You are on page 1of 275
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Recursuri in, interesul legit oatr decals de admitere a recursuril ites! eg ronnie de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de cay atie $i Justitie in anul Copyright © 2008 Editura Hamangiu SRL Editura acreditata CNCSIS - Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatimantul Superior Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata fara acordul scris al Editurii Hamangiu Editura Hamangiu: Vanzari: Bucuresti, Str. Col. Popeea 021.336.01.25 nt. 36, sector 5 0788.854.348 O.P. 5, C.P. 91 0788.724.564 0724.364.369 Tel./Fax: 021.336.04.43 E-mail: 031.805.80.20 redactie@hamangiu.ro 031.805.80.21 distributie @hamangiu.ro ISSN 2065 — 2496 ISBN 978-606-522-088-1 htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Cuprins 1. Decizia Nr. I din 15 ianuarie 2007 cu privire la incadrarea juridica a faptei de ucidere din culpa savarsita cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cdtre o persoand care are in singe 0 imbibatic alcoolica ce depaigeste limita legal . 2. Decizia Nr. I din 15 ianuarie 2007 cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestatiei in anulare a judecatorului care a solutionat anterior fondul cauzei 3. Decizia Nr. IIT din 15 ianuarie 2007 cu privire la competenta de solutionare in prima instant a cererilor privind masura de protectie alternativa a tutelei copilul 4. Decizia Nr. V din 15 ianuarie 2007 cu privire la deducerea taxei pe valoare adaugata si diminuarea bazei impozabile la stabilirea impozitului pe profit in cazul in care documentele justificative nu contin informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiun 5. Decizia Nr. VI din 15 ianuarie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. | alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guyernului nr. 17/2002, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 43/2002... 6. Decizia Nr. VII din 5 februarie 2007 cu privire la compatibilitatea judecatorului care a participat in cursul urmaririi penale la judecarea recursului impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestarii preventive, de a judeca un nou recurs avand ca obiect 0 alta incheiere prin care s-a dispus in faza de urmarire penala cu privire la masura arestarii preventive in aceeasi cauza.. 22 wll 16 cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive stabilite pentru infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave. 225 http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 VI Recursuri in interesul legii 2007 htte://bibli 8. Decizia Nr. XI din 5 februarie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991, referitoare la posibilitatea repunerii in termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care au renuntat la mostenire 9. Decizia Nr. XII din 5 februarie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 37 alin. (2) teza I din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 .. 10. Decizia Nr. XIII din 5 februarie 2007 cu privire la consecin{ele lipsei din minuta tntocmita cu ocazia deliberarii a mentiunii ,.pronuntata in sedinta publica”. 11. Decizia Nr. XIV din 5 februarie 2007 cu privire la competenta materiala si teritoriala de solutionare a contestatiei la executarea silitA si a contestatiei impotriva unui titlu executoriu fiscal... 12. Decizia Nr. XV din 5 februarie 2007 cu privire la stabilirea competentei de solutionare a contestatiilor la executare avand ca obiect hotarari judecatoresti pronuntate in litigii comerciale..... 13. Decizia Nr. XVI din 19 martie 2007 cu privire la raportul dintre infractiunea de proxenetism prevazuta in art. 329 din Codul penal gi infractiunea de trafic de persoane prevazuta in art. 12 din Legea nr. 678/2001 ..... 14. Decizia Nr. XVII din 19 martie 2007 cu privire la inadmisibilitatea cdii extraordinare de atac a revizuirii impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronunfate in temeiul art. 278! alin. (8) lit. a) si b) din Codul de procedura penal... 15. Decizia Nr. XVIII din 19 martie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 37 lit. b) din Codul penal in concurs cu cele ale art. 37 lit. a) din acelasi cod... 16. Decizia Nr. XTX din 19 martie 2007 cu privire la incadrarea juridica a faptei cetateanului roman aflat in strainatate de a se prezenta sub o identitate falsa autoritatii unui Slat SUTIN... Oise SeUsba asta aceccbtSebe ub tcc ee etek baa oae aCe bat 60 17. Decizia Nr. XX din 19 martie 2007 cu privire la competenta instantei de judecata de a solutiona pe fond actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinitoare de a rispunde la notificarea partii interesate.. 