9007 “BIEAeG ore) pueisioatup empq ride 6 aay79109) azegt voIqa FINO1OHISA VOOID VINDAN YNVOI NOSANODVIG VNVIT VaIIA-VdOd MIGLAO eiloepar qngISBN-10: 973 ~ 708-012 -2 ISBN-13: 978 - 973~708— 012-7 Editura Universitar§ Carol Davila” Bucuresti 2 U.M.F. ,,Carol Davila” Bucuresti este acreditatit de Consiliul National al Cereetarii $tiintifice din fnvitimantul superior (CNCSIS), cu avizul ar. 11/23.06.2004 EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA" BUCURESTI a UMP. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI Cuvdnt inainte Psihologia Medical este wi: domeniu vast, de interdisciplinarttate, consacrat apliecirii in domeniul medical - in scopul vindeedirii $i prevent bolilor - a legeturilor substantiate intre somatic si psihie. Complexitatea si amplourea acestui domeniu sunt susfinute in primul rand de dezvoltarea impetuoasd, in ultimele decenit, a diferitelor ramuri ale Psihologiet Medicale ~ — Psihologia Stmiuatii, Psihosomatica, Medicina Comportamentald ~, dar si de cdmpul larg de acfiune al acestora. Intre obiectivele lor priovitare regitsin, intre aliele: studierea ponderii si dinamicti factorilor psihici in geneza si evolufia unor boli: identificarea ici rapide si eficiente de interventie asupra pacienjilor cu probleme somatice generate de factori psihici, ca si asupra simptomelor psihice, recultate din defectuoasa funetionare sau din epuizarea mecanismelor de apirare; tmbundtirea relafiei medic-pacient si perceperca medicului si institute’ medicale ca aliati viabili nu nunai in situajii critice, dar si in prevenirea imbolnavirit; studiul comportamentelor nocive pentru sandtate, a izvoarelor lor psikologice si a celor mai eficiente modalitati de interventie pentru diminuarea prevalenjei lor; menginerec la un nivel decent a aderentei la tratament, fiird diminuarea calitagii omului bolnay; utilizarea psihoteraplet, sinergic cw —interventia medicamentoasd, pentru maximizarea beneficiului terapeutic in diferite situatit clinic. izutel prin perspectiva acestor obiective, nofiunile de psihologie medical reprezintd, in mod cert, wn suport util si necesar oricdrui medic care doreste sé stabileasca in relatia cu pacienpii sai, dincolo de relajia strict terapeuticd, 0 relatie umana autenticd, incarcata de empatie si cdldurd. ‘ Jn faja unui asemenea subiect de studiu, nici stréidania de a serie 0 carte consacrata domeniulul psihologiei medicale nu a fost, pentru nici urul dintre autori, 0 intreprindere tocmai ugoaré, Acum, la momentul bilar {ol ceea ce putem spune este cd a fost o experienté interesantd, care ne-a imbogatit si care, aldturi de feedback-ul pe care il astepidm de fa cet cérora Te este adresatd cartea, ne va ajuta in demersurile similare viitoare. Am soris aceasté carte gandinducne in primul rand la studentit nostri, carora dorim sa le oferim, pe de o parte un cadru sistematizat in vederea pregdtirii pentru examen, jar pe de alia parte un punet de plecareer sd sso scons oe oun ‘as wIUyeq i ~-amidape ap [eo098 fuuogpas gs of agus op089c (0001) npnoay puvoy psd) afuaxoyronn 18 ayo ‘aznes “argtsd jussang €1njoude.y oF -afosSongig a z snytogre rasan noid pissy GE “WL-APWSCIP 1998 9p MUN MP “HEP FRANSORBEN YrERPISIODD of ond a dos 1 azousd “seossot uj vareay!se> xenon pEBNayTNBAdnse PSE wAL2UIOD 9 ‘o(Fojoquo arejoazap 29 ‘eayeu|eULION, fa rund exdnee sunaodeiod #90 9]89 a -ganqsd aeeauou ap rnadsou09 wre NIP (oajag-vdog nIplso “ap) qe sopengim ofe vorsey> apppediousg “oxMopored 18 ou, z mondo; i ufo bi oyeumn'xa)s0ges80}9(0%8) soaruauina9p feng ~ 12” ~~gpesoua aysz(euy - @ yore - i 2899p a a) eereee apeqnuy = Zi yruaony- 7 safeassqg ~ it oxpat vfojoqsd ur ansousp ap 1 m0 > sren}pau eBojoussd € ‘qeospau efojouysd aye area gw I eajeuosouisd“pjetouroduo> eulsipau ‘yoruy> exRojoysd gu w/Sopoqsd :afBojoWIaay, (najag-ndog nips 4p) ejeoypatu wiBoqouysd ur arzonponuy T piporidy sudan 9002 #HquUd0aq1 omy ‘at0}00490 ap i$ poqioupIp vayonapion wy ‘a1aBeyahuy 1S azopqpa na ‘ised munspuy p-2t ‘soj}un ynSun D-9p ‘9409 ‘nasapuru] npoig oo] 4010p ‘naysou mynuosafo4g wunjor 38290 weoypaq ‘joluapos vospounse4 rps i poswaBpaney Ps ‘Yasojntead ps mauawop 18000 ap sfososanus quauy ad aunusajap Vps 18 opoaypau ojo4pv9 z0z1)1QISUDS 1s pospasnas DS ‘oIpau topiioite jum ayf ps wnjor ssa90 > upsads ‘2490129 ap 18 pynaipaw vanoDad uy aiotanarsu 318020 a4nuyp Daoun ussopof waromuntsddo 18 v9 ‘a1apSo0uns0In0 ap syd omupgisod 0 jusou sopionit ump ps top ume-ou ‘ansar 18 osmuonsoy> ap apunu un 18 ‘putas axozayf nj ‘aavaisnpe aad prussafo) ‘ardasuos 18 runtiou somunuo © projonu rou nodafajatuy us ajym msop}s1409 tuns-9} 24a ad ‘aoquya tanzoa #6 anayipducaxa ap apwune un 1 jordos mapooif Jo2010 wy ‘099 1218990 P o};240—I B4oqUaL4O O JoLAIS au-npUL4OpaN ‘upypyy09 azesan ps rimuigo sens 2409 N9 ap29 I9aP aponpaue ja8ojoyssd apo atgadso ayo 18 axSvouns-a4 18 apSnouns » ut jafiso ziggisuas 1-o wip.ads aavo ad ‘yujpipow 18 taySojoytsd apo asian op tap aojasyorsads papupa ut 16 sa1onea ap vjoifouag aod plof ap veaoion) 22 wapato ‘psu diay soja00 uy 2xsafoad wy uraap ap mdsou, op ‘atssoyfou aadstressor, Agent stressor protoipel 48 ndae Bustess si iste. wn 50 loptare la stess, 52 tea pic la tess 55 - Programut Birkenbi Tristurdisimunogene de personatitate 35 - Programat NEW START. + Amelatea 55 Programa Burs. Depresia, 56 + Programa! Roy Masters -Newrozismul 37 Aplicast practice arul Columbia de analiza a stress - Tparitepshocomportame 58 Bibliografe psibocomporta 58 ipl psihocomportamental C: 3 Capitotul § Ti fl. 65 Sindtate si boalé Factor eu rol protector in fata ac 66 (ar. Liliana Diaconesew) ‘rasdturile imunogene de person 66 Defin NS + Autoeficacitatea. 67 Crit 16 Locusul de control 68 Modele explicative ale: Robust 69 soso 123 + Sentiment de coerens 0 Efectele baila 7 123 Stade sine n -Aplicatipracice:Chestonatprivnd regll de baza penta sanatate, Shen n ‘gest pentru a pasta starea de sntate gi penta face fata 5 at bine : 126 = Credinta religioasi 7 B re urarea nevoilor psihotogice fundamentale. 1 Bibliogy of. 7 + Reglarea optina a niveluli de aspirai (NA) 33 «nivel de posi (NP) 1% Capitotul 6 = Suportal social i: a Conceptia psihosomaticd in medicina Aplicat prace: Seaele Homes Rae Lindemann, Chcnonacle (sib. foara Necula Cioca) Jenkins, Angerin, Scheer-Carver, Schwtarcer, Funk, Concepts psihosomatica,sbordare holistic. 130 Anonnvsky, Rosenberg s: HAD, 78 ‘Teo psihoromutie elaic. 131 Bibliografie. Z a ‘Tabloul manifesirilorclinice psihosomatice. 135, Caracteristici generale ale bolitor psihosomatice. B7 Capital 4 Conc experimental eupa eli ire Stressul psihic. Modalitai de coping, remedit ‘commportamentele cu rise si aparitia ‘TPS / BPS, Studiul Alameda. 138 (psih. loana Necula Cioca) Aplicayii practice: Chestionarul GBB (Giessner Bogen Beschwerden), Detinti i perspective asupra copinguli : 93 (CCB (chestionaral pera comportamentul bolnavsli). 140 Mecanisme de coping, 95 Bibliografie. n= 143 ‘Mecanisme de aparare a Eului, 99 = Negatea, 100 Capitolul 7 + Refulares, 100 Durerea — corelate medicale gi psihologice = Proieetia 101 (dr. Ovidiu Popa-Velea, stud. Bogdan Cernat) = Comutarea. er 102 Definiti ale duresi. 145 = Regesia - : 103 Durerea, din perspectiva iziologiea, 146£97 ze FOL mee eg dnd run w asezo op pout fafeuosiod I pats wf nou ap yanuuoaputs MRUSUaN lnuto> 9p miisise3 oninad soogydy squawueorpaut x] 2or8sayeloeax no gusarsed o na miron saousmad mtoonydy jena ap 22uo1sogo“gEUOI9 an 19 quo man / quo ny ages24,- 161 “(quourson x stuavepe) yonradesa euey duo; 6ST“ tojanuawoypau aye ape soploeoa ape sa}dojoMsd 929} ~ agree “oo pate yong yantxpA Sez ‘usureaipaut ap eluapuodag ~ ssl "HR ap agouy arturo ape rEoNLe io “oqaanta nt99)3 - SBI ‘za oueossod no eazeajumnto> - 1sz Ssowvouenipets injryuoureen squosae 2o/Bojous oWoUD| $81 ‘als “ooue) jeu; oq no plutseg~ oe snmnenrner(gagdeno se ye Aoe}ua}0d oo ‘oS +8 : sotwos9 a moet “unpodes) adessoys-ofooeU) $81 ‘ye.oods une yun eras ty easeonmU.) (nosouoapig DUPtY] 4p) eat 1 sued no eaerenn0 _—______iepra nmeumny a anfrops en ot ord sm em : i . (ep ane eae rad 3nd n> ovejuaio ug soypou aso aege OT 9LT WT CLT _ ba 3 0s fa ste ap aust - i il smn ned ET0$ OH sss0 mpoqput esos asus appa 9 (ojaq-odog mpsso) ip nasau020 IC BUEN ip) a oloed-orpe viieiay EEE EEE EEE EES eE ee Cet or sol ~renmmn aystonaig 191 7 "@aW) WOW Heme pruEL “(UdN) ain raquad [eaorsuaunpanyy snp = Sane op spat =] oo amp one rpser 90) 9, aoe Hy 091 a Ot 8s sefup aua8eur 8 atexejsu ud ape - £02” ist sjensumuodwo>-atyuB09 edesaiogsg ~ £02 LS] “*'3sv0nomp ajouros ol alususoiu ap ay2iou09 suo zoz 9st 8 oz ee 107 at one” cs est Sol (oajaq-odog miptag) sp) ost audezayoussd ap aquaxtio(g mat — : enjoy rl A srl pe yotongte et‘TRODUCERE IN PSIHOLOGIA MEDICALA Ovidiu Popa-Velea cu specific soc! fie ei psihologi, sociologi, asiste antropologi - sunt impl eneral ,psihologie medical” prea incat la ora actual exista cel trunchiul originar (pentru referiri4 Ovidiu Popa-Velea ~ introducere in psihologia medical Formarea de specialisii in domeniile psihologiei medicale Pe plan intemational, formarea de psihologi care si lucreze ii domeniile conexe sanitiii si bol de mult timp, astel inedt rezultatele, exprimate in sedderea ponder <2 etiologi¢ in comportamente nocive sau cu rise, nu au intirzat s& apara Nu mai mid pe nimeni, astizi,faptal ca psihologul este o parte importanta a Hinare care vizeaz un caz-problema, uneori ine’ de la imul contact cu institutia medical’ a pacientului respectiv. Este de spre cel cesta nu se in privinfa atributilor curente ale multumeste a ica anumite simptome psihice aparute la pacient pe lit sale, ci face tot posibilul pentru a apre bun inceput, posiilitatea unor astfet de riscuri, ea si pentru’ a depista Precoce fenomene nedorite, precum non-aderenfa la tratament sau, la nivel ‘grupului de pacienti, contagiunea informational (v, inge aceste rezultate, formarea viitorilor specialisti de Psihologie medicala este foarte riguroast, cuprinzind de regula un mesterat ce profil, eventual efectuarea unui doctorat. Ambele forme de pregatire at 0 accentuati component implicand ,,lucrul la patul bolnavu cadrul unui Uunor responsabilitifi cét mai concrete si precise in legiturd ct: un vaz, Cu tidu de exemplificare redim mai jos curricula de formare in domeniul psihologiei sinata importante, din Statele Unite (University of Sciences - Philadelphia) si din Marea Britanie (City University of London) University of Sei *¢8 ~ Philadelphia Programul de master (Master of Science) cuprinde mai multe module dle cursur, stag practice si de cercetare, cate totalizeaza 48 de eredite. CURSURE, fideltatea si sensibilitatea, nte legate de dezvoltarea for le specitice p durere,caliatea viogi (3 oredite): Ovidiu Popa-Velea — Introducere in psihologia medical s Intro forma (raportul de evaluare) (3 credit): ologie: Acest curs realizeaz3 0 incursiume in bazele functionsrii Si jn vedere elemente legate de anatomia elementard. a Prineipatele categorii de mecanisme (traumatice, vasculare ve) care stau Js bazaleziunilor substangei cerebrale, ca si ale evaluat neuropsihologiee (3 eredite) rventile terapeutice in psihologia san vald: Sunt urmavte familiaizarea stu terapiei copnitiv-compartamentale, ct si prioritate expliciri gi nsuyiei celor dod modal ae ond ete st logal: Acest curs urmarestefamiliarizarea cursentulu cu principale exigene tice ale American Psychological Asociation, ei pleaser pace, Sunt afte, cup gisele eve probes ice, frecvent intinite in aistenta pacientilor (3 ereliteh ; = Paihopatologie 1 Ig propune cunoasteea, de cite studeti, a prncipaele ntti nosologice psihatce, din perspectva sist sugirit deprinderilor de a reounoaste simptome 1G credit + STAGIUL PRACTIC:Say aeaSIS Hie GS paepANR) Napa ~ apw wma =] *Pojousd waned uy voy] soiso0e eed, ue odwoo 18 wareuRS yresivany Uy | $1 [5 pnp 8 ymin npr Jon eae Hei nom ene a Boyd inayizods ° i inipioups p28opoytsd v miBojoyysd uy phuoaayox mipaw ap 6 sppanyno-o1908 Yo} 2&s49%2 ap [1208 mpnyxamuad vo4f. Is st ee uur | inves wsejoursd w udat 8 aporaus- st 1pLatpuy Lappioge) nigneuys wamrowsoud purstad 109, Sipe iSopoytsd apo aovrauoay ajoz0g "eonegups yeahvonju eo mpaut 2p 1 sb0s ageUe A - pe) | sarees: BSH SSS SSS See eee ree ued ogyod soup © pRUES yaeswoxd yuo « prondopo sso2npou ~ (uopu pins powmowoug fe Sisiamy $19) viewues oSeyousd uy sowsos op mmakod yee a aojeporaur vareayjde wy gaa gmeEN ap ouwa;qoid “>AN ae _ TEP OP OB] Sza[nUIMoE ys angan |ruBpIpURD “EES eBOOKISd YW COSW) s0Ua!9§ Jo ses oP map asoUigo nuuOg iMeuazip oun earousns op ayeiun “sondepip a[npott g wIp wIsHOD jurerdorg gy | Pu suo ezyee sje v eae ap oeHeAT ZO - Tee eee foqempeoeagaygeue ‘wayeue 16 rypms 9p sojazarods eaxeysay, “sunioesowm 9p sja1oaj waspoD = sa18a1 ap sj}enio wssmyaxdopy 2}sai851 9p 2Hs}E8 1m wsaifoy iS UVAOONY ‘VAONWWN Eau ‘sqwoytunyd i$ 204-30 ylnsoduse.“ayendar wowginsyus nawad wnudis9q ~ ‘unwise. 2p 979y3 “BIIso9" u eZyeUe 9p ymopoL 8 [ELOIEE Iu2isoq “pluvuen ap sojsuvodes 9 x faluoyea eaimUns> “yAONY ~ ‘aeauylI94S5 |mspoyy ~ cada snyn-uBisap 0 18 D porous yyy “esta Pi she spuszasd nse 08 ape seadse onus azaroayai es 8 (uudoad aypetoadoso1 Jou ffojouisd wy astioai09 sp aansergo s0un voz 5 efemouy yuns muopnys ‘eartoaigo 3018008 o> faa at 8 unas diy @p yearsut jugs v afBojomtsd 2p Atso|go mun oSme wauspeR ul ‘edy>a w| MIN

igo ees atop bras af FAVLIOWAD « 01d ap ayunsino vf axepaud aonsioay yun ya mojo i sasonpoTG oa mS nowssd ig asronpoan —O[94-odog PIR) Np azt}euB-e}U aSt9AIpeyPTUS¥ 3p M59 20 up (oupore outs toun yRapeD uy SapenprAIpAN 98 Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicald aarp Hele = Introducere in psihologia medical 15 sd, SIDA: consiterea pre- si posttstare ick a pe 2 asstenja | de boald, functie de sex, Stediul come le sindroame specifice: sd. "premenstrual ul unor sindroame specifice = Pstoneurbimunologe Invited Speakers’ Pre ‘ogram Const inf lin domeniat ps abordisi metodo we sipe lop stnatai, a cum se reflects in poy Teza de master Ee 60 Importanta majora acordata psihologiei medical doar Ia nivelul post-unive i de speci domenin. int-o tentaivs de reumanizare a relafiei eu pa 4 gfindi un caz sau de a relajiona cu acest mare de ore acordat psiholo comportamentale in formarea propriu-zisd universitard, in cadrul faculiqilor de medicina Psihologie. De regula, cursurile respective cuprind nofiuni ext entra practica de zi cu zi, precum cominicarea cu pacient abilitatea de a comunica vesti proaste, evaluar nu este limitata ume pentru acest jentul, a felului de @ erescut proportional $1 numarul Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicala 9 = Notiunea de sires si insrumente de misurare a acest ress gi Imbolngvire (principale ‘genez2); + Atitudini ale pacientilor fas de boald, odati const simptomn gi de adesare la medic; po}, abuzul de substan, supraatimentata, ‘nia au existat, dupt 1989, stridanii in formarea de sau psihologi) care s& aiba deschidere eatte domeniul medicale. Prima tentativa s-a fcut in anul 1994, cdind a fost de Medicini si Farmacie Carol D: sub conducerea prof. dr. Toan Brady cadrul acestei catedre au fost pregatiti Comportamentale peste 5000 de studenti la medicina, si ineepénd cu anul 2004, si un numar de pest cadre medii. incepand cu anul 2003, cursurile sunt sustinute atat tn Ii roménd, edt si engleza, pentru studenfii anilor I (Psihologia Simatagi), I (Stintele Comportamentului aplicate in Medicina) si V (Psihosomatica). Currteutumeul essa de Poth ogi Santi de fa UWA. , Carol Davita” ~ Bucuresti Exemple de Temi, Contrada. Comporcamet idulu stresst urse contemporene de stress, Scala Holmes si Rahe si i de evaluare a fide comunicare cu individal stresst. junogene de personalitate: locut de control inter, sutoe! o2renfa, umorul. TrisSturi disimanogene de person india negativa - Analiza unor compartamtente sanogenetice si patogenetice. Camportamente sanogenetice (spontane si induse socio-cultral). Comportamente patogenetie (fumatul, consumal deap jnoutuosoyne wayeys90 ans 98 °SUDs ISeyodR UI “(Gea “A) awH}OR [nuro no axeoiunwoD ap udiound aunue pumsadsor “aooaxd azosaipe spot are nod yeHau ouawLoUay FOUN wSINS Ly a49sqo “eres0U8] sojnoegads sep ‘jeusfreur yeaypour vouroUuds un od ourssbut asins ap #8 emiounye 1 a1e0d nu yep “Pues ut wag 2) nu ap. sjatuna gueod atloasesqo" ap a unuo ap mu nos pM Moo" purty B9 arFojoufsd Ul oaigns 198 UN fua[Doxa Utd aysa BALasgo B are Ul _ysndxa wou a9 18 sep ‘rupmys ap Eporaut yjduuts you va0 jrqoqoud 2183 ylpasesqo "| ads eaioiuapia> 4 sdaup woop bap 2 "212 (uaUop EOP aIsa0y snnaxoqu09 eappaude 2} yluaipeus affojoyisd ap 22> un a z up aiueuodui axauos muawiop yop najusd gimog) WILD Eugesoap ipo WW Pynajpau DiRojoyed ty aaasnpony — Dajaj-Ddog MIPIAQ dessjoytsd 18 jnousousepoyssd na yueUWopoid JO ouoreu Uy “rorfopoytsd aye unused 18 ayeaipaus yor 58 ‘pjosypouu a1Sopo120s -axaued suowop 2]P unui ayo na ayooipa jaySojoyssd 9 wasoysaio niuod If vo 189] waxorgaso nuuad ajazruraid ayea19 18 vo euuge otod as nogy ap ‘eS “premaureoduoc sy ‘eUEIOY odo puta: ad op ajeuorsayord sade [NspEO UL FOAM eaagyy nuNUDd np ‘ar9qns euzeoy ynBar soun wuoyuos “yrvajuouia|for a1ey I$ “sOLLROONISG InjMiBa}oQ |ruped uz syypersads op 1x “aojewuowesypau ape asonpe 9 9p 6 wowes;pau ap sluspuodep ap areisuad aoySojoypsd awoyqoia -ogarel tuoi ~ youmadeiay vhupy duo: ‘sons 1 auntsenssoq “oanodeda} unyd uy ytoed-oypou va eujog fezowueUe © aaenopsid 9p UepOWY -IN|MALYOG e yORS arraqumuns 9p | "WesuoWE op Lindy qUoxoed-oxpaw tu ap sun DOW “HOH 2p eh 109 9p (2]eqaaa-uou wed Jae 9120 Uy) uRDHUNUHOD ae aeiouse ayoodsy (epoueyy nuSME}UapES “NIGUIRE nsa9x9 "YoO3qe Dyomipat wiBopoTse Wy aaazmpoAay ~ bapaf-OTog Mpg)cere in psihologia medical odicere Inpsihologia medical itudine non-verbal’ inadeevatd, mate empiricd depreciativa $i/ sau ger Nu e mai putin ade in mod natur nd capa mosticul sau prognosticul bol directe sau ~ izarea comportame: irecte ~ a observ lcd adesea probleme de ul banuies de naturd aa umd az, se pacientul nu supraveghere medicala, Observatia, ca metoda de st a gi al retrospect rtamentul respectiv ne poate fi dezavantajos sau periculos in anu ‘ment suicidar, violent, te.) psihotogia m : ‘anaraneza. Un mi 8, poate objne, in acclasi interval de medical a pac icluraté, in care d) si ma permit elaborare in post, Dupa cur se poate observa, nefiind vorba de sindtatea unei persoane au (ex. sub forma de procente) ive de ameliorare a unor 4 Testele psihologice Sunt probe psihologice standardizate ( confirmati prin instrumentele cercettrii stiintifice), care mdsoard sau ddeseriu un «al comportamentul ea copiilor cu deficiente intelectuale). 1 psihologice utilizate in clinica este de ordimul nar ~ test psihologia medical este i ni si completa pentru ci aceste doud categorii de te reciproc in realizarea unui diagnostic. Chestionarele corespund uni ‘bari cul raspuns preformat Ww stiu) la care subiectul este invitat si réspunda, fird a reflecta prea mult la care rispu ag face cea mai bundup vamde areod “auvosiod aye no pound ap snpau 9129 un ale ys ay gs pigoid “upmfaadu 2s 1 ysnpad 138109 ap Yh fue ‘aluyouno 2p a12u 2109 un ane ges © 2p Phsipun 16 eluyop cua gp aundoo 9g 60001 gNDosoN — 1H gOLOS/ OGDEN = ad IOS aa (enp ap eupuDy Las Yermzoea0) hires tojea 9p a¥e9| uns Fla wp aps os ap apap mu py tag “orenasauie) eda ‘suymuoy 16 995 ‘ones yeniuaas “wye> 289 wsijos 0 ae owpagt‘puotows nugdes ‘smug Hf 295“ ; men dh 1s cima 2p us eutznd inoaeng "PAW PaneyeA ‘nu2foma ugsoyet 2p gede> ‘soplaUSWE ‘asnpas ayeourtuods 16 arm “aysaae fod ‘souy 1 seu 108 2u189¢) joigns ‘areso) ap amut eassoje A, up sundluoa 2s (apn wp9 — yousnyf 08 ‘ngDina / s}eRIOUE) = IL ES ap_nes ‘ydn> ap jrmoumuos uo 18 Sunjopuy ezeaupow “away qoud 2 2p sapsiuou 18 ands yeys}sue op welsh 90209 Pee eeresie ts gay ‘Sndsip 1soudyesouss 1p 1804 ey "zs zodsypuy ap ues na Tinoipaia wROpURT IG aaoMpoM vaya bdo, MPO 9p Wioaxe wo ap umesya pigpuoD |2309 ‘weIWOds sunisaste ap shnpuoy guneaud enor: 9 aad elupust “panmane ap esau yeisu95 wy 2959 “yond ou 258) “mye Ine 9p Tong 9 ‘Sipe “AIMdu! wrouEodutos un ae dana ae gag 3 8 aoa ezoulleoy ‘zeuseu nes eqn Meworie ap ome imuods syuo> owed jisogns ssi op ame tamu, "nwedou z aueo mp \inupdess eea80ou — puoious mua ouods ;ysaii ns 2usuodwos ‘ous ap axiueds ‘ounures '$ ‘9059) ap poqur eszeoze, 1 eustzaudoy (erequavex2 atanong) UBquUDS 9p atoAOU RuuBuaid 0 no 7m 25 6 suas ap 1 ‘sjpuuiou sauewos aotnuosv0> nes pizzas eanoaqe elueuoras 28 “Sonmuosoysd vray ere nes yuax! ne moee¢NS ww Bamore arejnssour 18 axueaan yemqin 9p #1 2 ajuns) Jojicaye v eoqusoind azwznewos 0 na (anedoavoiony eu ‘orands 9p osun suowoua) no Rue ‘sioud s(e1ous8 unis 8 amp ‘aos ap espa) [dd #1805 ad weoxpul 4095 un) 3p turuoage ‘9 ruDt! pe Up 2unduoa % reMosoysd weangrion — siouosoyd many ; ownsoad) Fnge more JoItWaH wrteoyrucuas epuLdms ys ajlqedeo ‘xpaur Bremieojaiuy areyjoazap 18 jeuoeonpo Jaqtu n> sojoUeosied evan 98 jraeuon say “(omnutur Of-O¢ Revamp funesold ploy 0 #8 w2yoo4 ne yprusyag H SUDO “omEDON HHI 11) Ht {ea Vita “Guu: 92) Ata apyesed ounoy 99 pout ‘oumosiod Kropo96 ae ermadas upuruiexs nes “epider aioin ap doos up Fr pl RRBUONSOGD wBrajdauoD PLOY no faeseg “>}E98 152} FOU! HeMEpE yew ne quome {Ml99 euIeuosiod e majdwos yeu au/feUHy © aurigo w nnuod ‘ares v} ‘aeas tecinad rwion 217 aurfu0> fq, 19 ‘omut}> nuausop aS “voureiulsd PiHajosou wp senxa jun no ojsejo o¥Gojoyssd wudists rae Fommutquioo uuud ynstoa ays 18 ($261) jadwoy “a # Sag y Broquosyey £ 9P Weogeo aeeuosied 9p orga sBuoNsays uM aIs> Ia (Aaomioauy Anpouossog Bangrog) tag oxy ‘319 “(awsaudap natuod) uoyjtureyy raed ILS “WiaMeD) gd-91 “Cuowesay sypruesiog eID) 1 Conaaig Ajouosing Bangtass) 144 “Aaoyxonsy Syyeuosiog arson HOSSUBIN) TAA WHS oinosouny ayEoF amuonsaya vaaiy.) »,otsaadult PrO2 pau HiBOjo4sd a ocaoMpomny — bapagodog Mpa FTcedeas rari de Ia FPL (emotvitate), Scala FPI-S = (Inhibit / inhib, 20 de itemi dine care 5 sunt pol aU roseat, se dispus 58 Tupte observat, increza experimenteze, sex. Femeile au valori mai mar. Valor 16 ___ Ovidiu Popa-Velea ~ Introdtucere in psibologia medical See itodcere in psihologia medical Valoarea de testare a Fi ala FPL? = (tending de dominare, reacts, agresn, inpund — fre care Se-compune din 20 Valoarea mare de verbale sau imaginare, mest polarzat negatiy | e: Subiectul prezintt sete de agresiuni reactiv fzice, t oncepegcentich, pate area Conform Ese aes sdeconitnieteoteae alas ied siting ponder ete lego ssc, fe 0 aa tla rl fede vista side numirl foe sex si gracul de cultur. Barbay care mu au ori mai rdicate, Valorle mari din FPICT su {eine — deft, eapabi de contact). Con din Valoarea mare de testre: Subiectul manifest moaie genunchii, paloare fn Iuarea unor hotter, nu este cos sau foarte irtatcind se stie pentru realizarea celor propuse, este Valoarea mict de testare: Subiect ma fest devinvolura, ese sigue de Persoane, acjioneaza hotitat gi este fizice datorate tensiunitpsihice, are cepabil de abnegatc, este ineptinzitor, dispus sa Valoarea testu -8 nu depinde de varst,prad de culturss es Ov Popa. Velea ~ Introducere in psikologia medicald W mari de la FPL? (depresi) sé de la FPLS (cu (nervoritate) 5 I) gi FPLS (caracier calm), legate de valorile minime Scala FPL9 ~ (Fire deschisd, deschis, auocritie — fire Inchisa, inchés, ick manifesta atitudine de Valoarea testa les de virsta subi de cua, est ori mai scdzate. val i de legate de valori mari objinute Ja FPL2 (agresivitate), FPIS (depresie) si FPI-4 tate). Se poate presupune c@ valoriexcreme de testae ia FPL duc lao dencturare a Descrierca scatelor suplimentare: tre care § si FPL. nevoie de contact, exte ls, vorbaret, i -moionat tabi — emofional stabil), Scala F din care 3 sunt poiarizati negatv. Kemi provin din 4 scale FPI mai ales din FPL-3 3i FPL, 7 Valoarea mare de testare: Subiectul prezintd indispori ie abil, este preponderent depresiv, trist, abut, lipsit de vlagt, pros di yor de fezat, jparicios, mereu if tensiune; poate fi caractertzat de I de vinovaje, diverse dificultisi de contact, se site Valoarea mich de testare: Subieetul dispune de este degajat, bine dispus, stint, eabddtor, cal, settimente de vin; este ntulburet emotional Valosrea depinde de virst, grad de cultura,sae) sede azeo 2yen 6 iljauid ojear aluazayip soun gzeasowep as mmsar pul afaluorayip ayes uy ynpesd “yeoyde syz-n Dyoaipau o1Sojoyisd Wy aloopodi —Pajaf-DdOg MPO r0498 ut “a}s9 eutoxes 9p dn Ao Jogy azateudinu ys ay ‘azoaro ys ay “znanop) s9qH ypu ves yefeanouy ays (moatqns avo erutzasdar Pow oun v ausojoy ap y90120 Ut “es0093 | Barnnaved nuntod xesao0u aseeu cl Inpow nes so pode oreo ajuos 18 ginau ap nw (Lueqanut 2p axe Igo 9p) ating afareuoNso4> atpppaide op sraoid yuoumusun un yzeaziuny tin ad steno sojyprys irzea ut ‘aqred mye ap ad sey ‘aoigns ur adruB ad sousnes so) Wy e19 Weo—p wun ed J20 Tema ut nue LX 9s sojareto ‘sju9128 ao ewoso4y ‘eIeAqIND aZodsip 0 aze20__ Ovidiu Popa-Velea— Introducere in SA _Qridiu Popa-Velea — Introducere in logia medical *-individuate sunt, dacd apar, ilustrarea unor difer fea este acel parame radevar ceea ce i se masoara acest ut (mais iva (masura in care testul poate ¢ distincte decelabile pri {a nivelul mai multora (aumirul de difen realizabite cu ajutorul testului), Exigen in care acestea vor fi memorate, pentru c& trebarilor, ci a ar fi nevoie de cr rindul ei, de mot intrebati daca un test ps nfele de mai sus. este de trebuie 4 reprezi 1 alte cuvinte, a folosi un test psihologic ca tusivi de punere a diagnosticului este probabil la fel de gresit diagnostic de mare responsabilitate (infarct, cancer, et Pe date de laborator sau Pe radiografie, fara anamneza, te de caz fie a raritaii sale. le de caz sunt avantajoase, nor variabile mai numeroase decat in cazul studiilor cantt: sumedenia de comportamente is ice pornesc de general spre particular, fiind de aceea extrem de invayamant, 6. Meta-analiza statistic’ a unui numir de cercetiri via Famuririi unei ipoteze cu privire ta et al., 2005). Este foarte utila, per saz un raport cu acest raport se incearcd portante in cercetisfle eu obiectiv trans wea comparativa a unor comporiam ia (uneori cea 14 na cuntoaste a etnografica observatia poate fi dublata de alte eto, i s orale ite in special de antropologi 1 diversele izvoare or Gi, pest move Pdcament lott su pte) le, povdoy nquod #8 ay 4 we “ariqey ap di guns nu aoqida" aisaoy j90s word adi mnjnsooons v axourtiqo ap azo tous aye qISOd ypaul e| ardepe ymq teu o ous dnp anpe jaadsax_roynyuaureyoduuos : yeenioue* opezapisuod ax adeoude oyesopisuos wns) pesafieanu as 402 dud pypaawed pudou vf qwaureuoduros mynanoadsar v areAsope op [npeld - uns ‘a04ja4100) a7pede {y0y) myo40qu0 AMLALIISC 10 210p28 ap pmyound up "180)9, sn aonsead rlooydy usouioyp moansoprsuoey ‘ouou uy 40] wawoyisop> wajag-wilog TWANG HOTNYAN AV RYOMISVID ATATVAIONR “DIDOTOLYd IS TVWYON T Injoude.) iq Lepayy 2 \SUNEA oHRS* aroeUM ¥ guasIpayy 9p em “erydlapersig seauaias Jo in) WB ‘Goousaridog ‘eujoze> qu0y, Jo. Hd9q“UopuD Jo Auszoqtun, CurOIpayY TeIOINcuOg 8 poe muupse ua swuaped uy ogy Sune Jo sia ~-y Yor “Y oBooysteg _suaias “axuapeNe 1 afuaiEg> s, ‘00g wopuo'| ” ceunyy “q ‘200g ‘wSaunong ‘eaypawuopuy py aqearpaue id= (pas 2ybsongng ee swatue}ea qns exoIsaon iajoed wun ap gredaaae aosn ug {5661 ayEqouUaY “xa) uated ranuad 18 sep 3 242 epoiayy pms uy foa0 eorupurp tovxa ypuuidins ys ate (oreuonssaypa) artioa193, Youn jmRIogpja je auw99d op ynyound anoadsor soadse un od iexe ‘armory an eunuojur soun vaseyoe|0a I bppaqpau mBojoyisd ut a1aonpoang — vajaq-pdog Mpa CEcazul testelor care ar de calcul al unor indicat ele mai simple, dar aga cum s-a ar interpretari_ale_norm he spun 8, spre exemplh fa, © maj vor avea, la un test care vizeaz acest parametru “1 si +1 deviatii standard (SD). Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologie. Principalele clasificdri.._ 25 vom defini ca abateri flagrante de la 3 simptome flagrante, schizofreni parancide, ete ca de exemplu del perspective perspective’ socto-cultura © zon geogafic sa fn care operewza interpret logice, precum in goest le. Abstinenja sexual este vizuti ca tiraie s& apari, dar numai pe plan‘oud ur axcoayy ‘ojezpojaeseo odey jnSuny v-op wreSmomd 9] avo od dejo oun, ‘omngune ajorvorguu ap ‘19 jnpups vj ‘BeUEa}>eIED “oawZ tas vaxoéiuye aneo jump idey ap y re “AOU *(3961) an iey ap awis o vo Eqeifop teur ‘saaoud un ad v9 4 uufs atopan ap wound up, -o1n on PaLetina piayaud siofoy yey nes uosyU, omy dey ap ares 0 ye99p ‘snvaprzap umn jewuou IP SOLI2s nes |uasqe j uy]> BONDE auunue un-sn "P]DI908 DiuLOU v} PaL0sDap - wottrow un 1 109 un ad s(eroye & 8 eiuauad > TOUS Pate fULIOU Tepioge WE ‘snS (eu ap 2{90 Uf { porTojomo asnjoszap n> ‘varojypusoy auto ‘sns your ap sojanuszapisuoa We “UPISAFIUeL nd Tamasjorryos aise (prowesed nes oquoweies du ap) quayoziyos w giewoder eu: jody op wD ured fon ‘sns ‘ep auuiap arexaprzap wiapistod aj & 18 “9[o ango opun e aise 2p vy Baae af EDOp yeu aywod yo ReARUTIGNS MO[SEA BU tuony un asa Here z0\so98 oN e yUEYMLUIS vIsAsod “InSisaq] podut o nw ajduaxa vqesBop rw epundsezos enop v-ap vas Wleoydwa / usuas cou padoasop v op ved up ‘oongsd ameayauapr 99 [99 2482 sojowoiduts ynayroods ‘pynoypouoys ‘ap nstas uy) ,waxjor Souen wnyzou 1§ suas axe ‘wourea ap upjd nes opsouSeEp mayouio vaseynUUoy ur 19 gop eidnse 18 y | 1 Le eas ajapodiauray aBojoIo K pouaoy ~ wapaj-odog MPI28 Ovidiu Popa-Velea — Normal si parologic. Principalele clasificdri t© crize sau provocdri. Depasirea cu succces a fiecttei faze, a fieeirei provocati psihi interiorul fezei urmatoare, dar si atingerea, a sfarsitl viet, a sentimentulut de autorealizare (implinite. Tabel 2.1 Stadiile deevoltarii psihosociale (Erikson, 1963) Faz venta dominanié Consecinje ] O-1,5 ant Tneredere - nei 13-3 — Autonome - indoiala 3-6 ani Initiativa - vinovajie | _Sarguings -inferioritate Identitate - confuzie de rol Intimitate = izolare [6-12 ani 12-18 ani | 28-40 ani | 40-65 ani > 65 ani Prima taza an si jumatate): In aceastsetapt, cy inea de bard fa8 de lumea din jurul si contort psinic, acest Iuera ‘ncrezatoare fafé de lumes tnconjuritosre. Dact, i sunt inconsfstente sau abse La varste mai mari (6 episirea unor standarde de pe joace un rol ot mai ‘exigenfel mai abstracte ale gu sarguings ine i iva se masoard in speci lara. Prin raportare site ‘umai cs dezvolt, dar se poate asociadurabil eu ineapacittea, confruntat eu conflict itt idemttate si conf care Ie experimenteaza adolescentul, ca gt apartenenfa. sala presupun integrarea unei game variate si contradi ale altra despre propri vod ideal, ar trebuitnsgit de tact se Inmmpla, spre exer privind propriut vitor, re generativitate api, majoritatea oamenilor se stduiese s& realizeze obi ele propriuhui sine si raportate la elemente ca fa ansamblul ci, Lipsa real Uitimol stadiv evidenfat de Erikson apare la vitste Inaatate, cand individul este confiuntat eu perspectiva propiei mori, pe care o poate inlémpina cu sentiment impli bersonale, respect eu eel al disper In privinja punctului de vedere formulat de Carl Rogers (1980), acesta acordi o important deosebitd tendinjei inteme spre awoacmualizare. dui de maxim de adaptare st functionare a mane, Aceasti tendin(d s-ar gfsi si ar ciuta s& se manifeste in fiecare dintre noi, towusi ia practic& ea poate fi limitata de cadrele de funcfionare sociala a individului, care fl forteazA st-si dezvolte anumite abilitigi si competenge, nui neaparat congruente cu tendinja de autoactualizare. Astfl, tainare, necunoasterea propriilor resurse adaptative, adoptarea unor tehnici de aparare / evitare a realitii stima de sine redusa aparitia de simptome psihice. Secventa de dezvoltare si a aparifiei problemelor psihoterapiei rogersiene (v. si cap.9), care are drept scop restaurarea normalitafii, prin repunerea persoanei in contact‘WO een aa001 papa Tensed = eopeypeas no jmaeqiog M04 snInangep e841, Terrasa19 = eens of oe Biebnepeerdns euuojojewes a2nee ae aoe Zivoweyesyioynte 9So10p inneurog ee 22S ee0q ap yuanSu09 = jnAeujOg 'ssans un no nes Jueznewnenoyysd wuowyusse un 79 pamypBe) UP gsnd y ojeod ‘nN ‘aN sd-a2oypsd-az0usou poifua.ofip asouBeyp a EEE EEE EEC le Hapaglisope spajodinunag s1sojomed IF jouaoyy—papay bog hip Ho49s PoLEOLPULN UT Be pmasae w ean © osouna of isd jeyufosou pe 2x2p9% 9p imiound wig ponopad amy 0] Paso>yfisoy9 :ajoquow dopapangy 20.449 ‘aus 99 vaao no 1 oundnsaud sipeta9 aud 99 e999 m9 wodes wy hu i 91 ‘youoine a gs eseage don 35908 89 vaao acauauuad 52 "ea008 op ‘aluadyarojsane extn ‘auidoad eluotiods aidsop ( ‘cyon 1 518 © m gaseous as es mu 8 syazo uvosiod 2189 sojluotindy> vaya sluopadse ezeaus8 poop I 2189 gutosiod eudoud ‘ajaseorguin fsouo0 aje weey sp ydoumid pasty) 2p mynuauna} vaxsojoy iafloy nnusg. Sop apapedionnig aSojomnd Pain —DapaDIOT MPR DEn, general absent 1¢ acum gi fa paradigma freudian: a de stress. post-traum de diagnostic ale nevrozelor erau grupate asttel (Ge acestor pacienti es avind doar fie gi pentru faptul cd se nu se consider’ in care dominanta comportamentului lor psihopati pot prea mai degraba desi strict din punct de vedere al persoane distrib normale i de a invaja | comportamentul derivat din acest punet de vedere, mu " dorindu: schizofienia, jumea ale persoanei unor simptome grave, de au mai degtaba o gindire de jegraba lumea sA se schim care pacien importante este prea put comunicare, discordanjang wazyoxo v9 ouswoURy no ay varoig0se qeammuay 9} 1Spjsoe Ur sep “we Imusweyodwos od ap uaB ason ap ,aeryese™ puns quajoed-oqpaut soyunodes (nupeo ut sonpur awod. ‘son dene Up ‘emspiu epeB> IY ‘uowoU ap wura}goxd anjoza1 ap aidoide as -papoafo Dluapuadap ~ 1 Op aysa fMoLa}st ySe] od as Se" Mpaufismp ajapodiouatay aiSojoRO I fo N= ajag-Ddog MipinD | | | 10) 19 aus muquad ay “(g} et ano vs “ymynoypowt vluaraduioa yzeawnsoq tuoo-uow e| apun ® gaps) aypow ap syossid aimuousdns ap auipnine o yen 1S 2 IP ais9 inpiowerd Suatoed ‘sojatuenu e araBoyaiuy ap “au 2p uot: ats yaelsoude ‘aataeworios /sigaapn{ usp ‘2]URWORDIDIS IS pAIso9xa ud awztraiseies apeuostedionut 9 eidadoe nu “IELO}ME jads1p ouypny quawe Ho3tn) ayecoHua ~ sutpowe aydey s0un upsose v oy 4 eunwapiowt pupuywe “dost so}pida najuad edioned ‘fesme ap wey oryfostg $8 asity oj mndearse as sms swavaprasou joo ~ prouoavd, :orammorpuLn yuns omtoaoay re # aynasouna Yeu ddowysd wine “pets eon ou Yesi9x9 18 NSUOD YW ap jap “wAIns 2 9p (cluowswp) payaf 9p waroA puny “xpu voad saoans MpoUiseI9 epajodjoutsg TBO OmT T pail — bapa -odog MPO FEmnald (Vv. eap.5), asocierea de te si adresabilitatea exagerata facdndu-se pe calea speculatiei intelectuale = neinerederea in fortele prop obstacolelor ca # norma / princi indoialé obsesiva de care tinde si abandoneze precoce (pe care oricum, nuit poate urma ,asa cu dimpottiva, apeleazs simptomelor sale, Psihas cu care se adreseaz medicului, pentru incidente de-a lungul terapie (exp contratranstér negativ), ca si, uneori, prin rapor ___Ovidite Popa-Velea ~ Normal si patologie. Pr i a” miasura, indiferent); ‘se exprima at deloc pe ajutorul pacientului, boala de care acesta sufera dar nefondat, nepasixor Ia dificul problemele pe care fe int{suas ap opps tosdv i$ wud prezuiaisexe ‘ean od jaBojoussd no pouorzes0 (anemsd ango azeumspuy tap) szoysd sien v “(Bojoytsd anpo pqei8ap Ur a4 né Bs sfonatr nydrowrd uy nw 1S uoureodui0D anesou mjuoystrey wpider auewoyo ap wooun afoxou ne. 0X9 aN ane ‘ayjuney ap id "BORO! 0 ad eo adoosod (Sou Bs oIpny ngs ad Up epioge ap naiB ais Indnovexd ‘orpournmusd inpour A ap ywoultuasa 1 no aysaidap 0 ap eqI0a ‘aqnnur ay ys zed yapuIA exfsap uL ezygoUL [2 nuved jnoxpatu aundap af azeo ad apsimejo ad nos ‘217200 und {99 malod uTuDH] asIaAKp 9005 6g bDIFIND|D apaporiatilag aBojoIDT |S pualoN —aje,f-DUag Mt40 Ovidiu Popa-Velea - Normal si petologie. Principatele clas Ovidiu Pop nema sipatotog Clasificarea DSM-IV-TR (APA, 2000 anume: Axa I~ lb ile psi cu exceptia retardul si tulburirilor de person: medicale generale; oduse de abuzul de substante; nia si alte tulburdti psibot ~ tulburarile de di 4 somatoforme; factice; care pot fi demne de ateng Diagnosticele puse pe axa | au in general (cu excep} se precizeazi expres valoare de diagnost le puse pe axa 1 motivul pi acest Jueru fiind preeizat separat compuisiv, tulburarea de persor ‘ sificarea aceasta axa, a i. precum medicale generale este 0 axa folosita pe raportarea (adiugarea la diagnos generale care pot avea sau nu o cont and aceasta. contri I, ca boald de sine-stitétoare, cw im dispoziti. Condi ~ cancere (140-239); = boli endocrine, de mi (240-279); = boli hematologice si ale organelor hematopoietice (280- de sim (320-389); ale aparatului respirator (460-51 + boli ale aparatului digestiv (520-579);Se=dVO:ARKY ynrorasas v azaprod ap axe}uruaUy = AI eX “AIL EXY 4(9°10¢) Wapuadap dy ap ayeyjeuosiod op azenqiny, “[f BY :(00's0€) }ooaTe ap znge “(¢7°967) souousd swordunys ey ‘oun postda “ofeur gatsaudap aseanginy yey 1 indas: GND-6C.1 npoD wzaruesed ws) (ODOT QUEAPWS [eepnarouMDIYSd onsoUseIp ap Jduoxa wAsrED . ‘appadsau mymuatoed wlota i iergeo je 18 ayeuorsayord 18 opero0s yorlzosus yo 16 zup ‘ezeq op sojoworduts [e aropan ap jmiound wip reunu nu uaceyen qns jerinjoxa eazatoarde nuquad piupajor op jound un pulmypsuoa muony wade ‘axe ¢ af—9 ayeoy ad nuoyeygo 290) 95 YL-AFWSC Panp ‘ouenpsd jnonsouierg suponysd mmonsousip » pnperypua vasoun ide “(wanxa seproins nes jepsostyae ‘opeuostad rouardy v arausiuoK af esluaiod <0g-1T fauamo aptey =1g fpyeuorsayoud inod “1-7 {quworumutos witasqe fans :0J-0¢ ‘oumg ameuoriouny “oypraten j arosn aword “OL <) 001 #8 1 aut suusdno a1sa gWO fuUDag ‘sts Yeu ap eenawered B BaIgNs aNED ap mRUBIgo Joos oyu TEU! Fao |Mo[e UL eF as ‘ENO 2I>9 uy siueproauonau estxe poop “jesu98 uy “yuRUox}auny jnjarU “ape 9p ad 18 ‘ojauiorduns woreves8 1S vluazoid ‘aued o-op od ‘ezvanyeaa azo ‘2pea, (ays) Sumonoung jo woussassy joqo[p waKUNW gfeds foun wzEq ad aDzy as Thyn109s waxe[Na}e> “yshenTeas ojauped Ur “loucosiad v azEuoriouny guNg 9p 1S teidupe 9p (egoys ynjoat wuundxo “yan ‘are9 1098 tun veaivjnoqes aiapoa us axe -2pnqop8 whys aoiyise tanasouna “nepaeu ap 2p apuydn A wxe ‘sns feu! ap RaxeASWMUD tp pAsDSGO 98 auvo Hossans Huse sojedioud asesowunus o ade 0 wy ep“ payisopp sjajodioujag opFojornd if jouaioy —oaja4-odog MIP | | | | C20 ‘ayonsee9 PeIMIEL oMSEZap xa) paw ap ui) aay aworgoud ayo - (arersoqouy ‘aneysare “x9) apo8aj awajgoud - (nymupineyen /rayieysstuos jmysoo “jryrodsiren purand awaqqord x9) axorpups ap tonues ny mnsa20n pusarad auaigo. qugersin j uaig SUL ZeIOUEU Hodns “puionxa aropr—s x9) aoquowor2 awajqoud - s{uuisoa no ajenioiyjuod / aeuossuay tiojaa “gmBisou oyemputo9.4 ‘yynoo] ap tdosdutt w:puod “toftnoo) ruapuaid “x2) phunoo} 9p atwia) owaygoud ~ NOLAIOS 9p 11B9]O9 n9 ws 1498 n9 areuorsuat soya Gmoumng ‘2yeuorsajoud pioeystest “paUNUU 9p mjno 0] waraplold no varejumtaure “fewios “x9) ayouoriodnso ouajqoud ~ \nudosduur s2]008 nipaus“esey9 ap ojos nes 10s3j01d no (eroryuoa) tunisuar ‘arejo9$ 2y1Snaiatt xa) ajouoiieonpe aws)qoud ~ temyno wye Hp axexdepe ‘axe ‘owrginBurs ‘vid voide uajand mun vourvow x2) poro0s ymypau ap a9) awajgoud » “(gant raouoqut uy onpsd nes arzyy zmge ‘asexedas “Lonp Fue] |MOLAUT UY oePURS ap auajqord “toque nequiaut yun yasaoep 0) dmuyad swodns ap ingndnu8 mraouaoiu ty atuojqoud ~ o-nu! vores nwo ey Bf ‘apnyout aua|gord sorsa9e urewaAU] “ToLO}UE jaLEEVED UN AAU UPEA afingiNUOD o ne ways20e 94 TRAE INgap no JOJauua}goud #8 axiuare ByepLO>E aysO UY ‘aqUDAND HgnfeAa wopodsid joie UL IMqap no ajouirjqosd reUU oreanSOUBEYP duns “ferauad up -aoiqisd upingim nes oq JopsiaAip [moun 1s oa9 “uyiude wjuonyus yod o1v9 yeIg0s 1$ yeanret nipaut ap Ipuoo astantp wzva2tA :typout ap 1 ajmro0soyisd awaygoud ~ 4] oxy (6667008) sslearKovur 18 owsemMeN - 6664-082) BI%Oq ap aoUjrrodsou outUas / aworduns - *GLL-094) ByereuaNd ypeouad ut ingap no Y09 - 46Z9-085) seuLso!UAB injmesede ape Hog ~ “SHDRIRDDD HawORIALY OTwojo;ed IF joiarony —Dajaq-wdog MPO Ce44 Ovidiu Popa-Velea - Normal si patologic. Principatele clasificari € de dispozitie pe fond de hipoparatiroidism, cu m depresive (293.83); Axa Il: Componente (nesistematizate) ale tulburarii de personel n (244.9), glaucom eronic (365.23); Axa lV: - Axa V: GAF = 45 (la internare), GAF 65 (la extemare), Testal arbo Testul Arboretui a fost conceput de psihologul elvetian Cat! Koch, prima publicare @ acestuia avind loc foarte util pentru aprecis jormale a acest de ap! te foaie de hartie A4, va rog s& lesenati eat mai bine posibit”), i acestul test este dati de -t arborelui. Acesta reprezinta un element al natur i icafi, un simbol al deveni si vertic componente pot fi asociate cu diverse aspecte ale ridacina reprezinta simbol ceo urarile de personalitate sau in diverse destigurat de al. (2003) pe bolnavii eu schizofienie| parano- ii. in timp ce ficare, redam aici céteva din acestea (Rozorea & Sterian, 2000): :stpour atsod aman arelioy tus rdey uy est “(Jeut0U wuarede as-npuRLodwoD Plaipul) peidepe ajuarede youn apundsezo9 “ossausynjnwade B ogunjad wunploe ropoyin omde are ‘phuaysizou ap mipoys “7 ‘euyeuaupe ‘ingnyozp09 asIoatp ap ,d08esiu09, vataafars ‘oqutorodsy "HLLOV vaiaiSes9) audopua persods 9p vaRy UL wyeHEoesNUOD “(axejnoseA unisuaiodny na) 008, ap :auuey prop apuudn vounsjor ap areuruuarep ‘orUD01q If vorRojory wMMEU ap EVON!PoW mue aoytoods uns jy 97RF IaISDOW mio oye orenpde ap Jojaioy & gpeseUAB warezyTqour aumdnsaid area ‘Duy ap mipoys “| pers ran ut ‘a4fag ednp Yzeanjon9 “V"O'S yitustre20 8 aneifotfos aou0 vy sorproadsau rorEmsundser cums purr v9 ynssans arsoutjop agqag ‘soytoadsau § aoyjoads aanedepe opsiovar anuy gpewowepuny wisunsip e] 9p pamog “Cy'p's) .amdepe ap yerus® wospus, ‘9p vounviou umiowp 1 eMED [99 “(EL6I) asjog SUEY] aNLD 9p snponut So] ¥ ssaNS ap jmdaouo> ‘ssans MEAN Bus un-nUt ‘anseou UforA yz amwoory wp rind yeu nes yyutr eur apmed avy area ‘wjeasogo “vamesisnUy ‘eutear ‘jmsnizap ‘wang ‘earearaua uuu FS IMUSIgo ae-aN, aoyjas0a) azquiatd, VEL 18 Suoquosoy ‘Oyssouonuy puny sezwsyprs sos4e--s0908 upaoSuy, sunyuap apasoucpsay.y ‘Mmmopury 16 aypy-soupo}y 224028 “somRDKT Wsoond os aod Soyo ayt0s2y poo.y-bnvey Duvet a}uasojaanny 18 9959 znv9 ~ SITS TASSRULS €1njoude-y IBojns05 ~ EAD |= u 2 Hats "y 207041 “OI ‘O86! "worsog “MIAN woHFinoH SuBA I9 Xe V—--D SHaTOM ‘one ‘Ssmnang "o;pauoyay pa Id ~ Cad gts) “er "nosopueey ‘ iow 2p pmtzoue — "Wy "NOSOMUIPY “R 3961 ‘OA MON -pUEnSON UPA Bald 30 ASO|OYDNg w pstmo] — t ‘3661 *s0deN-f gv eesBodh Marea ISCLte “1g “soouocomay. OUI pe 1ydoa9s pjovered sum suonnd 4g uverp soen yo Susur —"A mao “5 ‘yee ‘ ; ‘861 ‘QE1 1 199) aus 9p apedoyou. WOH + $561 UOUON WOAMaN S819 pu UNO, { OSGI WOMON-BO woN, toes pu pe : ; O00 ‘dq "uoRaUYSE A ss uey9ery op ab “opHo;C MY Jo jenumyy ous pue SHSOUREIG) ULAFING ee “1 substoneg Se EEE ‘ysomion atsoap ad inynnysuna em eyed!ouud einures no od LDUisDp> opapodioud| TBojomwd 18 pou ON Mapp Pdog MPO op48 loana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte $4 interferente 3. stadiul de epuizare, actioneze iar adaptare: cele carneteri are diferenjiaza cele seade sub medic, iar tea, a “energia de i. Acest stoc de energie de fla un individ la alt te si cel rezistenfa organise e (“energia de stress”) se e Caracten adaptare” adaptare eat initii ale stressului, cea dati de Tamandescu (2002) siressul psihic (SP) ar reprezenta “un sindrom constituit de exacerbarea dincolo de nivelul unor simple ajustéti homeostatice, a unor reactii psihice si welor lor somatice (afectand cvasi cu excitafia exte agenti stressor, c& act ens, surpringator, bruse gi / sau persistent si avand uneori un caracter simbolic “de ameninjare”, altcori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepufi ca atare de subiect). Alteori, agentii stressori reprezint ici cu rezonanta afectiv’ majora (pozitiva ~ eustress, negativa distress) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive si volitionale, dar cu menfiunea c& SP are 1a baza in primul rind o participare afectiv’ pregnanta”. 7 Aceasté definitie limurest ire _altele, notele distinctive ale agentilor stressori, care pot fi extrem de v: sunt reprezentaji in general de acele circumstante care determind ca lor asupra organismului, reactia de stress a ac particutaritafi care le confer important ~ bruschejea: tatea exescutd ea, Agent stressori se pot cons stress, dinire care cele mai cunoscute su ~ ameninjarea (anticiparea unui peticol); + frusirarea (situayia in care un obstacol se interpune in realizarea unui seop); i prototipice generatoare de - exprimare a impulsurilor versus standarde morale; = rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile - suprasolicitarea peste limitele capacitai inteleetuale: = remanenta ctive negative (de exemplu: pierderea unei capacitafit de autcafirmare, ipsa comunicari interumane). 