Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Electronica Aplicata 9,10-2001

    Uploaded by

    coradobuzzz
    17 views50 pages
    Electronica Aplicata 9,10-2001

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Electronica Aplicata 9,10-2001

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views50 pages

    Electronica Aplicata 9,10-2001

    Uploaded by

    coradobuzzz
    Electronica Aplicata 9,10-2001

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 50
    E,ectronica Pret 35000 let ‘Septembrie - Octombrie 2001, Anul Ill, Nr. 20 PNUirolutelir din rpul TIBsului a unor domonii do interes pentru {economia roméneascai este in conformiate cu fendinfa generalé pe plan mondial, care fevorizeezd maniestrie speciaizate, in dauna calor generale Cu toate aoesten, la care mam rofert a ost rcunuralé de succes si dn alt unct de vedere i arume 88 ru a dus la dooo- ‘ul pacientui.TE-u a mas o manifestare do prestania, tractonala nu nual pentru Romeo, dar char pentru Romania si pentru Bucurosi Un exempl geitorin acest sens este fal c3 multe parsgane, atunci cand no teas, sound vn cla TIB>, nu la Romexpo, chiar dacd vin in impul une ate expo. De at- fo, acoastl aliudine nea determinate int tulim comploxl nostru Dac dori o imagine namic asunra acestl dimensini @ IB de ‘arg omanesc tadlonal, rag margins arat un uc care, mie person- al, ca om de afaco, mse pare esenta a TS revi an de an parteneiprestigas de efacer i oméniel,parienen care fac pate dn pesajl comet nosy exteriors care arta limpode ‘nolo ne indteptam in luca afacerlor mond ale Cred c& este grior s& sublinem c& la tlimela 4 ect ale TIB (28, $9, 2000 i 2001), {in standun nu au lips expazanji din: Aust Bejgia, Bulgaria, Cohia, ENetia, Franta, Germania, tala, lgoslavia, Japon, Marea Brtanie, Moldova, Olanda, Polonia, SUA, Spania si Ungeia. God 0 fet de aceas lit, ice alt comentaru despre modal in care TIB Teusaste sisi pistroze prostgiulinlerallonal ‘asta redundant ~ Gare a fost dinamica TIB-ulu de la prima dite pana in prezent? += Sé nu uitim cé pm edie aTIBa avatlocin ‘anul 1870, find prima maniesare de acest gen ‘caganzat in Roméria. Cred ca este demn do ‘mentonat, ca un element de continutate,c& de la pina sa edo, TIB a fost orgaizat de eS 8 §5 Municipivlsi Bucuresti, presecinte-director general of KOMEXPO S.A. Camera de Comet i Indstie a Romani, pin intependeren sa specalzala, care alunci so rumea IE, scare est stmoasa i Romexpo, Daca estos vorbim despre dinamic, stun ‘rebue Impartistora TB, ca ga nei rin ov tape: nate i duné 1968. Pn in 1989, IB era o vind in care treba fe expuse roalzinle connie socialite IB aves ca 8 spunem asa, 0 pronuniet tet propegandis- tid, Dupa 1988, an in care TI era sngura ma niestare orgrizata de fost ITE, dn acest tg sau despins expoztie specaizaleaminit, iar gut a event ceca ce rebuie 9 fe, aid Un be de confuntare ite precucdori ners exter, de intunre a ceeri cu oferta. in acest context, cred cf trebuia subir fptul Romerpo a fst consiani preocupat do sats facerea exigentslor participator, penta a fuea menine TIB la standardele une men’ festa atest de Uriunea TérgutlorIntr- ajonale =| mai press for mondal de spe listo, in acest sens, a ama of, in uma ‘mor sondafe relate a IB 2000 a rezutato& To% decal rezen au evut oper bun gi foarte bund despre tig. In aoeees! ore de ide, este elocyent feptul_ od majoriatea expozantler Sau ains cbiectvele pentu care au vent la TIB: 77% au stabi oi contacte de atacen, 71% au cbjnut informa asupa peel, 79% sea consoidt relatile cu partenett ‘rational, 68% au lansat nol produc, iar 64% ‘au Tncheiat noi contacts de acer, Aceasia este, dacd col, dramica modu t ca Romexpo reugeste 58 90 ride la nimea asteptaior cer care au avut ncrederea s& reac pregul = Cite firme participd din domeniu electro- ‘ici Industral, mésurrlor,automatizailor sitelecomunicatitor? - Organiza atl inc s dovind pact uncon clomerat de exact specialize, TB-ncude frre cao bogata ofr de electric, ngnere electri, do tlecomunicai. Temata, extrem de divers, cupinde toate domenit do acti tate specice. Este vorbe de metre eectrce, ‘abl si conductor, dar si sectonl masinior electce, al componentelor electonice. si cchinarentelo etectronioe pent procesat dat © atenjo deosebité se acord ochipa- erilor pentru iuminat gi instunenteor eoo- tie. Producdtol cal mal important de bate, , Pop-Up meniu seu meni Peniru coninuarea rotate repetati comanda . Siar, se transfera component pe statl opus prin comanda din tata sau meni popup. 