18. Decizia Nr. XXI din 19 martie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, precum si ale art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 286/2004. otecahamangiu.re 9—Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 VIL 19. Decizia Nr. XXII din 19 martie 2007 cu privire la consecintele nerespectarii cerintelor inscrise in art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 .... 20. Decizia Nr. XXIII din 19 martie 2007 cu privire la natura juridicd a actiunii in regres exercitata de asigurator impotriva persoanclor culpabile de producerea unui accident... 278 21. Decizia Nr. XXIV din 16 aprilie 2007 cu privire la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi ¢n cazul inculpatilor cetateni straini .... 22. Decizia Nr. XXV (25) din 16 aprilie 2007 cu privire la modul de calcul al fractiunilor din pedepsele aplicate care trebuie executate pentru acordarea liberarii conditionate in cazul unor infractiuni sivarsite anterior intrarii in vigoare a Legit nr. 140/1996.....84 23. Decizia Nr. XXVI din 16 aprilie 2007 cu privire la competenta de solutionare a cauzelor avand ca obiect infractiunile prevazute tn art. 331-352 din Codul penal, precum gi alte infractiuni in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de personalul militar al fostei Directii Generale a Penitenciarelor anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 293/2004 .. 24. Decizia Nr. XX VII din 16 api 2007 cu privire la efectele asistarii invinuitului sau inculpatului in cadrul procesului penal de persoane care nu au dobandit calitatea de avocat fn ‘ile Legii nr. 51/1995 .. e 25. Decizia Nr. XXVIII (28) din 16 aprilie 2007 cu privire la admisibilitatea cai de atac a recursului declarat impotriva hotararii instantei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii actului de sesizare..... 26. Decizia Nr. XXIX din 16 aprilie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 192 din Codul de procedura penala in cazul respingerii cererii de inlocuire a masurii internarii medicale cu obligarea la tratament medical, formulata de persoana internata............98 27. Decizia Nr. XXX din 16 aprilie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 449 din Codul de procedura penal in caz de concurs de infractiuni sAvarsite de un inculpat minor caruia i s- au aplicat atat pedepse, cét si masuri educative 100 28. Decizia Nr. XXXI din 16 aprilie 2007 cu privire la incadrarea juridicé a faptei de pitrundere intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia ori intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce tine de domiciliul persoanei, urmata de savarsirea unei talhar 81 88 91 94 104 htte://bibliotecahamangiu.re 9—Dec Vill Recursuri in interesul legii 2007 29. Decizia Nr. XXXII din 16 aprilie 2007 cu privire la termenul in care poate fi contestata la instanta de contencios administrativ hotaraérea Comisiei pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 105/199... 30. Decizia Nr. XXXII din16 aprilie 2007 cu privire la admisibilitatea recursului declarat impotriva deciziilor pronuntate de instanfele de apel prin care s-au anulat in tot sau in parte procedura urmata si hotararea apelata, cu retinerea cauzei spre judecare... 31. Decizia Nr. XXXIV din 7 mai 2007 cu privire la cdiile ordinare de atac ce se pot exercita impotriva hotirarilor pronuntate tn materia reabilitirii dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 356/2006 32. Decizia Nr. XXXVI din 7 mai 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 in raport cu prevederile art. I pet. 32 din Ordonanta Guyernului nr. 83/2000, art. 50 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2002 si ale art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 160/2000 33. Decizia Nr. XXX VII din 7 mai 2007 cu privire la competenta de solutionare a cererii formulate de partea interesati pentru numirea unui curator special .... 34. Decizia Nr. XXX VIII din 7 mai 2007 cu privire la punerea in executare a hotardrilor date in prima instant privind procesele si cererile in materie comercial care sunt executorii potrivit art. 720° din Codul de procedura civil’... on 12D 35. Decizia Nr. XXXIX din 7 mai 2007 cu privire la consecintele lipsei semnaturii parti de pe cererea de recurs.......... . cesses 36. Decizia Nr. XL (40) din 7 mai 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii in legatur’ cu daunele morale pretinse de salariati in cadrul litigiilor de munc& referitoare la atragerea raspunderii patrimoniale a angajatorilor 134 37. Decizia Nr. XLI (41) din 7 mai 2007 cu privire la persoanele care beneficiaza de masurile reparatori prevazute in art. | lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999.. 