0 clasificare cuprinzatoare a evenimentelor stresante o fae Smith si colab. (2005), ei fiedind distinctia intre ~ evenimente traumatice dit pericol extrem care se situeazd uumane), si + evenimente ,obigmuite” care pot fi percepute ca generatoare de stress: evenimente incontrolabile sau imprev ° solo de nivelul obignuit (situatii de afara game obismuite de experiente reprezinta schimbri majore in condifile de trai sau confflicte interne, Perceptia noastr& despre controlabilitatea umui eveniment este la fel de important in evaluarea caracterului ei stressant ca si controlabilitatea reali a acestui eveniment. Czedinfa c& putem controla evenimentele pare si reduca impactul acestora, chiar dac& nu iciodata acest control. (ex. locusul de control inter). Predictibil eveniment, gradul 1 care daca si cind va avea loc afecteazi, de asemenea, caracterut stressant al acestuia. Faptul de a putea prevedea aparitia unui eveniment generator de stress - chiar daca individul nu-l poate controla ~ reduce severitatea stressului (ex. legdtura cu anxictatea moderata, cu rol de tampon. in calea agentilor stressori). De exemplu, una din problemele majore cu care se confrunti bolnavii de cancer este nesiguranta legata de vindecare. As! ei trebuie s se conftunte in fiecare zi cu incertitud dezastruos. in mod similar, dar pe alt plan, victimele care pot s4 prevada momentul si tipnl de tortura’ pe care le traiese in timpul dete recupereazd mai usor dupa ce sunt eliberate decat victimele care percep tortura ca fiind complet imprevizibila (Basoglu si Mineka, 1992).pe arenstOWDp axnrzod a29451 ope jours oun ¥ pyseae anya 2p vars 89 IN 20 opus ezPa13q) njnuusquei0 3p UI Jou nD ouy. ‘sojeyaue 7 25 a1e9 vy 109 BOIEZLIOAR} = (dootod voreutyes - eopt 18 roxfuate “fouowour aren e0FBjeisow nes aaprOyNO royLARIs wore nos varexvyas = ‘asapururn ednp) vzne1u0s ‘4 vamn[ye ‘tap ayeoy aumwosiad 1aun waropaaay no “Snos09} utind [99 ~ eiouio® 10d omeo irons aymmuy auiwoy louis 20410 no repanyuos aingan nu jnssasisna #89¢] S280] & psruaid o ainynsuod 20 day wadnse sojauysopua e oyun; ra 019 0 ap 28 Jopnssansna yo mday rexdaooe unueun psu aisq -punos oxo UN axe |nssanisno yo Imdey nuad 1€ aywod ‘qespmas yRssansNd ape 20180) v aiajtais 0 “oxproads © 90) ase infnssansna ynsima uy ‘1S PusfeUDIpe ap 28 v oarsoun fowuoy 299A op ¥: “nasapuwurey) sei op saooe 1 es ssansna ap oyerauad 3 joval oun euun wuede |nuss ap “widooxo 1 ese ‘seo ‘ayes rojajutoasuod fe I$ w> iueigure ve noid rueHoxe ‘piper nnuod juaBe je azapaa ap yound 1a - Ssauisip vautoyoysp mound aq moar utd ‘repunges 4 tnuad joauod 2p lid gS 1pu6 vious aynod vyeog rewiid ag 89 “RIEHOISAJOUM-O:90552_foana Nectla-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte si interferente wumente pentrtr menfinerea a psihologiei medicale. ne impulsioneaza pistrarea sina le si psihologice de erestere si menjinere i oferd sansa reed nea de eustress are im; ive ale ‘uman in direotia produ artistice (muzica, cont Scenari de adaptare la stress Reactiile oamenilor fa evenim wameni care se confrunté cu un e cle stressante sunt foarte diferite: iment generator de stress pot imp ce alte persoane confiuuntate cu acelasi eveniment pot considera chiar c& evenimentul este de modul predominant de reactie a dar si in de fimetie de proeminenta n viata sa cotidians, adaptarea Ta stress eustressurilor sau distressurilor poate fi constructiva sau distructiva. Astfel, inregistrém, in cazul in care subieetul a reusit sa dor fafa de sol cresterea fare, iat in cazal in slressor s-a soldat cu un egec ada inregistram unei adevarate “vulneral ride ulterioare. Un important m mplicat in acest proces este cel de condifionare, dar exist diferente generate si de anumifi. parametri ai agentilor stressori (intensitate, duratt, repetabilitate) si de particularitatile individuale de reactie fa stress, care genereaza semi agenti. Asupra acestor din urma fuctori, care se manifesta spre ex forma traséturilor .imunogene” si reveni in cadrul acestui capit Exista uncle tipuri de evenimente pe care majoritatea cam resimt ca stresante. Stressul poate avea atdt efecte directe, cat 5i efecte indirecte asupra sAnstafii, Stressul psihic se poate constitui in factor de rise jn urmatoarele tipuri de boli = boli psihice, spre exemplu ck declansare aproape exclusiva prin SP a bolii). Un ex at constitui Ioana Necula-Cioea —Siressul psihic: cauze, ofecte sl interferente _ 53 eclansarea sod depresiv in urma unui eveniment psihotr (cum ar fi decesul unei persoane dragi) ~ anele boli endocrine (boats Basedow, amenoreca de stress, le sexuale la barbat, hipercor = bolile psihoson preponderent, dar abil, ca si au imatizant ist nportante de perso di participe la consti - aparent exclusiv: boala este declangati de faetorul psihogen (ex. debutul bruse al HTA dupa un stress major): = sumativ: boala este produsi si declansata de un complex de factori etiologici, cate acfioneazi concomitent cu SP (ex obezitatea ca urmare a bulimiei de stress, dar si eonfinutului hiperprotcic al alimentajiei propriu-zise); - sd participe la ritmarea puseeelor evolutive ale unor boli deja constitute + aparent exclusiv: de exem puseele atipice ale ulcerului duodenal, in sesiunile de examene de vara gi de iam, la studenfi, in contrast cu ritmarea clasicd a bolii (primévars, toamnd) (lamandescu, 2000 + alterativ: declangarea bolii se poate face atat de SP, edt gi de citre unul din factorii ogici specifici boli (organospecifici”) (ex. reintrarea in puseul dureros ulceros se poate face att din cauza unei conduite defectuoase, cat si a unui abuz medicamentos ar pe fondul unei vulnerabilitati de orgar - sd participe la intrefinerea evolufiei prelungite sau cronice a unei boli si inducerea aparifiei unor complicatii (ex. cronicizarea unei urticarii aparute acut la un alergen (de exemplu, alimentar) si prelungita prin coexistenfa ulterioard a unui SP);no] ap vier = algosesoe “xa) aumus roaIGo UN ap Uley vjEUNOU yUIL ore ‘goqued op jnoere “ea1qoy-psvorxt ‘yotued op varemgim wmnoard “2orBoqosou ut UO} Ns) eunoypIDIS ous ap p]VOg > ~ adsaad oyna peut psd qe atapan ap yjound wig, Op ap jmIUdUyUIS yeu Layosap fan pulidna UE FE YLOMUEFED ae.0N, papoparmuy rune eareynooxa uy ‘Siu feo0|q u 8 ssauys | soyttiseas “ajiqujonuo: ‘onede ap mezuaise19 yp aquowuara pp wndxe ‘aunsiae op Bd indus 16 ous Uy ara isd SSIS — B30] y-OPIIAN UDO] 24 IS PUBS IoUNTe ‘eyoazap oven af od aaeo ance ap ysndo exfowat 18 wise “omy sndo ynjod elgo un nes WuvOsiad 0 ang yMISaxBE w azese|dap 0 20] are 2p feurones nes g]iqssod euneaprorny arsa nu azeaysny ap fasins vdospuy woauip vauniso18e aeq “wing 2180 ssans ap oxeoqsroua8 oxlems 0 e] puaAro4y a war LEO, GS.4 YI s0jaueosiad t11audxa Inosut yosearo ys ozed awewganSuis uy Een pumeN o op EVeOOAoud pfutzagns Jet “iuaureo 9 109 1815] 1a Nes ZEAIpUE BZRDIDOFE fieo ap ore90a01d ajansvzap ‘oured gaye ap ad “juaumo "ung a1dsap spruauepuny anseou ayofuipax9 wapgamut a ‘oud 0 ap ad ‘y ae a ‘(Z661) weunng-yours) ojemjeu ajansezap no 8 ap anew t aqenxas a i) asttladanur soy ne ssans 2p vonPuunen asod varemaym x] oxvoyoF91 pS ayfnUer yew 9}2—) iqedino ap squouanuas - yezotiexa noyIp “uulos ap RING] srepioouy ap aun ‘euespnos vlein ap azeseiap gpuryoud ~ ofuati pa 2]e arofem apauoxduns axuig ~Caopiosip sons > ponwuunen-asod ssai 2p aieB9j anvs ou joxzap tod auewun aquatuquars und 291 3129 nes jord pou u wun poursrmen ar introduce prepondere somatice, asociate anxietatii: disfunctii respiratorii are, relaxarea intregii musculaturi sau din cont re, ete ate preconsti a anxioas’ asoci int poate avea un rol favorizant pentru imbolnavis dar numai cand are valori extreme. in acest caz, ea are un rol dezorganizator asupta comportamentulai $i constituie 0 sursi important a unui exces de hormoni de distress (lamandescu, 2002), Anxietatea moderatd are dimpotriva, un rol de “tampon” in fata agentilor stressori. Accasta, deoarece © stare de ni si anticipeze realist 0 situatie adversi pe care o are de infruntat si 1 acesta Ingrfjorarea ZA ca un sistema de alarma cu efecte benefice. contracturi violente Depresia Depresia insoeste freevent unele boli (recul somato-psihic) gi este demonstrat c& poate juea un rol declangator al unor boli, prin efectul ipresiv asupra celulelor NK, Poate fi priviti si ca tip de personalitate accentuata (tipul distimie - vezi cap. 2), dar si ca o boala psihic& de sine statatoare in toate acest motorie este freeventé (desi ocazional unii pacienti sunt mai degraba prin asocierea anxietatii). Pacientul poate merge sau indeplini sarcinile cu incetineala, iar entoarea gandirii se rflecta in vorbirea acestuia, Dispozitia pacientului este caracterizati prin suferinta, nefericire. Acensti dispozitie nu se imbundjeste substantial in Imprejurari in care sentimentele obignuite de tristete s-ar alina, de exemplu la aflarea unei vesti bune. Un alt simptom intilnit in depresie este iritabilitatea, care const in tendinja de a raspunde cu o suplrare exagerata ta solicitiri si frustréri minore. Lipsa interesului si a plicerii este freeventd. Energia redusd, senzatiile de neputints, fatigabilitatea, sentimentele de autoreprog si desconsiderarea propriei valori sunt relativ caracteristice, In cazurile grave, inregistrim o wu pacientul depresiv poate fi privita ca o binevenita suicidar neneglijabil al multor depresi minore, ajungind uneori, in depresiile majore, la idei delirante, care se considera, spre exemplu, vinovat pentru tot raul din lume, Exist cdteva corelate somatice importante ale depresici, eum ar fi - scdiderea sau pierderea apetituluis = insomnia sau hipersomnia; = mumeroase gi variate forme de dureri (cenestopatii); ~ constipatia ~ pierderea libidouluis ~ amenoreea, ete. : SLE Malte dintre simptomele anxietajii gi depresiei sunt investiga intermediul testului HAD (Hospital Anxiety and Depression) (vezi partea practic’) Newrozismul smul_a fost denumit, de catre Eysenck, _,instabilitate definit ca asocierea intre anxietate, depresie, autoapreciere te. Reactiile emojionale puternige ale instabilului imerfe | spre reactii itationale, uneori + ~ impulsivitatea; = culpabilitatea; ~ stima de + fobia socisearseon anuicl “(90g “masepuewDy 9p 1H) (Z661) dow 289 2p 99 oso “mgpour WIP ayuDAa ‘oxajduoo i$ aturizodut sojauajgoxd & yan duu vareazozan aundnsaad axed * no 199 B] nes Yas B| vasOpE muouriss op reuWop “Y prUsUIEHodutOD jn no pamauotisesouy pug> “aiuotadiuoo eraprsu0d of aseouny 1 amwonpqgiou umgioumnua 1989p aISa wIswOge POP safe you ‘ANMuos If anoayy ‘po InasPAarpzea viuauoyede somsd —ojewuownmdwoo — vareyoy ose oq axds vityzodsipasd no owenyeuosiad ap dn wsooe tf inyyda] uy snd ne (p61) jor 7 uvWUpeny ‘ueMUascYy a8o% sodiwosoygsd a mzens wound -oud soreuoyioury nausd seu9 Tons Waa ap wnsuoa “yeuny) aims0se osu 9p tnodwos uid ezousfoved greszuoxyy ~ Cay) uoissandag, "4 pu Sax ridson, aes aysantag (av) uorssaudag, | pu Stowe reson simmnsey | eee en easy 2ioyouossad ap suaounuys AL TE PIL60 loana Necula-Civca ~ Siressul psihiec: cauze, efecte si interferente Joana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauce, efecte sh interferenfe _ 61 imping si realizeze mitatd dor + incheierea wt La aveste caracteri Rosenman (197: chesti i putem adauga pe ac: de Smith (2005), si care pot fl 1 = nw observa sa icruile frumoase; i grabesc pe ceilalti atunci cind vorbesc; ~ cred c& daca dorese ea un lucru s@ fie Rieut bine, trebuie s sil astepte la rind sau in traf: n fetis; care joe pentru a castiga: masoari succesul propria si al aliora in termeni de numere; Je vine greu 4 stea si si nu facd nimi: ~ plesnese din buze, dau din cap, string pumnii, clipese rapid, leagaind genunchii, lovesc cu degetele in masa, ete Evident, un astfel de comportament are numeroase cotelate, atat tn plan biologic, eat si plan psihologic. Dintre acestea, cele mai importante - in plan biologic ~ valori erescute ale trigliccridelor si colesterolutui plasmatie; rispuns hiperinsulinemic la administrarea de glucoz’; = sectefiediuma ereseuti de noradrenaling (NA) ~ reducerea ti + cresterea nivelului corti + reducerea concentrat + in plan psihotogic. ~ anxictatea; ~ depres + frustrarea; le sufleteasc’: - reactille de e la si mai freevente decdt la oamen fazci de recuperare post-stress. ressori mult mai prelungite obisnuifi, eu nerespect: ie tot mai mult longitu vocafi, a constatat ca aceia completat in anii studer varsiei de 50 de ani decitceital 2005), intr-un studiu si . punctajele de ostilitate objinute in timpul anunjau incidenta_bolilor coronariene ca si mortalitatea prem: diverse cauze (Barefort Istrom, 1983). Exist doveri ef atunci cénd furia este A sau blocatd, ea poate fi ructiva decat atunci cdnd este exprimati (Spielberger, 1985, Wright, 1988). Exteriorizarea unor stair fective negative, non-violente si de scurta durata, pare s& se coreleze, din contr, eu un efect protector fad de bol Datele de mai sus releva faptul c& tipul psihocomportamental A se inserie ca un factor major de rise al bolii coronariene, algturi de: - factorii genetic, ilustrati printr-o istorie familiald a bolii; factorii biochimici, caracterizati prin concentratii ridicate ale colesterolului, tr = factorii valoare caloric: Relatia dintre comportamentul de tip A si afectiunile coronariene explicata prin: ~ reactivitatea crescuté la stress a indiyizilor cu acest pattern comportamental gi modul in care sistemul nervos simpatic rspunde la stress (majoritatea persoanelor de tip A reactioneaza prin furie, iritare si tensiune atunci cénd sunt ameninfate de un esec, o harfuire sau o atmosfera de coneuren|a); poate sul sporit de singe in muschii scheletiei, neconsumat (datoritt ca sistemului imunitar, - faptul c& indivizit apastinand tipului A sunt fiziologic mai reactivi, la ei constatandu-se o crestere dubla a hormonilor de stress intr-o situafic stressantds .yuourexrodiwos ap ‘aanedou jours ad yenuao mmnSuadoo v eJ9PY axensAy! o ystioa 3 (nda ‘o1apon ap round 35298 UCI “aT s varruudas yiurzadar oes e YI waymeRe> 0 BO mde ap oo pug azataoiou BS ynatpaut eo |IGepUELODDI 2ys9 NU 269 U ‘rexyjau op afdaurs roxuyoy youn wosssnsu ‘9p s09j aypod a8 nzony ss09¥7 - “rou ap atauoy aye op mnpitosues ayfoads asqt ap rorOnpuT soraey BO TeIapIsUoS / stewudas runisvatunp ¥zeq ad (661) APoysoulD|, any ap p ‘3 eawerodurcaoyisd yndyy ap 18 a0e{dsip 88 jiqepuowooar aise “epyd ag ‘21g9 ap 1H09 Put as BS pyuvdwooyysd py yuods orfuoye 0 wyysoveu y musurerodui09 i “Bluny wotuzay ad ajiqerapiston rnfeoyyduuy vane yod 18 oar ‘ap wanxa twanap tod ‘imynusuEwoine euid uIp aBeswe ayeod 0-18 aivo od conednure ‘(amedinfoo auroyqosd oun wv (g00¢ “nasapueurey) varensed nes voreisdnoat roed-ypauu youfejox mau ‘,otloyepon,.) piofeu yreuorsajoud easvoyduuy ~sodwioo 1S panmufoo vaveqnso“eaveuannadwoa nes Hajoo no aj 2S gS ypusutooal as 9 Shaniafiona64 loana Necula-Cloca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interforente r alexitimie (Nemiah & ocunoastere si expresic, manil rea viefii imaginative; te de autoexaminare: tea de ex vederea ul - capacitatea dinsin La acestea s-ar putea adiuga: -onformismal soc! psa de umor; ‘ofite de simptome somatice. ine de instrumente psihologice de apreciere a Interview for Alexithymia (TSIA), Toronto 2006) au sta tre barbafi si de 8.1% printre fem Se accentueaza 0 data cu eresterea varstel (de la 7% la 31%, in cazul birbajilor side la 3% la 29% in cazul femeitor). Diferenfele de gen au ve la grupa de varsta mijlocie coreleaza pozitiv eu stat vaduv), veniturile insuficiente, educajia medie, prezenia bolilor eron cu depresia 2006), efectuat fa Norvegia, pe un lot "a aratat c& alexitimia comunicare influenjeazi vigoares, starea de confuzie si bit pacientului, in prima jumatate a unei con: Taportat 0 confuzie mai mare, o lipst de vigoare si a masit in timpul consul inregistrat un puls ici de genul acelei centrate pe pacient, in schimb, ‘mai mult& vigoare ilor centrate pe pacient, Agadar, felul abordeaz’ problemele e ale poate fi extrem de in modularea emofii alexitimici O notiune conexd aceleia de alexi introdus de Tkemi (1995), si care se refer bolnavii somatic, a suferingei lor corporate Ioana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interforemte _ 65 hipotizo-corticosuprarenale, ceca ee In absenta 1082) ne de cancer ii dar caracterizin- desfagurate asupra pacie ind mai freevent persoane aparen reprimarea $i negarea exprimar tristefea, furie, anxietatea). Sunt persoane re} care fac eforturi interioare, pe care nu si-o exprima. Mulfi dintce lipsei de speranya, pe care wre cu cele desetise anterior ca nental C. ve. ci si cele prospective (ex. Contrads, 1990) au retevat un pattem similar de asociere cancer — tipul C. Dup& 10 ani de fall - 0 nevoie acuti de a fi aldturi de o persoand foarte important din runct de vedere emotional sau de a atinge un scop important. Ca titlu mai absenfa unor mecanisme de coping eficiente, aparitiei cancerului. Astfel, persoanele cu simptome de depr SP au prezentat 0 redus& activitate a eclulelor NK gi scuid ale titrului de celule helper T. Desi acest proces este atribuirea, de citre individ, a unor sergnificafii.stressante unor evenimente de viald, dar factorii psihosociali $i comporiamentali pot juca si ‘ei un rol important in riscul gi progresia cancerului, prin influentarea comportamentelor care duc la expunerea la carcinogenii din mediu sem ive Tipul psihocomportamental D pul psihocomportamental D este considerat un tip predispus la distress, fiind caracterizat prin (Denollet,1996) + afectivitate negativi, exprimat§ in tendinja de a experimenta emotti negatives 'soun varadope uf ‘jerouas uy 4S yup ey vlunuar e ap Mjaplarput aytngana iqetoaty onsougord um ep aitod yinoso19 AY ayeod asea non} ‘ayerarxue bp vases ies #8 aundnsendBudoo ap sopra ag vaisardop 18 oymarxue e] uy "6 eiuaredwoout vudoxd ap ‘rauingUe no ‘Saaonsuy ap ewe No yIeID0se aise HNZgOS BY “|aNsV “Pr ley ooey B ap Jo] Raterfoedesur op tiednooard roypmdoos waraBune pugzis 2989 GV WO ND “aes sojaUayqord apt injos waseases ES IpIOY 2959 InpuaIpUT doo un 1 “rund ad waventiao no 18 peut Yeu junsouno wiuo}ep pap exoja1 9s iozaidar O18 UY {0B areyfasome ap >} pare 9 ‘psvOrB au wlupasy - assay “oH ares 2 jeuosted 9p yeq[ouosiod ap suafounuu apaniesesy, | mynssousip guanion ving wy so:sa,0ud Jo no 010. hp *PyBog HeDage ap pul WUN HLIBALaSuOD wOIBpIA luoarmur 0 ysooou oqouyeuosiod ap qd jared 9 yzeaI08 ‘oUaYISY puELTUOIOD YIEOg 1 ROIUOID B>EIpILD db asiaape aatuyo sOjoruaKATUAA B 2 a indy ns yoRprva wlualoxmsut auaial ajo “aen> aiyisd pusSaulg ~ B90], DIRIDN DIDO] 988 foana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferente a durerea inte AE jonsirat cA ntre stress $i lor T a fost de autveficacitate, Pare astfel extrem de eficacttaqii ca tisatura imunogend de mod dinamie de starea Nivelul AB poate de performantele Conceptul isi are originea in teotia invari sociale si reprezinta modul in care 0 persoand isi explied succesul sau ese inter sau extern, controlabile sau necontrolabile. Locus de contol intern (LCD) reprezints convingeren subi © responsabi LCE) corespunde convingerii c& sursa evenimentelor se giseste in soarta sau puterea altora Se poate stabili o legatura intre tipul de locus de control gi eficien; mecanismelor de coping. Astfel, LCI este, cel putin teore receptivitatea erescuté a persoanei le mediu cu valoare adaptativa, prin rezistenja la presiunile exteme, I erescut de angajare in situatie. Antonovsky (1991) considera c@ LCL (am responsabilitate) ar reprezenta un factor favorizant pentru. sanogeneza: Persoana cu orientare interna ar fi, pe de o parte, receptiva la informatiile furmizate de mediu cu privire la (riscul de) boald, iar pe de alta parte, va prin autodeterminarea inerent& LCI, mai aderenti la tratament gi mai rezistenta la incercirile externe de a fi influentat. eit si prin nifestat pr Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauze, efecte si interferenje 69 adaptativa d LCE prezinta: semniti (Popa-Velea, 1999), in masura in care: ~ exist cereet menteaza fn de stress LCI spre LCE} = uncori LCI este asociat eu jente crescute de culpabilitate, iar LCE eu o anumité detasa ici stress > exist 0 varia care este determinat de p de societate (ex, LCI - autonomie le agresive de co) in societajile modeme de occidental iar LCE si strate capul plecat, sabia nut tai sau “ee fi-e seris in frunte ti-e pu de tip traditional). Antonovsky (1991) considers cd, pe de o parte, extemnalitatea poate fi defensiva (cénd persoana atribuie esecul factorilor extern, protejandu-se astfel pe sine) si pasiva (cind domina perceptia lipsei de control, cu efecte negative) iar pe de alt’ parte, internalitatea, se poate manifesta, la randul ei, responsabilitatea pentru succes si eyee) autoblameazt pentru egecuri dar. in acelasi timp, nu acorda suf importanta succeselor). Autorul sugereazi c& doar internalitaiea responsabila este 0 sursi de sanogenezi. Robustetea Conceptul de robusteje a fost introdus de Kobasa (1979) ca find o variabilé ilustrativa pentra rezistent psihic. Robustefea a fost definita cao dispozitie de personalitate manifestaté [a nivel cognitiv, emotional si comportamental. Are trei componente: = convingerea ci evenimentele pot fi controlate si influentate datorita ctului (LCI implicarea, angajarea si persistenja cevenimentele au sens 3 semnifcai; lor de viata ca pe niste provocari si scopul propus, convingerea u ca pe90S" 2159 YINOSAID aus ap LLNS pra ‘telsoadap ynuad ap axnieau aroage eanofou arenyexsoine andsop.sojaqiowunues 1S soqimB09 9j1onst nes | esleuoder und ‘oudoud vamos ap sutaap euvosiod pups “yy (219 ‘unim *joo9qe ap snpar u ) asvorgtgs amma odiioa zo1n vase: S areaoape Burdoo ap auto] s0un earmdope uud “ysnpor nova 0 RUIULIaIep ssoxIS ap 1O]LOIDE] ap jmusumuas “goog 1 ssons vy 9) 1 no afouposiod 29 9p vars puniow Sys yerouyn. f any “tue ap Og =p Iasse erarqeas a8 38 viusasojope 18 oLipjidoo wip ezmamyaruns 9$ yluazo09 ap mua ‘eoysage suas nep oljouog oyu Yew Bdvoored no fupumeo Bo jnMdey PuENSUOWeP LIpms asvoiowne yisd vu no ‘eafoisngor no pmERa, are ap areores2us8 un vs sed pomyisd ‘qe oduurt nw (BUH ne Joy apoTA eye HuaLEEO uy “po qengse me ATH no aqeo9ju suvosiad Injona o es suas inun onisyd yo amd ag utuadoosap ‘san area ud sojaquaunuars wosiad @ arejoxzap o gowwar yo uasape jeuosiod me 9] Bo ni ormuun e920] Ruoweo ‘2p Az9p 9p eazequuys: e9 jyooaoad ads wosopiypsaq Squwssons soj>}WoUuTtDS9 v asodao.od 9p Inpous ‘anyzod suas uy “yzeafuanyu 8 piuareduog ap vilezuss Hoagar Bieta wp sojowounuoss exdnse Injnssonis 2 TURN|eAD w araIpoL 21989 194) 999 1. aharafioni i appa 92 Gd JASSBUIG— D901.) -DINDIN DUEDOT a pa PHpIIAN PUP, OL7. foana Necula-Cioca — Siressul psihie:cauze, efecte si interferene jele_stressante. prezinti un nivel redus de 1 crescuta dar instabila si de deosebit de Optimismaul Scheier si Carver (1989) definese otendinia generald, relativ stabi pozi viitorului si exper Optimismul presupune mis gravititii evenimentelor si supraestimarea prop avestora, Persoanele care privese viata cu optimism evaluea2a po: social si investese mai mult efort pentru a preveni problemele sau pentru a le transforma, Ele savurenzit is procura eustressuri diverse, se ajusteazd mai eficient ta stress gi boald. Astfel, se gtie c& optimismul are un rol pred ntru longevitate si se coreleazd cu prognosticul favorabi ‘unor boli grave (ex. cancer). iv medi nd SA perceap evenimentele ca find pate duce Ia o sinatate mai precara prin provoesrea -¢ a corpului in reactia lupta sau fugi”, Intr-un studiu de cd a tensiunii arteriale a pesimi le, sa demonstrat ci pesimistii aveau in permanena 0 tet arterial mai ridicaté decit optimisti (Raikkonen, 1999), Pesimismul a fost, cu o finetionare mai seazutd a sistemului imunitar, De asupra unor adul{i a constatat c& aceia care erau dovedeau o functionare mai precarl a sistemului imunitar decat cei care erau optimisti (Kamen-Siegel, Rodin si Seligman, 1991), Optimism influenjeaza prin mai multe modalitatisAndtateafizicd i {hn primul rand optimismmul influenteaza efortul oamenilor de a evita bolile prin atentia acordata informatiilor legate de factorii de rise (in felul los al factorilor de rise pentru sindtate in al doi | Joana Necula-Cioca — Stressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 73 ultimul rand, opt persoanei de a-si mentine o dispoziie afe un eee. Pers pot objine un misi bun sprijin se factor de reducere a predispozi recuperiri i astfel, persoanele opti speciale pentru actiunea asupra stress Trebuie menfionat. totusi cd optimismul inceteaza sk mai fi trisditurd succes interperson Suportul soci sare de cai verzi pe pereti”), sau in cazul {n care este asociat eu locusul de control extem, subiectul adoptind un comportament pasiv in asteptarea extrem de increzatoare ci lucrutile se vor rezolva de la sine, cu ajutonul Di atunci cénd, pe fondul LCI, se transforma iectul persist’ cu tenacitate in schimbarea unor situa netransformabile) ‘cameni de stiinga (Weinstein, 1988) cred cd optimismuil este 18 tate mai ales atunci cand el poate fi catalogat drept un optimism ist. Dar alti cercetitori (Epstein si Meier, 1989) sunt de pairere c& majoritatea optimistilor sunt ,oplimisti constructivi”. care fae efortari activ ete. Optimismul este de asemenea incapatinare care sunt pusini la umar, sunt optimisti naivi” care cred ci totul se va rezolva cu eforturi active din partea lor. Asadar, daca exista optimisti cu rise 1 Probleme de sinatate, este vorba de acest grup restrins de indivizi care se adapteaza prin evitare. in ci , ca acela care ii ,orbeste” pe oameni reale cu care se confrunti, trebuie si fuim in calcul mai ales beneficiile cA acesta fi mentine pe oameni mai snatosi si mai in urma bolilor, “redinta religioasa in pofida multor sex diverse cercetari subliniaza 1a unison faptul cA increderea in Dumnezeu si frecventarea bisericii cu regularitate crese longevitatea, imbunatajesc calitatea morald si sociala a viet si influenteaza© ppnumeatd exgajao wioues nogy e916 teluatiodxo v sjeinou ap eioxsu¢ (e201 “Suen now epruwsid 1 op runs ueioon, ~Sxomiay 40H yong, ronuoa 2.207 eae v. snu9g psoas Wasuoy wns) i | | pee Eee ‘Bena ]ussutuoy n e9ae 10d aue> “(rman nu sepa 294 BS pow Isa0e Ut 18 89 praiput ad wu 1 warELOfeW ap asndut asvor aids “where yatazau 9] 1 az89 ad voswaro ps 2p emnosaiy Is20y foo ap 9 “BIW uORLOD tuswoduun a0} jor u 1249 ISI “ININSSANS Bing aivod sandap 4 Pe osvorStjos 18 opesour spur P Impesi wo ymidey wpeaar fern ut loyjsies ap ajar « © yevalausd “yoy76 loana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauce, efecte si interferente aceasta nevoie este satisfticuté prin intermediul priet tret legiturd cu suportul social, acela prin intermeditl! caruia se poate satisFace in capabil si absoarbat_ sire ice inerente fiecarui satisfacerea acestei nevoi persoana reujeste s reduc impact stressante $i amploarea reactiei de stress. antistress. Fa se refer la sigurana pe care persoana simite nevoia sto aibé referitor la sandtatea sa, a profesia sa, la familia sa. Accasti nevoie poate fi implinita in masura in cate individul acorda suficienta atenjie alegeri profesiei, partenerului, evalutiii propriei sanatati, Un om care isi ingrijeste sanatatea, mai ales pe termen lung, are mari ganse si seape de prime} ‘mor stressuri majore reprezentate de viitoare imbolndviri severe sau de complicatiile, adesea redutabile, ale bolilor de care deja sufera (lamandescu, 2002), Nevoia de nowtate a experienfet este sinonima cu nevoia de , senza noi”, fie ele, intelectuale, afective sau spirituale, Aceasta nevoie poate duce in timp Ja formarea unui reflex de evadare dint prezent care, este incdrcat de stressuri minote nenumirate. Acest reflex poate na ca atenuator al stressului, chiar in cazul concomitenfei unor drame existenfiale, Ingelegem acum, de ce asigurarea din timp a celor tei nevoi Psihologice fundamentale constituie premniza unor conduite de gestionare 2 este pust in legaturi cu buna functionare fi 3. Reglarea optima a nivelului de aspiratii (NA) si a coli de osibilitati (NP) Conform: psthologiei dinamice a lui Kurt Lewin (1967), orice individ ar trebui, pentru a atinge un prag de implinire sau macar de ulfumire in legaturd cu viafa sa, si-gi evalueze gi reevalueze periodic raportul dintre NA si NP. Ar exista patru posibile raporturi intre cele doud niveluri 1. NA >> NP, relatie soldat fie cu frustrarca individului, cauz de faptul c& isi propune mai mult decdt poate, fie suprasolicitarea acestuia determinat& de muljimea sarcinil necesare indeplinirii scopurilor; loana Necula-Cioca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interferenfe _ 77 2. NA NDP, situa poate, find pre depres 3.N aparent optima, dar care in timp duce la nepropuniindu-si niciodata nimie mai mult poate fi sinonim cu resemnarea, 4 4 de faptul c& persoana igi propune pujin mai mult decat poate, lucru extrem de bonefic pentru progresul. si subjectului, Aceasté.relatie presupune un stress de supra care ar costa pe fermen lung mai pofin decat resemnarea Cea de-a patra variant poate fi obfinuta prin aprecierea lucida a lor, evaluarea edt mai exacta a posibilitafilor si prin evitarea stabiliri te inadecvate sau absurde. Aceste aspecte trebuie avute in vedere relajia medic-pacient. De ce, in care pacientul trebuie si-si modifice stilul de si fi fe acest reglaj optim, obiectiv intre ceca ce vrea in mod ideal” si .ceea ce poate”. Suportul social Suportul soc ale unui individ care ajutor practic sau ameningitoare” (lamandese ate fi definit ca ,ansamblul relafiilor interpersonale procurd acestuia 0 legiturd afectiva pozitiva, un ormatii si evaluari referitoare lao situajie 2002). Are trei compons He Pentru menginerea echilibrului psibic, estee vitals manifestarea a macar unuia dintre aceste tipuri de suport. in mod obisnuit, vehicule pentru manifestarea sa pot fi mediul familial, pric institutii de profil (biserici, scoli, spitale, societ non-guvernamentale. Sprijinul social fi poate ajuta pe oameni sa se adapteze mai bine la stress din punct de vedere emotional, determindndui si nu se mai gindeasca Ja factorul de stress, Ruminarea cu privire la un eveniment, la o sit implied autoizolarea. Un st inal pe oameni care au suferit recent un doliu a constatat c& aceia care ruminau, ca reactie la necazul lor, erau deprimati petioade mai fungi de timp (Nolen-Hoeksema si*Larson, 1999,dy sun eosopso4g Sud} BaLEQIODEN psajoxd eamquiy9s, reidosde uateud youn eauB0qy ‘rmoueuyy noses us auequiyas uipatsa earnquuyas, sou re9siyo ojos vasesedas bond pons easapanig ‘lets 2p mnrustowed ynsa35¢t ‘st Up we>ypayo1s9 nu 2389 HD5UH BS Wo atrzodstp Bj BAS BA ,2foM2, ap EUOdEIE oH9ou “ep youg “eso! Yu aIAWAMUD nosed ad “ejduypiw vs 14, aunayydo ap nuns [08 inpmodns p ame ut aq ‘am ! iquuaujna yo ou “2ep “anMpratp Te apupeuosiod ap myndir ye ‘012 a0 unssans je ve piafpuy anes ap rasep! SSNS |MANAHOD UI ayEAN DSH J djaieynzar mor “ganerdouo azojes o aie aye I$ soujOR sminp\. iipou ap 18 sts op ameBap 1S eareuyeuosiad ap u poof 2up “peu 6L ahuanapiay | atoafa a2nn9 “>iigsd assay DOL) DpIDIN DIDO Juns aiualayip aIs20e Up afsup) squauMUOSa ap rfesDaze qui Inpow uy wet afuorayip east sep ‘fay HEe]IOe wouwwo to. yo aundnsaud ayey 1S sowopy in] vjeds “puRd Halfop fe ‘2antzod 2[29 reap aoiyisd 16 a9rz1y wsipmeups widnse ase ye Yn Ded tun me annedau ojaiwotnuana go lem Lamiaatog ayjnur text a]90 “aqUBssans Juns yfoaun joap 18 ueoyspour ezwaai9 aanizod ajamuamumuar> eoep seI49 lid ul "212p94 9p ajound ayaus tein up ELDHHUD WSO} & BIBDg 7 anoodsoi injmotaruane iuatod yoyput aavo feyound un emuaayy repuode P-s 18 ( oIO0s “JHBmups BaLeIS,,) IHOFaIES ned UW alednus “squauuruano ajapediouud oxenpera so} ne “fansy -tjoq v aiuedy 9p tanosasy vat pesot so ne “HOSsaNS Huse giao pluanyur o ne INOUE 1B ep yuoupUDA9 un P| pundses anuip erfejar0s weziyeue ne (/961) aqjey 1S sauIpOH, “oI 10 2P IMpowr ws ede ama sopLBquiTy>s moeduus areospts BS 189100 9p amowrouad w yindaoiad 1 ayeod ugoytpow aseosoumu eles op inynpour B azeqangos soo go yey nw oye 18 souNjOH, aypy 18 saujoy nypos aoyonad wioondy owen. fnjoudeo WY {wana wos (auapstoaK nes owoIe sjoun) aarsuojap auistueDeU yoye @ 8 e9 ‘sms BU 2p azeede ap sojousjumaur eadasy -uossans von \Soayp no gremyosmadns puesoduaruoa aun} o-nur YseInyes aIsaparop oe why wy tansciosd sojuorsey wluaystx:y sonnade) tatiejar ruped uy ‘sipau ang ap arsnjout uodns ap tnd Mul FOUL Mes BIMUN sLZIUINy wluUEYOdUAT IS PALO Io aq aIl #8 ssans 9s AMOSIPUL aISa HOSsaNS JOysuDse am ad sojaajoud nox ‘aisaudap oy sindstpaid vou IMU nBaXe Nes YRI90s a1Dpan ap "NAP Aue BID0H “snjd Uy -(prEBIEHY 8 uOsUIY 9p Heit ahuuasafsans 8 21980 aenOD “IYIST jHsTaINS — O90] )-DPIOIN DUDS] BL80_louna Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte $1 imterferenje ‘Anul now ite cu legen ArcAtura stressantd.aribuit Fecdrui agent dar constituie, pentru medic, baza pentry tea crizei de via in care se giseste larea_unui scor global care reflecte acesia Criterii generale de evaluare a rezultatelor: 50 puncte: fara probleme semnit 151-200 puncte: ugoara crizai de viata 201-300 puncte: erizé medie de vias; = 301 puncte: crizd majora de viata ‘Scala Lindemann imentelor de viaga cu rol de agenti sttessori si care indica, de asemenea, potentialul patogen al acesiora ‘Aceasta scala indica 0 ordine si un punctaj destul de diferite fata de scala Holmes si Rahe. Specified acestei scale este ierarhizatea separati a evenimentelor patogene din sfera profesional Eve ne generale 1. Devest! pareneral 2. Meartea uni rudelpri 5. Accident boat sever 4. Divort 5. Boala seversa rudelor 6 7 8 Conticiprocese jurdice Rapireviol Conficteconjugateicu pirinit 98. Zgomot uy fnanciare 11. Talburri ale somali 12. Deteriorar ae locuinfe 13. Supaat pe sinensis Joana Necula-Cioca ~ Stresstd psihie: cauze, efecte si interfereme trea proqurlor orl casa sau la servic rea excesivd a antomobil Mancatlexcesiv sav instante Separate mie: Concediu cu automobilal Grips, riceala Pensionare Sirbitori in familie (Paste, Criciun, ete) hemi profesionalt 1. Condit grete de munet ro) 2 @) 4] (0) 4. Manet sub presiun (60) 5. Certuricu sel 6) 6. Certurieu colaboratorii 6) il an 8 6) 8 (as) de munca a) (Ore suplimentare sau lucra in week-end 40) t . G5) instruirea colaboratorilor G2) Drumal pin la servi @2) Mancatul ts canting a5) Chestionarul Jenkins (pentr tipul psihocomportamental A) La urmitoareleintrebari, vd rugtin sit incerewiti raspurnsid care vi se potriveste cel mai mult Nw exist rispunsurt corecte sau incorecte, asfelincat va rugam sa alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine Dus. personal"muupe gs stidsip uns pep sour feu ang ‘roHe WSSupR } yy SIEO} TUNE 1995 Up ‘mugunu osotyudu © uae ad osm Z24ynUe9 Bs PL “were 0 mu sop nagunguip 24 quay gute 2p Z3}0~ YY eugnquy wg ‘uur up eases advoude p "4o3sap0 ‘> eqoours wp 09 pa. 1 2}2<00;puun 2auyp 240 (0 pemiaumyoduorousd py naguad) ra-s08uy pamuonsy.y pe ‘y [eiuauyrodwosouisd mindy eluezaid nnuad anvoysutuas asa aiound gz aisad jnuoog 'ou9s uy wind a0) ‘p ‘sous ut ured yeu 9 ‘Sous up ew P4993 s0}95 Yeu nate yes2u28 wean ney Z 129 a eaap sop yeu 3 9 ad 18 wo Sep 9p 1 PG 498 ua ad wo poseontad eas ehupuDy ne yeja9 dn us Ww 01 rw au0Rare9 “p {8 oluaaijiang Napa 92 AIS PANDAS DOO PIROAN Baw ‘up su08ay09 8 rotuto eriuofeu pp aSzauo pun eu Haye y assed 2p ans “sour9 pa 99 [0% reporony adboste wings gus np ‘2981S Yu aio} eU 1gejonnuo> xp wand “g ‘nudes ap nai 1 ats ou jess pup» Geasw wuoweuadwoa ap da 29 °§ jowop tees Se} 0-5 aon3e ure nie Baad “> wun eareyuofew wy rednoo Wns nIpou a songsedou 16 vexeau your ‘aoresedsu ued wusroud wy p2e22129338289 YA UI) soresedou rexead feu ‘plusangie nop P BIO © Higes ie eae“ ‘weporu (adzeude) 9 cxtlnoup 8 v naued mpaoin: 3504 saw. 210010] upORT ga pnp ‘armpae iiasoian B H99fs PEMD MART prssaAIy ~POO|y-DINBON BUA TE84 Ioana Necula-Ciaca ~ Stressul psibic: cauze, efecte sl terferente AS tana Necule-Cloca ~ Stressul psihic: cauze, efecte sl interferenge ‘8. Sunt rita intro masurit mai mare decit observa ei Sconul peste 24 puncte este asociat cu prezenta tipului psihocomportamental © eee c fionarul Lumpkin (pentru locus de control) Urmatoarcle intrebiri apreciasd manera in care evenimentele importante din viata noastra ne afecteaca Voriante de raspuns Nu sunt deloe de avord; -sunt de acord: ‘ Nu swat de acord, dar nil in dezacord: 4d Sum perfect de acord 1. Cind fae planuri sunt aproape sigur cle ideplineses 2, Pentru. obgine o slujb& buna ebuie mai ales sf fit in leu potivit la momentul ni ceca ce mi se intl; rentcle neferiite si dnte surintee unei viet se datoreaza 5. reusi depinde de capacitiile Fecarua gi nu are nimic dena face cu norocul; 6, Adesea sim c2.am puting influent asupra a e2ea ce mise intampla Scorul maxim = 18 puncte (LCE) eee Scala de optimism (Scheier-Carver) Va ru in farce des im sd rdspundeyi fa aceste afwmopit, alegdnd una dine cele 5 posbilty, timentele Dis, imu de ceva ce gaindese oamtenil in general implet de acord mu pot siirdspund nici prin acord, wi dn suat de acord: sunt complet fn decacord rin dezacord, in momentenesigure ma sstept sé se intdmple cei mai edu Numa pot relaxa usr, 2 3. Dacd ceva rdu ar putea sa mi se 4, Intotdeauna vid partea frumoast§i 5. Sunt intotdeauna opi 6. lini plac mut prieteni trmple, se va st lurninoass legatura en vitorul mea, Joana Necula-Cioca ~ Swressul psihic: cauze, efecte sl interferente__ 85 9. Nieiodara nu se intimpla ca lucrurfe st mearga cum dorese eu, 10, fn eneral, m suptir prea uso. 11, Cred in proverbul “dupa nor, urmeaza soa 12, Nu prea fin seam de Fcturile bune care mi sein Punctaj maxim: 60 puncte. Scala de autoeficacitale (Schwarzer) Mai jos sunt date 10 afirmati repres adoptoyt cand va confruntati cx 0 sitwapie incerenit litera care oredet i indicd eel mai bine modal Dvs, de @ actiona in general, «a. nictodata; |b. ecteadats «, adeseari 4 intotdeauma reusese s-mi rezolv problemele dificile. dad cineva mi se opune, gisese mijloace pentru a obtine cova ce vreau, 3, Ese ugor pentru mine s& persist in indeplinirea scopurior mele, 4 Am Incredere cf ma pot deseurca eficient lor mele, siu cum s8 is din situa impre 6, Pot sé rezolv cele mai mule dintre probleme dac8 investese efortul necesar. 7. Ramin calm cénd mi confiunt cu dificuldti deoarece ma pot baza pe le mele de satufionae, 8. Cind ma confrunt cu o problemi gisese de obiced mai mul rezolvare. 9. Cand sunt ce am de facut 10, Orices-ar intéonpla sunt proghit i fac fa sti capa Scor maxim = 40 puncte, 7 Scala de robustefe (Funk) Mai jos sunt redate cateva afirmapit asupra carora oamenit iferite. inti cu atenie $1 indicat in ce masurd eredeyi 8 este adevérard sau nu fiscare roposiie pentru Dvs, tncercuind varianta care redé cel mal bine opinia Dus, a. mee deloe adevarat 4 putin adevarat adevarorsznyuos ayequeunnes 6) wo ul zauor}geas¥s pugindow 98 fut tnogdau ea29 996K “Bt 38 jus a9 2adoUE ‘sf proud ws yod ps wy “equunyos ap eum jqrqosd y aso} uy eau ele, “| |S aaoyyd prespsape oa ‘nos 280608 1-95 joy Ip also ay puto|goudo te pues ‘oan anno} wumsuo> gar ys eluIpuDy wie “Ed nose 1y ww © ap esun$ snap ne yo 2189 ag 29 HUES“ 1 ae asvo.sinp ‘ase A Bj osopurd ew PUR “5 aury jgegord y 100 opesaid 10d ws ey “PguAIgas ap ian 9s fouHUEs UO2S9p Wy “6 ‘lea ty apo undoos yane wre nu wine Buea *g ‘aiuosara 3p aud 219 EA vaseofguivzop wa ps twezeq yu oxe9 ad iuowIeo eo wedaNEEN eS (I'S tg asoum> 1-29 ato no 2504408 PUP) “| itm'> {poze ap wind wns 9 ‘p07 ap uans2av0 ns 9 ‘paose ap 1}deuo> suns 9 sof wa ap surdys ap Henpgisod g 2709 bunosaed 8 oui “bless ap 31039) i Bs apna 04 MOMIY) Biuass09 ap vjo2g round og |-set = farsnqos prooyar axe> yru09g 809 asnowsuion dl eaad yu 9 gunuligo eouNyy 18 ahuouafionr a1safo Benno ‘iyIsd pAssay — DOOL-DPOAN ao und ase9 99 ayaa ‘ut ad yazdns 9s waaula pu un ey be oF Yemse 98) 29209 ap pup uuu: no wide ea 28 29 ey ‘oun ap ayeuseizmua auvosiadwistNo yo zouLRe ‘loupe wf outa 9p efid eane 29 east ‘vended yunsosoqu axed os yn vita ide 9p awa, suzas uns mu 24093 woundjs ny ys me eur 59 i Be Ta Boe} gs Pou 23e9 exautD ad wa ei8ajtadosd zaio0.09 musps n313 arto aI nu lamigo ‘tsdyord nated eluis moos rep Hts reaeaape no 1 P| Aanp BisGy uEOSIRd © | €9 yueosiod 98 2gD9p wean yew aut matad 2489 14>89p Ih}a na zasta "unds 29 e299 aiuoye na ginose uate 20 aun una ULE ‘o-sojay we ga ans yw 9p anuyeuyaanqa ‘oinfe ye ws pupa nn ‘yung gesepefo 90490 ap mv 19 ganna, up 9 815 1uns “anuj ey 4 yd rng} # aed 10) (R38 ap Hyndaeus mys 1 se uns waa nas wip z2:391 popp 2{indo3 5 ump "288 Up eisoud mos eum 99 2uzara ap Moat ulp ato ge re po 9 au} qoud| oe apsapo mun p aiuasafianad op9afa Genod “aIyiRd [STAG PHOT uouafiamu 18 ajaafa aen09 ‘aigisd JaSvaINg ~ D90Iy DPD 19} qUIYDS es N9HP amo} I52 HUY NaS 24 “Tb aA-OF up 6c ru gg ug 9E se te we te oF ‘6t 90nd Be ‘bag suLAiat pugo Fesfuetap BN LE sae 8s rqUIDs BS a}sodusatsat29190 2G) 11 ON DuOT OR88 Joana Necula-Cioca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 20. Ca strice plicerea 21, Se Intdmpla a fia dominat de anumite sentimente pe care mai deg ze 22, Prevad c2 viaja mea va f ea sens si scop. 23, Cred ca intotdeauna voi avea persoane de incredere pe care fac ceva cesmi face plicere, este sigur c8 va interveni ceva care simi cong pot bazs 24. Se intimpla s4.am sentiment ea nu stu exact ce este pe eales8 se petreach. 25. Se intampls si sit e3sunt un rata, 26. Cand mise intimplt ceva, am tendinga st subestimer sau supraestimez importanfaacclui fp, 27. Cind mid pindese In dificuljite pe care probabil va trebui 58 fe tnffunt fn le pe care le fae zlnie sunt lipste de important. 7 luenuil sub contol, 1 este de 29-203 puncte, peste 140 puncie este semnificativ ientul de coerens eee Scala de stimd de sine (Rosenberg) Va preseratm mal fos 10 propocti care descriu sentimente despre propria Dv persoand Vit rugdm citi cu arene flecare propecite si indicai prin tnccreuire. care Aintrs cele 4 raspunsuri vise potrivese personal 4. sunt in total desacord: nu sum de acord de acord! sunt total de acord, teodaté ma simt nefolositr. Simt cl sunt o persoand de vafoare cel putin ia egalitate cu 4 As dori stam mai mule respect fa de mine insu, 5, Sunt capabil sac lururie Ia fel de bine ea ie 6, CAteodata ma pandese c4 au sunt bun de rie 7, Amo atitudine pozitiva faa de persoana mea, 8. Simt ci nu am prea multe motives fu mindru de persoana mea 9. in general sunt satisficut de mine insumi 40. tm general sunt inelinat s& cred despre mine insumi c8 dau grep th ceea ce innreprind. Scor posibil intre 10-40 puncte; peste 30 puncte = semnificativ pentru stima de sine inalta, Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferene 89 Chestionarul HAD (Hospital Anstety and Depression) ‘Va nigim <4 réspundeti la urmatoarele intrebari avind in vedere ceea ce vi a tampa 12 siptimand. Nu reflectali prea muk la aceate intrebiri, ci alegeth ispunsul eae va apare cel mai la indemdna, 1. Ma simt desea incor surescita: a. cel mai adesea; D.adeses «din cand ia cid; foarte «. citeodat 4. dato. Pot si ma bucur asizi la fel de: 8. exael aga sau maim b.nue chiar as, dar céteodaté mi mai bucur; «mai pufin, doar cateoda regiumea stomacului (in capul pieptuui) ,adesea: foarte des. 5. Ma cuprinde cite o prevestire nelingttoare 8 ar putea s8 ge petreact un lucru groaznic: 8 da, foarte purer by da, dar na extrem de ptern «pared sini uneori ceva, dar nu imi fae nici o grija; « d.deloe. 6. Micam pierdu itesesul penta ginuta mea exterioare «cu siguranga asa este; ‘mise intima edteodats; mi se intémpla foarte rar; «nu mi s-2intimplatniciodars 7. Sunt in stare si rd gis vad partea vesel8 a luerurior: 2d, ta feb de mult ea pina acum; b. nu chiar aga de mult a inate;oust 07 ON ‘SuaKBHEGNg oy -p sede} “AouosiOd pu uoneAno}y ~ "HY ‘MOISE “EZ 2861 ‘2uuatA-ueBiNNg-OK snqny iss a ‘sonvewosoy>‘sq uy spuaxt wapoyy ue smug pur ayy ~ Fa “smOAYIS “9P -yRUON “ze 0907 nSainang “eeoipopy ISON Mo PaURIBIAUOD — “4 ‘omA2HED “1 YezOd “A “EELOLG MENT “|Z ‘200g ‘nSounong “eo}powosuy p3 ‘feoipaus jonaed ® teroosoWsd! eaunysuowurg - (par qns) “gry “nosopuouiny “ “ezz049 weGN “OC {L961 ‘Suey 11 ‘aNDIMHUSD aImOIONDKSG ~>y Pa “nfomong +e Pa yvossad je earayn> ympsouunpung ~°y 661 "woy>aNyy BeHBA SIO “"MuEHFOx! Ssansiy oypojqyss seq — yy "uMeUI9pUry “ZL INEIDDIY "OA man “sso¥ord Fuldoo pire ssons a9 WUa30%} ~ ‘C')‘SuOYLRG “Sh IPaIV avTOjoMsy— ef "ABSOpUELR] “FH “nfommong “WY ‘Pa “uss ayo 1 usd yasens ~ nasopol“¢ "200G “nSsinongeo;purou py tsnoanseged 6 eoiojousd exnmodsiod Up auisd nog iy taser “eLot‘nSomang “eopedojiouy 1 youtuns pa - usd sang "yt SPLGL HOA NaN ‘Hlouy — ey nok pu moeypg y ad6) HY UeUUESEN'S Meany Of “6161 “E9S-1S6 'S “26 “f uma aUY siHoned onorejupsod uy anojaeyog ¥ adkL Jo vontayipou ayy. yy “eau “6 6 uss0n 309 aUene4D Y ppOW egpOW mtr voy pana ‘wopuo’) ‘meq weary “S “S aD “f ‘8661 "Bagiepoy deoyssg aospeyy ~ yy od uDeNpENY“¢ 661 odEN IQ eeC| Pa aE sais —"y we 861 8889 42507035 Ks pe 8 oueus atdood opt usu go Ap ‘y *Ss40u0y “1 ays [Se lg shuaiafianit i ainRfa aemvs “anys pussouig — VO0I-OpIOIN waaDOp q tas = around py asad saiound |z wxeut 2096 e1 aU094 “p {yo 3 2 9p wioun Pasenase SP nes auniz99>1 9p fuser FUN wazeuo|s 9p ‘YD oun warsniaot ap eanang Yod EW Pt ‘epornis advosdep ‘sep eaxd n> Ssep ap trusap q ‘sop aucoy 2 axe}o1 vi ¥S 16 pouoo nels es 10d “et “wweporoia adeoade sep vaud nu 3 "Sopp sap -q 'sap aucos syatued op aueis 0 ayuss mp apunsdns yy “Zt {a0 ayrus Yeu 9|39 9p p SUL adeoude nop rind yer yrs na °3 05 29 =p uapainay no asaettg “OL ‘weporoin ser a20j-p 12> 6 pupD mp > “Sop ap jmsap 9 indi eased aime oF eu npg aun uid aaa 209 HS UE pQION IaH 9 Ws Sedan 35 Waid > ‘wie rte q !newgaape auto} a ep ‘amynooy wes ys tod nu seduwmase 3p ys tas 2010p ahuosafionas B aisa]o sznns Disd jaSNDaIS —PO|D-MPIDAN PHOT] OG92 _loana Necula-Cioca~ Stressul psihie- cauze, ofecte yi interferente Rahe, RE. ~ Subjects fe char Psychosom. Medicine, 8: 2-19, 1972; Rosenman, R.H., Fried! ~ Modifying type A behaviour pattern. J Psychosom. Res; 21 977; Rote, J.B. ~ versus extemal control of 128, 1966; London, 1957; fH. ~ The evolution of stress concept” Amer. Scientist 61: 692-699, 1983; fer, M, ~Life after Stress, Press, New York, 1982, impaired health status psychosomatic research 61, 371-429, 2006; ‘Theorell, T. — Life events and ‘ischaemic heart disease. In Troubles psychosomatique cardiovasculaires ~ quand et comment les Huber, Beme, Stutgat, Vienne, 1982; Femoshok, L. Type C and can ‘Thorp, B.~ Seminar antsiress(cilu de Scot ‘octombrie, 1992; Verissimo R. ~ Alexithyméa and psychpatology among bariatric surgery «candidates , Journal of psychosomatic research 61, 371-429, 2008: Ykemi, Y.