You are on page 1of 12

Reguli pt.

diversificarea alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de
sanatate;
• se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea
tolerantei digestive;
• alimentul nou se adm. cu lingurita, din plastic pentru a
putea fi incalzita inainte de alimentare.
• nu se adm. simultan 2 alimente noi;

daca la introducerea unui aliment nou apar semne de
intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima
acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si
apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta

nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul
il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la sugar.

Alimentatia complementara a sugarului .
• 1. Ce reprezintă diversificarea alimentaţiei?
• Alimentele complementare sunt considerate toate alimentele
lichide sau solide, altele decât laptele de mamă sau laptele
de vacă, nemodificat sau adaptat, formula de început sau de
continuare.
• Organizaţia Mondială a Sănătăţii (în continuare OMS)
consideră că ”perioada diversificării este perioada in care
alte alimente lichide sau solide sunt furnizate sugarului
odata cu laptele matern”.
• “Alimentaţia exclusiv la sân exclude orice alt aliment lichid
sau solid cu excepţia medicamentelor, a picăturilor sau
siropurilor de vitamine sau suplimente minerale luând în
considerare că este permisă furnizarea de apă sau soluţii pe
baza de apă, de exemplu soluţii de rehidratare orală“.
• Această formulare extrem de strictă are la baza raţiunea de
a stimula alăptarea, ca fiind prima şi singura variantă buna,

secreţia. până este nevoie de diversificare. • Necesarul de energie în primul an de viaţă este crescut. • Dar. vitamina D şi A nu mai poate fi susţinut doar de aportul de lapte de mamă. • În aceste condiţii este necesară o suplimentare de energie prin cea furnizată de alimentaţia complementară de la 200 kcal/zi la 450 kcal/zi între 9-11 luni.fiziologică. începând cu vârsta de 6 luni. absorbţia şi motilitatea fiind adaptate pentru un singur aliment. în alimentaţia sugarului mic. laptele de mamă nu mai poate asigura necesarul de energie. . micronutrienţi sau de proteine pentru cresterea corespunzătoare a sugarului. Toate funcţiile acestuia digestia. însă încă un procent important din necesarul energetic. • Laptele furnizează o cantitate de energie din ce în ce mai scăzuta de la 500 kcal/zi între 6-8 luni până la 375 kcal/zi între 9-11 luni. • Nou nascutul primeşte prin alimentaţia lactată 50% din necesarul energetic din lipide. • • . fier. După 6 luni necesarul energetic creşte la aproximativ 800 kcal/zi intre 6-8 luni şi la 950 kcal/zi între 9-11 luni . zinc. diferite de a sugarului mare. laptele. fiind principalul organ implicat în nutriţie. dar după 6 luni proporţia scade la 25 %. De ce este necesară diversificarea? • Intestinul nou născutului şi al sugarului mic îndeplineşte unele funcţii esenţiale. cantitatea ingerată de sugar fiind insuficientă pentru a asigura cerinţele crescute ale sugarului mare. • Dar dupa 6 luni şi necesarul de proteine.

87. • Când se începe diversificarea? • Fiziologic funcţia renală şi cea gastrointestinală se maturizează după vârsta de 4 luni putând procesa alte alimente decît laptele. 2000. au o cantitate corespunzătoare de proteine. No. Feeding and Nutrition of Infants and Young Children. and Nutrition and North American Society for Pediatric Gastroenterology. Marriott LD. iar dezvoltarea neuromotorie a sugarului îl face competent pentru procesele de masticaţie şi deglutiţie tot după această vârstă . • Propunere neagreată de ESPGHAN.Weaver L. La sugarul alăptat 90 % din necesarul de fier este asigurat prin alimentaţia complementăra. (1. European Series.27 mg/zi până la 6 luni la 11 mg/zi după această vârstă. Foote KD. Branca F. Hepatology. În aceeaşi situaţie fiind şi zincul.(.• Copii alimentaţi artificial. cu preparate de lapte adaptate. necesarul de fier creşte mult. De asemenea. and Nutrition ) • După vârsta de 6 luni. Michaelsen K.88:488–92.) . WHO Regional Publications. Weaning of infants. Hepatology. fier si zinc prin adaosul industrial. de la 0. et al. sugarii alimentaţi cu formule de lapte au tendinţa de a consuma o cantitate de lapte mai mare decât cei alăptaţi • Astfel ar putea fi indicat ca diversificarea să fie făcută la aceştia mai devreme. Geneva:World Health Organization. Arch Dis Child2003. pentru a nu crea confuzii în rândul pacienţilor sau a părinţilor (ESPGHAN Committee on Nutrition-Complementary Feeding: A Commentary by the ESPGHAN Committee on NutritionJournal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition 46:99– 110 # 2008 by European Society for Pediatric Gastroenterology. necesarul crescând de la 2mg/zi la 3 mg/zi după 7 luni.