38. Decizia Nr. XLVIILI (48) din 4 iunie 2007 cu privire la inaplicabilitatea dispozitiilor art, 278' alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala in cazul plangerii formulate impotriva rezolutici, w+ 108, 116 119 126 138 htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 IX ordonantei sau dispozitici din rechizitoriu de neincepere a urmaririi penale sau de clasare. 39. Decizia Nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 cu privire la incadrarea juridica a faptei de trafic de persoane comisa asupra mai multor persoane in aceleagi conditii de loc si de timp . 40. Decizia Nr. L (50) din 4 iunie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 63! din Codul penal referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii . 41. Decizia Nr. LI (51) din 4 iunie 2007 cu privire la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi in cazul condamnarii inculpatilor minori 42. Decizia Nr. LIT (52) din 4 iunie 2007 cu privire la inaplicabilitatea dispozitiilor art. 16 si urmatoarele din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, privind procedura administrativa pentru acordarea despagubirilor, in cazul deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrarii in vigoare a acestei legi. 153 43. Decizia Nr. LIM (53) din 4 iunie 2007 cu privire la inaplicabilitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 in cazul actiunilor avind ca obiect imobile expropriate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001 .. 44. Decizia Nr. LIV (64) din 4 iunie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, referitor la posibilitatea consilierilor locali de a cumula pensia anticipata, respectiv pensia anticipata partiala, cu indemnizatia prevazuta in art. 34 din Legea nr. 393/2004-.. 45. Decizia Nr. LV (55) din 4 iunie 2007 cu privire la abrogarea art. 10 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare 46. Decizia Nr. LVII (57) din 4 septembrie 2007 cu privire la plangerea formulata impotriva altor masuri si acte ale procurorului decat cele de netrimitere in judecat: 47. Decizia Nr. LVI (58) din 24 septembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 192 alin. (1) pet. | lit. a) si pet. 2 lit. b) si c) din Codul de procedura penal in cazul in care partea vat&mata este un minor .. 48. Decizia Nr. LIX (59) din 24 septembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 61 alin. (2) si (4) din Legea nr. 78/2000, precum si a dispozitiilor art. 255 alin. (3) si (5) din Codul penal... 141 145 148 51 158 177 htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 x Recursuri in interesul legii 2007 49. Decizia Nr. LX (60) din 24 septembrie 2007 cu privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire care se intemeiaza pe alte motive decdt cazurile prevazute de art. 394 din Codul de procedura penal: 50. Decizia Nr. LXI (61) din 24 septembrie 2007 cu privire la aplicarea art. 190 alin. (1) lit. c) [devenit art. 220 alin. (1) lit. c)] din Codul de procedura fiscala raportat la art. 191 alin. (2) [devenit art. 221 alin. (2)] din acelasi cod . 51. Decizia Nr. LXII (62) din 24 septembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, referitoare la admisibilitatea recursului impotriva ordonantei presedintiale prin care a fost respins& cererea de suspendare a executdrii hotirarii adundrii generale a actionarilor.. 52. Decizia Nr. LXTV (64) din 15 octombrie 2007 181 184 - 188 cu privire la inaplicabilitatea dispozitiilor art. 171 alin. (3) din Codul de u intimati in cauzele care au ca obiect 191 procedura penal pentru peter plangerile formulate in conditiile art. 278! din acelasi cod 53. Decizia Nr. LXV (65) din 15 octombrie 2007 cu privire la durata maxima a masurii arestarii preventive ce poate fi dispusd in cazul reluarii urmaririi penale dupa restituirea cauzei la procuror cu mentinerea acestei masuri 54. Decizia Nr. LXVI (66) din 15 octombrie 2007 cu privire la infelesul sintagmei ,.vatimarea integritafii corporale ori sat uncia sau mai multor persoane” continuta in disporiile: art. 89 alin. (1) din Ordonanja de urgent a Guvernului nr. 195/2002.............197 55. Decizia Nr. LX VII (67) din 15 octombrie 2007 cu privire la stabilirea momentului examinarii indeplinirii cumulative a tuturor conditiilor prevazute de lege pentru admiterea cererii de liberare conditionata... 