilor : AU pan = 2 SOP 5.19 ts -— formula de calcul a sectiunii : —_* __. Pe 20 UB Umea nim 2h * 5 Evemphi de catcui 52. Fie o linie de curent continu functionind la ten- siunca U de UG V, care alimeateaz patra limpi, Conductoarele liniei proiccraie 1 Qo? se execuié din aluminia, care are 9 vezistivitaie de 57 So cere sectiunea mt conductoarefor lintel, constanté pe veetii jungimea acesteia, tinind seama de céde- rea Ge tensiune maxima admisibila care conform normativului esie de 3%, din sonsitinea de serviciu a lintel (fig. 8.2%), by BBV py BOD py fe pt Fig. 521. Schema unifiterd a unet binii de curent continu. ‘Caderca maxima dc tensiune admisibilé este + SS ie-aar. 100 A Uror ata78 Instaiatié cieetrice tm eltidir? Pentru afierea seetiunii se aplicd formula 9.19 deoarece se cunose puterile indwviguale ale consumatorilor iar distanjele se pet afla cumulind iungimea seg- menigior f: 2e Se Ey pach hs Pat by Pat be Pad UA Cuae on 8 wae [40 - 200-4 (49 4-30) - 300+ (40+ 30 + 30) 100 + (49-+ 30-4 30+ 20) 200) 2.85 000 34-110 Sea ales scctiunea de 10 mm? find foarte apropiat de cea wesith din calcul, urmatoarea sectiune siandardizati find de 16 mm! Problema ar fi puiut 1 cezolvaté 91 in als mod, aflindu-se valorile curentilor nomingli ai Consumatoriter $f utihzindu-se formula 5.1. 10,15 man 2: 16 mnt b, Caleulul sectiunii in functie de caderea de tensiune in curentul alternatiy monofazat, Se considerA o linie electrica monotazata, alimen~ un 4 ae ie 4 one Fig. $22, Schema monofitar’ a _unet lirsi de ‘eurent alernativ sovofazat, tind consumator —monofazat (fig. 5.22). Schema este monofilera gi alimenteaz’ un recepior Re, care absoarbe un curent eficace /, avind factorul de putere cos g. Lungimea liniei este B. Pentre determinarea ciderii de fensiune de-a lungul liniei, de la punctul de alimentare A si pind la receptorul R,, se coustruieste grafic diagrama vectorial’ de functionare a liniei (fig. 5.23). Diagrama se con- strnieste eu vectorul tensiunii de linie U, Gnice conductoare) 1a borncle receptorului Ae, vectorul intensitatii curentului 7 absorbit de recepto- ral A,, faicind cu tensiunea la bornvle acestuia un unghi de defazaj @ si cu vectorul tensiunii U4, intre conductoare in punctul de alimentare 4. Adunindu-se vectorial vectoral G, ce reprezinta tensiunea }a bor- nele receptoruji gi vectorul cadere de tensiune AU , pe linie, se obtine vectornl U,, adica tensiunea necesara in pwnctul de alimentare, con- form relatici La trecerea unui curent printr-tn consumator monofazet de exemplu un motor electric, se produce o cadere de tensiune actim, in faz cu curentul, provocaté de trecerea acestuia prin revistentele itilnite in Grum, si 0 ciidere de tensiune reactivi decalaté cu > inaintea curen- tului. Deoarece linia monofazata este aleatuiti din doud conductoare de lungime L, avind fiecare rezistenja R, atunci rezistenta intimpinatd de vurent de-a lungul Hiniei este 2 R. in acest caz, cdderea de tensiuneInstalasii electrice interioare de lumina si fort 19 activa esie proportionala cu rezistenfa 2 R si cu curentul J, m&rimce sa fiind 2 RI. Ea este fn fazd cu curentul / si se reprezinta in diagramé prin vectorul a cu marimea 2 RI Caderea de tensiune reactiva. provocaté de componenta reactiva @ curentului este Ja rindul ei proportionalé cu veactanta 2X gi curentul I, avindu-se in vedere 8 linia are douis conductoare de reactant X. Aceasti Fig. 6.23. Diagrama vectoriala de functionare a Hnie? mono- fazaie cu un singur receptor. cadere reactiva