şi apoi. • ESPGHAN (Societatea Europeană de Gastroenterologie. Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică ) consideră că vârsta de peste 4 luni (17 saptămâni) este momentul la care. cele firimiţate în bucăţi mai mari . • După vîrsta de 9 luni pot apuca alimente direct cu mâna sau cu linguriţa. Dezvoltarea neuromotorie îl ajută să deprindă abilităţi motorii de apucare cu ajutorul buzelor şi a limbii alimentul oferit cu linguriţa. • În această perioadă. iniţial sprijinit şi apoi singur după 5-6 luni. să bea din pahar . de acum mare. taiate în bucatele . de obicei. Nethersole F. J Hum Nutr Diet 2001. digestiv şi renal sunt pregatite pentru trecerea . • Dacă trecem de această perioadă făra a introduce alimentaţia diversificată este posibil ca ulterior sugarul să accepte cu dificultate alimentele solide.) • OMS consideră că laptele de mamă nu mai poate furniza cantitatea optimă de energie după vârsta de 3-4 luni. din punct de vedere fiziologic. pe care o poate manevra cu ambele mâini .• După vârsta de 4 – 5 luni sugarul poate sta în poziţie şezândă. deşi recent tot această organizaţie revine aratând că până la vârsta de 6 luni copilul poate fi alimentat exclusiv natural. devenind astfel pregătit pentru o poziţie propice pentru a primi şi alimente semisolide şi apoi solide.14:43–54. dupa 8 luni. iniţial semisolide. 9-12 luni . putând mesteca şi înghiţi bucăţi cu dimensiuni mai mari. aparatele implicate direct in diversificare. mesteca şi înghiţi alimente tăiate în bucăţi mici dar nepăsate.(Northstone K. de asemena pot şi doresc. a alimentelelor solide. The effect of age of introduction to lumpy solids on foods eaten and reported feeding difficulties at 6 and 15 months. este cel mai bine să introducem în alimentaţia sugarului. Emmett P.

de energie. vitamina B12.nu se adaugă suplimentar sare sau zahar în alimentele de diversificare. sugarii alimentaţi vegetarian sau cu un aport scazut de produse animale au riscul de a dezvolta deficieţe nutriţionale. (. proteice. este recomandat ca mama să ofere ca un supliment alimentar suptul după masa de aliment de diversificare. de produse alimentare de origine animală.59 (5 Suppl):1187S–96S. • Cum se face diversificarea? • Daca mama care alăptează are o dietă vegetariană sau vegană şi nu primeşte suplimente minerale şi de vitamine. D şi calciu. lapte şi peşte. mixed-longitudinal cohort study in The Netherlands. • De altfel. • După această vârstă sugarul poate digera şi asimila principiile alimentare ce se găsesc în alimentele introduse în diversificare. Dagnelie PC. B6 . • • Ca reguli generale: • . Macrobiotic nutrition and child health: results of a population-based. • La aceşti copii sunt necesare suplimente. minimum o dată pe saptamână. Am J Clin Nutr 1994. din punct de vedere neuropsihic existând o diferenţă de la sugar la sugar în deprinderea abilităţilor practice . . van Staveren WA.) • Mama care alăptează continuă alăptarea în timpul introducerii diversificării şi dupa aceasta. Repercursiunile se manifestă prin deficienţe în creştere şi în dezvoltatrea neuromotorie.la alimentaţia complementară.

• .se respectă ora la care s-au introdus alimentele de diversificare. aceasta trebuie să fie din plastic şi încalzită în prealabil în apa caldă. iar. • .după vârsta de 8 -10 luni sugarul poate participa la masa adultului. • . de diversificare. uneori mai mult 2-3 saptămâni şi apoi se introduce din nou. • Laptele de vacă trebuie introdus în alimentaţia sugarului alaptat cât mai târziu.introducerea unui aliment nou. De obicei. • . • . pentru a preveni apariţia anemiei sugarului.nu se introduc odată. se face doar în condiţii de sănătate a copilului.dacă sugarul refuză noul aliment nu se insistă. • cantităţile trebuie să fie mărite progresiv. • .alimentele nu trebuie să fie reci sau prea calde.atenţie pentru vârsta de diversificare a prematurului care are vârsta efectivă diferită de cea cronologică. necunoscut de copil. se asteaptă 2-3 zile.• . trebuie introdus ca atare în alimentaţie abia după vârsta de 2 ani. • Preparatele adaptate din lapte de vacă pot fi introduse încă din primul an de viaţă dar e bine ca aceasta sa se facă după . • .e bine să folosim cana pentru administrarea alimentelor lichide sau semisolide. pentru a evita apariţia anorexiei nervoase.noul aliment se oferă intodeauna cu linguriţa. două sau mai multe tipuri de alimente noi. dublate zilnic până se ajunge în 4-6 zile la cantitatea corespunzătoare unui prânz. • .