~ Integration of Eastern and Western Psychosomatic Medicine Kyushu Univ. Press, Tokyo, 1995, Capitolul 4 STRESSUL PSIHIC - modalitagi de coping, remedil Joana Necula - Cioca de coping: defini perspective asupra copingului, sirategit gt tehnici de fie. Mec 1 copingul centrat pe de aparare a de mate cu copingul. Termesul de to cope”, care inseamnd “a face fa un efort cognitiv si comportamental de a icitarile interme si externe care depasese resursele personale” (Lazarus, Folkman, 1984). Se infelege agadar, c4 reactia de stress trebuie privité num relatia dintre subiect si situatie, in felul in individul se raporteaza fa medi biologica, cognitiva si de invatare, Perspectiva biologicd se refer’ la faptul c& organismul nostru are propriile modalitgti de a reactiona la stress. Orice ameninjare sau provocare pe care o percepe individul tm mediu determina un lant de reaetii neuroendocrine, din acest punct de vedere fiind foarte cunoscute cele dowd modalitati separate de rspuns: 1) simpatic-adrenal, de tip “fugh sau lupta™ (Cannon, 1929), eu secretie de catecolamine si 2) raspunsul hipofizo-adrenal ‘cu sccrefie consecutiva de cortizol . Perspectiva cognirivista sustine faptul cf mecanismele de coping se bazeazi pe procesele mentale implicate in felul in care individul pereepe si evalueazi situatia. Se considera c& exist doua etape ale evaluici: primard §i secundard, Evaluarea primar presupune Faptul cf individul face 0 evaluare constienté a probleme, dacd ea prezinti un pericol sau o pierdere, 0 ameninfare sau 0 provocare. A doua evaluare are loc atunci cand individul se intreabé “Ce pot si fac?", apreciindu-si propriile resurse de coping, Aceste resurse includ: resurse fizice (sinatate, energie):‘oquessons ajafuesumorio enmdopuy be naquad ojesouoo ajtinnioya putsdna aseo “iowta|qosd v axesfozal 2p - ‘Auydoo ap 1 9p aueyodu 1woBazeo ynop wrsix9 ‘panoadso euaigord ap. ayesouot aarugde romajgord Butdos ap auespupsayy ‘y sje varouidyo DeeaPOL “Sp ag anoan auds mueuguopard area) panpadsiod i$ doos porduyy TF QOL ayvod 2s ‘ossanis $6 lipauias Biados ap Hieniiypow “sngisd passoug — Doo; y-DpRoaN DUDOT ‘gsut Suny uouna ag “gu fume ap wanxo eosepe) teessans mudumuan> Nu aL9} ap 989paA0p 98 af] "RauRau es vaumsards ty © wind ‘amsede 2p auistucsou asioatp apnjoul waynd 40-S fary -SSONIS 9p LBS reBITaMLIDdX 23]8 ajeroquy o[si9qj9 aaaid v pzv9a19 |nptarput asd und * edoorad ajo tn area ut jnpow wluonyUL ato ‘nydwaxa oq ‘wyuessans 8 auadaaiad ap ynpow wz $ wareraT90s “eauoun i809 vaxemtonnsy now! g jmidey prune96_loana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: modalitayi de coping, remedii Copingul centrat pe problema dem in cazul SP generat de si este orientat spre ai stressante, Acest tip de coping presupune conduite de acceptare a conftuntarii ‘cu agentul stressor. in cadrul acestora subiect a anterioard; informational); ~ elaboreazit un plan de actiune (cel mai important moment, in special pentru problemele pe termen supra agentului stressor, in scopul i sau a feluluit in care acesta este perceput. Evident, strategiile centre pe problema pot fi orientate si spre interior: se poate schimba ceva legat de propria persoand in loc s& se schimbe mediul; se pot schimba obiectivel Pot gisi surse altemative de satisactie sau se pot forma noi capa aptitudi Copingul direct poate consta in evaluai succesive ale s agentilor stressori, putand fi considerat din aceast& perspectiva si ca un coping de reevaluare a problemei, Reevaluarea probleme’ consti in reducerea diferenjei, percepute initial de catre subiect — intre gradul de ameninjare le resurse, fapt ce ajutd la perceperea situafiei ca mai tolerabilé decat a fost initial (“reinterpretare pozitiva”) Persoanele cate apeleazi la copingul centrat pe problema generatoare de stress prezints niveluri mai sedzute de depresic, atit timpul, cét si dupa depésirea situafi citaji de Atkinson gi Hilgard) Copingul direct, activ este sp intern, care datorité convingerilor lor cu privire fa posi mediului vor avea in planul eonduitetor sanogenetice o mai bund atitudine faja de prezentarea la medic si o compliantd terapeutica crescuti, Acesti oameni apeleaza frecvent la suportul s de_pierdere Ioana Necula-Cioca— Stressul psihic: modalitayi de coping, remedii_ 97 spingul centrat pe emotie denumit $i coping evitant sau indir e Prd iesire, ireparabi face fata stressului, si cuprinde in general modal care 0 confiuntare decisiva cu agental stressor nu contra, aménaté sau anulat. Mai general, el presupune reglarea consecintelor emofionale ale evenimentelor stressante sau potential stressante ea concretii asupra lor. Acest tip de coping are rol pozitiv atunci cénd nu depaseste o durata rezonabild de timp. Il putem cataloga ca o strategie pasivi, de uitare, subiectul incercdnd 0 relaxare emotionalA prin abandonarea tentativelor de rezolvare a problemelor. Printre comportaméntele caracteristice acestui coping se numéra ~ aménarea deliberata a actiu imposibilitatea de moment a rezolva = renuntarea la actiunea init locuirea ei cu alta, mai ugor de indeplinit si care procurd o satisfactie asemandtoare; ~ represiunea, ca modalitate de respingere voluntard a unor presiuni sau tendinje de satisfacere a unor dorinje, negarea emofiilor negative si trimiterea lor in afara constientei. Reprimarea aspectelor importante ale identitaqii unei persoane, poate fi , de asemenea, periculoasé pentru sinatate. Jn acest sens, un studiu realizat de Cole et al. (1996) a aratat c& birbs homosexuali care isi ascundeau homosexualitatea au fost de trei ori mai prodispugi la cancer si anumite boli infectioase pe o perioada de 5 ani decit cei care discutau deschis despre homosexualitatea lor. De asemenea, aceiagi autori araté cla barbatii_seropozitivi homosexuali, boala avansa mai repede la cei care isi ascundeau homosexvalitatea, decit Ja cei care nu 0 ascundeau, Unii cercetatori au impartit modalitatile dé coping evitant in doud tipuri de strategii: comportamentale si co comportamentale includ angajarea in exercifi fizice, folosirea atcoolului sau 2 altor substanfe dapante, exprimarea furie abandonarea _problemei de strategie de atunci cind subiectul realizeaza ia celulelor NK. Aceste consceinfe sunt in sineJ WIEUOISHONSEP aysa wayeH|eaL ak ULM austuKooU “aapor op found “Gossans ynjusde) vayyeos no waneyunsfuOD “nos UoLULD) Ye teu awenoduwo> soyumnu ins BS nes gonpar ys ays suoo 82 ‘azeipde adsop 1p) INU BZPOIOUST 9 azarae Ys Uo azayoseu ys doos ydaup ne auisyunoawu ays2o¥y “anyisd ooutad tnun vazadaoiad vf ‘uejunjoauy anvjer ajusureyodwog nes unpuys ‘ajusuMues ap LMI vo auiyop wns oxemde ap ajauusiuvosm “(qgot “us supeydsg WeouoWy) YT YSU 2 ssanis 9p 1woIo¥} op nes ajoouiad aoun vaiadaaiad 9p joud a3R9 ayewoNe dd1Fojoyssd asaoaid a[2ce" asitajap) snyng wv amespde ap sunenyadsd UeoHOWY) AHS myng aapupd ap 31 UDO IP (cog nasapuewey) purty 3} area ad aquessanis 219 ut |npour By] 2, Bde BAIBADAPEU MS va 66 “ypaius Bindo> ap tonpipou ‘oigisd jnssoaig — DoOLy aN Buoy & 2p Pumas pull 95 ys nUO}#8yGO A189 mynssar ® ads wroony 0 ys unyop aro od eat ais9. Buidoa 2p sojowsuue 9]@ an1oou gja}29y9 aonpos “yqejontos unt ap ayeay ajaciayqoud Huatod Jojauojqoud yiey aoey e nnund yuajqosd WBurdoo asasoqoy ttudtue ‘njdwoxe ap) mun wazeurtuopar “(0g atequioa e nnuad 9p indy ajaqiu osasojo5 muoueo yo ymydry ULE wound “ganoRad Uy atsdodsyp no zoyjusioed jnzea wy ‘pgesoprsuos vse vosonSouo ap jlqesuodsa: y ae “earn rm yejontiooou UL ee ‘noe Suido> ap aurstresow Baseaso|0} ES 8 oysdadstp m: red ¥> jradey wworpur ne ‘ey 999) ap Jo] inpow 18 ayuountUana soISa0e fe ‘m9 ajayuauutuans ou: uaqo uotoed ‘aisdadsip uaytp adnaB tan ap aimdopr wossans 1 vereduiog v #u2y5 ‘ssazis ap mmyoatu 1weonpas WIpUy eu J29 a1 jo0 9p 9129 ivy ooey v ap aung mur yo yuns | FOjLOINE eayPHOfeUN Suny wouay ad owajqord Suny 9 °X9 9p) 2alD0u ajtouuRHodWOD x2 Tudo ap oynFornns souayue isd pussoulg — Do0],}OpOAN DUBOT BS Mpawiar Suidos 3p jfoijppow -3pde coping, remedii acestor st concretiza, lepartare de rea forma ei extrema, in boal psibicd . care se poate Negarea s& le atenueze Primejdia si conserva ularea este 0 operatie prin care subiectul incearca 1g: ina in inconstient reprezentari legate de o pulsiune. Ea se produce in cazurile in care satisfacerea unei pulsiuni ié prin si produca placere, riscd totusi sf produc neplacere in raport cu si respingd sau simi lent in isterie, dar apare si in alte la normali, Ea poate fi considerata un proces psihic universal, deoarece se afla la baza constituitii inconstientului ca domeniu separat de restul psihismul at de Freud este intoarcer sub forma de acte ratate, simptome, vise, fantasme, reverii diurne psihice extreme gener: idei, pulsiuni sau di ie inconstients de neacceptare a une situ un mecanism de protectie, atat de cel consi Pret unui conflict perman ca rezultat al ref poate chiar legat de boala sa. efecte importante asupa rel i pacientul Projectia Este un mecanism de aptirare arhai hologie se vorbeste_ de proi iectul percepe mediul am rispunde interese, aptitudini, obiceiuri, stiri al in fun ive durabi sauno qUaA204} aq "BIs998 Up BALTOP are | Sap yet sep “uawoURy jsooe op plej eluesojo eqle BS oIngan az¥D Joo 1S ynoqpou ‘WOTONd-s}pauE jor Up Yo[siDaye viueutwopoid “sojsetTIqesuodsa1 vosyjoqe “ulstUDD09 “piuapuadep wud yieztiaiseiva ‘aeujoq injnwo & ajeyouryoduios 18 oanaage foSauBo1 |p w[s9e 9189 aysouflax ap quarso|9 njdiUaxd ‘YaMI}OAZAp aye areouayue ade wy YeNy asa Lupur un azeo us mnpesd no 1S vaxequutyos yadasoe prstpur un a1va no arezZ9 ap tnpes8 no yjouortzodosd yoaxrp aise afuupuos 1arsoae earestianuy “exsqduI09 app aun 1 luymonys 4 2p auotuEyoduu09 ap 212011 visadioyy ‘mymuayoed updnooard ap ‘arwoaputa nujuad royd BioUD va 2 Ba pugd foun vlog uIp paraquat id un ais9 vorounyqng, 10 doas wo am area aienu0> asap respesuod & pag Ip Uy asuaduuosat foun nasout paigns eiexoduiay a 140 ane — 40} 2p jnsaoord suasap v njuad 2101s uoUwop > 2p wisiuvsatu 1se9y “In| doo ap Tonjopow “aiyisd pisses — 030), wojAae B ALsN|UL — Jojaaou “oyLins|rdutt ® yitonSuoout wanyzyfeue 90] are area uid ynsavord 9459 waxeinU0-> “(ede waa) anyeg undid sojayuanu-ege prueyd wnsd uy aysa 40} aneziuundo ap oj 9 ‘asaa01d s01saoe Pau! JojENMIONIOs weaoope puoy ut apundsex 18 adooiad wueosied ifop ‘saooud 3 iar 8 aitounUes apes ajsinquy up jduoxa ap yo mes nore areina nes areino wy Eze0I vo sinusigo pow u “siaaut ties aurosiad oun yzea pau njdsaxo ap ‘pzeojsatoud jmooigns iuuop loud ap ajtoury snd asa ymoaiqn: voneuay axidesiody ap jnysay, “yseyosioy) ayezipsep. rosiad1Z9q0 varayEqALIOD [09 apeas ‘suyopus 9p vsias 0 pyutzandax sp und videso ut Hnadera) ango ap 18 yeIe0|dxa vanizod gyeruey jo0e “vostanyy azexejar ap ams 0 yanpe ps ayeod amy pees uy waudSEsIL mnox9 “gampu tzodxe ap vanzia ‘sump “ods “porznu pgysoune o misixe apur ‘pountit ap 12 o ednp ep nu i anyon i azop ut ‘ererapowt josorerenire nes | auenurtnp 0 no #6 axe,40724 ap uojd un no wepjos 1U9H) [m22j9 weasuoutp v-s o24ueo9p ‘oiSad op jnuunsto> epueUtodai 2s “vauiwase uuodns ap 1S ajeuosiad ajpsmsay no anesedaios ap tai$o1 BaUIED ap Bie] “EQIe ate ap [nusuOd IRIAJaud ap 2159 - i e © eoipur aysa eanoadsind wey axed aquos: ssanjs un aie. jofapronyé exiqiosqe peas 18 yaurisa.utyus9oue winaid axva ‘aeRO, agg op snpord ne ae> aojazneo va eur ~ jo ‘ouMUTHA 2p I ng poder ut re19ax 28) 40f jrumnsuod “1 pzwaULugy aye jowa aquaiap Injen ep urexejas \duit no “ssansna ap various njor mnasounda4 2} varequeouos - Bvowxnjoy *Z ap asueg na o1so{ord soun vase: lense wrpayyueyd ys108 Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: modalitati de coping, reme. alergitorilor de curs cdnd are loc © crestere igh runners") dupa trecerea punctului mort, asiva de endorfine, ce este waité cao stare de De asemienea, efortul relaxare, de maxima fericire, de beat ut sl e efecte benefice as I nociv spre cxemply forma ev saptimani tru organism, dar si una cantitativa, ce poate lua Programului prea incdreat al unei Credinga (Trust) Este binecunoscut faptul ef puterea credinjei in Divinitate este un element de stabilitate emojionala, un veritabil element de protectie in fala variasilor si numerosilor agenji stressori. Este demonsirata secrefia erescuta de endorfine din timpul rugaciunii si rolul acesteia de inducere a unei si reduc discrepanta dintre solicitirile stressante si posibilitdtile mai reduse ale indi Odilina (Rest) Programa] New Start recomanda: + introducerea in cursul programului 7 minute, caracterizate printr-0 ~ eutarea unor posibi pranz; ie @ unor pauze de cAteva fi de somn de circa 10-30 minute dupa ~ asigurarea unui somn nocturn cu duraté suficienta -8 ore). Programul BURNS Acest program cuprinde misuri de ordin dietetic, fizie si si coneretizate in 1. program de viata regulat: orele de masi, de ac desteptare: 2. dicta bogatd in cereale, alimente proaspete, vegetale, orez, ete. 3. asigurarea unor momente de tepaus prelungit (minim 1-2 ore) intr- un climat de telaxare 4. momentele de relaxare se recomanda si fie furnizate de auditii muzicale, dans sau de lecturi: asigurarea unui somn suficient, cu ore fixe gi, daca este cazul, cu recuperati in week-end; tate, de Joana Necula-Cioca —Stressul psihic: modalitati de coping, remedii 109 ente (consum eehiliby male de ordin biologic si Programul ROY MASTERS Acest program pomeste de la consecinfele stressului atat in plan unui stress este cea a sesizarii stress, corelata cu cereetarea cauzelor acestuia, adica identi stressor diminuare a tensiunii psihice cu ajutorul unor relaxante traditionale (alco cafe, tutun, etc.), eu caracter efemer gi consccinje nocive asupra sinatat Aceste dowa condifii pot fi indeplinite prin realizarea unor exercitii de concentrate si relaxare, insusite cu ajutorul psihologului si a unor ile propuse de Masters conduc Ia eliminarea emojiilor nalizarea stressului spre activitafi creative si redobandirea Aplicatii practice Chestionarul Columbia de analiza a stressulud Acest test este alcdtuit din patru parti. Primele t a evalua vulnerabilitatea la anumite tipuri de stress, iar cea de-a patra parte ‘este menita sa testeze in ce masurd individul face fata situat sires: Prima parte este alcdtuit& din 10 itemi gi testeazd vulnerabilitatea la stress din punct de vedere al frustrarii, Frustrarea apare atunci cand in calea ei trebiunfe sau ne rpune un obstacol, i au seopul de2109 98) nes wusSew arpuoa 29 dump uy wnvojd a4 Bs nes zaz95} 39d 1s njduiaxo op > “duu iSejaoe Uy uTLoNy RrOp 985 BS 219% uur ve 299 Ub a a's ns Zan gar ens oxopug yu eos wn go moda xsi oswstao “eat 096) UE 8 ass wae ae oo ; ‘ound pj asnd aug guy sane must 2p amg egpan spon ae sd ny nom BP W882 uy) rs 10d na xp ay un 3 SO a Wome 3 pod Sud zs funds mI ¢ ln lap pol le Wl spur) uy ean youn F098 INES HE ia yous mued nesters eto aynn oe tap eon eno NE HAE 7 p08 Uae OUT apsope 19190 ap ‘eapsape ouncepron (edeo.do) pow uy stowed 26 ys 22m9 pylons ap apo y equpgoang 23001 BH an pang TYRLOTOSVAEAS VT VALVLITISVAIN TNA DavOsD FY L PY YEU! 39 wy a9 Np rfHD9ye PO HEIISUO-) “9 i Sap Bf ap yu eard pidearde wustoysd “iy y9aaed 5 14 “S| P sap map an vax ude vosjd un “gpa yo > aed 35h ano ap ne soy un wat some un aug apd ip vm {epost td gu 2 puy> fume sep pug © 9p Hapéeou 8 anjuoo nes np 299 7 beqeauy ents ga @ rquad duty urind eaud thoae yo W980 3 penporsne p Dy ay twur j29 apundsps san9--sagh wou, yp» Eoin 1 pain Biado> ap vonpopow “sips jnssanig —B901)-DIMaON HAPoy TRIPULSOA TY AYATAA Td LONAd NIC SSTALS VI VALVLITITPWINTNA DaDOSoH : ‘2jdivpny as ws eaiew 2ung pumemy a¥602 BS p94 "94 ‘uesap ny ys aoejd 1u-nu ‘atsajgoud aun vase yozas na elnoo ‘aTeHAna® 108 S9p 1 Ip ¥Adkr9 pups aunds\pur EPy 90 29e} Jod nu pups Tau syofoune: fadooudo) p nf poanwas wy > ipsape 2g tou po aptouted 261 aun Of 4129 tp saeae4f vp sarap you j99 pasumdspu viodayo 18 a ung wad Jon 2 tun ef dapundses gs wins ea ezesuun 99 2999 ul) numfonassuy ‘nynssons vley 20%) w ap J MMOBYS EICOSPAE “IMO FL wp YyMNSUOS “eHed y voyeg ( mjontdeo 174) y Fusureyodwosoysd injndy aye oweyrodun ayusuodusoo juns ajoquuy “duu 9p wsaud Yj & ap ‘aroBupnsuos ap jmtuaur uaioesto yzeanjeaa ‘tw 1 puyzuudna ‘eian vag uty ssans 9p alworssaued ELOduN sins o wIUtzardos (oI wHoqamed vf raiuoNS!Z91 “plfoursur “oruae nyoumesed asnjoul) apemaaqeitit 1 a: joseidns Fo aug suo} ans ag -amyoHoseidns vj DUA EZeOISAL 1 FLUTE OT LEP 10) suNdwIOD a8 ound wnop Vr patios Siadoo ap iipnjnpow eBIepisto> gana ymodojo ns Bye - nes jog vluazard pupa “soifojodonue 124, a\da0u0s uns adet90s 18 dIBojOYIsd “DIFO}oIg alapan ap iound wip auIg ap ees 0, pu vorenguys aisouyap 4 ar PURAR anea0I5 Iyap aye youre ne-s up 8 gyeIsUOD 2s nuOH 1S9y aisaae ‘aBiyjoq nes sown wap go ymidey MOP op nox op ymisop upwEE Tunyiou enop 5 Buitmeasuy 90 ans vaumy BIEOI 18Oq wea 2210409} 240adeypreserise social chiar si care are in vedere aceste dou laturi 0 con: forma”, 1995). cao stare de Boala reprezinta parametri bi ) sau ignorate (par apabile s8 genereze ~ o stare de disconfort (ex. greajd) sau se a actiunilor somatice (Iumbago) si! i: sindtatea presupune ca toate componentele vietii psihice si wmonie, astfel inedt individul: | boala poate i de sandtate, evident de bolnav = sim obs mdsurate de = senine). Asocierea coerenté de semne $t sit rele de sindrom. ca 0 afectare temporart sau subiectiv facuz e ~ i se adapteze flexi a se accepte pe el si pe lui de a isi indep acele comportamente pe care le asteaptai de la individul respectiv.iaads ajapow ¥$ ayesogey> soy me mynd o19Rf YOWS99W OMIM} HIANSE TeUDdALOD ids utpao of t4oj20f no ( ny / ns wou Guny ju * > sojusuesed wep ayuapuadaproyay i, ¥zaINIS 0 pURDLAdU] 104 [P [Pl90s-oussd f29 1S eakpaLe fnjopow anu a1feredWoD © waroryirar (6661 ‘sueZT IS dey] ap wud “O661) 49/8eH {(je100s ynyiodns ‘dnud ap aquaurewoduion) ypis0s Yoo ad 18 nes “Surdoo ‘ayejeuosied ap dn) poifojousd ps0 ap {0122 jepow “nidiound ey F uNWZIOH) SorgyS wu 2} uip qidoo “Bun} uawuay od aqiqemp (Loot “woua “y0}40]. “prop :anuaaaid dy op oivoiweuoduios vydope v op eitupuoy ne “a eudord wjostuoa yod 2s un ne (¥ peruourenoduson jeuosiod 9p 4 © ones auds aumdsypoud on 19 “BILOg ap vases oUrfatu / wroUaT v ap oiqedvo eorFojoulsd uea ad vztauan a9 2f29 ULboa 120 Liliana Diaconeseu ~Sanitate siboali oe Diaconescu — Sndtate si boat m1 Depresie Factori constitujionali | 7 t problemei _ Vointa oc stat oe oe lnarciee in | ‘Comportan inexces prezentarea Anxietate ; lamedic Depresie pentru sfindtate sianxietate Catecola | colesterol Activitate redus | I acelulelor NK Incompe imunitara CANCER, Boli Uleere cardiovasculare“609 ap areuraUarep ~ Hosuoosip op owiorduss - muos sojyog ajroafe ‘nporpnfard nun easeseday ehuypaio ap eweluanyur ‘gwueznewrayqoud ~ iuais}xe ap muRUL “HEE UE NIBTYaL op - ‘apuroq 9p) pppse votysepp tod 98 ge0q op wie oTtupmAE “(c¢61) nosopurwe] edng (aventtiqemout ap onsouSeip nun v axeidaooe ap mmyeu pdeve wo nydwoxs aids waspde favoine ap wwansuosUr wsTEEDIUT Eo (v wewuaureyodusoa )) aTEIEANES op aes EVO atuEOdut v0 je BIApJstoD a9 atteostad by nes “Cons pimyjno bp snpar peas un no auossad vy a oq voreou ~ ect Pjooy 1H aiDIDuDS — NaSsUOIDIC PUBL qzjonuos wuss]qoxd mgdepua vanjaodsiad ~ repour 18 jog wren ~ 99 o120f ‘oun npdivou “X2) 20qWOUDI - 1 ap varoyovdo2ui °x2) [RED0S ~ Beep yrvoiedins 99 sojswordury ‘3809 ap uwUIMUDIep idaip EoqHUApL Japour Isa “2/809 8 adsozod area us jnpow ap puuizardar 1686. sppBou09no njapaut “auied 908) arn usp vayeunuiod us yeida90e 2189 99 ERD 9 BIeULLO]OD ywoumepoduios un erdope jnpratpur :(QZ61 “uazfy) 1 fo S40241,,) “pap Sty 3 waa) ( anoranyag inj mnjrqustuoysodwuos rpapouu (Z rowenodiuos Af cwwoised audsuyp. zen joder vjueuodurs aurisns (p46 "so¥D9¢L 3 YOIsUIs0y) x1 saa ap putaud 1959 BlapIsUOD 9209 “oaHeoy|dxD afapout ap auede auodaqo 0 wns wyeog yp autatd no auto apajapoyy IS — nosauIosvIC] PUT “Ee oq124 Liliana Diaconescu - Sandtate $i boald ev wmandeseu, 1995), in care multe compar normale a bolnavului sunt supuse presiunii. Ca raspuns la aceasta 1. bolnaval poate paradoxale care bolnavul are un foare din punct de vedere al junea celor din jur si scutirea de Brij, dar si de responsabi = evaziunea, in care individul umnateste 0} (materiale s - exaltarea din cauza faptu Conduitele ,parado (spre_exemplu, cont insuficientédisponil ale avea originea in antecedentele psihologice (ex.in bolnavului, etc.). De accea, ele trebuie infelese de catre medic, investigate si i niei un caz condamnate a priori ‘Sunt uncori mai evidente daca boala este privité ca um pericol v Cuprind: (centrat pe problema) ~ in boli aflate stadii precoce sau cu sanse de vindecare: = pasiv (centrat pe emotic) ~ in boli incural acestor: le, sau in tadiile tardive factori care concur Ia , ca poate fi reprezent iri fizice. —————> te! Insusiri ree Strategii adaptativeayojonuod y rod nw 90 pon} 2 Hy Ws fou wo raauad ‘nyse 99) aad gun 99 wpsaudusy ve 19 joj ‘sn sms yous 9p 219 a uejd UH) Joe] BS Mga ae BO a19 25) 1Pj0g 18 aiDiDUDY — RISTUOSMIG HUF a rT TRS po UT aa co osu nossa, 2ympups nayuad vzog ap ynSeu prasad souoUsay.) “| aonpoad }24JO VO Nv 99 ‘SoxoIU! ap IE y indou ap aifezuas 0 ‘armfemasap ap amis 0 vt ‘polwex> yjeoq O nes giuepyeaur aumtfsaqe Q 189 PROG ap EIEEuE|Zap 4 aod 20. yj iianuy “roe 2p esd gzvonjuasoe area 2s 18 tov om nu 10 a9 “sIpIwayyEL ap aasnd juOW jru}aeIe9 ap reulULD;Op anys sans jour sndns uaroed ap 01 nun w ammjads Pure) 9p ‘ororsuE ap remus" aes 0 9p euluser waramp 0 IBSEN ND “lABUIOQ uesodwar |npuoy fone yeliGow ap aI99 ny oxd ap ns “2]eorBananyo zat ap “sormnadeia1 nes uowuojdx9 9) PIEPIAD IL) s1paw ap eUU qe B] aruyzatd 9s Bs platpul ad 17pD09 18 aipItDy onoigy Pion] 3a128, Liliana Diaconescu ~ Stindtate si boalti A ___Liliana Diaconeseu ~ Stiniate si boalt -Hlexibilitatea retapittor sociale: ~ nu riméne “blocat” intr-o rejea s ~ gliseste prieteni care sunt al ial ce nu te ajutas ecu adevarat vor binele, evita imbolnavirea, dar ne. am, exteriorizezi emofiile si experientele a reprima emofiile, ingrijordtile , supi furia, experienjele {raumatice, presupune un efort el insusi stresant; accept existenta acestora, Infelege-le si cautd cdi de rezolvate. EEE ee Bibliograpie Adler, N.E. Boyce, T, Chesney, M.A., Coben, S; Folkman, S, Kahn, R.L., Sime, S.L.~ Socioeconomic status and health, American Psychologist, 49, 15-24. 1994. Adler, NE, Matthews, K.A. Health psychology: why do some people get sick « slay well, Annual Review of Prychology, 45, 229-59, 1994 «The theory of planned behavior, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50, 199) Armstrong, D. ~ Theoretical tensions in biopsychosocial medicine, Social Science and Medicine, 25, 1213-18, 1987; Becher, M.H. ~ The health belief model and personal health behavior, Hea Education Monographs, 2, Cohen-Cole, S.A., Levinsor practice, Company, Philadelphia, 1994; M. = The biopsychosocial model Human Behavior, second edition, » AR.Tatlox, D.Chapman Walsh (ed Health, Oxford University Press, New York, 1995; ial Psychology and Medicine, Cambridge, Gunn and Haim, 1982; ldman, M.D., Christensen, .F, ~ Behavioral Medicine in Primary Care ~ a practical gnide, Lange Medi McGraw-Hill, USA, 1997; Fishbein. M., Ajzen, 1, ~ Belief Artitude, Intention and Behavior, Wiley, New York, 1975; famandescu, LB, ~ Psihologie medicala, Editura tnforedica, Bucuresti, 1995. lamandescu, .B(sud red.) ~ Elemente de psihosomaticd generala i aplicat itura Infomedica, Bucuresti, 1999, Sotiety and 20, 21 2, 23, 24 25, 26, Liliana Diaconeseu ~ Sandate si boa 129 F., Muray,M., Evans, B., Psychology ~ Theory, Research and Pract London, 2005; Matlin, M.