ezv 69,028,209 TREPUBLICK SOCIATISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 2965-87 COMITETUL NATIONAL : intocuieste PENTRU STUNTA Ant SPAS 2105-19 SI_TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN Clasiticarea alfanumerled DE Preseriplii y proiectare STANDARDIZARE an Constructions eiviles Crponreanerno rpauexancs Senin uns | seat veer STAIRS Prescriptions techniques générales de | OSmue npeamcaiiin m0 npoet Design general specifleations & a 1 GENERALITATE g BL a Obieet yi de aplicare 3 Prezentul standard stabileste prescriptiile generale de_proiectare a seiivilor in elidiri S| civite, constructii pentru productie sau deporitare si in clidicivile ausiliare, industriel & tinind seatna atit de destinatia lor cit si de condifii de asigurare a evacutitii in eax de pericol, 2} 11.1 La proiectarea si realizarea seitilor trebuio si se aibé in vedere gi preseriptile din = ‘onmele generale de protectie impotriva incendillor la proieetarea si Tealizaren. construectilor E| si lustalatiilor, precum si cele din Normele tehnice de proieetare si realizare a construct lor =| privind protectin In actiunea. focal | 1.12 _ Prezentul standard nu cuprinde preseriptii privind dimensionarea gi vevificareaelemen= telor de rezisten{a ale seirilor. Clasifienre Seltile se clasif ~ destin Ipimen trepteloy fornia si modul in care sint dispuse treptele 1 Dupa destinatie, setrile pot fi: monumentale, cu efect arhitectonie deosebit, care condue la ineperi importante de spectacol ete.) urmérind realizarea rapid a evacuiii in caz de pericol: (si — principale, care deservese, in mod normal, intreaga cireulatie din clidire, a si evacuarea in eaz de pericol ; ~ secundare, utilizate pentru circulatia de servieiu din ckidire, deservind toa lurile sau namai uncle dintre ele (seri de toatd indfimea cldirii sau’ partiale), evacuarea in caz de pericol, Necespectarea Standarde-or de Stat este urn OUSERVAPHE — Searle prinepate 51 secundare pot 1 realizate si de tip special, antifun, 2 Dupii inaljimea treptelor (1), seiirile pot fi eu trepte joase, t < 16,5 em; trepte obignuite, k= 166. — trepte inalte, k= 176... 8. .30,0 1 — tepte abrupte, k= Dupi forma gi modul in care sint dispuse treptele, seivile pot fi cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau intrerupte cu podeste, conform — eu rampe curbe (elicoidale), continue sau intrerupte cu podeste, conform fig. 7 §185 ~ cu trepte balansate, la care uncle porfiuni din rampit sint, curbe, conform fig. 9.11, rors IN CONSTRUCTIT Bd. Ilie Pintilie nr, 5 BUCURESTI 1987-06-01 pent Conemuent eseate Telex 11312 CNST R Pag. PRETUL LET 2,00STAS 2965-87 2a 2 PRESCRIPTI GENERALE DE PROTECTARE, ‘Tipuri construetive Tipurile de seri, clasificate la pet. 1.3. Fig. 4 Fig. 7 Fig. 9 Fig. 10 sint conform fig. 1...11, Fig. 5 Fig. 6 Fig. 8 Fig. 11STAS 2965 Laiimen rampelor si podestelor Liitimea liberi, minim, a rampelor drepte sia podestelor la sciiri, se stabileste in tunetie de destinatia elidirii sia seirilor conform tabelului. se mitsoari intre perete gi balustradi sau intre dowi balus- Litimea rampelor de sea jeluzind-se in lungimea treptelor (daca acesta mu este 0 trade ale aceleiagi rampe, vangul grind intoarsi). {Latins Heri, nim *) @ rampelor gi Xr Dovlestelor nm pentru seat x Destinatin constructiet (eld [7 secundare 1 | consteuetit pentra pruduetie sau depozttare si elidel cite 2 | Clie tnatte (lial ew personne ee ni se pot evacua singure) transpartul sew \ {Grese sgradinile de copit, salionare medi- | targa al persoane= cles onplell pentru altenait, eamaine pentru | lor simobl Hnatrint si item) eu scart destinate pentru transport ta bras | cetetatte 4 | Casaint pentru tuvatamtnt de toate gradete, last total oan adixi publice si adinisteative, avind ta | max, 200 pervwane | 1,0 1 hivelul Gel mat popula: cr a 6 | caaaier de tocuse ew 8 sau mat multe | tas 7 | Clin ew sath aglomerate, eu scart destnate | evacuarea pent lett 10 sa _ i ot - 0.9 | 0.70 tocurt pentru | Laine edilor de exacuare ale anexe= sonehestra Tor seeneh ett eare se suprapun, dar iu ma mie etl seena sh anexete | hy (led avansee= SV bnzunate) eu | Fea 100 | | ast..300) i | 500 1,50 | *) Se adiite reducerea lilinil here ew max, 5 can (le Feeare parle) reprezentind