Dietary energy intake at the • age of 4 months predicts postnatal weight gain and childhood body mass index.) • Efectele introducerii alimentaţiei diversificate în creşterea şi dezvoltarea sugarului. Dar în niciun caz nu trebuie ca laptele de vacă să fie alimentul lichid principal sub vârsta de 1 an. Pediatrics 2006. Intoducerea de mai mult de 4 alimente noi sub vârsta de 4 luni se asociază cu un risc crescut de apariţie a dermatitei atopice şi mai târziu. fructele de mare. Early solid food feeding and recurrent childhood eczema: a 10-year longitudinal study.nu trebuie să fie mai puţin de 22 % din totalul pe o zi . Lucas A. a alergiilor. nucile şi. Shannon FT. Nobles S. ouăle. et al. (Ong KK. respectiv cu o concentraţie de lipide de 1. ele lipidele . Horwood LJ. • Sunt autori care recomandă introducerea diversificării mai devreme la sugarii cu o greutate mai mare şi mai tardiv pentru cei cu o greutate mai mică. • Deşi ESPGHAN nu a recomandat o scădere a concentraţiei de lipide din laptele de vacă consumat de copii pâna la 3 ani. • Morgan JB. • Unele alimente pot determina alergii: peştele.86:541–6. Paediatrics 1990. Fewtrell MS.) • Alimentele de diversificare nu trebuie să aiba un conţinut în lipide prea scăzut pentru a nu induce o creştere prea lentă a sugarului.117:e503–8. Emmett PM.89: 728–33.5-2 % ca masură de scădere a incidenţei obezităţii în . mult mai putin folosite in diversificarea alimentaţiei la noi. chiar dupa vârsta de 10 ani. Does weaning influence growth and health up to 18 months? Arch Dis Child 2003.(Fergusson DM. totuşi în practica este bine să recomandăm consumul de lapte parţial smântânit. • Efectele diversificării asupra creşterii .vârsta de 8-10 luni.

et al. Rapid infancy weight gain and subsequent obesity systematic reviews and hopeful suggestions. Actual recomandările sunt ca proteinele sa reprezinte 15 % din totalul caloriilor ingerate intr-o zi. (Aggett PJ. (Baird J. Victora CG. Haschke F. • Dezvoltarea neuropsihică este şi ea influenţată de alimentaţie. ActaPaediatr 2006. Committee report: childhood diet and prevention of coronary heart disease. • Deşi alimentaţia naturală are un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive. Monteiro PO. Şi conţinutul de proteine trebuie adaptat la vârsta şi astfel o cantitate de 4 grame de proteine pe kilogram şi pe zi.19:261–9. Rapid growth in infancy and childhood and obesity in later life: a systematic review. BMJ 2005. Being big or growing fast: systematic review of size and growth in infancy and later obesity.) • Consumul unor alimente cu un conţinut ridicat energetic şi de lipide se asociază cu un risc de 2-3 ori mai mare de apariţie a obezităţii în rândul copiilor de vârsta scolară. et al. Fisher D. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1994. mai important decât alimentaţia artificială. Lucas P. HeineW. Ong K.95:904–8. European Society of Paediatric Gastroenterology and Nutrition. diversificarea stimulează dezvoltarea neuropsihică a sugarului diversificat.rândul copiilor şi a prevenirii apariţiei aterosclerozei precoce. Loos R.Obes Rev 2005. adică mai mult de 16% din necesarul caloric zilnic consumat în grupa de vârsta de 8-24 luni se asociază cu obezitate mai târziu.331:929–34.6:143–54. . ESPGHAN Committee on Nutrition.