2008" Ing. Gheorghe SABAC RomIek Electronics SRL Distribuitor autorizat pentru Romania si Republica Mokiova al firmelor Tektronix: (a Echipamente de masuré $i contro! profesionale: v Osclloscoape, analizoare logice, generatoare de semnal, ‘surse de tensiune; ‘Analizoare de protocol pentru telecomunicati; ‘Analizoare de spectru fh timp real; ‘Analizoare pentru comunicalii prin fbra optic’; ‘Aparate gi sisteme de masurd pentru televiziune; Echipamente video; ‘Accesori pentru aparate de mésurs; Congultanfé pentru alegerea solutilor optime; Soolarizare personal; Service asigurat local VY VV VVYYY Unite Oe cs) tpl Pieter ieee MUN csv co —# AUTOMATIZARI } REALIZAREA UNOR SISTEME DE PROTECTIE DE DISTANTA A RETELELOR ELECTRO-ENERGETICE Prot. ding. loan MARGINEANU, Univeratatea “Transilvania” Bragov, e-mail: margi@unitby.ro Cont, dr. ing. Radu CAMPEANU, Universitatea "Transilvania” Brasov, reampeanul@unitbv.ro Releele de distanja sunt cele prvestetimpul de réspuns. Inivrae sunt prezentate dud tr deetmente de ‘mal utilzate dispaziive pentru masurd realizate ¢i testate de autori tn condi de detoctarea solectiva sideconectarea gba, sunt prezeiate, de esemenea, const buclelor de scurteireult din sistemele erat cu prvre la posivitate de mplementare ale Clectroenergetice, srr eee. eae 1. Element de mésurd pentru protectia de Hlementele de miisurd ale ac@Stor —jstanya bazat pe microprocesor relee trebuie sa detecteze intrarea A fazorulul impedantel aparente a nil, B finpunctulincare sunt montate, | »* # ‘Inasa-numitul patrulater de defecte in R L 1ona protejati definit tle CIGRE. i, Ingeneral elomerisle do mésudalroleiordods- | x ter nu msoard restora si reactanfa Iii pan |W la local de defect, ci reslzeaxé compararea uror matmi dependents do pavametitiriei cu vloi' Element de mésurl pentu protec de distant regard a lua in consierare component ran azal pe mioroprocesor, deteind valearea num vi acurentii de scutcat ceeace determina ca inducer bul de masuc prin comertrea fi 1. Mela de -erori ale localizarii defectelor, analog- Electronic aplicats AUDIO. AMPLIFICATOR HI-FI de PUTERE CU TDA I5I4A Circuit inteprat TDA 15144 este un amplflcator de ausitreevents HiFi, de nats pecormant, podus da finma Philip, avnd oputere maxima de 48 W. Mortal pezeriat in cacul acest arco umizeazdo puter de ingire do 20 W. ‘Alragem otentia acest C.. este compet ciferit de TOA 15148 | Gircutul TOA 1514A este uiizat In recepoarele radio, prec 3 in ale apical audio. Avand o vechme de aprozpe 10 ane este binecunos. cul auioior in tara noasta. Else comacialzeazd n magazinele de componente electronice a un pret mmodie (180.000 lei la Vitacom Electronics). Performariele deosebite pe cae acest amplifator lo asigud i fac apts peru utizarea in susole digit de cunet (compact io-u). Schema bloc interna li TDA 1514 este przentat in figura 1. CGirout est vat n capsula de plastic de pure cu9 pin SIL (SOT 131A) si este proeat oa, cole lou tranzstoare de ies avind protec termicl, protects impotiva Aescarcatlorelectrosatie, cg protectie SOAR (Sate Operatnd Area) Cura de protectie SOAR este até n figura 2. 8 mai merfionam c& circuit prozind cistorsiuni armonie 5 do inermodaie recuse, precum sio tensiun de offset sodza. De asomenea, esto doa cu acta do smut i sianty.Funcjunes mute ate ti acvaté cp un imp de la conectareatensunil de alimertare Septem = Octobe 201, cu ajutorul unui circut de tempo- rizare (realizat cu componente externa), Ciruitul integra este proiectat pen tru alimentarea cu tensiuni dale, dar poate ffolost, la fel de bine, cu 0 aimentare asimentria. Principalele caractristc electica ale cicuituulintegrat TOA 15144, sunt umatoarele + Tensiunea de alimentare,aplcat intr pin 4 316 (Vp):min, = 10V, max= + 30V; = Curentul maxim de iegire (ou max):min = 6, + Curent total de repaus (In condita \Vp=£27,5V), ly = 56MA tle; ~ Puterea de iegire la Vp = # 27.5V si R= 80, Po= 40'W tpic eau la Vp = += 28V si = 40, Po = 48 tipic; « Tenslunea de bootstrap (intr pinul 4 $i pinul 7:Ma, = 7OV max; + Curentul de iegie de vat, respect lo = 8A; + Castigul in tensiune in bucls Imchis: Ge = 30 db tip; = Rezislenta de inrare: A, =20 KW; - Raportul(semnal2gomal) /2go- mot (fa Po = SOmW){S+N)IN = 8848 tiie; + Rejeciaripuitensiunil de a- ‘mentare (fa f= 100 KH): SVAF 6408 tpi; = Domeniul tomporatuor de stocare (Tstg): 5580 ....