grosinea mint evrente Jeadelor seatilor: TS) Ta ela Ina, eu persoane adulte care mn se pot evacua singure sau eu sili axlomerate si bn eli tsteative ew peste DvO persone pe nivsh liitnea eampetor si podestlor seiritor este conform cl ee Mela ne ert 3, 5 sau 3 ) tatnea podestlo selon to cura tauaporata ew Lrg te cele secumare ale elidirior de Inet, 1aines rampel partamentelor grupate ta sear cate HDS ta eae 2.8 Trepte si contratrepte 2.81 Treptele Ia sediile eu una sau niai naulte rampe drepte continue sau intrerupte et podeste, fig. 1,6; au iti proiectie orizontalt fornia drepturighiular’.STAS 2965-87 4 23.2 Treptele la seitrile cu rampe curbe (elicoidale) continue sau intrerupte cu podeste au in proiectie orizontal forma trapezoidal, Scivile cu rampe eurbe constituie ci de evacuare fa persoanelor in eaz de pericol numai in portiunile in eare, Kifimea treptei este de iin 18 em (respectiv 20 cm la clidiri cu sili aglomerate) ling’ balustradz si de max. 40 em, lingit perete , conform fig, 7 $i 8. 2.3.3. Treptele Ia seiivile balansate au in proieefie forma variabiki trapezoidali conform fi. 9, 10 si 11. 234 ‘Treptele, eu k= 16,6...17, Ja selint principale em gl cele eu h = 17, 2-195 em se previtd, in general, si la cele secundare: 2.3.5 ‘Treptele joase, eu k-<16,5 cm, se recomand’ a se prevede la seiirile monumentale i la scizile chidirilor pentru scoli clementare, gridinije, miternititi si spitale, 2.3.6 Treptele cu ft >19,5 em se admit numai la seirile de sorvieiu interioare sam evte- Tioare, care deservese un singur nivel gi la seirile din interlorul apartamentelor. 2.3.7 Treptele abrupte, eu h = 226...80 cm se adinit: mumai la seltile sycunidate eare fa 6 Iegitora cu un nivel su mai multe pentrafolosin{a ocazionalé, de control yi intrefiner e (aceose pe invelitori, spatii tehnice, platforms de utilaje ete). 23.8 _Tritimea 1 si indlfimea i a treptelor ka sedtile obignuite (fig. 12 a, b,c, d) se ales astiel incit si Tie respectata relatin wh p= 6 264 em, OBSERVATIL 2 Pentru treptele cu f << 16 erm gf pent cele eu A> 18 em se recomandt i iniepinits retin ght Q=80...85 em cu exceptia elidilor destinate coplilor de virsts preqcolar, elnd treptele eu < 10 em Urebwie si tndeplt bneaned $1 el 2h» B= 58...00 em, SSS re , RSS ‘ss ) a) Pig. 2 2.3.9 Raportul intre fh si Tal treptei, 1a scirile prin care se fave evacuarea in ea trebuie si fie de max. 131,5, jar la scdirile platformelor de Ineru $1 ‘sau ale nivelurilor tehnice, poate fi de 1:1. de ineendin, le subsolurilor nelocuite 2.3.10 Treptele ce aparfin aceleiagi rampe trebuie si aibi acceas De asenienea, treptele dintr-o camerd trebuie sit aibi_a¢ © pe toati desfigurarea, seagi indltime. £341 Numérul maxim de trepte ale unei rampe trebuie si fie de 18, iar numirul minim de 3, cu exceptia scirilor exterioare de acces in clidiri oBSERVATH 24 Podeste 24.1 Lajimea fiecirui podest de scard trebuie sk nu fie mai micé decit létimea celei mai late rampe cu care se intersecteaza. — La edit de Jocwit prevederite pet, 2.11 au earaeter de recoma nde, 24.2 Liijimea minim& a podestelor este conform pi 2.2, ‘Lifimea podestelor spre care se deschid usi trebuie si fie mai mare decit cea previzuti 2, ou Lijimea foilor de usi care cup’ podestul in pozitie deschisi.STAS 2965-87 tn fafa ugilor de ascensor, lifimea podestelor trebuie si fie de cel putin 1,60 m. Fac exceptie cazurile in care usile ascensoarelor sint glisante sau se inehid rotindw-se in acelagi sens eu cel in care se deplaseazi fluxurile de evacuare spre exterior. In aceste conditii, liyimea podestului este conform pet. 2.1 sau min. 1,20 m. Sensul de deschidere, spre interior, al ferestrelor de pe rampe sau podeste gi al usilor de pe podeste, va fi invers sensului circulatiei de evacuare pe scar’. 244 Podestele la clidirile ou peste dou niveluri trebuie si rinmind in afara spafiilor situate in Tata s 2.5 Sediri eu rampe curbe (elieoidale) sau eu trepte balansate. lor (coridoare, holuri ete.) destinate circulagiei. 