• Copii având o predispoziţie genetică pentru preferinţa alimentelor sărate şi dulci şi de respingere a celor acre şi amare . • Preferă alimentele cu un conţinut energetic bogat şi au tendinţa generală de a respinge noile alimente ceea ce face uneori diversificarea o incercare extrem de dificilă pentru familie. Risk of celiac disease autoimmunity and timing of gluten introduction in the diet of infants at increased risk of disease.) • Introducerea Na Cl în alimentaţia sugarului se face dupa vârsta de 1 an deşi sunt autori care recomandă aceasta după vârsta de 2 ani.) • • Glutenul poate fi introdus în alimentaţia sugarului alăptat încă de la vârsta de 5 luni în cantităţi mici crescătoare. în timpul vieţii. et al. Fiind cunoscută relaţia între adaosul de sare în alimente. Puotsaari T. (. Early infant feeding and risk of developing type 1 diabetes associated autoantibodies. Jokinen E. zinc şi acid arahidonic. pentru ca s-a dovedit efectul protector faţă de apariţia bolii celiace.(Akobeng AK. et al. . (Ziegler AG.• Carnea. Meat as a first complementary food for breastfed infants: feasibility and impact on zinc intake and status. Effect of breast feeding on risk of coeliac disease: a systematic review and meta-analysis of observational studies.) • Continuarea alaptării în timpul introducerii glutenului în alimentaţie şi menţinerea ei şi după introducerea acestuia in alimentaţie are cu certitudine un efect protectiv cum de altfel are şi asupra apariţiei diabetului zaharat de tip I. Hoffenberg EJ. ) • Diversificarea are o influenţă importantă şi asupra educării preferinţelor alimentare şi asupra gustului de mai târziu.(Krebs NF. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2006. Arch Dis Child 2006. Butler N.(Norris JM. JAMA 2005.293: 2343–51. Kallio K. Westcott JE. et al.91:39–43 • Introducerea după vârsta de 7 luni a glutenului se asociază cu un risc crescut de apariţie a bolii celiace. Salt intake in youngn children. Schmid S.42:207–14. Nord Med 1998. et al.290:1721–8. JAMA 2003. Huber D. et al. Ramanan AV. Barriga K.113:222–5. formarea gustului şi chiar a “dependenţei de sare“ a copilului şi apariţia afecţiunilor cardiovasculare. peştele şi uleiul vegetal au un impact în stimularea dezvoltării psihomotorii a sugarului prin aportul de fier. Buchan I.

este interzis şi trebuie subliniat acest lucru mamei. . • Introducerea mierii de albine în alimentaţia sugarului se face doar dupa 12 luni sau mai devreme dacă produsul este tratat termic şi sub presiune crescută pentru inactivarea sporilor de clostridium botulinum • • Practic: • -diversificarea incepe intre 5.• Părinţii având un rol esenţial în educarea gustului sugarului încă din primele zile de viata prin evitarea oferirii de soluţii alimentare dulci. la ora 9-11. dar apoi scoasă sau chiar pasată dupa fierbere dacă anterior a fost coaptă la cuptor. de fapt un piure mai lichid care treptat în câteva zile se transformă în piure mai dens. În general. se transformă în piure de fructe cu suc de legume crude. • • Atenţie la obiceiul unor mame de a da aceeaşi supă/piure mai multe zile sugarului. • Supa cremă de legume – este primul aliment introdus în alimentaţia diversificată la ora 13-15. în a zahara sau săra alimentele de diversificare are un efect nefast asupra sănătăţii de mai târziu. iar variantă “impusă“ de sugar . • Fructe interzise: kiwi.5ml apoi crescător până la 5 ml pe zi. Se introduc dupa vârsta de 1 an . ţelină etc. adică la 5 luni şi 2 saptămâni . care rapid. pătrunjel. Iniţial este sub forma supei. • după 2 saptămâni. fructe de pădure – potenţial alergizant crescut. pătrunjel. sfeclă roşie. căpşuni. ţelină. Se respectă că fiecare nou fruct sau legumă sub forma de suc urmează să fie introdus într-o cantitate de 5 ml pentru testarea toleranţei. Se pot folosi orice fel de legume cu excepţia cepei care poate fi folosită la fierbere. • A insista în oferirea unui aliment nedorit de copil este o greşeală. copii genetic orientaţi pentru dulce si sărat şi nepregătiţi de către mamă din timpul vieţii intrauterine primesc cu dificultate acest aliment şi atunci îi schimbăm gustul şi mirosul prin adăugare de frunze verzi de mărar. caise. îl face să fie puţin tolerant cu orice nou aliment. • Legume sub formă de suc – morcov.6 luni se introduce iniţial sucul de fructe şi legume.6 luni in functie de dezvoltarea sugarului si de greutatea acestuia . initial 0. După vârsta de 7 luni se adaugă în acest piure uleiul de măsline extravirgin. în câteva zile. piersici.