+ 180°C; = Tensiune de mute (intrepinu 3 si Pinu 4): V, = 7.2505, + Distorsiuni armonice totale (a Po = 82W), THO = - 80 dB max (-90 48 tpi); ing. Serban NAICU Fata de crestre (slew rate): avid = 14Vh tic, Tn figura 3 este prezentatalura urbe! puteri dsioate in functie de temperatura ambiant Puterea teoretica maxim dsipata Pentru Po = 40W, cu sursd de tensi- tune de alimentare steblzet est: plan? .R, = 190, Unde Vp = = 27,84 si Considerénd, de exemplu, 0 tempe raturé ambianta maxima ce 50°C g Fat ypu] FASTEST Tench [scam Sy TDAIS14A, © temperatura a jonctunl maxime de 150°0, rezistentatermica total este: Fis = (190 - 5019 x KW = 53K — putere de 90 W, lao alimentare de intern de MUTE / STAND BY, care . +28V'/-23V, Aceasté putere poate _petile evitarea zgomotelor la Ss ‘marta prin cresterea valottensiu- _punerea in functiune sau oprie. = nde alimentare la +90V = 30 Pentru a asigura performante bune a (maxi). _ampliicatorulul nstru este nece- é Puterilefumizate nu sunt foarte mari, sar ca circuitulintegrat si fe cat dar sunt suiciente pentru aplcajile mal bine racit. n acest scop, aocs- 2 obisnuite ta se va planta “ta tnaltime’, adic ‘Alimentarea cu tensiune @ montajului nui $8 vor scurta terminalele, 7. se face cu alutorul unui ransformator pentru a asigura 0 circulate a lee toroidal de 220V / 2x 18V, avindo aerului pe sub el. In timp ce rezistenfa termica a cap- _putere de 120A. ‘Tot pent o rire cat mai buna, CL. sulel SOT 131A este Fh} Exist rscul ca cei ctiva wall valli prevlzut cu doua miciraia- < 1KW, rezistena termik necesaré _cfstigtl prin mérea valor tensiunii toate de racre care il ver pride in pentru radatorl do raciro asto de alimentare sf imtati de care “sandwitoh, Rh ha <43 KM. Proteciile interne al circuituulinte- Pinu 4al Cl. este conectat la Schema electicd a montajuiul pe “ | colaboh Pigrar SRW oo Te Fano") cae vd propurem este prezentata fn figura 4 Se remaved numérul gat sau de declangaea intompes- minus sursel de almentae (Vp) foarte mie de componente externe tv a protec temic. Grupui de componente Ré, RS §! C8 folosite. Astiel, In afaré de circultul ‘Castigul tipic de tensiune tn buck este eliminat atunci cand montajul se integrat propriu-2is (TDA 1514A), de Inchis& trebuie s& fie, conform folide _utlizeaza féiré conexiune bootstrap, ‘raneformatorl de rejea, de putea calalog, de 90-48. Acestucu -a iar pul 6 so loagcupinul 7, cova redresoare gid dtuzor se mal ul realzat prin alegorearaperui ce determin soderea pute de lizeazd doar 17 componente pasive RAIR2 = 22 kA2/ 0,68 =2OdE, iegie cu aproximatv 4M, ete (7 rezistoare gi 10 conden- Una avania prezortat de creutul ‘Facer menjunea cd atune ind satoar) infegrat TDA1514A const in aceea ——_impendanfa diuzoculu = 42, vom Fig.4Ampifcatorulprezema fuizeazi o_o dlspune (apnul ) de un creut_ ave veorle P= 47 231 RS = B20. in figura 5 este prezetat cable amplicator reoree| BIBLIOGRAFIE: + Data Handbook. Integrated Circuits. Semiconductors for Radio and Audio Systems. Philips Semiconductors, % 1992; + Revista Electronique rao Pans, Be] 0.573, august 1995; “+ 101 Montaje practice de ampitica- tare aucio de puter Serban Naicu 1 Emil Marian, Edltura National, 1998, 36 a esti api APLICATI PRACTICE CU STABILIZAMORUL DE TENSIUNE I COMUTATIE rll integat wA7BS40 osto un stabiizator de tersiune in comutatio produs 0 frmele Motorola, Fairchild et. Avand un con- ‘sum foarte redus (oc. 5,5 ma) si un randament foarte bun, acesta se pro- teazi foarte bine la aplcati in apa- ‘ature portal, alimentata din baer Dar, ccuitul poate furiza un curent do igite important, de 1,5, accep tand 0 tensine de inrare cupins& inte 220 si ao. Dac socetim si pretu de cast exrom de rezonabil (48.000 ela magazinele VITACOM ELECTRONICS la data realiziriiartcolulu) even toate motvele 8 him cu acest cicut integra Schema boo intern crcutll inte at wA7BS40,Impreund cu semnitice ta pilot, este prezenet in gua 1. Circuit integra stabitzator de tensi- une In comutajic wA78S40 poate comanda tranzistoarebipolare de tip ‘npn sau pnp. ite pin 1 92 al i= necesitile schemeio cer Falé de alt tpuri de stabiizatoare In comutajie, crcuitul wA78S40 confine in plus un amplifcator operational gio od de comutat. Oscilatorl inter furizeazé sem de comandé pentru cicuitele care dijoaza tracistorul comutator, com us dintr-o configurajie Dartington aletuit din T1 giT2, Frecventa acestuioscilator se fheaz conectind un condensator extern, notat C,, itre pinul 12(CT) gi pin 11(mmasa). Dimensionarea acestui condensator ‘8 poate face cu ajutoul relate: C [uF] = 4,5 x10-"% toy (us), unde: ty reprezinta durata de blocare a tranzis: ‘oruluicomutator. Factorul de umplere al impulsurior ‘urizate este fiat intern la aproxima- tiv 90 %. Un circu fimitator de curent ‘compensat termic sesizeazd mari ‘mea curentului prin comutator gi ‘reduce