2.5. La proiectarea serilor eu rampe curbe (helicoidale) sau cu trepte balansate, se au in vedere urmitoarele : — linia pasului pe care se miisoar’ in proieofie orizontal’ ligimea treptelor (I) se consider la distanfi, de max. 50 em de la mina curenti spre arcul mic al curbei, pentru treptele cu Iungime pind la 1 m si de max. 60 em pentru cele cu o lungime mai mare'de 1m; — Dalansarea se repartizeai: pe un numir suficient de mare de trepte, astfel_ incit Wijimea lor si fie de min, 12 em in partea cea mai ingusti si de T+ 20 em in pattea cea mai Jat (misurati pe o paraleli la linia pasului). 25.2 Liijimea portiunilor de seari cu trepte balansate sau rampe curbe, I care unghiul de rotire este mai mare de 45°, trebui e de min. 1,20 m (fig. 13). 2.6 Parapete 2.6.1 Spre partes liberi a rampei sau a podestului, seirile sint previzute cu parapete, dimensionate la ine&reirile de caleul stabilite conform STAS 10,101/2A1-87 Tnaltimea parapetului, miisurati pe verticalt incepind de la muchia treptei, este conform STAS 6131-79. 2 La ferestrele intretitiate de podestele seiirilor sau la ferestrele care au un parapet mai © decit iniljimea de siguranti trebuic si se prevad’ balustrade conform STAS 6131-79. 2, M na eurentit : 2.7.1 Sedirile, cu exceptia celor monumentale, pot avea mina curentit pe o singuri parte, in cazul rampelor eu lajimi pind la 1,60 m si pe ambele, parti, in cazul celor mai late, Mina curentii se fixeari pe parapetele seirilor sau pe perefii easel searilor, Seitile clidiror destinate copllior de vrst prescolarl, se previd eu a doua_ mi curentit, situati la 0,50...0,60 m inifltime fat de muchea treptei. Mina curenti de’ pe parapetele sedirilor din scolile elementare si medii este previizutd cu clemente care si impiedive folosirea ei ca tobogan. 2.8 Inalfimea Libera intre rampe Indljimea liber intre douk rampe suprapuse sait o ramp si elementele plangeulut de deasupra (a), misurati in condifille aritate in fig. 14, este min. "2,00 m, in cazul scirilor principale si min, 1,90 m in cazul eelor secundare. opsenvarit 1''La clidirle de wit, insfimea (a) 1a searile principale poate fi de 1,05 x. 2 entra sedrle cate mu sint-destinate eyaculest tn eaz de periel, tnlfimea (2) se poate reduce la 1,70 m, ‘tunel clad alte considerente nu cer taal{imt mal marl 2.9 Numérul de sedri pentru evacuare in de pericol si amplasarea lor Stabilirea numarului necesar de sci gi a dispunerii lor pentru evacuare in eax de pericol se face in functie de tipul elidirii, numirul de persoane gi lungimile maxime admiseSTAS 2965-87 6 pentrn efile de evacuare misurate in axul edti, de Ia use inekperii pin la o casi de seari de evacuare, in conformitate vigoare privind proteetia impotriva incenditlor la pr instalatiflor, i mai indepartate, prevederile si reglementirile tehnice ctarea si realizarea construcfiilor gi ig. 14 2.10 Casa sedi 2.10.1 Pentru a impiedica piitrunderea fumului pe de la un nivel la sifsau uyi, indiferes ‘ile de evacuare si propagarea incendiilor i'ul, se separii, senile, de reguli, de restul ekidirii prin pereti, plangee (acd servese sau nu la evacuare. 10.2 Seirile speciale antifum se inchid in ease de seit proprii, avind ppre{i rezisten{i la foe minimum 3 ore, astfel ineit famul produs de un incendim la clidire sk nu poat% pitrunde in casa sciri Accestil la aceste seliri se face numai prin usi fir geam, din spatii deschise spre exterior (logii, baleoane, galeril ete,). 2.103 La easele seirilor iluminate direct din exterior, suprafata ferestrelor se va. stabili conform STAS 6221/2-83. Fac exceptie porfiunile de sear spre pod sau subsol, pentru suprafa{a de fereastri poate fi mai mnie. 2.104 La seirile Hirt iluminare naturali direct din exterior, ge asigurd evacuatea tumuli Gin easele searii prin dispozitive, conform reglementirilor legale in vigoare. Responsabililproieetulus Colaboratori TecrDe: — tnstitutus de Proleetare pentru = nspectoratil General de Stat pentrw investiit Construetit Tiplzste Consteuetit = rraneise Ret Institetel de Cercetinl sl ProlectirL pentru Sistemati- ath, Franelse Hetty ‘ate, Loeuinle $1 Cospodirie Comunala edactat final : Iasttutal Romin de Standardlzare — Tostitutut roiet Bucuresti me tal Romi — Institutul Ge ‘Construct Bucuresti Comitetal pentru Probleme ale Consililor Populate Ing. Paula: Staneseu Standardut a fost elaborat initial in anul 1257 si sa revieuit In (anul) anit 1955, 1063, 1071 gf 1970, T — 3080 -}a7 ex IP. Informatia e. Editura ‘Tehnicd, Bucuresti 1987 Tiplrit la 05.05.1087 Ral