~ Psychology, Harcourt Brace College Publishers, 1992: MeDaniel, $,, Doherty, WJ, Hepworth, J, Mibveseu, V. ~ Psihoterapia ca sistem, EdituraPotirom, - second edition, Sage Publications, Editura Nemira, Bucuresti, 2002; nf social, Societatea Stingt gi ‘ompany, USA, 19 modem a psihologiet medicale, Editura Infomedica, Wade, C5 Tavris, Carol - Psychology, 5th Edition, Longman, USA, 1998‘aupueqop nes ainast 5 sou wiuarstxo 9d ayezeq quYpoIg nes ayesynanss wisixoaid wuouyo [npoant sede i$ ajounfio ap wruszaidor “(cgg] “nosopueuryy) (pluaistzar 2p. 1n90 jous0y wane ‘oomeuos ImpsoyyeU und aestpoap ty yod 90 “atsraauog ap aanewos ajourorduts aut ‘pmo piualapip 0 yeseny v pros, “v1oysa0e & eat en] & BMY ‘ooFoousd szmeD mnjapyaypun w aye 2 ayenye> ap soyloipuy v aselsaye 0 “nyquiesue ad ‘20 axe ysay0ud-o190s faLrasut jonas) aeufog 2p eslenys ap ‘oued py 9p 2¢ 08 & BSBOIXE BarE}dayse “Agsnpa ap ‘oued 0 ap ad wrouat 259 dung foun omni quarsed-oppour JOA9. sopaosnd_ vas nssans qupde 16 woud ur oiqisd ‘ouowose ap ‘pnjout 2p asvoresauag nod aalou 4 vaugjepows: — aundoxd —gomreurosoyisd —_etidoation nsy d inynuoioey B aredionued wiueLiodw © “3oj toxinjons oe ade ajassoayp uy “undasoad n B| Eluaisizat op Jo;>ey injoaa roweaeifie op | uundal 2g "ssauIs ap qoleW ysins © 1aTE9 WHOstIO9 juioad ant vonmnadesoy edo a3) jousas ap “vorSojoned bs eluuiagns ap yBojousd axopas ap yound uy ogo 0 sundasaad P ‘ouaioa) |nsiewap yee yzealuany PULOS azepor ap ound uIP yeuNN MW MnAEUOg faau0%) 2ona403) apa BD0L-YINIAN! UDO] YNIDIGSIN NI VOLLVWOSOHISA VILdIONOD PRIOIESIN NI YOMVINOSOHISA VILAFINOD ‘oinjoude132 leana Necula-Cioca— Conceptia larea proceselor cot fe externa blocata i urmatoarele trasaturi de i psihosomatici (lamandescu, tess psihie le cu privire ta pattem. fie. Cel 1 mai i si cel de exist o serie de legate cel mai adesea, inteme, biologice sau exteme, so exemplu, poate adopta astlel de de frustrare, anxietate, descurajare saw pur iu, per a sepa de timic In coneeptia psihosomatics baz este reprezentat de fia de organ, cate in cele din urma. o tulburare sau o boald psihosomatica (TPS, respectiv BPS). ‘Organul “fragi]” de rezon: se accentueazA ideca desi o nett azul BPS ar putea fi vorba de o afecteaz’ un orga izare a afectelor, care i, cu procidere laioe mastradar nes eluaissiod - yaeq B] ne Sef | PULIN UIP 209 UL © [pATU S09” P| oISTAD BO IB} “UDAIO thu youn awerowp ayy ys red aze> mmvaio wasqns un aytasys ngym ousHa}aEED yumodun 9p wanxa ois, By vo pradey aise aoneurosoussd 1 ‘nyysd ssans mun varejeisut iow © anuip v99 vo vase 9p noxd ap jap LI ms 1$ uiind ezeamnp aseo ‘4 ap ayewazardar yuns 29H asaoy (otfuaveau ap assis ap sowzundses - anmdnooaid ‘sreuofBur xa ~ JS wa4 prosapisu0D Wf dind se yuMonAy O 8 sUIYD °x9) KONEMOSOUSE SEL > buloipour uy poripuiosoqred nijdasu0;) ~ 90; y-DpIOaN DUbOp vausioved 16 zofeus ost 9p 40198) wo arusd Mynssans waioundan uv810 op 18 vonisd sons Joy aueproge sgzeq op ¥mnIse poreMOsoYsd exldaou09 “(g99z) nosopuDaro Insuas & pl opesnd prow} 9 dnp ~ yi aus asap Inns vaxeBoqe gorpe “ysre-nudosd earezneILOS “(gyeuoriowa ‘ozeip nes [get uojo9 no Y99 nunuOd pouL no 99 mnuad sna 9p) ssans ap ByURUE oO A;sNIDU ero. ns my eee ‘PunpaU Ul DoIDUOsOIISd DildaauO. — vd0Ly-BPSIN PuUDO] so]2198 i aorouaoyisd uy amg op wars jer0s ‘BoINTU v azeOIa1995-0p| DaJOP ap aLsSs 0 ap RoUDUIDSE ord mes 9p adinai gnop aj99 vetmedicind “defecte’ ne complementard celei tulburare sometopsihicd (TSP). TSP repre: psihica a unei bol fapt, rezultat atica sunt de le pot s8 expr we depresiva Iniocardic). Cel mai frecvent exist& o afectare la toate nive Comportamental) in boli incurabile precum SIDA, unele forme de neoplasm. Agadar. TSP sunt reprezentate de simptomele psihice Benetate de o boald somatica, adiea reactia in sfera psihica a bo somato-psihic ~ fag de simptomele sale cu caracter dezayredt ens suferinti generaté de boald. Cateva exemple sunt anxietatca de moarte iminenti din eriza de angina pectorals, seu delirul din unele tumoti cerebrale, starca de irascibilitate ajungind pana la agresivitate fala de cei din jur Ia bolnavul eu dure insupariabile, Cele mai edificatoare pot fi strile de anxietate si depresie bolnavii de c: rice etc., inclusiv in anumite boli care impiedied executarca profesici, de exempli, o diseopatie lombart la un m astm alergic la brutar, ete. Este evident aici cercul vicios psihic- psihic ce se constituie 4 Bolile psihosomatice (BPS) au de regula 0 baz’ organic’ § spectru mai larg de agenfi etiologici. Sunt acele boli organice surver individ ca un anume tip de personatitate, determinate de o constelatic de n randul cArora facrorul psihogen joacé wn rol Ele sunt conditionate obligatoriu de pre 4 feren de organ vulnerabil la actiunea SP, teren de organ caze reprezintt acel loc de minima rezistenta in organism, ce canalizeaza spre sine efectul potenfial distructiv al SP. care SP poate induce BPS: impticarea axei_hipotalam ne si descdrcarea crescuta de cottizol (care la rindul sau poute actiunea unor factori_prexipitanyi pentru boald: ex. in ulcer, facilitarea actiunii Helicobacter pylori); ~ comportamental: SP poate precipita, concomitent cu mecanismul I. adoptarea unor comportamente nocive pentru sindtate, care ie ele insele factori etiologici redutabil Joana Necula-Cioca ~ Concepria psihosomatica in medicind 137 Caracteristici generale ale BPS Spre deosebire de variant ice, BPS sun ve si obiective), 0 lement de baza al acestora, menit sd atragé atenfia asupra posibilitaqii declangirii psihogene a acestor pusee, dar $i asupra pk i combaterii lor pe calea psihoterapi Exemple clasice de BPS includ ulecrul duod dermatita atopic’, astmulbrongi arteriala, infarctul miocardic, prolapsul de valvi mitrala Figura 6.1 EEE REEL Princlpalit agenji etiologici in bolile psihosomatice (dupa Tamande 1999) MEDIUL SOCIAL $1 COMPORTAMENTAL > Factori etiologici organo-specitici | ——— soma siimun ; | = Boli organice: Boli degenerative = nevroze; endocrine; nflamatorti -psihoze. -metabotice; ctonice ~imunologice. Neopla: BOLI PSIHOSOMATICEeqpuIson “YouNUyBoas) 2112 | qu090n) emsyun od “eysupA n9 EIEPO 918949 99 | i 908 JOqLOIDe v eIUELOK ‘sou ania ayuoxsouy aqueisn ~ {(ot0 g-Z qns) snpaa |nawios - ‘ooo ap aisaoxa qnuumsti09- ‘mua ‘amor 10q Gel Duppipaui uy papmmosey, HO) — BIO-BpNIAN DUDOY BILGEIEA 9189 BIOKd|OaI 1S YSU “ajeHIO uodiy @ nes 2opeday jozout> wareavide j uiluede ap qigesuodsax ‘tuo 10} ad HO 9p ‘Jooo]e 9p Atso9x9 |ntunsuED Ws seuotmMd myuooueD wAiuede uy mnjaeAANy jo Jor 18 zep ‘youmy ~ ssans varaxsose upyid ap ‘ayseouns ag soewOsoy aqusureyodw03, > 21ytsd ssang “uouoUsy sane pzeansnitauvo ojdwwaxe LLossepe BiEYO ppoorpout opoed my “ssaus — alsou qaUIEOdWIED ~ sans solaia 9839 fm vauIMINSUOD 2p ‘Iepebe 1q304 utINg Syeouydiat yuns 2289 ut 109 JOU JP o1KIsC-opeWHOs jhoas und “aRo 1S 1uDAop arvod zp ‘ouafowd ayuoureuedioa 10un vasa [or am auyysd jnssans 99 yapr vadnse gzeequa% =p UN FORD No BIeEA ap fayBIMp B ALapRIS o RI IMURUCD otHOd (> ~¢ a¥sad) juin soug9 je aajsou qwustuEnodurod (1004 Mosarg 1S ‘onyssd sams foap “waogydau wotios “ange tsoo" “wna ednp “219 unym “Joosje ap tnznge » Pau B] ws aod aIyISH ssons uA, aids praiput 29 aot odio oanuap 10 Papo ir Po nowaD ss apdaauS — TOOTS ORTDN BATT140 __loana Necula-Cioca ~ Conceptia psihosomatica in medicina fata de factorit “ror status socio-economic din viaje adults Zi $i se ~ chiar dack factorii de rise are a influenfei majore a medi (Schoenborn, 1985), sugereaza ci exista difere priveste comportamentele sanogenc studiului, bat un studiu american Persoanele cu 0 educat ware masurl, comportamente nocive pentru sinitate msum de alcool, sedentarism), decat cele cu o educatie de peste 12 ani. Persoanele cu venituri seazute beau si fumeaza maim sedentare si dorm mai mult de 9 ore, Femeile cu ver ctestere ponderala de peste 30% fata de preutatea ideal, In concluzie, ace efectelor lor asupra sis togenetice si adoptarea, din contra, comportamente pozitive, sanogenetice, eee Aplicatti practice Chestionarul GBB (Giessner Bogen Beschwerden) it un mumar mare de tulburdri, Va de ce tulburari suferiti sis mareati cu o cru a Joana Necula-Cioca ~ Conceptia psihosomaticd in medicings Patin yuri, Daca nu suf Moderat tulburzres Puterie dispnee episodic ‘senzatie de ap- ‘ranspirailsus iIuHpaYY ~ gMDyPaUL UE FaBUIOsOYEEA wIAEo2u0> ~~ “MDsEpIE Ie “oui, s2eTinNs-tUDg Hog} W.~ AAeUOsoYDNSg UH span WApOH daewosoupted Use wpe U AseIURy pe DESY ~ "Ad ‘SHORUITS “O'T "YEMUEN “9 ‘9661 "80889 "BIENP I pau eoponad vy sonewosouisd sjjog — 4 ieRQHy “yg aTIMpId “EL "ezzO}g UOQMT “Sz (0661 HOA MAN "SPOOW SCH — 2] BUNHION J Luononasuoooy pur Aiyarianpasg ‘Sang >, AUpIEOyY ~—LUSHODILL"Y APSEIEN. sunong “Toipadoysious i$ youshanys ‘py "eavewosouysg ~ “9 nosaU0y €T amnang “Ul]NauBoMioy "Pal ~ ARoqoRiajwonsuoypasg ~ At ‘N>sepuEWE] “Ze 1oq 18 pay wien, - 18019 “dSopue| “L1 119618 wiosoyassd°f ~ 9898 Supper wounsunfpeos jepos = HH MPH HL SLOH ST ‘ou6t “uopao7 ‘pr ylowiayingl ~ susxpau 9pAwesoysssd ey spuow wopoy - "0. nt £661 WHE BIE tosoy>6d auysapaut P| ~ "WAH “EL ‘AqpoWy ~auloypau syrwosoypasd go sisdouks "4 “requ “ZL iessaq — anbmBurosya%sd Sajqnoasie sas0n.eN — > V8H840N “HT semong W211 PA soups EULIPAIY "FBR “OL “0661 “2121P91N WS "PV TNE ‘gzaueSomed u 98s 9p 4019) ~ 10019 INssBA ~ “eT Wi 'n2521990) 6 ARN Pa ~ FIP aiFojouDopUBO.NAN — HY 861 'OST-€E7 9T xu ots tan0y “aay ~ soups psonpuyssans autzopuso4sed "WY '895910909L ° + S61 "E=1 ERD mu ‘e961 38014 ofr JO aN = and AMY “OS61 "HIOA MN YOUON = 29|p9y4 Hiewoso4>Ks4 — J SPUEKA]Y ayestonuig el Dujoipaua iy popmudaso%ysd nildaau0,) ~ 0301.5 DyiaaN Dub X$ aniou 9p 9} wo1raide 1 30 vowupuna “L81995 nnuad yao 38 runued 91"9 “7 Bfeos PY 9p WaIOYI09 uN ssIDN9591 EOIN Ul ‘9 es nad 98°95 ees 940 *t 21296 nauod amynaqe> ne womy naowppiy rnnwod ¢g'9 “p meas anuad 29'9 ¢g 280 9p on ainasai9 ayuoqe, “ywe 2p op qs Wy noo UIP FB MEPE 9s 19°96 “16 LL “p saNMEN apuudad morypgon 25 jeg teiouD8 me 920 Jojauigigaud v amon ap 1 apunidea narau eyeog bs BeDIxUe ap aa goIpUr tudo 24s9af0 soppaangynyopoog 1B 8 aiveys0U01%0 ap 1dno aaj aurosiod nes slueiswinan9 9 ‘>ypur oiqeuy aytma0Ds 29 ‘gs ‘E598 "Ze tat ‘feo nituad es] ap wONaU SHE Fes aumguns nae! ygesuodsay ays as ympryput 9 yay ouput aioypu ajumsooe US ‘9b yr “91 M spundna aouowos 4 29(Sojoyrad 22nan vpnog = "8 aJautosduts nauad varednoo2ad 1 yjog shuoisxo e anu 0 Bp 2veNpE apuna0ns “Lys 09 109 B axaBirMaD ap rjO2 5 210d ‘mpour 309s ~ synund pg 109 fxapuoyod pyre = BE “LE ‘Ze OE '6t be : Jv nausd isund | no as-npuppo> rad umd 1) ston Rv2109 9595 “85 ‘pe SEE UE “ZEON BL 9 79 199 w wreoroisere9|-2309 wyemas AN mes ud poetoau joud aye aye waumZOduoD ajunsundses 18 vjporpou vauntioaye anuy piuedoiosip 0 pasasqo as ase | aopsiuarsed Barenperd e] GD MyneUoNsayD vazezy MN epuEwILDaL (9561) PO] aub30u "paqyoage aremgimy * 22nor “yjoq voreBuI.we> ‘upuoyod, -p[eoq ul JeuUsOLTe IymLsLIEuOdUIDD aye arnadse , pzeanesa % ulus [4 “Eg61 Uw eoumddy APSMO|Lg AP WHOAzDp Wo} v aseMFEAaOINE ap wwauiMNIsUT ISS9y § azn “sa s0xSojoyisd ynapujog jrnuauimsoduos nanad namuonsey. ~a3,9 Se Uysipaud ty YotImwUosoysd BildoDU0.) ~ D90}.)-BMIAN Plo; — py144 loana Necule-Cioca Conceptia psihosomatied tn medicind i DUREREA - CORELATE MEDICALE SI PSIHOLOGICE Ovidiu Popa-Velea, Bogdan Cernat* i itervenjitechirurgicale Testele MPI si MPQ. Premize teoretice 1 Definitié ale durerié Duretea reprezinta o perceptie a unui stimul fiziologic sau psihologic de mediu, detetmind o actiune nociva, daunatoare dezagreabild asupra_organismului. Originea termenului durere” de la latineseul ,poena”, care redeapst in perspectiva istorica, Aristot ind in primul rand o re ie emotional’, o experi francez Ra acestuia asupra unor potentiale pericole ce-i ameninta viata, Durerea declanseaza in acest fel 0 feactie a indvidlu, care poate duce Ia indepartarea stimulului Dupa 1ASP (1 este 0 experi tisulara evident national Association forthe Study of Pain) durerea jonal neplicuti, asociata cu o k sau nu, sau este descris ca fiind o asttel de leziune ) Student anal il, Facultatea de Medicina, UMP Carol Davila ~ Bucurestinuroysis upp 18 nayutds wanpeas wip (6561 ‘edoa) IUID}Op Lg “oseoFDINp eur B30 YIBIOPISUOO PUKE PULIN UIP eIseAde “y “ourupypesg ap yous If > ap arexaqt]> Nd “AtooU uns pr nodssoweys 1 odessa arede Raramp ye10u>8 uy S20 “aUDINp 1g 2z9]NpoUL Bs ojigedvs mons soun ejuarsixe upsaop v-s “Iuamp afe azowsunN 2P AO|ETD INIAAL B| “PausMEse OG ‘ome EMP Paste BS ava ‘o1Bojoowu | wUYTeu ayvod 9s Ez0q wy dd blueisqns 18 9yuopu 2D 2]B0} aUP|NSy ame orojoig aanoe ajunisgn: Inppan 2 WpD9y ISR]. ainasouna 109 Manns 18 yoyoeds HoreIpaUs “asvoaroy a3qi} L0I,e idea (nuts a 0 Te ofsM2—IA poroaja 16 aan ary aspoxiat aigy “oaroU 1 up. Jojsustursou HUD, ‘wiayns ameo op tLr93np sueosiad ap auvort er yrntuosg: IE asi9Nip * P90] r jenp id pjuzauder varonp “1p9UU By yediourd yrseyuoaut uy148 OPopa-Velee B.Cernat leasi cu cele responsabile de perceperea diJere pnt auOBa}e9 wseade UY] “Te 18 rep ne 1s90 Bf 2.0 v| ap Turow auv> 3} uns s1eoLiadns aseoxtoU ayleloose ap aI 19088 BE 0 €] 2p sey usd yeuoriouny 1S agp Uy svoduy oyeoy Jor up) “wamnp aitaongerdns aseoarou ajatera e] (C961 PAL 3902129) PaDune ap nisod ous09 muds “EL Bigg | endo le eluate yuaumueduiod, rods] 009 dun ap 40 patsaudap juauyodwos un ‘yanwiou uy amorradns ajuslaye essontp “Janiu ys92e vy op LD! yearewior asa 8 xouos e] oBunle Joa amo so[yMUNS vB 208} vA ns Sunfe rary “Teurds FPAqU BL BYP YF B BIApISUOD as tnoMp Je jonuOD op yuPOd e niuad “oxfojoqs “eorfoporz (© pamaout ¥9 fnstis 2p tnoan myn}O09s jOnzap Wop ¥ ,exes1U ap UbiOd BOD" isuoruy pley any ayeod yeu nu pu 99 Ut “UDBOX 1S BztfeA ated 28 aaoeido AOyse0e LaIRSHUIWIPY woidagaa wadnse -atueasqns “rojeuyropus 310 area152_O.Popa-Velea, B.Cernat ~ Durerea — corelate le sipsihotogice we acestia au iptetare, atentie, depresia) si comps sau operanta). La acestia se pe cum tipul de perso provenienta a persoan suplimentard —uneori i vor trosni si vo Tipic, exagerarea durerii_ duce, 02, Interpretarea diferentiatd a durertt rpretarea perceptiei dureroase este sp. ic pentru fiecare individ, depin: id de tipul de durere de care sufera fiecare. Pentew uni minanta, paralizant’, fi injunghie ea un cut ny alti durerea nu inseamna decit o senzatie dezagreabila care va (rece cu medicam va trece pan maine’ Pentru a erpretarea care asupra unor senzat = intensi imerv sale resurse si capa conf, percept dur variazs de regula invers proportional (Turk et + 1983), find mai accentuata la persoanele cu autoeticacitate Tot i aceste persoane, acceptarea (fatalititi) durerii si eventual negl prezentrii la medic gia tratamentului sunt mai freevente, ad. Atentia i, tn special in de dureri cronice, chiar cu un coping global mai eficient, Un argument in acest sens este of Crombez. (1999) mbalgii cronice. Pacientii care stateau mai mult in pat si reflectau intens ia durerile lor raportau intensit mai mari ale durerii percepute decat cei care depuneau un minimum de fort fizie sau isi indreptau atentia cate alte activit in pereeptia dure tea i si relaxarii in combeterea durerii, in aceste tehnici nerealizindu-se in fond altceva decét diminuarea atenjiei de la stimulal dureros si crearea unui focar de atentie alternativ, cu valenta pozitiva. b, Faciori afectivt « 1, Anvietatea La bolnavii cu durere acuta, grija fa poate duce la intensificarea dure anxios are efeete similare. izat de Fecleston et al. (2001) este relevant pent demonstrarea legiturii de directa proporfionalitate perceptia durerii. Autorii au chestionat 34 de pacien dureroase acute cu privire la durerea perceput, dar si cu pflvire la grijile lor de leziune sau de prognostic, insa chiar si simpla neliniste de tipUy ge 9s uv 10} reyrodwuos ysoov WW“: 789 UoUeEdwWoD mugo|I0 ofe 2[oaiad 2/9 kaae steod pjmeiado voxsu0l amp eifdaouad 18 4y0 voyEIOIXUE 10 ~aaiRoqou ad 8 3psaipau sipjn109 —Daiawig —PuayE PPT PLT o Bree oppraouo3) Duo) "19 Insuas uy eseozsinp eyldeored viuanigu aywod azamp | yejuouRLOdu0D Soroueo upjd ‘aspouainy vomSunpe go paaoe pug ueMIOW Un Bap n | aued wr ys ye8t]qo et soquoumeorpaur jem9e Jo] vars ef arwoqayor ed noe vy meSuny © #8 quoiaa qowrerioduios un i ateod “2reunp ap Hlouy wanes 1B Anrrod nes offequ 9 PosoraGiexa ‘tnjnsneder joowig “(219 “Hwoy JoUN ev areINBuENS 9p 234 1ouN waxoAnate op eta) “~xa) ajiquipaLaNT © nnuad nes mazes waRife nu v nnuad ‘onmasiee 2004 B OP ExeUTO 20 ‘TeyAIXUe ap vaLEIS on ndo 19959156_O.Popa-Velea, B Cernat ~ Durerea —corelate medicate si psibwlogice lor a fost o lung’ perioada exc! wt a determinat Ia itabild dependenta fizicd si psihied, aceasta din urmd find intdlnita si la unit pructicieni, care preferd urantei dat de medicame: locul incertitudinti pe care o a acestci aitudini este poate i medici nu stapdnese deca nivel intuitiv. jente de comunicare cu bolnavul. ani se tinde spre 0 inldrurare a monopolului mifloacelor farmacologice in wratarmentul durerii, intre aliatii pretiosi situinduse ‘mijloacele psihologice. Acestea au avantajul c& opereazi cu resurs interioare preexistente ale bolnavului, insuficient valorificate pand in acel ite sau efecte secundare notabile, si sunt aplic lo de momentul acut, in alte situatii generatoare de durere fizic’. Metode centrate pe lucrul cu corpul: laxare, biofeedback, ‘ Dupa Witt (1984), rea acestor tehnici spre beneficiul bolnavului ru necesité mijloace tehnice specializate costisitoare si interferd nefavorabil cu tratamentul medicamentos existent. Un argument in acest sens este oferit si de Rimer et al. (1987), care observa (pe de pacienti cu dureri cronice supugi exemplu clasic de terapeutice in combaterea durerii este oferit de cazul bolnavilor cu cancer, la care asocierea tratamentului medicamentos cu fntrirea suportului OPopa-Velea, B.Cernat — Durerea~ corelute medicale si psthologice 157 . dincoto iptome som: nui stimul nociy asupra unui packet nervos, si caractetizat pe Langs durere si de modificdri loca! de acesta, de tipul tulburdrilor senzoriale (alodinie), wale de temperatura sau edemului. Percepjia dureroasii ta de o multitudine de le de temperatura sau de nervos simpatic, oregterea concentratiei de’CGRP {nervul lezat, modificarile area sistemuh negative a b oterapia, sub apie cognitiv-comportamentald, biofeedback, consiliere, relaxare, psihoterapie de grup, hipnozé sau autohipnozi (Ghai et al., 2004). fn cazul tunora dintre aceste opfiuni (ex. psihoterapia cognitiv-comportamental beneticiul transcende simpla ameliorare a stiri afective de moment, pentru 8 pacientul igi insugeste si uncle abilititi de coping eficiente in conffuntarea sa cronicd cu durerea 6 Forme concrete de interventie psihoterapeuticd in sindroamele dureroase mai folosite interventii psihoterapieutice pentru combaterea t psihoterapia cognitiv-comportamentala (PTCgC). relaxarea $i hhipnoza, asupra c&cora ne vom opti in continuare. * «a. Psihoterapia cogy iv - comportamentale Psihoterapia_cognitiv-comportamental (PTC; tebnicd cu succes la suferinzii de toate varstele, modificdnd semnificativ comportamentul si reacfile pacienfilor la durere. intr-o meta-analiza. pe aceasté tem, Van Tulder et al. (2000) inventariaza beneficiile cele mai evidente ale acestui tratament, care apareau ca un numitor comun in toate studille parcurse de autor, Acestea sunt scdderea intensitajii dureri, sa dovedit oazaqUs9U09 EPO fowreae ore avehiip 1B ype tunaard ‘ajueunoysed opiqeiion ap dum un pdnp ygedea juns " fo pres (0661) “Te 19 URLGLY njduroxo ap :orwidaseau nes aseomnaeoads duasede ayeynzar 9] 1S agunfe awod as lormyos taiseae [n10} vourdeun pupay unifowsoyut ap order ns aysouo 18-8 neaupd area wudxo) soouea 9p 4 jaaSeuM ape 3]e—4 HoLjouag wNIsUOD (766 aifoauid a9 OST sRojORIST IS Spooipou sinjaaaa — aia ~iouiay | WywdOG 18 wewo}g) aprord 1ou donaB[euR ap inyrunstioa v yaneotUMas o19peos Haeu}oq | “HuRtEAds tan ap wpeouied 0 ad amindeysap 109 ®| ¥> BreIsuoD aie “(/861) “Je 1 ew ap 1S aye aUNS HENEIa! iquu09 do eso aps # eas “rapes ad wun yzwau voramp ares ieUr “aseIop}suos our ozajonu09 e “siuipat pi-01 ap wrford 182 DAD Je sous feruear u e ayeqo| NJDAIW B Ss Nd “Buidoo ap x160_O.Popa-elea, B.Cornat ~ Durerea~ corelate medicale si psihologice 1600 Popa: Velea. B.Cermat — Durerea— corelate medicale si psihologice _ (1990), i se adreseazi. Ast centrale pe minim produse de durere, centrate pe jente ferate 990) pe spice, van Dyck (1991) in cefaleele rebele, etc Dinte mecanismele propuse pentru a explica cresterea pragului pentru durere, in afara celui deja men cu starea mul prin care nu este celorlalte mijloace special pe cresterea i un fel celelalte metade de tratament al ea, medicale si psihologice in chirurgie are teoretie dowd obie cefortul depus de medic in durere asupra unor Spre_exemph persistenta durerii postinterv crescuti de et la si/ sau asupra sistemului fiind dezavantajoasa atea gi coronariene, pent 4. Importanga unei bune comunicari intre pacient si echipa medicala de ingrijire un instrument de mdsurare a gradului disfun nada pre-operatoric, eu cat durerea este 1 iderat& mai mare (Iueru nu neaparat28 vf yeyge wrordiuys que pugurLiede vasa amp puponpeau {9 vamemnspul azepaa ap ound yanwloo eeu 2fe9 0% ‘oeaya § yon10> onsouBeyp qnum vasotmd EL ywewodunt aisa wasp warenyery 1S pidex justueyen, ynun waar mnquiuod ayeod area ur eset nuoduly aun ad jog [@ pioge ap Wwuod sung yeUT foun van so90e 9p 4O[NG9 f varezqut ino wodes Indu uy woo], syzaysonre Hudduny varios no pupdaoun oo na yode uy pseofeuEAR a1sa ¥. yp aueo utid araz5u09 cot aaiaojagis ‘Binjai0s Daas — aay g Baja O [POW “(S661 “Te 1 soWUNYDS) ouanrouN ednp mymuatoed ¥ axBde{08 odo ednp asoiamp 2199} ‘auun] eBeANUY UE BSMpor preDs YY B: uy elap preanaesd ‘yoidoososedg| er8ina 2aBory 4 ¥p tod o1Booqysd unjd ajauud ere a08 win Bs ingon ze wiuoroed “ayoyetodoysod waiainp aug res exdso00 16 yueIa}01 TEAL 99S9 29 b| Boyjdxa as 1 pinup ijn re 18 Wouy eaneSunye wuajoed vazeonps umoaid qoresadoasd nspur ap eh Wut 2189 aowadoysod eaxamp xo (Lg6{ “Je 19 LUO iQeInOsIpul aIs9 WForaNIS fasoae wayEHoVaty “ateuOLD rXWE Jojse as-npuluonord atuordunts 10} 3 29 varamp ‘ered Bou opuyuun “soywado mnymoe waremsgysap e] aseoyaxor WnasIp Ud yond v atbiaixte nes YUNA) yisvaDy ETUIN|E v Op ELLOTeP Me EIUDISISe 18 (Raman “ot SOUND ap HUEY 0-1 P tSutzdno uns tesodo yy v greowun aun: 2 dvi 0 2Is9 pjnorin poiSojoyisd vad foro asa po ride yvapiaa ouvde ‘aluarayip > S9iBoja4ISd IF ap>aIpatd sOjaI09~ DaxaMG] — IAB Baie PDOTD TTpsibologice sau medicale de te psihologice de ele psihologice prin care se prin folosirea jos sunt redate te, de tip MPQ. in tabs citeva categorii de metode importante de masurare a durerii ~ Masuratori ale comportamen durere; + Testul table 4) Teste multidimensionale de baztt ferviuri centrate pe perceptia dure -Che de masurare a depresiei, al lui O.Popa-Velea, B.Cernat — Durerea ~corelate t_nu este si se gaseasck 0 metoda u masurare a dureri imp cat durerea e proprie fiecarui gitseasc’ acea metoda care se potriveste cel rm: Exemple de teste psihologice de evaluare a durerii Inventarul multidimensional pentru durere) (Multidimensional Pain Inventory ~ MPI) MPI evalueazé variabilele psihosociale legate de perceperea duresii Este un instrument de masur’ prin autoevaluare, aleatuit din 52 2 subscale, A fost dezvoltat de Kerns, Turk si Rudy in 1985 si are jurul persoanei aflate aferinta rispund la plingerile acesteia, legate de durere. Partea Ill evalueaza gradul de implicare in diverse activ ilnice. Administrare si scorare Responds severitate fa 7 puncte trebuie st aprocieze tof itemii cu ajurorul unel scale de freew3095 ~ ayound gz ased ‘pau soos ~ awed 22-11 = -spund ¢£-0 3 red NO}ZA, ByoHOAWaS vaxowyp sodOD® | =| W| 2P LIN YH|RUSAL B-S BULIO| 1eoqpis 3095 ~ p assad ~ ‘pata 4025 ~ ayound ¢-¢ - ‘found ¢-9 any uo;es va] aod aponson jesanp perousuent ‘eoypu 109s around ¢¢ aised = ‘rupaur anos ~ ajound 76-92 - ai0g 6990 21uH4N9 ap sound 02-0 auppojes waseums ud pzeszyear as quomp jo sywod jibioung 222mp ap ewsof asioasp v wareanepur yurd O%-¢) B42. 1Woypus 109s ~ ature ‘nupaut 209s ~ abound t-< = sound SI-0 2nuy eye awwod joferoung ayyonpos z120np vamemnspuL ausIad gy |OLHEY, ‘woypla i028 ~ 1Z a3sad = ‘mypous 309s ~ syourd 97-01 ~ around o¢ -q any eyes steed jnferoung aura wisp wsrernsguryuted By 2p way = 1 1830 ‘pound PE 1-0 ape jung 2jeHocuss juoMp varoinspuL yuuisd 9 veasoojua ove gad ‘ies. ayeod u2ioed yeos ~ i auoaytdy papUETS UN HLUDAEP vs pHIE] HABIS ns varodooiod aySorewnn OW ‘unos wutiay —g S yBuny eu} —] “1 sous9y Z any (Odi ~ aappuusonssan® MIP IO) BOW — Py wuousay.y LOL saROpOIRT S apOIpoU ADja0D — Marea —ToMaaT eT Papago TO ote 8 ouaege ap unsumdsey «sump oy 8 no-s wamp yey 2945 af 135 3ge uanging » sojayeasqns Wus!oed ap wopurts un ag pomp ypas eave on sop ae neous 0 ares oft wows aoe ef 12098 ~ youn !mmpaut 4005 ~ apound 9} —g - ind $29 amy LIP aye0d pro tant epuptno 221208 1 PULLED 1ase9 ww Uy RANE wfeasqg — ‘puuidno ogy Joe uy wou ejeasqng - spudno 2oiuses tngast ejeasang - ‘ptnadno tewanae ut aeofo Sia mg ¢ ‘RoIpH 409s —ayaund EY aisod a6 PLE sojnfo024 nynog ‘2 1095 sy095 rae “apn e209 aue9o4y BL igo 9p jew eau 95 ase ezvsyaaye9 96 204 ~ soiRojod # 3pooipou a10ja103— oaaaaGf UEDA Wala OO) Bojouisd 1 apmoppau a0|2.05—dalaaig — WD T VPA TOTO OL168 _O-Popa-Velea, B.Cernat ~ Durerea~ corelate medicale $i psihologice remit de 12-15 acopech my £2 puncte ~448 puncte ~seor medi; peste 9 pute ~ scor Intensiatea +33-66 %- sear medi; + peste 67% scorridieat Bibliograpic 1, Albright, A.A., Fischer, G.L. — Effects of warming imagery aimed at tigger- Point sites on tissue compliance, skin temperature and pain sensitivity in biofeedback ~ trained patiants with chronic pain; a preliminary study, Percept. Mot. Skill, 71:3, pt.2, 2. Beecher, H.K., ~ Relationship of significance of wound t0 pain experienced, J. Am. Med, 161(17):1609-13, 1956. 