durala impuisurior (I). Astel, A7@S40 VERREEFE ‘uitulut integrat se af 0 dod de putere care suporté curentldrect! de 4,5A si tensiun inverse do 40V, dar 2a poate fi inlocuité cu 0 diod’ extern de comutaje repldd, daca Septal - Octobe 201 factorl de umplere se regleaza pen ‘tu 0 forma de und de comanda ‘optima, prin fixarea_unet limite mmaxime pentru cheuitul de VE In onectand intr pinli 19 (Vox) si 14 4 SURSE DE ALIMENTARE fe ing Serban NAICU (ln) un rezistor extern, RSC, dimen- sionat cu ajutorul relatiel: RSC = 0.33V/,.Prin aceasta reducere a fac: torului de umplere se asigurd, de asemenea, si protecta tranistorulul ccomutatr. Referinja de tensiune (pinul 8) umnizeaz’ o tensiuno Vp = 1,3V 5) ‘un curet rer do maxim 10 mA. Periormantole de stabilzare prezen- tate sunt excelente © fraciune din tensiunea de iesire se compara cu tensiunea de relerinta prin intermediul unui comparator (amplifeaor de eroare) cu amplii- carea in buclé dechisi' mare, Cand tensiunea de issre (V;) dovine prea mare, lesirea comparatorulu‘cade" la ‘masé, ceva ce face ca isirea port S s ramana in starea de JOS". Ca urmare, iesirea Q a bistablLiui de tip latch ramane in starea "JOS", blocand comutatorl (format din tranzistoarele T $172), initerent de sermnalulivrat {de oscilator.Bistabilul rémane blocat pnd cAnd tensiunea Vo reine la va loare initial. Comutatoru realizattnt-o configure fie Darfingion poate lucra cu curent! de pan’ la 1,5A 6! suporié tens Veco = 40V. Accesul I emitorul (comun) gi colectoarele separate ale calor dou tranzistoare din configu ratia Datington permite oprimizarea ‘conecti comutatorul. ‘Atunel cfind comutatorul se utlzeaza cu ambele colectoare scurtcrcutate, tensiunen de saturaio ostoV. = 1,1V. acd se separa colectorul tranzs forulul de comanda Ti de cel al ‘ranzstoruui comutator T2, céderea de tensiune pe comutator in con- ddufie se reduce la 0,5V. Dioda de comutajie D trobuie s& reaise la curentl rec de 1,5A sila tensiun inverse de 40V. ‘Ampliicatorul operational suplimentar teste independent de restul crcuitull. cesta se alimenteaza de lao singuré ‘sursi de tensiune pozitv’ separa si poate liva la igire cuent! de pana 450 mA. Domeniultensiuni sale (coprinsa ine 0.25V + In figurle 2,3, 4i 5 prezentim cate- va aplictitipice cu cult intograt stabilzator de tensiune in comutatie pares4o, Teneiunea de igi, n cazu figurilor 2,4 si 5 are expresia Var 1.25(14R2IR1) lat, pant figura relia devine: Vour 25 x ROL Un alt montaj practic pe care vil propunem este prezentat tn igu ra 6 si permite obfinerea. tensive intrare pe mod comun, Incepand dela ©, face ca acest ampiticator ‘operational s& poatftlizt pentru a {urna un al doles nivel de tensiune stabiizata simatic fafa de mast (de polaltateinversd fat de primul). Ca o particulantate a acestul circuit Integra, putem conctuziona feptl 08 ‘selltorul intern a cui freovanta sie determinaté do (conectat la. pinul 12) este inibat prin limiterea.curentului do ioire. Rezistenia, Pini 13 si 14 al cit= ccuitulul integra, iar cAderea de tensiune pe aceasta rezis- tema are valoarea nilor continue de 12/200 mA, -12V100 mA $i 45/250 mA por- ind de lao simpla baterie (de acumulalor) de almentare de 9V c.0. ‘Dull cum se poate observa, montajul este consttut ain trel convertoare co-c.. realzate in principal cu tei Gircuite integrate de tip pA7eS40. onfiguratia celor tipu de conver toare este prezentata detaliat in schema bloo din figura 7. Se observa cc pimul convertor, col prezentat in ‘Mura 7a, este de tipul “step-up” (dicdtor de tensiune), col dn figura 7b este de tpul step-down (coboré- tor de tensiune, iar ulimul, cat in figura 7o, este de tipul inert (iver RRovenind la schema din figura 6, pputem observa cé CI este uflizat tn rmodul ‘step-down’, adic cobordtor de tensiune, valoarea tensiunii de iesie (8V) find mal mica decat c28 a tensiunitdeintrare (7V + 9V). Puntea dvizoare, realizaté dn rezis- foarele R11 gi R12 “informeaza cr- cuitulintegrat la pinul 6 (Ve +) despre Gterenta dine tonsiunea de ies si valoarea impusé de tensiunea de teletinté ntornd, Daca tensiunea de iesice este prea mics clruitul va determina inrarea In conductle a ‘rancistorulu inten T2, conectat Pini 3 (SWE) si 16 (SWVC) laintervale e timp bine determinate, Asti, con= densatorul de la iesire (C3) so va ‘ncérea prin intermediui bobinel Li ‘Grcuitul functioneaza este incat $4 permit bobinei L1 s& inmagazineza energie Intrun anumit interval de timp, pe care 68 0 reste datorits nei diode interne (0) montate intre pini 1 $12 ai crcuitulu integra, (680 pF} este col care dotormind