este reprezentatA in diagram’, prin vectorul be, de ma- rime 2 X, avind sensul ds le 6 etre ¢ gi flind decatat cu } inaintea curentuluj, deci perpendicular pe vectorul curent 1. Din diagrama se deduce ci vectorul ac care reprezinta caderea de tensiune tolalA pe linie, inte puneiul de alimentare si receptor, este tocmai rezultanta vectorilor @ $i be. Luind cu compasul marimea vectoruii J,, deci a segmentulvi Oc, si rotindu-l in jurul punctului O, centrul sistemuiui de axe Oxy, se obtine pe axa Ox, punctul d. Diferenta algebric3 dintre tensiunile Uy 3 U1 poate fi considerata estfel egala cu segmentul ad Mai simplu, coborind 0 perpendicular’ din punetul c pe_axa © x se obfine punctul e. Deoarece unghiul a, facut de vectorul (4 cu axe Oz, deci cu vectorul U; este in practic’ foarte mie, punctele e, ¢ gi d sint foarte apropiate, fe consecinti se poate neglija dilerenta foarte micd ed si se considera practic c& ae = ad = ac Dar ac este egal ca marime cu caderea de tensiune totald a liniei si deciBO Instadagi, etectrice in clddiri ‘Yinind seama c& af = ad cos @, giz fe = Oe sing rezulta ca: AU 2RI cos e+ 2XF sin g- 3.21 Accast mSrime scalara obtinuté prin aproximatie este denumita pierdere de tensiune sau cidere de tensiune. Inmulyind ambi membri zi egalitatii (5.21) cu valoarea tensiunii U se obtine : UAL =2RUT cos @ + 2XUT sin 9. 5.22 Cur ins in curent monofazat exist& relatiile : ae P=UI cos = pulere activi; Q=UT sin 9 = pulere reactivd, se obtine: UAU =2RP +20 AU Peg 5.23 Relajiile 5.22 si 5.23 se pot folosi la determinarea céderii de ten- slune intre punctul de alimentare si receptor, pe o linie monofaratd cu secfiune cunoscuta. Pentru determinarea secfiunii unei linti monofazate, se procedeazd astiel > — se alege in mod arbitrar o sectiune ; — se calevicazd cu aceast& sectiune, rezistenta si reactanja linici ; — cunoscindu-se vajoarea curentului absorbit de receptor gi fackorul sau de putere, se introdue aceste valori si valorile rezistenlei R si reac. tantei X in fermulele (5.22) sau (5.29), obtinindu-se o valoare pentra ei derea totala de tensiune fn conditiile sectiunii alese ; — se compari valoarea obtinutd, cu valoarea maximd admisA de prescripjii pentru caderea de tensiune. In practicé procesul se simplifies, deoarece ceactanta linisi variazi puin in functie de sectiune, De aceea, s¢ procedeeza astfel » — se aleve din tabelele ce dau reactanta, ia functie de distanta intre conductoare, o reactanta medie, prin apreciere ; — inlocuind in formutele de caleul AU cu AU maxim admisibil dup normativ, se caleuleaza rezistenta conduetorului ; — avindu-se lungimee linici, rezistenfa obtinutd si alegindu-se ma~ terialul pentru conductoare (deci rezistivitatea), sc poate determina sec- fiunea.Ensininfit electrice ‘intetioare de hemind 38 fort Es in retelele intericare se poate neglija reactanja X, ceoarece distanja ‘intre conductoare fiind mica, aceasta valoare este neglijabila. In aceasta situafie formula 5.22 devine : BU =2RL cos g- Deoarece : paw 5 se obtine : sau AU=2" 17 c05 9 sll Com se obfine : Inlocuind mai departe AU cv AU’ maxim admisibil dupi aerme se vobfin formulcle de caleul ale sectiunilor : L-feos@ 2p 5.25 e AVngaadm sau: = tee 5.26 TAU nan Exemphil de ealeul 53. Un atelier este pravaaut cu un venlilalor actionat de un motor monofazat, care absoatbe un curent T= 10 A, avind factorul de pu- fere cos @ = 0.87. Motorul trebuje etimentat cu o linie monotazalé avind tensitt= nea 290 V. Se cere sectivinea conductoareloc, asifel