3. Broome, ME. and imagery 3, 499-502, 1992, ~ Physiology of behavior (4° Bd), Needham Heights, MA: 198 & Schuster, 19 5 C., Moscagni, T, Mesiens, G. ion of the pain catastrophizing 104(3):639-46, 2008, 6. The effects of psychoeducstional care meta-analysis of 116 studies", Oncology Nursing Forum, 22, 1369-1381, 1995, 7. Domar, A.D., Noe. JM, Benson, H.~ The pre-operative use ofthe relaxation response with ambulatory surgery patients, Journal of Human Stress, 1981, 8 ion, C., Cromber G, ~ Pain demands att model of the interupiive function of 1999. 9. Eccleston, C., Crombez, G., Alehieh, 8. Stannard, C, — Worry and chronic pain patients: a description and analysis of individual differences, Bus. 3, Pain, 5(3)309-18, 2001 10, Egbert, L.D. - The research teaching and use of psychologic factors are definitely not a major concern among surgeons and anesthesiss, Advances, 2 4, 56-59, 1985, Eisenberger, N.L, Lieberman, M.D., Wil An fMRI study 0f so 12, Evans, FJ. ~ Hypnosis and Experimental Hypnosis, 33:1, 2, 2003, n Journal of Clinical and O.Popa-Velea, B.Cernal ~ Durerea ~ corelate medicale si psihologice 169 3 licks, M., Grass, .A., Cranston Anderson, G., Ch LJ, Sal Schoolineistrs, Pain, 81 Zio, M., Caterina, M, MacDermott, A.B, Malmbery, A. mura, M. ~ Molecular pain, a new era of pain research 2005, ,, Iakoubeh, 8. Deoveen intensity and affective in, 30(2):271-83, 1987, Elsevier Academic Press, San Essential Medical Physiology, Or, W. ~ Melzack, RW: 8(1)3-34, 1970. Monroe Laborde, J. = Cognitive behavioral techniques in the treatment of chronic lew back’ pain, J South, Orthop. Assoc, 7: 2, 81-85, 1998 Ong, KS, Seymour, R.A. ~ Pain measurement in humans, Surgeon, 2(1):15- 27, 2004, Popa, C. ~ Neurologie, Fd. Medical Najionala, Bucure Rang, HP., Orban, L. — "New mol 75(2):145-56, 1995 Rimer, B. Levy, Mi, Keintz, M.K., Fox, L. Engstrom, PP, Macs ~ Enhacing eancer pain control regimens thro 3 educa Education and Counselling, 10, 267-277, 1987 Schirmer, .D,, Dix, J, Schmieg, RE. Jr, Aguilar, M., Urch, §, = The impact of previous abdominal surgery” on ouicame following laparoscopic cholecystectomy, Surg. Endosc, 9:10, 1085-1089, 1995, Sitaram, B, ~ Effectiveness of behavioral intorvention in the management of chronic pain in cancer patients, Abstract 186: the 3-1d World Congress of Psycho-Oneotogy, Ost3-6, 1996, New York, gi in Psycho-Oncology, $ Suppl. 49, 1996, Sloman, R., Brown, P., Aldana, E., Chee, F.~ The use of relaxation for the promotion of comfort and pain relief in persons with advanced cancer Contemp. Nurse, 3:1, 6-12, 1994. Syjala, KL, Donaldson, G.W,, Davis, M.W. Relaxation and imagery and cognitive-behavioral training reduce pain during cancer treatment : a cortrolled clinical trial, Pain, 63: 2, 189-198, 1995 Turk, D.C., Kems R-D. ~ Conceptual issues in the assessment of pain, Tn Psychiatry Med, 13(1)'57-68, 1983, P.D.~ Evolution of Pain Theories, int. Anesthesiol. Cl 999, Br. J. Anesth ippes, ME. Cam, JE, =idopay puosiod areoay = js ye quseuepyruvads Sa] pout up eideaxse |p ue oxe> ad tmuoureuodutoo — 1905 uy puosiad ap giednoo exizzod i$ w>ury “90 ap a ar oundnsoid foreaj208 ut yuBosiod © 9p wedns wlizod ~ [e205 SMM 90s njRyOH TS mynsmers ansadsied wip ymuaxaed { jnospau eyuyzard suosted “aiezyeuorinsur Hnjos no (,ureyoud™ ynoygnd ured eye ap ad se1 “Jeoypour jnmiowtop u zyoad aired 0 ap ad) ifo1908 ore anu! gpesos sunsfowspul o wo suosmy 2p BeuApIAa as pypisos ajinjas na swarSnd-oypaue pyinyay -pistpouoriouny 1402] “(0461 “uosprorg’g) InymaIYHOD eODI - (e961 Woojg's) aguas BOM - 5(9S61 S9PUaTOH WR Z5EZg “YL {SLOI'IS6I ‘Stosteg “1) vIsteuoHfouRy vO - 200g ‘AasoqnpRy) djetuowepuny YHOO nes afapou yom uyind yoo v uoUAA UE BSLIOSOp 1p otwod yuotoed-orpour wifp[ar ‘o/Bojoqp0s asopaa ap round wi, ‘(1g61 nosajnpryl“s 79 nosadog “9) , (waureodio 8 ipmipe 9p ‘opea op ‘nutdo ap amaip und oyfoods pour uy a}uNyU0D bs ys 90ej ava) Yipanyms ativjex o vo Comsayp NBojomsd wey ay vey aund 99) poropoyysd apinjau 0 vo ‘(arsunsip ayeysos adi’ sown ye UqUIOT top anu) pppio0s arfpjas 0 e9 ¥YeIApISHOD y awed wy “aIeUEA spoadse ‘ordunt scare09p “pxaydiuos 9p 11gaseap 9189 jeFond-o;pauw DsDjAy aoyjat0ay aeiodg: pues atsapa tp ‘aimiads pnzn mustard no v0.03) ap apoqiasuou / aynquea 1h ‘mpaqustoed po peisos jtyor ce syeusepes rene 2098 Woo. 2p ker nopa4-ndog MPA ‘NISDUOIDIEE DUDE] INGIDVd ~ 10a VILV TRE nade PROL "RSE UN) 6 “9d 98MN ‘Ue ayuowyD SuAaY — ye HM “BE 29-95 “ipl “SMN “APY “f “Uonroge Hmanp we ‘861 LIZ-PIZ ‘P'8z ‘sIsoUdK woueBeuat ey) Wy sysoudsy pu at F661 “Le-60 "1H esuamy “Aisydordue Suunp stsoudky jo asp) mig oous AIosus sr ocr 2-21 E(E)S8 juan S2ouanbasto> BaiBOPOHIRT RN apPO|paid diDjaaT DS. ig mie PIAA DIO OLludnd in considerare si aspecte de natura psihol ul medicului asupra i ic si psihic), fird a depigi ~ respectarea confidential nt pentru persoana bolnava, pentru coleetivita + asumarea faptului c& ‘cel mai pufin c&utat de bolnav (cu caracter temporar sau permanent) este de 1995; Lupu & Zane, i de_lamandescu, rebuie s8 vrea de a coopera cu Se poate spune ca states sa de bo: sindtate, dar legit sangtate si scop care medical, s& ceara = hoala poate determina ta pacient o stare de regresie afectiv- comportamentala (cu reintoarcere la etapa copilariei, caracterizata de cul, unul di i sociale a acestuia, dinsprewep HBayeNS asroape 919249 no watt und varenunmp ‘iojszop ev azaonpat op var: qpowiol aye toun eaueBaype — queue ap wezop vaiuods = gjduns auafor9 x3 insundser gzeaiodins area megan b ouRquuyas ap ea1a99 “xa) eiusioyaut gzearwoumsise ares und ‘svaSiaawoo ap (Zo0g “nasainpEyr W'S) "Bares iH aqS9 MIUDLUEIEN ED waap! = pds eareniquntp ns azayfex9 “uoureorpeut ap umdy gop eidope aed musised Bj 9p purwog “o1pau op stiosaid injmuouTeyeEN vaseasapeuy nes vasesoape axdooied jmuisised 219 wp "Ansoigns japour areaad ap yound e> pupae joezuan |§ stooBou ad yzwazeq as qorDed-orpour voumufoesaIuy aooudioas Lanquayas ap aivjaa v2 jwayond-oipaw oilopay sInjaquayos v1.02] ~ maeqns yor ange 08 sojoot aus spjootoxt-aueg | anedisinediou sysed- ans srauoo|as ap BAIN, Sut aoa aurfudius ap vey (o:pou © 0) onouafoyisd duoword un atvemayy i Jepow mizoory vdtonued nee uy HmUeHO Lou vax Morpaut ‘aan suns nu aes 140 ad vezo4 |njopour ~ JO1 pupae jnorpou ‘ajuafin nes aaesd od-aynnatja0 ad Yezeq jajapout - 2upsodoos ap 18 (vl suodwos os gs BEES EEE Eee ‘oipou eiivjny— DojaA-Hdog Nip WOAMOIMG MOT PLTLiliana Diaconeseu, Ovidiu Popa-Velea ~ Relagia medic-pacient - folosirea eruditiel (argumentarea ‘ratamentului preseris); - avertizarea asupra consecinjelor nerespect a necesititii respeetiit tratamentulu Toate aceste tactici de negociere pot avea drep ind efica ea ptul ci indu-se in aspectele ce tin de demersul terapeutic. Din punctul de vedere al teoriei schimbului, su comunicarea eficienti medic-pacient si imparyirea responsabilita le referitoare la tratament si regimul de via Teoria conflictului: Relatia medic-pacient ca relatie potential conflict / Conform lui Freidson (1961), interactiunea medic-pacient se poate varacteriza prin interese si puncte de vedere divergente, ce pot fi generate de: diferenta dintte cultura profesionala profana” a bolnavul = tipul de pacient; @ medicului si cultura + interesele si prioritaqile (pacientul este preocupat doar de medicul ferite ale medicu asteptavile contradictorii ale medicului sau ale paci Interactiunea medic-pacient poate fi afectata de atitu (de cele mai multe ori .potentiale’ Al si pacien| bili de a utiliza strategii de influentare a relat propus, sunt, cel pufin teoretic, sensu) atingerii Modalitati verbale / non-verbale de comunicare Orice interactiune intre medic si pacient este un proces de comunicare, care presupune: Litiana Diaconescu, Ovidiu Popa-Velea— Relajia medic-pacient 177 informatii privind pacientului, avin imbrvicamintea) si care poate aspecte ale comun cerbale. Prineipii ale CNV: orice moment) 0 mare parte din comportamentut = mesajele non-verbale pot si fie in conflict cu mesajele verbale; fn mare masurd inconstiente: jportante in comunicarea sentimentelor = CNV poate si completeze mesajul transmis pe cale verbal; in mod deliberat, s& contrazicd anumite aspecte ale Pe langa aceste componente o important deosebita o au giz = paralimbajul ~ modul prin care mesajul este transmis si care Jude viteza cu care vorbim, ridicarea sau seaderea tonului, volumul, folosirea pauzelor, ealitatea vorbiriis < = metacomunicarea - aparitia unor implicatii ale mesajului care n pot fi direct atribuite infelesului cuvintelor sau modului in care ele au fost spuse; se refera la un nivel sugerat, dacét Ja unul clar, direct (este vorba de fnfelesul care apare in spatele cuvintelor) Prin comunicare verbala se transmite 8% din informatie, prin modul de pronunjare a cuvinielor - 12% , iar comportamentul non-verbal este din informayia total a unei comunicati De aceea acesta joaca un rol important in relatia medic-pacient: pozitia corpului medicului, orientarea cltre pacient, comtactul vizual, evitareazouueoun ap Landy FR PIL 6Lt Tuajand- appa Bilejay —Pajef-oda] hip WasPUOIDIC] PUPLET— yruoisayoudviustodiwoo - ‘huosonesandigpsuodsos i “antoureaip | imdope 299 18 wyzousiuciyod ga fini | 0. aifose8 au | S990nsu 2p ze9 uy sokn ezeonqousp 36 = "ynymjustoed egesrupe - ‘MeooUD TELL Og “nasopurupy 9 POSwaID BS POU! aysodse 18 ame ynoqpauu & axeignpap ap a 9p inpoaru ey ndepe Imusi9ed no ama,180_Liliana Diaconescu, Ovidiu Popa-Velea ~ Relayia medic-pacient special cand afect ie psihologice (anxietate, depresie. regresie atc in vindecare) s pacitatea de influenfare, de persuasiune de citre medic a problemelor pac wedicala, ci si a celor de jeta asupra desRigurdrii op cazul medi contact repetat cw paci evitarea atitudinii critice a me de contraproduetiva sub aspect ~ moderarea de informatie furnizate pacientului (a oferi pacientului exact informatiile de care are a la un moment dat) gi utilizarea unor mesaje-cheie care sa fie reinute de pacient care pot de importanta vor Modificari actuate in planul relajiei m uv “pa De-a lungul timpului, relatia medic-pacient a cunoscut o serie de transformari determinate de fenomenc precum eresterea participarii active a pacientului la actul medical, concomitent cu sciderea acceptirit pasive a weutice, cresterea responsability lor fata de starea de stindtate, eresterea gradului de informare, a nivelului de cunostinge si de exigente ale paciengilor, asumarea, de cite medic, a rolului de educator privind stilul de viata sanogenetic si comportamentele cu rise, si chiar modifiedrile in organizarea sistemului medical Studii variate (Gibson et al., 2003; Partridge et al., 2000; Guadagnoli ct al., 1998; Beaver et al, 1999; Kenny et al., 1999: citati de O'Papa-Veiea, 2006) au aratat c& medicina clasicd, orientaia pe simptom, tinde sa fie, din ce in ce mai mult, inlocuité de medicina centrata pe pacient, in care medicul acorda mai mult timp problemelor studiu recent (Caress et al.,2005, citat de O.Popa-Velea, 2006) a an: Posibilele diserepanfe intre rolul dorit de pacient si rolul primit din partea medicului, in cadrul retatiei terapeutice, Pac opfiunea inte mai multe roluri (percepute/dorite): activ (“Ag prefera sa am finala in ce priveste tratamentul pe care 0 sd il urmez”); semi-a prefera si am decizia finala in ce priveste tratamentul pe care o <8 il urmez, lund in considerare totusi si opinia medicului”); colaborativ (“As prefera ca eu si medicul meu s lum impreund decizia cu privire la tratamentul care este cel mai potrivit pentru mine”); semi-pasiv (“Ag prefera ca medicul st ia Liliana Diaconescu, Ovidiu Popa-Velea — Relajia medic-pacient _181 Tabel 8.4 Discrepanjele intre rolul dort de pacient 9h medic lui pe care o sé ill urmez, Iwand As prefers si is pe seama eb tabelul 8.4: t s@ il urmez”), din partea Rol dorit Activ Semi-activ |s | Colaborativ 2 aa 5} arem | 38 | ce: : is 32 ° : 2 | a2) | 03.9%) 15 & a 9 230 639 | uso sey | casey | (00% Se constata fapt majoritatea pacientilor dorese 0 implicare activa, de tip colaborati adunarea procentelor din diagonala tabel rolul dorit sic aproximativ Pent variate strategi DATE) (Marge it etal., 2004), Conform acesteia, element clrora poate interveni medicul sunt: ‘ifiliew of the encounter” care fa Contact” = examinarea fi Adjustment” = adeevarea atmosferei la person: Gaining” = céstigarea unui raport emotional cu pacient = objinerea celor mai relevante date. din perspectiva jiteaza relaxarea; sia pacientului; ‘Aa pacientului, luand simptomele cele mai deranjante pentru acesta: managementul propriei boli, Totus, se observa ca in practic’, intre exist (MAGIC fe centrale asupra = atmosfera din cabinetul de consultatii, in caleulisa) Roynadesay ne qweueueduio nun vaseidope ! inquaioed aujuanjjnuwou ‘rymsaoe Infeamyee sg1an-UOM / equa) 19e4I09 UN das “jrze9 9989 BoeP) vOsTDIOOU Wuapnjour area anuyd “uBarens eaaigo ap zn waey 8 (noqpaut eo ppueutosar-as ‘auotiOUa) aysa0e wIESeNUOD v nNTHOd “sowga9puta ap nes jnyor no roBiundsas op nos yjeMpo}st09 9 a1sa90 Ul e0r 28 jnoxpou no vareuorlejar i yo (hide oso pInzed Joyssow Jom je uMUOD JoyLUN up 90 Unze9 aS1981P oooye “suajo1s ory 9s ps nad ap ne uated $aoe Ho indaasad ywansay out 10} eye09 ef aux no UPIAN un 9179 tiuafaed 1998 Tung fe bj 12-0 B] ap HeeHeA ase ~SineaTGT SS Sg majsod-aipaw oiojay — 09j24-bdoq UDI Di nT PU Ba luewoz=1 ns ansouSeyp 2p 10} 2 Spy, vamidepe. rua. | 319201890) ENR TRS aves due ‘oun Seaaoe ap sunt 240q pazezate- ngs jrnuaied no saniSudap ad 19 WBareng ‘sponmadv.oy vaupryne PL stad no quoroed 18 ofpaw anu npiose — © (wezyeuosied) — yyeiumaw fumes. sisouieigy* ato0d-sipauu opiojny — papa Bday WIP) WOBUOIIG DUTT ZB184_Liliana Diaconeseu Ovidiu Popa-Velea ~ Relayia medicpacient Comunicarea in situajii-timita. Cazuri speciale ent cu baal cronica (W. Doherty, 1998 ~ comunicarea eu tact a diagno: ~ fumizarea de informa Aieste cu boala cron; incurajarea pacientului si a familiei in perioadele de recddere, de eon perioadele de recddere, de ~empati caildura, suport emot ‘onstant pe toata durata by lit eu boli terminale (cancer, SIDA) Bolile terminale pun problema aceasta perspectivi atét pacientul, fa ingrijre Bolile terminate suntv evolutie _progresiva, ierderii sia morfii, afeetind din ia acestuia, cat si personalul de "izute sub aspect somatic (aparitie acuta cu perioade de convalescent), sub aspectul » seeretizarea b les: = modul de a spune; > partic experienta anterioara, critice, daca este pregat acordind atentie rea acestuia (ansietate, disperare, teama, Pentru un astfel de diag yr emotionale si comportamentale ale le, neyare, resemnare, depresie, zare, izolare); "a optima @ variantelor terapeutice, funetie de balanfa rise- wea unor proceduri foarte invazive in cazul in cazul ronostie rezervat si apelul eventual la medicina paliativay, i ~ concentrarea pe simptomele cu rezonani savin, 14 psihologica importanta la ~ ascultarea activa, empatica, fara a critica sau judeca: Liliana Diaconescu, Ovidiu Popa-Velea - Relatia medic-pacient _185 dura, suport emotional, sustinere constanti pe acordat pacientului i famil Teoret , comunicarea opt te intre medic si paci care isi exprima in general mai adecv bine informatiile furnizate de medic. Cu toate exist situatit de paciengi (de exemplu atunci cand pagientul este tot medic) in care comunicarea poate s4 nu fie optima, fie din cauza entului (care este tentat 54 nu ia in considerare ceea ce ii spune colegul si fi minimalizeze autoritatea), fie din cauza medicului (care poate ex sal simi ofere toate informaiiile, considerdnd c& acesta are cunostinje medicale ). In aceste cazuri . este util ca ambi parteneri ai relafiei sa dea dovada de intelegere, de respect si sd accepte fiecare elemeniele de rol social impuse ia de bolnav. respectiv de medic, © categorie de pacienti este reprezentatd si de cei ,suprainform Acestia, desi au cunostine multe gi in mare majoritate utile despre boala lor. pot avea informatii eronate sau idei preconcepute, ceca ce determina interactiunea medic-pacient. De asemenea, un pacient care are despre boala sa este adesea un pacient mai anxios, situatie in care medicul trebuie si. dea dovada de rabdare, tact, si fumizeze inform: clare, si ofere suport emotional. inctie de varsié La copii ~ medicul trebuie s& stabileasca, absolut priotitar, dincolo de relayia strict medi acestia; + este importanta o rel ‘mama sat persoana care ingrijeste copilul. La varste foarte mici, anamneza este prelevata de la parintii copilului gi in acest sens pot aparea problemesqpou ot mengseupe ssn unpguo sane Fo ‘amu ‘onsontap us “(ennzpne # eens) aeHOMES ulna Bape ‘gwoai3 atfeape “Joyous varapgos :anoope 1S Al woo usd UL oe 219 lentgow aye mesngira "ugyy92 ap weAngiM ce ma i" yeuos wed wy - PEISIEA ‘Ge -(o1Rojowd oy ‘atinfoaur op ~ oeuosioury 249) ‘eETBA UEITEPOUL ND PIEIDOSE 9159 JOMUSADA DT . tluaesa}ope yDs apedorlowis ajueIs ap vzediuas2y1p vy assay au eqeNYDS ayeor 1p mqymi 9 fateptoins rap!) aproing >| 1S aonysd a[eemgim woyruapr < (areps PSPS 0q vaunodusy axtaarosd ap 18 2 pIenxas earewanoe eAanEA € (qenxes ee 28 BOS OUTS ap wus “Injndrud vounisaad jdwoxa,,) afaznea aotyyuapl vs eIMeD 1S myTadsajopE 1009/8 “tinBoup ap jnunstioa) sBrug ~ ‘ommrayoud siexpatioe ap und ‘dru vy eluauayrede ‘ous ap uns ‘2ye}o0s ayfumrioesoyu wzeanteAa € (voreILANde) SoMEADP - poesadiy no oriuare ap wawop soun vltazaxd “yeuoi}es04 ‘anitiod9 tYoq 1 9ueosiad 4oun efua} » ameyjoza1 ap themepow #$ sioryu0d oytqysod adsap sed ywuuoy pryjwnE we) eZAEUDISIS aye BaNtuBo ameyoxzap 9p sven wreadape oy ws etinasip « i uapysto9 aise p vaneandse - Yeon [Le wARy “Toadsar no yevea aff YS [MIUEasazopE - ofa Paja-oedof mip) MORMODDIC HiT ‘olopatouy ad wie7eq wtotoed-oypous ajeuostadiows nfojarioun vate sysadse aporeorguusn anepodu] uuoyUl azaziUY BS WOoso}opE IMUM TERY |ALALIUT wD NU are ap mnyndass tnjrjos waroy8a15 vammaypow ‘sieinuapl ap w2u9 ns aay 8 Pd jos varezifeunuzes m9 waryutooti09 “tuorousd ifeoine valafuidsor “woes op tid vrearuiaioew 9s wisiBA EIseaay pipe 1 iua2sajopo vy ido9 16 sypatn Sioposaui| ad wwe209) portion aarouinwor ap yer {pun PouQMs ‘souue quoHuou we und ve “aundasaid - Heuurojur ayn yeu fase as-pupurigo “asugjouy oof un gaed ps ypout fapise esnpuoo ax gs amngaun = (op pass huaweg, \~pevai0fusuy gp es aged nuy,) ery ap ajumajdwie wnoad 19) ‘(.g0}200 4 28 anea - atunop € avsouydapuy tly ane op qruosnsod yo ai-yzeourTeun,) sypsap sundsps no tupganur asasoqoj as = SPL» euwosiod vy 1inostp BuBod as - ‘(21098 op jz aun 1a} 8) wasap un BoEy ES ‘njdwaxa ap % "(aynas9 ‘nu yoo Lossep),2120upuN, 2p aeiye 29 vaa9 ounds wa a} yo hurd pugmndise wuyd eiuazosd UL iHayip punds~ ie } aysod qv UL WS Wo “ejuazand tH Ipte a0ey aywod os - pup vorunwtos tod 19 aze9 ef wistea Z asad ap nudoo vy 208} ateod as ~ doo voswa gentry. anaede ne 29 sojauuajgoud ye sored" ued 18 dos an wwe g-ayeyguint 16 que sd vlog (raped Ut tHfeynsuoD Fm Yeuk aUAADUIG UNS suas Iso9e UE “osnd ojuRqanuE e] RpLINdsY 4S tingid yuns nw nfuyed yo midey ap 1 soptuuyd vaumed Usp a6 Idxa ynase es ingouy se aves injnoipew v duin ap esd] ap ave1o.i9? ‘at onpou vilojny — Bafa -Ddo Mipingy MaSauOSDIg PUTT 9B188 Liliana Di nescu, Ovidiu Popa-Velea ~ Relajia medie-pacient sociala (plecarea c lor de acasa, decesul partenerului de viatal care determini scdderea tel lor si contactelor social paci eéteva aspecte importa = sf se asigure 4 paci comunics: ~ si mentind contactul vizual, si foloseasca elemente de comunicare non-verbal, si repete intrebarile si informatile, 4. solicite free solicite freevent feedback: in = sit dea dovada de infeleger ¢, rabdare gi respect; ~ sf adopte, dac& este posibil, stilul “psihanalitic” de anamnez8, care eazAcatharsisul emofional al pacientului si i satisface doringa de a fi ascultat vede, aude i jelege ceea ce se fectiv sis ineurajeze pacient = sii colaboreze cu familia pacie de dependenta. se alla in pozitia Sindronnul burn-out la medici Cele mai multe ale “bumn-o stare de epwizare memali (in special wplicarea exagerata si de lung duratd ira posibilinate de iesire imediata, Medicii sunt extrem de vulnerabili la “burn-out”, pentru e& miza esecului este de cele mai multe ori foarte mare: egecul nu se consumé in tacere, este publi ul este as ie, rude, sau in cazuri mai dramatice de pacientul insusi, ale c&rui asteptari (adesea exagerate de selate, uneori egecul poate colo de F pe care le ridiea caracterizeaza ca fiind 0 ionald) st fizicd, generara de situagit solicitante emotional si "east presiune repetaté se snunfa la inceput prin asa-mumitul rust-out” (D. Grandinetti, 2000), 0 stare de nemulfumire difuzd generata de Fiminerea indelungata inu-un anumit context profesional insu ‘motivant. El s-ar caracteriza prin oboseala cronica, un se disconfort somni,cinism, indie in scheme negative, predispoi te i accidente. Liliana Diaconesen, Ovidiu Popa-Velea ~ Relayia medie-pacient 189 Cea mai freeventa si care duce cel mai repede spre “burn-out” este aceea care le organismului sunt forjate, din dorinja de a supracompensa pentru “lipsa de randament”. Subiectul nu rem de ser ju, nici nu concepe vreo schimbare in rut din rasputcri si revind la eficienta de altidata. A doua vari lar nu cea folositoare, ci cea fortatd, programata (exempl sat la maximum, ete.). Ambele “strategi de ceva ce are nevoie organismul, ci mai degraba de exigenfele nerealiste ale fide sine insugi tea simptomelor de mai sus, ew cA acestea au o cotd mult mai accentuata de ireversibilitate, iar deregharjle de vapacitatea de concentrare, de memorizate, sedderea atentiei pind la un prag critic) fac continuarea activitatii aproape i Cateva ,semne de alarma”, extrem de utile medicului pentru a rimele semne de burn-out includ: plant comportamental: tarea pacientului / familie acestuia (sau reducerea contactului la strictul necesar); ~ semnele vizibile de stress / tensiune psi preajma pacientalui; + incapacitatea de a comunica cu alti colegi despre problema de comunieare din re! pacientul respectiv: = refugiul in comportamente nocive / paleative (fumat excesiy, consum de alcool, ete.