trecventa care pllotoazi tranzis- torul de comutate prin intermediul unui cir Valoaroa componen- epinde de curentul ‘Ata timp cattensiunea oles are valoarea nominal, cis, pentu a evta cull tt iniba compet comanda a valoaea eurentu- tranzistorului inter. In timpul c&t lui 8 fie prea mic& +5, sarcina este conectatd la lesire, sau prea mare. In ‘ranitorul comutaorvaméne ini momentul_in care bat un inp mai lung sau mai sou. traitor ism in | Alegerea valor condersatouui C2 ceteaza sa conducd, determina vieza cu care montajul enor inmagazinaté reecioneaé la varie curentui in Bota L2 nu > | _—__= “eonsumat de sac. pare instante. Bo. | Peta (Ci2 este utiizat in modul ‘step-up’, bina va cauta sa | tT ‘aca ridiedtor de tensiune, valoarea — mentind valoarea cu- tensiunii de igre (12V) find mai rentulul care 0 par- ‘mare decét a tensiuni de inrare (7V _curge, Acest lucru se M. ‘teduce prin sparta Sin acest caz se ullizeazd o bobind nel tensiunl electro- care, elverénd onergia acumulaté, _motoare inverse care fumizeaza curent ce incércare con- va aduce_potentilul onsatoculi de iagire C8, nodule! inter- Daca tenslunea de iesite este mai ne a ciruitui inte- mic Gecat tensiunea nominald, grat lao veloare care ‘ranzistorul intern circutulul integrat va determina con- (O12 este adus in conduct la inter- duc acesteia, Ener- vale de tmp bine determinate. In tim- gia Inmagazinaté de ulin care tanzistorulconduce, bobi- tre bobina L2 na L2 va inmagazina energie. Se poate, in acest mo- Poste observa consciarea pinulsi 3 ment, s& fle trans: (SWE) al Ci la mass. mmis& condensatorul Curentul absoibit de bobina L2 va do la igire C8, care reste iniar, pnd clnd tranzisionl se va Inca pas cu Inter inceteazé s& mai conduca. as, pentru fecare nou ciclu. a furniza 200mA a otensiune de 12 Timpul de conducia (si implicit va- _Trebule gisit un echlbru intre ener- {a iasite, montajul va “consuma" 270, loarea condensatorului C5) trebuie la inmagezinaté de bebina L2 sicea mA curent de inrare, daca bateria de calculat cu gr, in functie de nece- _necesard sarcinii conectate la iesita. _almentare esta In stare bund, Daca ‘Acest lucru se rea bateria este mai descarcatt, lizeaza—printr-un _furnizind o tensiune de cea. 7V, este control perfect al necesar un curent de 350 mA pentru timpului de conduc: @ continua sé fie furrizaté energla oe fie al tranzistoruui —_necosard a iosire, inter pentru a obj Deoarece botina trece prin dou (@) Riicator de tensiune (step-up) re valoarea nece- faze, una dinire ole de Inmagazinare ‘sard a ourentului de a energie sala de restuire a aces- iosie. tela, daca frecventa osclatorului este “70 | Intructt tensiunea _coract leas’, In functie de sarcina, do lesire este mai este evident c8valoarea curentuli de vou) mare decat tensi- varf va fi mult mai rdicata. Pent @ lunea de intrare, va furniza curentul de 200 mA lao tens rezula un curentde une de 12 V la lege, bobina L2 va valoare ridicatd ab- trebui sé absoarbé 1,2 A (valoare de sorbit de bobina L2. vr, Hindnd cont de varie imi ale Fra a tine cont do tensiunl de intare care au fost alese. o | pierderle diverseior Pentru a obfine echilbrul dort este ‘componente (tran- necasar ca bobina sf fie capabilé \Uny| zistorul de comu- (t8r& probleme) s& inmagazineze * /! taie, rezistorul de cantitatoa de energie necesar Protect sau dioda Ate, c2mpul magnetic al bine! nu de recuperate), so treble $8 depaseescvloarea de (0) Inversor (invert) FLT | conataih ch penis sauraie pe care 0 poal supra Spee Oa 001 oa ry | eee ‘CouaNDk mmigzul.incaz corer bobina va tans- forma excendentul de energie in calurd, Rezut c& alegerea tor magnetic utlizat a realzarea bobinel et foarte important. Si, in sti, cicutul Ci3 utiizeaz acelagi princi ca gi C2, cu derma & tn acest caz, Incerofm s& trans- mitem tensiunea electromotoare inversé, pe un traseu diet In acest az, nu se poate foosi ada interna a Creutuul itegrat(stuté ine pnt 12), in cauza substatli care este dus la potential piniui de mas&. Din acest mtv se adauga cloda Ot (tip BYV27) care indeplineste ob de a recupera energia, Pentru a per- mite tensiuni eleciromotoare inverse de a fi recuporat, este necasar 6 ‘conection un capt l bob! a mas i. prin umare,sutlzém un traci {or extern de tip pnp (TIP 195, BD 648 ‘sau BD 898), Intigura 8 este prezentatcablajal i> Pe holule Universi sa destisuat un adevarat tig (doe) rahomatoicesc, unde cel inieese au putt vnde sau ‘cumparadvese componente electonic, ‘subensable su aparate(manulatoere, surse de tensiune, tansoeere ete), do- ‘ume, ct de specatat et. ‘Simpozionul