200 56. Decizia Nr. LX VIII (68) 15 octombrie 2007 cu privire la calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotardrilor pronuntate in temeiul art. 285 teza I din Codul de procedura penala....202 57. Decizia Nr. LXIX (69) din 15 octombrie 2007 cu privire la compunerea completului de judecata care solutioneazi declaratia de abtinere sau cererea de recuzare, in raport cu faza procesuala in care acestea au fost formulate........ seseeseeseeeneen 205 58. Decizia Nr. LXX (70) din 15 octombrie 2007 cu privire la posibilitatea contopirii de catre instantele de control judiciar a pedepsei aplicate pentru infractiunea care a facut obiectul judecatii cu htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 Xl pedepse aplicate infractiunilor concurente pentru care exi condamnare definitiva. 59. Decizia Nr. LXXI (71) din 15 octombrie 2007 cu privire la competenta de solutionare a plingerii formulat in temeiul art. 168 din Codul de procedura penala.. 211 60. Decizia Nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007 cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a Oficiului de Cadastru $i Publicitate Imobiliara in cauzele ce au ca obiect plangerile privind cartea funciara intemeiate pe dispozitiile art. 50 din Legea nr, 7/1996 ...........214 61. Decizia Nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007 cu privire la stabilirea modului de aplicare a pedepselor accesorii constand in interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a)-c) din Codul penal ... 62. Decizia Nr. LXXV (75) din 5 noiembr 2007 cu privire la termenul de incercare al suspendarii sub supraveghere a executirii pedepsei aplicate minorului 63. Decizia Nr. LXXVI (76) din 5 noiembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 145 si 145' din Codul de procedura penala, referitor la luarea masurilor preventive consténd in obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, ulterior sesizarii instantei prin rechizitoriu ... 64. Decizia Nr. LXX VII (77) aia 5 rivoiembri 2007 cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 34 alin. (2) [devenit art. 35 alin, (2)] din Legea nr. 188/199 privind statutul functionarilor public’ 65. Decizia Nr. LXX VIII (78) din 5 noiembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 raportate la art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 si 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici ...... 66. Decizia Nr. LX XIX (79) din 5 noiembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 9 alin. (8) din Legea nr. 12/1995, referitor la posibilitatea valorificarii, pe calea executarii silite, a imobilelor dobandite in temeiul prevederilor acestui articol ................234 67. Decizia Nr. LXXXI (81) din 10 decembrie 2007 cu privire la sintagma ..pedeapsa ce se executa” continuta in dispozitiile art. 269 alin. (3) din Codul penal... 238 208 224 27 htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 XIL Recursuri in interesul legii 2007 68. Decizia Nr. LXXXII (82) din 10 decembrie 2007 cu privire la cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea plangerii formulate in conditiile art. 278' din Codul de procedura penalé, in cazul respingerii acesteia. 69. Decizia Nr. LXXXIII (83) din 10 decembrie 2007 cu privire la instanta competent sa judece cererea de reabilitare, in caz de modificare a normelor de competenta .. 70. Decizia Nr. LXXXIV (84) din 10 decembrie 2007 cu privire la instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale debitorului in cauzele comerciale .. 71. Decizia Nr. LXXXYV (85) din 10 decembrie 2007 cu privire la competenta material de solutionare a actiunilor in anularea incidentelor de plati inscrise in Fisierul national de incidente de plati..250 72. Decizia Nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 cu privire la dispozitiile legale aplicabile in situatia prescriptiilor achizitive incepute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 si implinite dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 7/1996 73. Decizia Nr. LXXXVII (87) din 10 decembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 100 din Legea nr. 92/1992 si ale art. 78 din Legea nr. 303/2004.................. nae aee Index alfabetic.. htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - 1. Decizia Nr. I din 15 ianuarie 2007 cu privire la incadrarea juridica a faptei de ucidere din culpa savar- gita cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala Publicaté in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 81 din 01/02/2008 Dosar nr. 17/2006. Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele fnaltei Curti de Casatie si Justitie, inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- ciar, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe Kinga inalta Curte de Cas si Justitie, cu privire la incadrarea juridic’ a faptei de ucidere din culpa, siv: sit cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramyai de citre o persoana care are o imbibatie alcoolic’ de peste 0,80 g/1 alcool pur in singe ori o concentratie ce depageste 0,40 g/l alcool pur in aerul expirat. Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/204, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 117 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe lang’ Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lang’ fnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, cerdind si fie admis, in sensul cA faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cite o persoana avand in singe 0 imbibatie alcoolica ce depageste limita legala si de ucidere din culpa, cu aceasta ocazie, a unei persoane consti- tuie atat infractiunea de ucidere din culpa prevazuta la art. 178 alin. (3) teza I din Codul penal, cat si infractiunea rutier’ prevazuta la art. 79 alin, (1) din Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 2 Recursuri in interesul legii 2007 completarile ulterioare, in concurs real previzut de art. 33 lit. a) din Codul penal. Referindu-se la uciderea din culpa a unei persoane in aceleasi imprejurari, comisa de c&tre un conducator avand o imbibatie alcoolicd sub limita legala, dar care se afla in stare de ebrietate constatata clinic sau prin orice alt mijloc de proba, a sustinut cA aceasta fapt constituie infractiunea unica de ucidere din culpa prevazutd la art. 178 alin. (3) teza a II-a din Codul penal. De asemenea, a cerut sa se retina cA si fapta de ucidere din culpa a unei persoane in atare imprejurare, comisa de catre un conducator auto avand o imbibatie alcoolicd sub limita legala, dar céruia nu i s-a stabilit prin niciun alt mijloc de proba starea de ebrietate, constituie infractiunea unica, de ucidere din culpa, prevazuta la art. 178 alin. (2) din Codul penal. SECTHLE UNITE, deliberdnd asupra recursului in interesul legii, constataé urmatoarele: Instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la inea- drarea juridica a faptei de ucidere din culpa, savarsiti cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de c&tre 0 persoana care are 0 imbibatie alcoolicd de peste 0,80 g/l alcool pur in sange ori 0 concentratie ce depaseste 0,40 g/ alcool pur in aerul expirat. Astfel, unele instante au considerat ca faptele mentionate constituie doua infractiuni distincte aflate in concurs real, respectiv, atat infractiunea de ucidere din culpa prevazuta la art. 178 alin. (3) din Codul penal, cat si in infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre 0 persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, prevazut la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgena a Guver- nului nr. 195/202, republicata, cu modificarile si completirile ulterioare. Alte instante, dimpotriva, au considerat ca in astfel de cazuri faptele consti- tuie o singura infractiune, complexa, prevazuta la art. 178 alin. (3) din Codul penal, care 0 absoarbe pe cea prevazuta la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste din urma instante au interpretat gi au aplicat corect dispozitiile legii. Prin art. 178 alin. (3) din Codul penal se prevede ca atunci ,,cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsiti de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in singe o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani”. Pe de alta parte, la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 195/2002, republicata, este prevazuti ca infractiune conducerea pe drumu- http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 3 rile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre 0 persoana care are o imbi- batie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in singe”. Ca urmare, din aceste prevederi reiese in mod vadit cA infractiunea de uci- dere din culpa, reglementata in art. 178 alin. (3) din Codul penal, consta intr-o actiune ce cuprinde in ea insasi si trasiturile distinctive ale infractiunii pre zute la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 