ae Sfinta Vineri rea Patmilor: 2i mare, atic de mate, inci oxment au voie si crez.fnu-e si ca ata, otce fel de mond ‘te socote un peat de neierat. ‘Bisiesc ci dom’ Su si mai ales Fe fst in clea indign "Neavind cui si dea porunc, presppun ef s-11 reemna smn ‘eat singui,cici nu iam vizut toathditineata; iar acum Hie pe geidinar Iucrind de unl singur In grding, ceca ce nu +a ma pomenit! “aie ew fearfecele de grind wscituile de anol tecut 9 rescur de ls din eel de iia. — Ce leesi!spune a, casi cum ar vor eu fle de ila, p nevolnice si ve suture de prope for cind le-a wecut vemea, cine ‘mai vizntasemenea Jenevie?...Dupi ce cy la ey Pastele dureash tle ~duminie, nisi mari, Ye mai trebuie gi Vinerea Mae, tote ‘nu fick aime! Reeproguile gridinarlui au sin adreste, cum am crezut eu Inceput, flor de inc, ci ajutaralor de gridina, abun cu top « Patronii» srini nu sia ck deepal Is manel ete o institute x ent in fara scr. Un om care ns face nimic nu-si poate da seam de limitele din colo de care obosela unui muncitor se wansforma in dere, ‘Deca langul veacurilor, acest popor ashi unar spin eare na {iu sf socotessc de cite oi se poate indo spinare omeneatcl ease pe de tots de cite or pot lov baele unui tietor de Temne isinte 1 eldes, ripose de prope lovius, {Un popor liberi stbileste in chip fiese cumpina ine doringa de ge 9 cea de odihnd, Dar cnd singura ocupaye unui om ese 2 imbbogii pe tn aul car se odlbnete, mu exist ale limi decc ea, aie pentrs cel care munce, i i pentm cel care se och te. Afri doar de cazulcind cel care muncete se revoti sa inven= 3 sietlicurt pent ase od ‘dcursal timpulsi, poporulintsigent din eae face parte Ura, yor care nue liberi caiani-iplcea si se slavidteasi, 2 niscoct| east mist de apie: supers tind. ‘Dack oamseni Iucreari de siua lui, Sfncal Niclae se suplel. Din eeu pricing se sop si Sfina Elena i Sfintal Constantin; se separi mal Alexie, ml lui Dumnezew; se supiek efi Puruzeci de Mu= nick; se supird Snel ie se supe Sinul Vasile; se supe Stineal j uniter; se supiri Arhanghelul Gavril; Sfital Gheorghe devine nios jar inde vorba de a espectaxua, cea mai neinduplecatidin- sfnte ete tocmai Sina Viner! Puterilor pimintey, cu care nu se putea rizboi, popoml a avut ease opuni puterle cee, crora lea atribuit stu niscocte fc. si amumme acceaiindigie, aceeai violene si afursenie ca a pinilor sau a siglo acesora. in timp ce exigena puri pimintet fxereit intr-un sens, cea a pte cereg ee exercits fn sens inves. nal zicea:« Munceyte! Piet dima > Ta final din cer ziea Ip interes mauncey > $i pene ca incerdita cereal si primeze pra poruci piminey, e2 se fnsogea side ameninge ingrozitoare, fd ce vicea Sfintel Toader: «il voi lovi pe eel ce au se va oan fest ai; i voi uica mine de la incheietusi gi vor cia ca funzle ‘Stal Tie ameninga: «Fata eaturorcelor ce ns-mi vor ine ua se acoperi de neg.» S1— nefricie msi dareroast pent stip decit nr servitor~ of sin chroma na Ks gnutaiua gies s ase rrle neroditoare, «8 bage raga in ecole, si adoel eindina gi cele dSunitoare, care toate asculti de ei ‘Sfinta Viner, mai ales, «¢ Hiabund stagaie atunci cind mui sin poctate daduisile nine ere eu at mai de temut, ex cite vorba