a mei cleric redoamaotlor prezent posbltatea unr schimbur de SL, de telefoane sau acrese perso- nal sau de informatie In pasinea oasté corn’ ‘Au fost amenejate odteva puncte de demonstra APRS, programe speciele do anterament peri telegrativiez8g pare spine in pata, 5-2 orgarizat ofrecer ine web-siur realizado ctr radcamaton ‘au raciocuburi din fra. Cele mai bune Imprimat (fora cu cupeu), fan figu a9 schema de amplasare a compo- nentelor. in cea ce priveste execula pracicd ‘@ montalul,acesta nu rica proble- ime deosebite, poate ov exceptia realizari bobinelor pe tor de feria, LY, L2 s1L8. Desi curentul care lo parcurge are valor destul de ricicate, fu recomandm un conductor de bobind mal gros de 0,5 mm. Bobinole au urmaicarele valor: Lt = 30 ul (euportd 1,8,A),L2 = 64 vH (suport 1,2.) s respect L8 = 64 1H (suporta 08 A). Gautile din cablajl imprimat se dau cu spitale de 0,8 mm diametr pentru ‘cela mai_multe componente, cu ‘exceptiaconectoarelor, a bobinelor, a diodelor $i a trenzistorulul, pentru care se foloseste un spiral cu ametrl de 1 me. Desi nu este absolut obligatory, reco- mand totus! moniarea tranzistorului TH pe un mic radiator de race, pen ‘tu @ evita orice problema in cazul in care randamentu etauiinversor nu este cel mal bun, din cauza calti mai scdzute a bobine! LS. Pentru a tncorca montajl la limita posiolittlor sale se monteazé in tooul baterlel do SV o sursi de tensi- lune continud de 7V. Apo se conectoaza la cole 3 iegiirezstente de sarcina “artificial”, dupa cum urmeazé: la lesirea de +5V 0 rezis- ‘enfé de 2002/ 2W, lalegirea do +12V tenuate au fost cbfiute de Cornel Fauresou (Constafa) / YOAAUL, Radiockibul Judetean Dolj / YOTKAJ si Radioclubul Facultafi de Electronica din Bucurest / YOSKXL. in sara ie de stmbata sa dostiurat rasa ftv int-un caer spen- ‘did, la Casa Vanatorului, situata pe dealul Copaulul. A fost un rimert pre) a adoamatorii prezent in numar foarte ‘mare sa depene amintri sau s& lege nol proton. S-2u eoordet premile pentru Cangirat National de Crete Tenia, ca 200 Asti ls Sectunea A, Apres ano- ve desta tafealin US sau aordat umatoael promi: Premiul |: Etaj final US-GOOW - Macral Tatu /YOSLE: Praiul Il: Anafaor anton US - Vanyi ‘Stefan / YOSOFU; Pra i Fansoeher A410 modiicat - (iu lost YOBAT. rezisent de 600 /3W iar la iesirea do -12V 0 rezistenfs de 12001/ 1,51. Se observa daca la cuplarea sar- cinllor, tensiunea de la iesire nu prezintd 0 c&dere prea important. in ‘az contrar 69 vor veritica. bobinele Cu valorie de rezistenje de sarcind Indicate, curentul do la cele 3 iesit ‘esto ool maxim prescrs BIBLIOGRAFIE: (@ Fovista ELECTRONIQUE (Frenta) nr 203, mai 1996; © Reguiatoare de tensiune In int grate - Serban Nalcu, Edtura Cavallo, 1996; @ Stabiizaloare de tensiune- | Fisiea, C.A. Popescu, Editura ‘Tehnica, 1993; @ Lincar/intertace Ics. Device Data, Motorola, 1993, wA7BS40 Universal Switching Regulator Subsistem. LaSectuneaB, Apart gienexedes- {hate rata n UUS gi mound au aoodat promi: Premil |: Tansoever WEM, 433M penta PR = Dromerescsi Vasie:/ YosDAR: Preiu iStstom do antone pentru 2m, 70m si 230m - Action Arghiropal / your: rem: APRS -Szebo Carol/ YORU. Comisia ehricé a FRA care a docerat promi fst condusé de Vasile Durdeu! YOSBLA ua de dunia afost desta ication Tire rexioaneir, excusior in imprest ‘mi, lind ccaza uno die acest de 4 $e pia In paul Copou sa se fetogaa la Til bi Eminescu. A umat despa sl promise tutor dea ne ‘nih an vio, ls Cémpuing Musee, leculvitcaret exit a Simpozionut Nafona al recoemtofor cn YO. oss CIRCUITELE INTEGRATE MAX 471 SI MAX 472 - SUNTURI ELECTRONICE ‘Termenul de gunt este binecunascut in electronica. Principil de functionare al acestuia este foarle simplu si const dint-un rezistor de valoare mie, mon- tat in serie cu circuit parcurs do Ccurentul pe care dorim 581 misurim, la bornele cétuia apare o tensiune pro- portional cu curentul care il tre verseaza, ing. Serban NAICU ‘continul susceptbill s2 varieze int-o _domeniultemperatutlor de luru, cat si playa larga. Prin tipul de capsuia, este prezenta in ma MAXI fabric’ dou tipur de cit-_tabelul de mai jos: Cut integrate care indepinesc rolul de Pentru a infelege c&t mal bine modul funturi eleetronice, MAX 471 gi MAX de organizare a artitectuti interme a 472, ale céror capsule, impreuné cu color dou tipuri de crcute integrate, ‘semniticata pinilor, sunt prezentate in pornind de la princpil prezontatante- figura ta si, respectv 1b. Pracizém c& rior, vor rma principiul de masurd Vvederile sunt de sus (top view) folosind un dublu amplifcator Tipul C.1. Domeniu