Sneit caderes de tenstume masi~ ma of mu depaseasck 5% din tensiunea ‘nominala a limes. Lungimea liniei 1 = 160 1a, Conductoarele se excculd din aluminiu eu rezistivitatea de = 0 meetin. Caderea de tensitme maximi admisibita este + ly, av sectiunea : Tf cos) = 697 mm. Ainge ev Se alege sectiunea imediat superioard, adic& 39 mm, ~ et82 Instalatit electrice in eladiri Brempiul de cateul $4. Fie motorut electric monofazat cu ‘randamentul de 0,85 gi cu 9 putere P, In arbors de 7.5 kW, alimentat printr-o Line munoiazaid cy conductoare de aliminiu, avind luerimea de U3 m, tensiunea de abmentare fiind 220 V, S& se calculcze sec\iunea canduciearclor, pentry o cddere de ten~ siune maxima admisibila de 3%, CSderea de tensivae maximé admisibila va ti 3H 5B ied > Si, BU nas adn 65 Ve Tinind seama de randamentul mecani¢ al molorulut, puterea ceruté de motor ge la retea este: p,= Pe 7 si sectiumen : . 2ebP 2128.8 800 = 44,9 mm’. UB U mag aan 4.220.668, Se alege sectiunea imediat superioara. 90 mm’, c. Caleulul secfiunii in curent alteraativ monofazat, in functie de ca- derea de tensiune, in cazul unei fini alimentind mai multe receptoare. Se consider§ linia monofazata eu tensiunea nominala U’, care alimen- teazi doud receploare monofazate (lig, 5.24) absorbind fiecare curentil i, (i respectiv i. Receptoarele au fa torii de putere cas 9; $1 CoS ?:. Cu- bene 2) rentii pe cele doud tronsoane ale li- ate fe niej de lungime b respectiv le sint a ce Usil, Ge S-au notat cu li, rt, x1 gi ress ” ie Pecliv le, res a Iungimile, rezisten- | tal jele si reactantele unui conductor pe cos Yr ¥? tronson, iar cu L, R, X, lungizile, rezistentele si reactantele pe liniiie re. hak Sek oftaes ce ar alimenta flecare receptor se- Fig. 5: eina monofilacd a une! parat de la punctul A; suprapunin- nk onoteznte cu cout reospeare. Sen “Satreaga linie are access) sectiune. Diagrama vectorial de tunctionare a liniei este trasata in figura 5.25. Se porneste de la tronsonul cel mai indepartat BC din figura 5.24; se trascazi pe diagrama curentul absorbit de receptorul Ry, reprezentat, prin vectorul i, = /,, decalat fati de tensiunea I, de la bornele re- ceptorului Re. Pe tronsonul BC, cAderea de tengiune activa este repre- zentaté prin vectorul 2r2/z paralel cu vectorul 1, = /,, ou care este in aceeagi faz’. Pe acelasi tronson, caderea reactiva esie 2 ay Zp, decalata cu 2. Fe FP 2 fata de eurentull Jy si deci perpendicnlara pe acesta.Instalafii electrice interioore de tumine st fortd 83 Compunind acesti trei vector ; vectorul tensiune U2 cu vectorii ci- Bere de iensiune activa si cidere de tensiune reactiva pe tronsonul BC, se obfine vectorul tensiusc U, ta hornele primului receptor Ry, deci in punctul 8 din figura 5.24 Curentut f, din tronsonul AB, se obline compunind vectorial, cei doi curenfi care il aleatuiesc, i, $) f. C&derea de tensiune activa de pe tronconui AB pareurs de curentul T, = i, + iy este reprezentata in diagrama din figura 5.25, prin segmen- Fig, 8.25. Diagrama vectorialé de funcjionare a liniei rsonofazate alimentind doud receptoare Ry §1 Ra tul ¢d, paraicl cu veetorul curent al trousonului AB, voctorul 7). De retinal c& yectorul 7,, curentul primului receptor Ry, este decatat fait de tensiunea OU; de la boroele sale, cu unghiui g. Caderea de tensiune reactivé pe tronsonul AB este 22,7, reprezen- taid prin sogmentul de, perpendicular pe segmentel ed, deoarace caderea Ge tensiune veactiva este deealata cu inaintea cureniului care i-a dat nastere, deci A. Insumind