• după 2 saptămâni se introduce ficatul de pasare cu aceeaşi procedură ca gălbenuşul. cu rol deosebit în apariţia dinţilor şi a vorbirii. aceasta fiind cantitatea optimă până la 1 an. carne de vânat. să ia masa odată cu familia. Avantajul acestora este controlul deosebit sanitar-veterinar al produselor. • după 2 saptămâni se introduce gălbenuşul de ou iniţial ¼ zi. carnea de pasăre sau cea de curcan şi de vită. mamaligă cu brânză şi smântână de 2 -3 ori pe săptamână. îmbogăţirea produsului cu fier şi uneori vitamine. Oul trebuie să fie fiert tare. cacao. . • -după vârsta de 10 luni putem introduce în alimentaţie peştele alb. apoi ½ de galbenuş . la cei alimentaţi natural • după 2 saptămâni. Folosim oul de gaină. zahăr. piureurile de fructe şi mesele din legume cu carne. Cantităţile sunt crescute succesiv de la 1 linguriţă de carne fiartă şi pasată. sare. • Dupa vârsta de 6-9 luni sugarul poate. dupa 6-8 luni. apoi carne o zi. • Nu vom da în alimentaţia sugarului până la 1 an: miere de albine. • • • Rezultă în final – până la un an îi dăm în piureul de legume de la ora 13-15 de 3 ori pe saptămână carne . cum de altfel am subliniat anterior. miel. • Treptat pasăm mai mare. porc . se introduce încă de la vârsta de 5 luni şi 2 . firmiţăm alimentele. ciocolată. pentru a-l stimula să mestece.• după 2 saptamini se înlocuieşte masa de lapte de la ora 16- 18 cu iaurt. de 2 ori gălbenuş de ou şi de 2 ori ficat . carne şi apoi 1 gălbenuş. usurinţa în administrare. câte o linguriţă zilnic pâna la 10 lingurite pe zi. urmând ca de 2 ori pe saptămână să-i dăm gălbenuş şi de 5 ori pe săptămână carne. industrial. Glutenul. adică spre 6 luni şi 2 saptămâni se introduce în piureul de legume. în funcţie de dezvoltatea acestuia. Îi oferim lichide din cana. La masa de ora 16-18 cu legume sau cu paste fainoase. peşte sau ficat gata preparate. cereale cu lapte. separat. şi este bine. legumele . de 2 ori pe saptămână • O alternativă foarte bună pentru mesele de legume sau fructe este reprezentată de sucurile. saptămâni prin cantităţi mici. indigen sau chiar cel oceanic proaspăt. iar după 9-12 luni îi oferim bucatele din care să muşte.

Dacă totuşi familia insistă în această abordare. totuşi este bine să păstrăm limita de vârstă în introducerea lor. • Tendinţa este ulterior. altele decât laptele de mama sau laptele da vacă adaptat. deşi nu s-a demonstrat că introducerea peştelui sau a ouălelor nu are un efect protectiv în apariţia alergiei la acestea. gustul se poate diversifica. la bunici sau alte rude. în primele 6 luni de viaţă. sugarii şi prescolarii nu trebuie să primească dieta vegetariana. creşe. • . de tip “fast –food“. dar trebuie folosite alimente cu un conţinut corespunzător de fier biodisponbibil şi evitarea folosirii laptelui de vacă neadaptat înainte de 12 luni. • 3. exclusiv. • • • • • • • • • Concluzii: • 1. trebuie să primească zilnic o cantitate de 500 ml de lapte de mamă sau de vacă şi sau produse din lapte. • 4. alimentaţia la sân. de a consuma alimente rapid pregătite. gradiniţe. • 5. uşor de mâncat. glutenul trebuie introdus dupa 5 luni dar nu mai târziu de 7 luni pentru a prerveni apariţia bolii celiace. în prevenirea anemiei sugarului un rol deosebit îl are diversificarea. la scolari. a alergiei la grâu şi a diabetului zaharat de tip I. • 2. • 6.• După vârsta de 1 an deşi preferinţa pentru anumite alimente este formată ea încă poate fi influenţată de către mediul familial şi ulterior prin ieşirea copilului în afara colectivităţii familiale. în alte grupuri în care se ia şi masa. alimentele de diversificare sunt alimentele solide sau lichide. • 7. introducerea diversificării după 17 saptămâni dar nu mai târziu de 26 de saptămâni.