195/2002, republicata, astfel ca intr-un atare caz, in raport cu modalitatea concreta in care a fost comisa, cea de-a doua infractiune isi pierde autonomia proprie de fapta penala, fiind absorbita in intregime sub forma de circumstanta agravanta in continutul infractiunii de ucidere din culpa, devenind componenté a unei sin- gure infractiuni, complexa, in sensul prevederilor art. 41 alin. (3) din Codul penal. jn aceasta privinta este de observat ci uciderea din culpa a unei persoane, savarsité de un conducator auto care conduce autovehiculul avand o imbibatie alcoolica peste limita legalA sau in stare de ebrietate, prezintA un pericol social propriu, astfel c& legiuitorul a inteles si stabileasca faptul cA toate aceste acte, obiectiv strans legate intre ele, se insumeaz unei singure infractiuni, care se constituie intr-o infractiune complexd, pentru sdvarsirea careia se prevede o pedeapsi al cArei maxim special, expresie a gradului de pericol social sporit, sa depaseascd cuantumul pedepsei maxime aplicabile, potrivit art. 34 din Codul penal, pentru concursul de infractiuni Or, in raport cu vointa expresd a legiuitorului de a crea din doua infractiuni autonome o singura entitate infractionald, distincté, si de a stabili pentru savarsirea ei 0 pedeapsa care sa exprime pericolul social propriu al unui atare ansamblu infractional, considerat ca unitate complexa, care nu ar putea si se afle in concurs cu una dintre partile sale componente. Mai mult, vointa legiuitorului nu poate fi interpretaté in sensul ci aceeasi imprejurare - conducerea autovehiculului cu o imbibatie alcoolicd ce depaseste limita legala - si determine doua agravari ale pedepsci, o data ca circumstanti agravanta, prevazuta la art. 178 alin. (3) din Codul penal, iar a doua oara ca infractiune distincta, prevazuta la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului, in concurs cu infractiunea de ucidere din culpa. De aceea, se impune concluzia ca, in situatiile in care conducatorul unui autovehicul ucide din culpa o persoana in timp ce conduce pe drumurile publice un autoturism sau tramyai, avand in sange o imbibatie alcoolicd ce depaseste limita legala, fapta sa constituie o singura infractiune, complexa, de ucidere din culpa, prevazuta la art. 178 alin. (3) teza I din Codul penal, in care este absor- bitd infractiunea previzutd la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Gu- vernului nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioars Daca, ins’, uciderea din culpa a unei persoane in aceleasi imprejurari este comisa de cAtre un conducator auto avand o imbibatie alcoolica sub limita lega- http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 4 Recursuri in interesul legii 2007 14, dar care se afla in stare de ebrictate, constatata clinic sau prin orice alt mijloc de proba, fapta sa constituie infractiunea unica de ucidere din culpa prevazuta Ja art. 178 alin. (3) teza a [-a din Codul penal. In acelasi timp, uciderea din culpa a unci persoane in astfel de imprejurari, comisa de un conducator auto avand o imbibatie alcoolica sub limita legala, in privinta caruia nu s-a stabilit starea de ebrietate prin niciun mijloc de proba, nu poate constitui decat infractiunea unica de ucidere din culpa prevazutd la art. 178 alin. (2) din Codul penal, al carei caracter calificat este imprimat de producerea consecintei datorita nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul profesiei sau al unei activitati ca gofer. fn consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara gi ale art. 414° din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se decide in sensul consi- derentelor de mai sus. PENTRU ACESTE MOTIVE In numele legii DECID: Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parche- tului de pe linga fnalta Curte de Casatie si Justitie 1. Stabilesc c4 faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de c&tre o persoand avand in singe o imbibatie alcoolicd ce depaseste limita legala si de ucidere din culpa cu aceasta ocazie a unei persoane constituie o singura infractiune, complexa, de ucidere din culpa, prevazuti la art. 178 alin. (3) teza I din Codul penal, in care este absorbita infractiunea pre- vazuta la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificdrile si comple- tarile ulterioare. 2. Uciderea unei persoane in aceleasi imprejurari, comisa de c&tre un condu- cator auto avand o imbibatie alcoolica sub limita legala, dar care se afla in stare de ebrietate constatata clinic sau prin orice alt mijloc de probii, constituie infrac- tiunea unica de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (3) teza a T-a din Codul penal. 