}: = in plan emotional: + sentimente putemice de furie, Jrustrare sau vinovaie, ‘enerate de pacient; = sentimente de pieridere a controtult si cererite sau nevoile pacientulu - incapacitatea de a fi empatic. Exista gi modalitii psihometrice de misurare a gradului de “burn- out”, cel mai cunoscut fiind chestionarul Maslach Bum-Out Inventory, eu 4 scale: epuizare emofionala, realizare profesional, depersot implicate. identifi / disconfort i de a fi manipulat deA(prouered ‘prozyyps dp op aoquowsez4p 1 In) 9St1_ no" ayeyjeuosiad ap _undn “(ejuarape vapeos nes aifai9 tod taysaidap nes qfimapxure watalsose) pymutur vanerues - “(emosaro eiuazapenow «ul atiyzodsipoid esouod uy ne stortnsiga |S yluedsajope) wisteA ~ roan Janse) fo}tuowona atiout “(yeuopu0z—p *y. ppruaureodos anew 20s “(pleWINseaL “YIRSULXD ayfeapout) 1s) (eysaidap used “ys el ‘opt yeniaajaqu jnjoaru) jantuBoo :torBojoyysd ~ ‘maajond ap uh 20 Ho1s0f “| 7eU0} uy Hedi yj 10d atunrna vy piuasap povaluanyfs aan 140)30f aropan eunud v| axed woop ased rou ais9 ypluasope-uow jo yeps0s 1S yeoxpauy “peru “TeMpysspUl pas) rey JaArU B18 BupyyseY as wIaISaDe ajafutdosuos “Injmuarsed josiod puisjgqoxd © oy nu ywaueYeN vp viuavape-uoNy euo}susunypaynus 1S xaydusoo wsruyuuorep tun ae 9159 vlusiape-uow ‘arenjea! uj janpasu Ausnstost “Equstodss1 1S 29 indoaied ewre]q 9189 wIS90R “Lune ayMUE Uy “IIMUOHoed HO oyMUE reur 229 ap (an2-uou 18) yuo pour ur EIMAUIE asa eiuarape-tON, suasoid jmuoureye eum v ap vimisa>e ware a waised jnznyos putueasut vjuarepe-uoU ‘sndo fod wy presansu dun ap epvouad rico) nnuad astosaid sojauouneoypau karen] uud sypauu op wo4p owefen ap mnuuifar varesadsan puuseos nes rng yua904 IRL UNDONE ISO} ¥ LOMUOL isaay “oypatt ap wiay INjmuaroed w BOAT ataundas ap “wisjuuioyuoo ap you o axe xeric (jHuatoed eluanyur ap undnud asioatp no 18 ynoapaun no ap ieidope wawmyoduoo imum uno, qns uated anpa ap aren s0ja9 fe 8 on muarood-oypau tupotunuuos ung svyidiuo,) aun jroo) opus 10d 9§sHaorgns anjusp 940g 91 BO} © Hep hd 99 Pou ‘sung. US!PaL | aHeZAEUIMN LojLIEMNS Bie ANE] Op vounfoun 18 yno-wmg &| folurpusy easapyas vzetUT|gns “ja035) jeansuysap upnis un-nuy “(100Z) “Ie 49 fapuepy sey -aquvsaid atordunte nayusd uyerpied nes ojoysd nsyeioads By Injade 1S muyeg ajatuipos vy varedronsed 31 vewfeuoyodod gsianut ap enya] o yaearadins ( : {9p tolutpua varappos § umoaad pe ane a9jar 1 jonuosone 9p may | ue un ulind J29 op dumm redronsed ne ares un od Snsoaur ouosaud op zodsipoid valapyas “qlouip sojiuoioed wu) 8 yesjozaien eur nu mojpaur aoameoop 9 nnuad 2j221 ma i Inotpaur apiowas 18 Ot are need Sanbeetgea! unzes aunue ane nu pesryeue euds ‘duu op vao piuizaidas o DIpawu IOI apes ap 8p Ze mun ereaod anus gun ap ay ~umg eiluede ap ajsqusuodsas sojazneo ‘osu WzBODID 95 upooa0ad ajoyedjauyzd op pie} autos 10 2xds ‘yimrdepozp jonewroduos pys imyonasoa ~ ‘eure 98 99 va09 euolsayoud ratfeanow “aus vorBojoyisd tarowunad Suonyp 13 1218200 Jatloj94 » sap tow top ‘aoyizads towaygoud noanziquan sod . ‘uofeu undoos pnop wind je10ua8 Uy “geMpratpuT vazartisuoD nes ajentaueodiuod lunoaad “gBuny feu diewq no uBorens v] (youqpaajorq ! % ajdwwis oun vauténsur v| ap HiaUr aonnadess, jung "ps vamwoenuoy asmuanaxd nntog iqesouyna rout WUE a8 29 Poa Pyostuog tod Bo pata) wayu fonton ap 90] n9 199 1 (addy dn luoaanosiaciadiy 199 ° (¥ atenyfeuosiod ap yndn) on 2p eo anmeuan que i) ULDUIpOUE nouerd anuig 16) maiond-oipaur pilajay ~vaja,.-odog hip nasauoag DUPlir] Hsiao spo pphopay ~ajay-vdog Mp SBUOTIC DUPINT OGL192 Liliana Diaconescu, O iu Popa-Velea ~ Relasia medic-pacient 2 factori c ~ evolu} aderen{a); in de bola: acuti vs, cranicd (ev ia cronica tinde si scada € presante crese, pe ~ gradul de severitate presupusd de catre pacient (aderenfa este direct cu aceasta); + gradul de afectar i pacie; late prezente sau imaginate pot avea un efect v asupra aderente ie financiare ridicate ale tratament ld a stilului de viafa fata de cel anterior a de asemenea un efect nega ree 4. factori care tin de medic: + puterea sociala; + prestigiul (formal si informal), ca si ~ calitgite de bun comunicator duc toate la cresterea aderengei, 2. factori care jin de modul de relationare medic-pacient @ este influentaté favorabil de elemente precum modul de ‘rapsmitere @ aformatici, timpul alocat de medic pentru paci increderea in personalul medical, suport informational sau apreciativ oferit v oferit pacientului (pentru refers ‘mai ample referitoare la suportul social vezi cap. 3), I in 6. factori soeio-culturali aes i. funetie de ice, dar si de gradul de coeziune al grupului espectiv si de implicarea respectivului individ in grup. Stigmatizarea, sr . etnici. etc.), marginalizarea din cauza bolii pot ‘secentua tendinfele de crestere/ scdiere ale aderentei Se considera cd un predictor important al aderen sutisfaciia pacientuh c ree " ia tratament este le calitatea relatiei cu medieul sau curant, nponenta cheie a relatiei medie-pacient este c Liliana Diaconescu, Ovidiu Popa-Velea ~ Relaia medic-pacient 193 iin acest sens, diferite au demonstrat c& al le de bun comunicator (inelusiv de bun ascultator) ale medicului se coreleazd pozitiv cu aderenta pacientului, Di Matteo et al. (1986) au identficat, spre exemplu, © carelatie_ pos aderent diferite stari emoionale in latura non-verbald a manifes Alti autori (ex. Armstrong et al, 1990, He beneficiul ex lor precise si adaptate pacientului Insasi_satisfacti siturd cu specialitatea aleasd se coreleaz4 direet proportional cu aderenta Ia tratament a pacienjilor sti, iar aceasta corelatie este cu atit mai importanta cu cét tt pacientul este are raportau o satisfactie profesional mare, aderenfa eta mate, chiar in condifiile unui timp scizut pentra interaetiunea eu pacientul) (MeGlynn, 1988), : Participarea medicilor la grupuri de autoanaliza a performanitelor profesionale / feedback emotional (de ex. grupuri Balint) este de naturi a spori aderenta pacienjilor care intr in interactiune cui acesti medic Citeva modalitiji practice de actiune ale medicului pentru cresterea s-au dovedit urmatoarele: important repetatas J exemplele concrete, adaptate nivel de educatie a + evitarea criticdrii deschise a comportamentelor pacientului, in spe- a celor cu care € posibil ca medicul smu fie de acord (de exemplu consuimul de droguri, homosexualitatea, cersitul, etc.) respectarea dreptul pacient jcarea pacientului in a gisi, impreund cu medicul, modalitati de rezolvare a problemelor legate de aderenta: ~ Feedback-ul pozitiv oferit pacientului, pe tot parcursul interviul - sublinietea progreselor obtinute in privinfa simptomelor; - incurajarea pacientului in a pune intrebari sau obfinerea unui feed- back de la pacient (la. sfirsitul intrevederii, dar si pe parcurs, daca jcajille date pacientului sunt importante pentru compliant’ sau sunt suficient de complicate) (checking questions”, neaparat deschise, si in nici un caz sugestive (.Nu 2) sau agresive (Ai infeles???”)} = comunicarea intre membrii echipei de ingrijire sau cu familia special daca medicul are de-a face eu un ,caz — problema ei la tratament, +“orquouadns 9p ajgupmane as-npu 09 ypquazaid ® axe Inj99 [N90] y rod) ‘juudioned 29440 op asnd jappo ap Mega (y] snjnzes vareniazasd (] {asvoayy duo, wip aunan 0 agewtsoide ap) sagd tan uy aurea 98 eluapag - ‘(einuzer 06-09) taluipas wreanp arSayqers ag - ‘(dnu@ uy gutdsuoosap 9s nur yenuazaid ysoy e 70 Fanpo v fauwosiad voyemuap!) zea un aiuizpud YS soyndrud iquiow wHAUE [RApEY - anos dtu. iquiour eHOHOs 1S gwuzard as Bp - tuIpas varemsyysap Artonmsuos yzvaztTEUE ISIEFS e reo “(wiayxo pun #8 wioIUt yriun) LoyeAZASqo top MEE Od 9s OSH) (1ae719 wzaSe va 98 2109) s9psf-09 mun jruoynte wyfa1[0s aieod azea “(goreuopz009 ap Jor na guvosiad 0) J9py} un aBape ag - ‘osaimim as 18 aj2tunuasd no uosnoa wind od pftedionseg - roars ‘area rear 9120 wn-nuy waeaSe as tfet99 se OHI UE (quIdLL S1-OF 2p) a4 a299 un gzeoLWOS as ‘are reur aysa Hlundionsed ap aeumet yoeG “19 anu} aragyy edo] EAB ‘109 Ut YZKase as iueds + autbosiod ¢}-9] Stoned aru dru un ey - ad aiurzard 2s Bs uypog did nun v aunzqav%.io ap npopy “¢ (qusnoaug/ 0 uan2aty (wa Byes ny) zdons 356 usp Haul es Ee nes ‘quossaig ‘seein {oq wie jm) se319995 ypoul 2s feos pxsponroutunp[mLaWrBO09 | os un ap tonau Hany nDu8 Leu OpY 9h fouonsat4 j wooup y nN) g (uproaug sol matond-aipaw Dippy — baja4-bdog Hiplag NASAMOIDIG Bi) (Quanoauq uo3t / ny) (34934, sun paseninay 2p wp grou o ado mop ep w e009 ara (osug 09) / aN) ceed pigs noe Gwonoay, ute mgd ‘eoiuing 6 a Hexdasy +g ‘a9 9p “eseu ap waned ssond yous ap 1 ¥eA}oz91 2p Hane 9] ase9 ad awo;goad ap aieu jspuans 9p = EDU aS" myaesDs ap uno an 1aA9814 / YORU) My) (oua22ig j uosu / gg) ci (uaxo24y ; Yoeur F 4401909°D ‘asopn7 ap sw4oge}o} pworpau jrypuos.ed "aang 2B myuospUAs IpASUaIUN D a4ompOr9 2p aoUONSoy >t iuougopua spoons 8 oioweyfes 2 anual 18 Dl 2100/2 19 prousouSoud p4o2un 40) ‘0a nou) us dont Pa 20 00a op muapiys. nd Ip>ap a sow yaa Daa yf ridof 220) auicof vevasafi ‘Soyo aor 28s 9 podnas ue p> px 0p are" sarong 09 240 pds ap ueyosuneany ¢ 29 axfosS0ypo4 0 10 van ‘099 un sone aod ui 20) "o3s0g0 2p iy a0 wang sny up tal td wo pia "8 © PIMPOMWD we wOLOP a+" “pmonony RHP maosPuan 20} 240 a4paofap myo cinge> off Afomis apozeorgenn 09 9] 0389 ad azeorunwos ap ajproza te9) pupu019 2403) o> op rifto40xy | aoyz0ad plooydy elon aipei valojay — doje doy hpi) WSSAODOIG DIDIT Fel196 _Litiana Diaconescu, Ovidiu Popa-Velea ~ Relatia medie-pacient tamentul : participanfii se centreazd nu pe ‘medie-pacient), reaba persoana care a prezentat cazul daca grupul a ajutat-o gi care este starea sa emotionala. ~ Liderul ii intreaba si pe cei care participa pentru prima data despre starea lor emotionala, - In incheiere, iden face 0 evaluare si o sinter a act grupul eee Bibliografe I medicine: an attempt to assess Tavistock 4. Cataldo, KP. Precden, K., Geesey, M.E,, Dickerson, L. — Association between Balint taining and physician empathy and work satisfaction, Fat vol-37, no.5, May’ 2008; 5. Capraru, Capraru, H. - Mama si coy 6. Ciofu, C, Biaconescu, L.- lg jn lamandescu I B (sub redae rmedicale. Editura Imprimerie de jologice legate si comportam 1.B(sub red.) ~ Elemente de psihosomaticg feat, Ediura Infomediea , Bucures D., Christensen, J.P. - Bebaviorat ~Introducere in stiimele comunicrii, Editura Polirom, Tap, 2008. Srandineti, D.~ “Could a “coach” get you motivated about medicine?”, Medical Economies Magazine (web), 10 ianuarie 2000, smandescu, LB. -Psihologie "5, Jamandescu, 1.8. (sub red.) ~ Elemente de psihosomaticd general si aplicatt, Ecinura Infomedica, Bucuresti, 1999; 14, Tamandescu, LB, ~Psihologie medicala, vol 1, EdituraInfomedice Bi 15, lonescu, G. ~ Tratat de psihologie medical gi psihoterapie, Ediira Bucures, 1999; 16, Kjelmand, D. = Do GPs benefit from group rezertatd le Congresul Inernayional Balin, Portorcs, So 17. Lefton, LA. ~ Psychology (6th Ed), Allyn & Bacon, USA, 199%) 18. LubanPlozza, ib red.) ~ Dimensiunea psihosoctala. a ie medicala, Editura Oscar Print, Bucutesti, 1998; anes, 2005; Liliana Diacone, Ovidiu Popa-Velea— Relatia medic-pacient 197 Ja Congresul 1, Slovenia, 2001, Back, A.L., Morrison, RS. ~ irapia ca si ia Qua Nola. 8 i i omoogl si practice made ~ probleme tte de coma, Vi meals n369, 2002 Nook Dectorptent communication and adherence 9 Myers, Rageanu, R. — Psibologie medicala si asistentd social, Sovietatea Stim’ si ‘Tenia, Bucuresti, 1996; Siete ia Beh, Second sition, Lipinet Company, USA, fa Ec fica, Tes, f— 0 aborare moka a pslgit medal, Baar Iafone Bass, 200 Vander Zand J. Social Psychology, McGraw-Hill, Inc., New York, 1987; Wade, C., Tav ‘C.- Psychology, sth Edition, Longman, USA, 1998.b aus ap jaunts 16 jaruouomno veupgoso4 pamiod uip 19 ‘atuapuodap toun pagmaysuoa nu uyipuan ‘adncarongisd uy “eye nes athens O-ny eae} BS 3 soje yew 18 “eiuBweAy Hf aze9 ajrEganut 3}e0) w| jnsuNdses EYE JON YO EiuEsods ‘up qnadeia) P| wis area so|shuarsed onedpur yeu anu mndaouy vy areod 18 voi feu ypnuy arsparidanty o aisa eonuamne eideraoyssd senuoo Up -euinse arezoinfeaw 1S eluepuadap op easels ut tuLyapau uauLiay ad puos npuyuriusur uowour ap eaiagqz! nes yswojniowstus exinjos ‘sojatusourg 509 eNUOD “EnpuHaZO ‘owaIgoxd nd yeWURAZUOD mymuo voveHaIsed wnunxeut e| pzeayioads ares “a9 “Hoy “YoIwzeare[o “uomorzard suowwoaputs ap atasnpur gpeanus o~ dup uy weyfoazap W-s sexy 18 — aafoazap 28 BS afasue$ 2801 gISINa “,uOkop wip jnyeesuE noted ede ap wnatiysUT jpuoInle [e “dupa S998 ad “anFisaq “azanwIBE as BS afesues a1e01 aie — RAEAEpE no grEporotU EepIoge ley ap ySoJ FN areD — ws eMa;gord ae} “iwfeanasop “iepen “JeuuNwZap outs 26 UDIoed ‘taL99 9p jajise foun apundser v ap ynyayo njduwis 18 and nes yrdum ase nu “pAvsagoi autiop nu eiseaae pus tounry “Hodns ap azeoziumy euBosiad ap yjuapuadap iquIUOA 0.92 s ws dau Wy wo nnuod saziward ywopirs "zv—aID 29 deg “sorne R| now tp wazandar yoap auntido eo are ne [> ‘o-nuf JONEA wip axej.uuts yennis foun giey a9ey & ap aVEN|IqISod no ueIDed ad Joy un fon uy ezpoumu [J nw sonfe* ynjduns Yo wade UY SHO [> 6 “psu eisixa Foyepaur jnsiaary “(uiorduuns ye nes eaIsaidap axitzodsip ‘eotued ap B2it9 9 oY) IUaWOU ap Sedu mun arcuNye 0 BIDIO 1S yoU ‘eipaut auras gun uIp esade ‘aqueUeA Enop ajao amuiq -, Jriomfe* no eyznyuos waeazyear [JqenAaM 1S “Oplo[ger 9819. JOZ1Aa{9} B| 9p ‘AIIZN wIp seop sound o* wou tHIoU rou {99 Ide} ap E> asotas epuryoad reur gziyeue 0 8[ dey ap +, aidvsapoyssd™ ap ngruaunsn jnsuos axgeound atta yo ‘arspoa wunic pj “wouyd se-s iS9p “spsape-nu aygemp 8 ajeor foun esue$ Enpurajo yun wap ead pen f sp 29.8, 28ojoyssd somlo™ ap yuo) aanuy vplouastp gory ws “ede modu ap tiarnxa aise “Eresodwar z27yD Mes EEA 195 foun ware MED UE Tey Watoed un nuIHag veidezaiousd Hozuap nes gnopaaue ‘amqnyxa axds - (eyenztroxpne essods ) BS nau IS aIsa andisap UsU “ayeiseu0 aif Inao| “enseou mutdo uy BS Hqeatian 1 usd eLomep vs amgan nu 1S tod nur tardusayousd 66 sabia SG ap anu WajaA BAO MipINO “autotiayou ap Seu aan [Av tp aol ss san esis op et ap ea duwtou i uensnyy aydiyjniu su ap weindod “uesoduy euuo fe RS op IeoUs8 hp eunse eet ee Sd 2p 90} ais -2onnadezo: aoeoyfiur 2oype rojucuodu vase up HBS vIse20r BD BEY ‘an, a iDwosoyrsd nps 291 sd ind 979 af ‘wrujoafo ap auiapauns ony 7 roe ‘B “gjuass ‘20] itu e| eAapun Bye as murape 4 anu ' bes nun ¥> HEpt unt us Rresuas pads ap eines 3P 2nyouryisd j23° 16 poorpouorg propo a 2 em cet pe ” Or MyaPOW aaa vIPIOYNAD Dsse.0.0u0 © 212}0 8 IqedeD jrundus ‘sowuatueaipax Joni vaid exojea we nu aie) toderaoussd UE JOoeISGo un 9 a y) aywod wep se go ‘nyduraxa auds ~ ideal ap a[aunoy anuyp erorye nes vioun vasséaye vuoriipuos od mytarznd 270 byaypo n adepe youn e 1S ames feu 40 samponginfuoot od 9109 ad euaxd artpaya 9p udnse 18 sSnsuy pOIM soja uyianu ‘ayuaano sojauuoidu spye as amo uy ppesiuarsiso suprisai ynsues, (9661 ‘o!saploy panp) sopndosojoussd so. ‘{atuorduns ap areorwsauat wuadoasap ynyuatoed) (1 voued wp (sis O]MFaUID|9 VAdTED UNOS tp be ajxdeoro4tsd ayo (9661) foapIOH ap wad “tLg1) AURAY Bang J asada A bys098 sop nse woiduns x9 auds amo uy emsput ipu09 rod sojaiuapas oyia90) 18 piwoaragl ~ spauatuase a¢y BNO eID MyAuTAd wae tuys nes ‘inadesa) ap wey yeas reww ngoyotins twaideade wolond auigo ap pupsy ow andaoiad 2189 viS9De FoR ‘TES Inusquoo up 18 gst) RUMOJstEN oqo 9s yeIaBexa Hy Rony 3S09" “tOMSepULA ap 2] weund epuesisy* snoadsor joys aIs9 HOI, 7, Papeos ood anoodsar ‘punin © 9p mmuared way amnyfay gsuais rd [P plrojuanoud Pot “Kas “PISIBA ap apuidap aywog “ardeua sep "prouday nes oxox sa3ns “e101 owisixa) 2p yeu 9p auoy swewey> £07 ‘BydloaayoHisdl ap on204 Ovidiu Popa-Velea— Elemente de psihoterapie de personalitate a pac poate, influenjeze alegerea uneia sau alteia dintre randul_ sau, experienfiala) ta cu trasaturi de tip paranoid sau schizoid, Invers, psihanaliza este eu greu sustinuti de o persoand cu note de caracter maniacale sz vérsta pacientului mai evident pla f, unde strategiile bazate pe joc sunt considerate mult mai eficiente, intre altele si penteu ca se sprijina pe © tending natural i exersata cotidian, Presiunea simptomului / simptamelor poate impune 0 stat apeuticd de duratd scurti, centratai pe un obiectiv precis. Spre exemplu, wintea prezentérii fa un concurs pentru ocuparea unui post care implicd beneficii materiale consistente dar si plecdri freevente din yard, pacientul trebuie sa isi rezolve 0 problema punctuala, care i-ar genera dific noua activitate (ex. fobia de avion); Calitatite si formarea psihoterapeutului pot condijiona alegerea unei Strategii sau alteia. Din acest punct de vedere, desi in general exista ideea uunei specializasi stricte a terapeutului intro forma de psihoterapic, in practic se dovedeste adesea necesar asocierea mai multor forme, pentru a aborda eficient un caz (spre ex., psiloterapia cognitiv-comporiamentala, in combinatié cu relaxarea si eventual hipnoza, poate fi superioard psihoterapici cognitiv-comportamentale singure). acest sens, este rajati familiarizarea viitorilor psihoterapeuti cu cét mai multe forme de psihoterapie i flexi cia, pentru Céteva orientari in psiboterapie O clasiticare a principalelor curente din psihoterapie, atat functie de profun: de tratament ~ Orientarea psihanalitied consider simptomul psihie ca find lunor constelatii de conflicte inconstiente, izvordte din trecutul Este 0 tehnica laborioasa, care implicd motivatie si resurse Cinclusiv materiale) din partea pacientului, dar are avantajul ca poate rezolva $e poate face a abordarii, cat si de specificul obiectivului major Ovidiu Popa-Velea ~ Elemente de psihoterapie 205 mul originar, prevenind de asemenea ~ via insight-ul nor probleme similare in vi mai bune de coping (vizind controlul de sine si al situafilor stressante) = Orientarea _experie i “ . i in directia. reste iraqi gi_ sport expresig a persoanei in directia crest acitatii de autocunoastete si, ca scop de durata, atingerea fare a resurselor sale. Este centrata pe denumeasci client” (ex. psihoterapia jodificarea capacitatii de ient, pe care prefera , este prin excelenia non-directiva iar relatia terapeuticd este Vieutd ea 0 relajie de partencriat, sau ca o intainire fntre doi adulfi in care ficcare are cate ceva de invatat de Ia cel in ~ Orientarea suportiva reprezinté 0 strategie psihoterapeutica centrata pe coneret si prezent, si care urmareste mai degraba st psihologicd a pacientului, decat rezolvarea problemelor de fond ale aces fi tila in somatice si cate le-a lufia (ex. anxietatea sau depresia post- infarct, anxietatea in criza de astm, etc.): = Orientdrile centrate pe luerul oi acre Imyctccerapl, hipnoca) ‘au drept caractrsih comune relia de continuitate intre relaxarea somatic si cea psihica, aplicabilitatea ce poate fi la subiecti normali (de ex. pentru cresterea randamentului, imei de sine sau pentru inlaturarea consecinfelor nefavorabile ieni) si invajarea relativ usoard a aplic&riitehnicii , fapt care poate constitui un real avantaj te cazur corpul (PT de relaxare, Principii si caracteristici de bazd ale celor mai reprezentative tehnici psihoterapeutice ‘ 1. Psihanaliza Bazele psihanalizei au fost puse de Sigmund Freud, la inceputul secolului XX, ins curentul a cunoscut de atunei o mare rispandire si diversificare,astfel incét in unele variante ale ei psikanaliza actuala seamiind Valoarea intrinsecd deosebiti a psihanalizei deriv la ei ipostaza, de teorie, metoda de explorare a psihismului si tehni psihoterapeutica '+p des uy argosed os dope owsiuvssur ropppedio uy asyosap ‘o: (ruany sae axsaiop nydiound uy Sap ‘esezegap aieod 9s nu 2300 op awordurts seIyp aie thes apes sojaIoe jmIsor Jopuordiurs watt 3 pupursede 9 yduuaxa ap ¥9) So9X9 Ut nursuesou inBisap aise side voneuosoutsd JeIYO nes aep “yret yy arvoareo 0 yHotwOUE imuusiysd ojoiumesur anuy seooid nuqyys> iajged anyo ap yPULOWE nes AfsneyxD yj ostpe yuns “eyaysoa8 puuzojsuen as yreroos ay wu 0 asokedap yaep ‘sas ‘ap soqyindyy dtuaxa aids ynaeidng 3ye § aj aqieo sojelioy jmwuaLays vy] aise guys nq un yeas v arofiajaiut «8 armidepe yung, idoos ing desu 9 91 fe 98] NU duOWONEY aisade join 1s LOT aidosajoyisd ap oiuawayy — v9]24-Dd0g MIPS S109 2189 BPI 9 nu ese ‘aug 9 Yyse aundns 25. ynanding i$ smdo god 64 auto ad “usiueaaur imsaae van out auomde oworduuts soun diasyp 1 proxy ‘soooud pum [e nes unifoe pndups WOU HF 0% “suemnyysueny / axouNOysteD, i§ ajuunsindl Iraqu rye nuquod eK ® i wirjapous asa apunds2i09 av asvo * o-uy siege Bzeoimsod puoay » SSE EEE EEE EEE ardnaaioHsd ap a PA Plog PRO 902208 Ovidiu Popa-Velea — Elemente de psihoterapie 4. Metoda Metoda folosité predilect in psihanaliza este meroda asociariet Accastai meioda este ideald pentru expunerea deze instanjele personal entru ci permite ,spovedania nesfaryité it decenzurati a pacientului” , intr-o veritabil parlée) (Hesnard, 1928), Tehnica se bazcazi pe ver intins pe canapea, intr-o pozitie relaxata, se lasa purtat de fanduri. pe care le exteriorizeaza sub forma de monolog. Scopul asociatiei este pe de o parte, cel catharciic (de detensionare / eliberare de complexele nevrotive), si pe de alt& parte, eel de expunere la lunind a acestora (mai mult sau mai sub forma de diverse descircari afective, dar si ca. digresiuni ezitairi sau incoetente ale discursului). Exprimarea complexelor nevrotice va constitu, into etapa terioard, baza pentru rasfonalizarea avestora, pentru intelegerea lor insight) $i pentru canalizarea comportamentului edtre obiective noi, mai realise si mai adaptate la re u zi a pacientului, Uncori, pentru facilitarea asociatiei libere, analiza poate fi combinati cu hipnoza, rezultind procedeul numit hipno-analtzd, si care este mai ugot de efectuat decat analiza, la pacienti sugestibli, eu ineredere in terapeut st fara prea mult sim{ critic, Alteori, asociajia liberd poate fi facilitata, ca i tehnica lui Jung (eu ajutorul unor cu Rorschach (cu ajutorul unor planse conginand stimuli vizuali ambigui). Pentru realizarea in bune conditii a tehni ere, inard necesard este constituirea transferult, adic a acelor s tzeneral pozitive, de simpatie. de ineredere) pe care le dezvolta paci , si care permit initietea si desfigurarea catharsisul Want, Este de remarcat faptul c& in general transferul nu se m acelasi nivel si nici mcar nu are acelasi semn, de-a lungul terapii. Spre exemplu, la inceputul cure, poate fi extrem de pozitiv, pacientul regresind si proiectindu-l pe analist intt-o fi (real sau imaginara) a ‘4 pe parcurs lucrurile se pot schimba, ajungindu-se chiar in extrema opusa (cu o real antipatie fata de analist, mai ales daca acesta orienteazi pe pacient caire atacarea, in terapie, a unui nucleu nevrotie bine constituit si / sau tolerat), Uneori, chiar si transferul pozitiv exagerat poate fi Acesta poate fi considerat o veritabilé lama cu dowd tiga deo parte, este indispensabil tratamentului, deoarece faciliteazs pitrunderea ontraproductiv Ovidiu Popa-Velea ~ Elemente de psihoterapie 209 exces, el poate deveni daunitor pentru bol face dependent ce cura psihan De aceea. este, clement extrem de important, ca ii acorde permanent atentie. In acest procesul formarii sale ca an: nvatd sA nu cedeze tal contratransfer = implicarea afectiva exagerati, ca uimare a .seductii” exerctate de pacient asupra sa, in acelasi sen ite important pe care trebuie s& si-0 insugeascd frapeut este aceea de a avea capacitatea de a re lor (entafii imterioare (de exemplu, cAtre manifestarea exageratd a sau etre manipularea stérii pacientului, pentru satisfacerea propriei de afectiune). Atitudinea clasic recomandata analistul ie, este newtraltatea binevoitoare, cate pentru a obfine ma traduce prin implicare de rezu de tip empatie, pana la punctul in care catharsisul si insight-ul sunt asigurate, dar netreednd —frontiera tre supraimplicare sau supraresponsabilizare ,eroiea’ Terapia respectiv cliberarea_pacientului, prin ile sale emotionale; : acientului asupra resorturilor intime (nclusiv autabiografice) ale proprilor simptome; + consolidarea infelegerii si exersarea abi i traumatizante; - eresterea autonomiel pacientului $i lichidagea transferul Holdeviei (1996), citandu-l pe Watson (1963), enumerd céteva criterit care tin de pacient, pentru a considera cura psikanaliticd 0 reusita Astiel, se poate vorbi de o reusiti daca pacientul: ~ dobandeste abilitayi suptimentare de adaptare sociata: + este capabil si isi explice gi s8 infeleagi resorturile intime care au alimentat simptomele sale; i accepta sexualitatea: ~nueste - are 0 tolera lor de a face fata altor situ re sau de regresiune; citudine erescute in raporturile cu semenii sai