temperatura Capsula MAX 471. CSA Sa 7G 880 471 ESA “40°C. Seer ch 8SO MAX 472 CSA ot 7056 8SO MAX 472 EPA Prin urmare, valoarea curentului pe ‘care dorm si-| mésurdim va pusd in ‘evident prin valoarea tensiuni de la bornele guntului, proportionalé. cu Curentul respectiv (conform relajiei U=# x D. Este necesar ca rezistonta ‘serie pe care o introduce suntul s fe e valoare cat mai micd, att pentru a Perturba cét mai putin cicultul in care ‘se face mésurarea, cl si pentru a ‘micsora piercorlo prin efect Joule care ‘par in acest fel (P=R x R. Jn prezent, odata cu dezvottarea sis- tomelor de incdteare-descércare “intalgente” alo bateilor de acumula- tof, au aparut cerinle noi in ceea ce priveste mésurarea precisé a curentior ‘Seplembrie-Cotomtrie 2001 +85 °C & Plastic DIP Principala diterenfa intre cele dou operational (AOP) iusrat in figura 3. tipuri de sunturi const tn aceea cé cast principia const in amplicarea MAX 471 confine in structura sa cu alutorul celor Goud sectuni ale interna rezistorul de sens de precizie, _amplfiatoruli operaonal dublu MAX ‘in timp ce la MAX 472 rezistorul de__478, monlate ca In figura @tensiuni de sens este extern, asa cum se poate vedea cin figura 2a si respectiy 2b, Unde sunt prezen- tate athitecturile imerne ale celor ‘oud tipuri de Ci Intteage gama de Ce tip MAX 471 si MAX 472, dife- renjiate atal_ prin SHON Rss Ast GND a em PoT Nw por Spas NC Sm Veo Zh wert S hace = = SIGN GND SIGN DIP/so DIP/SO. (a) b) (a) hei (b) Fae ire een Geaoaer) 1 ot 7; re MAxe7t (@) Fa? la bornele rezistorului de sunt de vol/amper fa de masa 0,050. Acest concept de masurd se Informatia. privind directia (sensu!) regaseste implementat In slructura curentulul masurat se asiguré, prin interna aC. de tp MAX 471, eu pre- intermedia! unui comparator (COMP), cizarea 08 rezistorul de mésuré esto la pinul $ (SIGN) al calor doud creute inclus in structura integratuui, ca sl integrate, cele dou’ ampiicatoare operational VValoarea rezistenel are valoarea tpicl dou Cl. sunt date in figurile 4a si ‘Schemele tipice de aplicatio a color erst edo respectiv 4b. Jn schema din figura 4a ‘montajul tipic pentru MAX AT se observa faptul borne poztivs @ rezistoru Storeabatersl | do masura este comuna cu Fo Plusul sursel de alimentare (v.36), — Avast lueru este 0 soltie (a, logic’ tn cazul unet aplicati de monitorizare a unei bate al c&rai pol negatiy esto conectat la masa ‘Tiebule tnt cont de aveastd pariclarate in cazul uz de 010352 (maxim 7OmO), ceea ce cieutuul MAX 471 cu 0 almentere permite existenia unul ourent de pn independents in raport cu curentul de [a SA fard.a se depas puterea dsipaté — misurat. maxim acmisibils. “Consumur propriu de curent al circu redus, de cel mut 100 wh, acest co- borgnd pand fa maxim 5 yA in modu de hor“shutéon,comandat xin p- ful allo doud C In unoe plat se doreste masuraroa unui erent mal mare de 3A. In acest az 62 poate apela la coud sout, Prima dint aoesiea const tn conec- ‘area a dowd crulte MAX 471 In para lel, asa cum se observa in figura 5. Dar, suluie ml mai rental con- situ reurgere la crcl MAK 472 care nu confine in structurasaintegrat Sunt, Schema tpicd de aplcaie 2 acesti tip de Cl. este prezertata In figura 4b. Facem menfiunea cB, in acest c22, pinul 7 (Vee) este independent de cele dou intr destnatoconoctri unt lui extern, Acest grad de berate Supt rmentar pate fil in mute sua fn cazul crituiut integra MAX 472, ceuertul principal nu mal taversoazd component slectronicd,ceea ce fata ‘se cazul creat MAX 471 conde la clverarea a2 pi (ec, respectv NC) ‘obs anterior pentu RS+§1 RS in figura ab se observ c8 au aparut (© alta partculartate important. pe tulul integral MAX 471 este exrem de care © semnaldm este aceea cf masurarea cu: rentulu se face tn valoare absolut Astil, curentu de fesire (care reprezint’ 412000 in curentul rmasural) este intotdeau- ‘na pozit, inlferent de directa curentului masu- ral, Prin conectarea une! simple rezistente de 2 KO 's0 poate obfine 0 tens i Ir 2.60 oes > el eee 5 Bei Sols ty pa oe (b) Uune-imagine poztva Ge 1 lectranied apes Sonat, Ginnecoges reacts doua rezistoare (AGT gi RG2) Tare pre Sarge sunt gi circuitul integra. Acestea permit sal ares fxarea cAstgull in curant al compo- Nente! lao valoare, eventual alta deca 2000, ceea ce nu este inutl datorité ‘aptului c& valoarea curentuli care se ‘masoara nu este limitat decat de posi- bile guntului extern, ‘Suntul extern poate fi ealzat, in unele situa, chiar pe cuit imprimat, asa cum se prezinta in figura 6. tind cont de grosimea stratului de cupru, o pists ‘ou ltimea cuprins& inre 2.9 mm nu trebuie sa alba o lungime prea mare pentru aalinge ezistenta necesara, ea suporténd fara probleme un curent de cel putin 108, hp prezinta solutii de scanare J profesionale pe piata utilizatorilor 7) | individuali si a micilor afaceri Prin introduoerea @ cinci noi luio combinate optima de vitez8s! Group. “Disponii mal ninte doar modelo de soannere, Hewett: caltate a imaginal peru ga penu scarnere ce cost peste 7 om oy @ pt 499 de. mito imaginior scanate 88 fe sal- aceasta vate rapid pe CD, facilténd F tehnolo- athivarea imaginor si a docu- gie este mentelor Acesta este un atu ‘acum mai important pentru cent oe deja ccesiilé penttu dejin un CD-writer sau inten- © cient ce doresc 0 fionaaza sit actizitoneze unul in achiziie mai usoardi a curand, rezonabile, caitaleprofesionalaipe 2400 dp pentru scanarea Pil oor edu’ cer fe, cu atacer mic arfioimagina cu HP Scanjet 4400c!4470c si rezolutie mare, Sa00c!847005490¢ aduc 0 $i un senzor tehnologie imbundtalité de de 600 dpi scanare HP - disponibila anterior pentru seana- ‘oar pentru modelele cu un pret rea obisnuité- imagine Packard Romania fer, la prot Soaaac call feat. puléndtscanatin 8 secunde, _imaginior gi decumentlorpentry Tennologia de seanare HP "Tennologia de scanare HP, uz ndvival sau peru o afacere _Butonul Photo Reprint: Permite uiiizatorior s& creeze prima Inova Tn tehnologia sen- mic @adéugat Janet Kautman, _Butonul “photo reprint” per- documenta cu un aspect profo- rior de mai bine de un an, rite aanjarea peo singuré pagina sional, in mod rapid si usor. capt un interes crescand', a -Scanto-CD: ‘a maimaitorimagini-economisind Senzorul dual CCD (Charged declarat_ Janet Kauffman, Cele inci modele folosese hatte pentru imprimare pin sim- ‘Coupled Device) oferé utiizatoru- ceroettor la InfoTtends Research capabiitalea scar-o-CD, oe per-pla aplsare a unui buton. Séplembri -Octombrie 2001 = al 43 Alexander Graham Bell esto cunoscut de cite toata Iumea ca inventator al telefonuiui, aparat care ‘ deschis era comunicailo, con- tribuind la ural si rapidul progres al omenini care a urmat. Eibino, Boll nu ar mai fost inven- ‘ator tetefonuui s poate cnc nu ai fi auzt veodaté de numee lui daca ar fi intrziat doar 0 ord la depunerea brevetului sau de event. De Elsha Gray atl auzit pana in prezent? Probabil c& mu, dar Iiorule s-a fi Iiwersat, acesta bucurndu-se de gloria iui Bell dack sar fi grab Putin - Méicar cu veo oral Ce inseamna o ord in istoria milo- nar irvenfitor? El bine, in acest az, inseamna tot, Ne propunem, in cele ee urmeaza, 0 trecere in revista vet g activ: ‘ati inice 2 inventatoruli scofjan Alexander Graham Boll considerat (pe crept sau mu 17) inventatorltelefonulu, urménd ca ‘nt-un alt numar al revistelnoastre ‘41 prezentam spe mult mal putin ceunoscutul Blsha Gray. Credem cf i actvtatea deosebita a acest imventator protesionist (avand patente pent apreximativ 70 de irwenti, Bsa Gray, meri fle Ccunoscuté de citi revistei noas- tte, des! acesta a rémas in istoria stinge! crept creatorul (acciden- tal) al unuia dintre instru: Ing. Serban NAICU entele muzicale electronice, un predus secundar al realzirlor sale ‘din domeniul telefon $i nu ca inventator al telefon Releritor la dsputa Bell - Gray, LUyod Taylor afrma cu umor:*Dacd Gray ar fiinregistrat 0 apicatie pen- ‘un patent, iar Bello contestati, astizi am favut. fr nico indole, Compania Telefonica Gray si nu Compania Telefonica Be”, Intrucdtin cele cin urma Alexander Graham Bella fost recunoscut ‘rept inventor teleonulu, dupa anide igi cu rival si Esha Gray, Daniel Drawbaugh g2., aga va fi el consierat de noi In cele ce ur meazi. Controversa acestuia cu Gray réméne, dupa 125 de ai do la ‘acordarea primului patent pentru telefonul lui Bell (7 marte 1876), doar un subiect de presi si aceasta afi prezentat intrun numér vitor al reviste! noastre. ‘Alexander Graham Bell s-anascut pe 3 marie 1847 in Edinburg, ‘Scofia, find fiul lui Alexander Mele Bell, profesor si al Elzei Grace Symonds, fica unul chirurg din Marina Ragald. Mama sa, plo- {ori gi muziiand, a inceput sg piardaauzui cénd micuful Graham {prerumele fotsi de familie s1 de Prioteni propia avea 12 ani, Tat AU era recunoscut i intreaga lume 2 profesor si autor de cat refer tare a vorbirea corecté si cainven- tator al vor viable", un cod de simboluri care indicau poziia si actiunea gat, bi gi buzalor in cemitrea dirtelorsunete ‘Notbirea vizibilé" a tataul sau Melville ta autat pe Graham Bell 8 0 ghideze pe mama sa, acum urd, in rvatarea vorbiri,aoesta

    You might also like