vectorul tensiune la bornele receptorului F, cu vectorii céderii de tensiune activa si reactivé de pe _ambele tronsoane ale biniei AC se obtine un contr inchis prin vectortl Ge, care xeprezinia tensimmea necesar’ fa panctul de alimentare Uy. DOr Fy Oty Ty + Or t+ 2m, = Og8s Instalafit electrive in clidini Luind in compas segmentul Or si trasind un ete de cere in jurul | punctului O, in sens orar, se obfine punciul f : Dac din tensiunea fa punctul de alimentare se scade tensiynea la jornele receptoruluk R, se objine o diferenté algebrica, a carei_marime este egald cu caderea de tensiune de-a lungul liniei, din punctul de ali- mentare A si pina in punctul C, de racordare al ultimului receptor Ry. ; Considerind si in acest caz ¢4 punctele e, f sig sint foerte apropiate, deoarece in realitate unghiu! « facut de vectorul tensiune G4 en axa Oz, deci cu vectoru! Uz este foarte mic, se poate face aceeasi aproximatie, neglijind segmentw gf, g fiind proiectia punciului e pe axa Ox. Tn acest caz uf aig. De asenienea in calcule se iau in consideratie unghiurite de defazaj ale curentilor receptoarelor 31 din tronsoane (é, &, I, f2) fay de acceasi tensiune Uy la bernele ultimului gi cel mai indepartat receptor. Tinind seamna de aceste aproximatii, din figura 5.25 se poate serie relalia: AU == ag a= ah 4 hk + em + ma, 627 Dar: hm 279 Ia cos gai om — 2 Koos as | dh we 22h singg i mn — 2 yf sina; si Ly 08 pS fog — curentul activ ; fy ain 2 = fy, — curentul reactiv Ty cos oy = Mig ~~ corentul activ; Ay Sia = fe ~ curentul reactiv Tnlocuind in relafia 6.27 se objine : AU HQ hog t Qaytag t Bry bg 29 lay, 5.28 san: AU 2 2 (ry Tag talent ha + als) Pentru cazul general relatia devine: AU =23 (01, + 0i,). 5,29 Dacd sc tine seama c& : La fae = le tae ae FeInstalajti cleetrice interivare de lumind si Sorta as relatia 5.28 devine = AU = Bry ing + 2 ig, + 204 Cigg thee) + 22, (Ge Cum insa » eR nt Mem SX ty rezulta : AU = 2 (Brig + Xyie-} Reiss + Kain), 3.30 si pentru cazul general AU = 23 (Ri, + Xi) Daca se tine seama de notatiile = Pr Py % Ga~ puterile active gi puterile reactive ale receptoaretor ; P,, Py, Q,, Q, — puterile active gi reactive pe tronsoane, si inmuitind relatia 5.28 cu tensiunea U se obtine : UAU = 2U tale + Spee t raSse Cals) sau: UAT = 27 Tag Gq U log + ry Uy + Ula, Cum insa : Ula, = UF, cos 2 = Psi Uh. = US, cos = PLS Uy, = Uly sin o, = Osi Ulg~ Ul, sin = Gri relajia devine : UAE = 2(rgP y+ 24 0y + 4 Pi + 1Q) sau: AU = gthach Qi + rhs 20 u . siin general : ya 2. Bue + 2) 3.31 Acelasi lucru se obfine dacd se inmulteste relatia 5.30 cu U, la nue miiriitor $i aumitor > AU a Rip Xo t Rapet Xo ge u sau in general : Bike + X¢) > 5.8286 Instalafii electrice in clidirt Pentrn determinarea sectiunii se procedeazi si de ‘aceasti dala la fel ca la capitolul precedent, prin incercari ca in cazul unei reele cu un singur receptor. ‘La fel ca la capitolut precedent, in cazul instala- jiilor interioare unde distanta intre conductoare este mic’, iar reactanta mu variazé prea mult cu sectiunea, se pot simplifica formulele, renun- findu-se la termenii de reactant : AU = 28 rf,= "2 BUS: Inlocuind pe AW cu ciderea maxima admisibilé dupa norme, AU war se obtin formulele de calcu! pentru sectiune s=—22- Sig = 22 sy, 5.33 Uns 8 Umce 22 _yip;s=2—2#_zrp UA Umax UAL os Exemplut de catcul 5.5. $i se execute linia monyfaata (lig. 526) care alimen- teazd cele patro receptoare monofazate cu caracteristicile = 30 Aj 605 15 A: COs Te ls Fett, = 20 A; c05 gy = 0,00; & = Ruri = 18 Aj cos gy = 0% ge Le 2000 2.0m (om be: eo Fr Re Rs we ij monofazate cu patru receptoare Fig, 5.26 Schema monofilard a uael 1h ‘Tensiunea nominald a Unie! este de 220 V, conductoarcle sint din abiminin, jar cfideraa de tensiune maxima admisibila este de 5%. Caderea maximé admisidila de iensiune este: 5 SS SV.Jnsinlojii eloetrice interioare de heming si forge er = 2m; he = 20-4 10 = 99 mi ht ht b= 204 104 8 = adm, ht bth+u—W+ + 104% > Gm 10,18 mm? Se lege sectites imediat supertoard, 16 mat, Bxemptul de calcul, 5.6, Intro inslatatre interioarA (fig. 5.27),.9 Minie cu doud sconductoare alimentea7i patru motoare elecirice monofazate cu’ caracteristicile, Ys ny motorul My : Fig. $27. Schema monofilera pentru exemplul de caleul $6 Lungimile de tronsoane care Je despart sint : 4 = mi b=BWm; hs Wmsih = 10m, ‘Tensiunea nominate 2 liniei este 220 V iar cdderea de tensiune AUnareste ti Cadezea de tensiune maxima admisibild este L724 kW. 74 W; 2961 W; 2.941 kW. 2,380 KW = 2380 WW.ee Instuiafié etectrice tn clidire Deourece : ty == 20mz = + B= Ab m; thy hs 04% +90 = 75m; FEHR EK = 0 + B34 30-4 10 = 85m; sectionea ve fi: Fag (OOD + 49-2720 + OB 20M) HBS - 28BOL; s = 19.73 mm, Se aleg conducioare de aluminit cu seelunea de 18 mm, d. Caleutul sectinn cazul, in functie de c&derea admisibild de tensiune in ici trifazate echilibrate, alimentind un receptor trifazat_echi- Kbrat, Se considera linia tritazala din figura §.28 ca trei_conduc— toare, alimentind un singur recep- LER. tor trifazat, cu fazele jnacdreate uniform, avind Jungimea ZL iar motorul absoacbe eurentul 1, a— { t vind un factor cu putere cos ¢. carp Diagrama vectorial @ fune- Fig, 6.28, Schema unei liait tifazate cu un Hloniirit liniei este reprezentata in Singur’ receptor trifazat echilibrat, figura 5.29, Vectorul curent [ este defazat cu urr unghi_ fafa de tensiunea Vs pe fazd, de la bornele receptorului. Vectorul Oa reprezinta tocmai aceasté lensiune. Vectorul cdere de tensine activa RZ. propor~ 4 » Fig. 0.29. Diasrama vectori#lt de functionare-a unei Hail alimen~ tind un receptor trifazal echilibrat,Insiwlojii electrice interioare de tumind 5¢ foryi an fionai cu rezistenta, pe distanta pia’ 1a punctul de alimentare, tn fazi cu. curentul J absorbit’de receptor se traseazai din_punctul a paralel cu vec- torul [. Yectorul cddere de tensiune reactiv’ « . fiind perpendicular pe vectorul /, se traseazi deci perpendicular pe vectorul cidere de tensiune activa RY ‘Tensiunile si caderile de tensiune sint cele pe faz’. Ca gi in cele- Jaite cazuri, tensiunea V,, din punctul de alimentere, se determin’ in- sumind vectorial diferenja algebricd dintre tensiuatie in punctul de eli- mentare si la bornele recepicrului, cu tensiunea pe faza le bornele acestuia ; Fy a v= Relatia se verifick si scalar AP = Vay ‘nd cantitatea micd reprezentata de segmentul ed se poate consic Reel A ne este tocmai ciderea de tensitine pe faza, cAci : cera Oa — Ga = ad eae. Printr-um rationament analog celui ficut la capitolele anterioare se poate serie = AV ae = Bl cose + XI sing. farnultind ambii membri ai egelitagi ca YFse obtine + Vs av = VER. f cose + VFX. 1 sing: spe m 5, = L te si Uinind seama c& tenstunea pe faz Vp — FU, fn cave U este ten siunea pe linie, se obtine : ° AU HRY TF cosptX Ss Casing. Inmaultind ambii membri ai relatiei cu U se obtine + UAT =RYSU-feosg+ XV TU sin p Dar \ SUP eos p= P si VOUT sin p= @, si relatia devine Ut = RP + XO, de unde se obtine céderea de tensiune AU : AUs AP+xe. Bak