3. Uciderea unei persoane in aceleasi imprejurari, comisi de citre un con- ducator auto avand o imbibatie alcoolica sub limita legala, dar caruia nu i s-a stabilit prin alt mijloc de proba starea de ebrietate, constituie infractiunea unica de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (2) din Codul penal Obligatorie, potrivit art. 414” alin. (2) din Codul de procedura penala, Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15 ianuarie 2007. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 5 2. Decizia Nr. II din 15 ianuarie 2007 cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestatiei in anulare a judecatorului care a solu- tionat anterior fondul cauzei Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 81 din 01/02/2008 Dosar nr. 27/2006. Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele fnal- tei Curti de Casatie gi Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- ciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lénga inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestatiei in anulare a judecitorului care a solutionat anterior fondul cauzei. Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecdtori din totalul de 117 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie gi Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ci judecdtorul care a solutionat fondul cauzei nu devine incompatibil s& solutioneze cererea de revizuire sau contestatia in anulare, neexistand temei pentru admiterea unei cereri de abtinere sau de recuzare. In promovarea acestui punct de vedere a subliniat c& atét contestatia in anulare, ct si revizuirea sunt cdi extraordinare de atac, de retractare, iar nu de reformare a hotararii, care nu vizeaza fondul procesului, asa incat, in cadrul lor, judecatorul este chemat si cenzureze o situatie noua, pe care nu a avut-o in vedere cu prilejul primei judecati. SECTIILE UNITE, deliberand asupra recursului in interesul legii, constat urmatoarele: In practica instantelor judecdtoresti s-a constatat ci nu exist& un punct de vedere unitar cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 6 Recursuri in interesul legii 2007 revizuire sau a contestatici in anulare a judecatorului care a solutionat anterior fondul cauzei. Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul cA judecatorul care a solutionat cauza pe fond devine incompatibil s& judece in aceeasi cauza cererea de revizuire si contestatia in anulare. in justificarea acestui punct de vedere s-a motivat cA aplicarea riguroasi a dispozitiilor art. 24 din Codul de procedura civilé impune sa se considere c& judecatorul care a pronuntat © hotarare intr-o cauz& nu mai poate lua parte la judecarea acelei cauze nici in revizuire sau in contestatie in anulare, pentru a nu se aduce atingere increderii justitiabililor in impartialitatea acelui judecdtor sia nu se contraveni cerintei de impartialitate la care se refera prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Alte instante, dimpotriva, au considerat cd nu existi stare de incompati- bilitate in cazul solutionarii cAilor de atac in retractare, cum sunt cererea de revizuire si contestatia in anulare, intrucét judecdtorul se afld in fata unei situa- tii de fapt noi, pe care nu putea sa o aiba in vedere cu ocazia primei judeciti. jn aprecierea acestor puncte de vedere, in raport cu dispozitiile legale aplicabile, se impune a se avea in vedere urmitoarele: Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Codul de procedura civila, ,judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricind nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs gi nici in caz de rejudecare dupa casare”. Astfel, in acest text de lege nu se prevede ca s-ar afla in caz de imposibi- litate s4 solutioneze contestatiile in anulare sau revizuirile judecdtorul care s-a pronunfat prin hotararea care se atacd prin una dintre aceste doua cdi extraor- dinare de atac, iar dispozitiile legale mentionate, fiind de stricta interpretare, nu se pot extinde prin analogie. In principiu, in calea extraordinara de atac a contestatici in anulare, ca gi in aceea a revizuirii nu se realizeaz’ un control judiciar asupra unei judecati anterioare, ci se trece la solutionarea din nou a aceleiasi pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se tinde la retractarea hotirarii pronuntate anterior, ceea ce si explicd nereglementarea in art. 24 din Codul de procedura civila, ca situatie de incompatibilitate, a cazului in care judecatorul participa la solutionarea aceleiasi pricini in contestatie in anulare sau in revizuire. Cu toate acestea, pot exista situatii in care judecdtorul investit cu solutio- narea unei astfel de cai extraordinare de atac sa fie pus in situatia de a-gi evalua propria hotiirdre sub un aspect cu privire la care si-a exprimat deja opinia, caz in care, pentru a asigura deopotriva impartialitatea, cat si aparenta de impar- fialitate pe care le reclama desfigurarea unui proces echitabil, acesta si con- sidere ci este totusi necesar si se abtind de la judecata pricinii. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 7 Asa fiind, concluzia ce se impune este aceea ci judecdtorul care a facut parte din completul care a judecat fondul cauzei nu devine incompatibil si solutioneze cererea de revizuire sau contestatia in anulare, ceea ce nu exclude insa posibilitatea ca, in functie de motivul pe care se intemeiaza calea extraor- dinara de atac si de circumstantele concrete ale cauzei, si existe un temei pentru abtinerea ori recuzarea judecdtorului, care, in actuala reglementare, constituie impedimente legale diferite de accla al incompatibilitatii. in conse in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicata, si ale art. 329 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili c&i judecitorul care a solutionat fondul pricinii nu devine incompatibil sa solutioneze, in aceeasi cauza, cererea de revizuire sau contestatia in anulare. PENTRU ACESTE MOTIVE In numele legii DECID: Admit recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parche- tului de pe langa inalta Curte de Casatie gi Justitie. in aplicarea dispozitiilor art. 24 din Codul de procedura civild stabilese: Judecatorul care solutioneaz’ fondul cauzei nu devine incompatibil s& solutioneze cererea de revizuire sau contestatia in anulare. Obligatorie, pentru instante, potrivit art. 329 alin. (3) din Codul de proce- dura civila, Pronuntati in sedint& publica, astizi, 15 ianuarie 2007. 3. Decizia Nr. Ill din 15 ianuarie 2007 cu privire la competenta de solutionare in prima instanta a cererilor privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 732 din 30/10/2007 Dosarele nr. 28/2005 si nr. 28/2006. Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele inal- tei Curti de Casatie si Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- ciara, republicati, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie htte://bibliotecahamangiu.re 9—De: 8 Recursuri in interesul legii 2007 si Justitie, in Dosarul nr. 28/2006, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 40 alin. (2) cu referire la art. 124 din Legea nr. 272/204 referitor la competenta material de solutionare, in prim instanta, a cererii de instituire a tutelei copilului minor. Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, find prezenti 87 de judecatori din totalul de 117 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa fnalta Curte de Casatie si Justitie a invederat ci exist o strdnsé legitura intre acest recurs in interesul legii si recursul in interesul legii ce formeazi obiectul Dosarului nr, 28/2005 declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, care se refer tot la competenta material de solutionare, in prima instant, a cererii de instituire a tutelei copilului minor, cerand in concluzie si fie intrunite cele doua dosare in vederea solutionarii lor deodata. Sectiile Unite, tindnd seama ca intre cele doud recursuri in interesul legii, prin care se solicit stabilirea instantei competente sa judece in prima instanta cererea de instituire a tutelei copilului minor, existi o strns4 legatura, in te- meiul art, 164 din Codul de procedura civil, dispune fntrunirea acestora si judecarea lor deodata. jn continuare, s-a dat cuvantul procurorului, care a sustinut recursul in interesul legii, declarat de procurorul general si, implicit, a celui formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, punand concluzii pentru admiterea acestora in scopul de a se stabili ca instanta competenta sa solu- tioneze in prima instanti cererea privind masura de protectie alternativa, a tutelei copilului minor, revine tribunalului. SEC (ILE UNITE, deliberand asupra recursurilor in interesul legii mentionate, constata urma- toarele: in practica instantelor judecdtoresti, s-a constatat cd nu existi un punct de vedere unitar cu privire la instanta competenta sa solutioneze, in prima instanta, cererile privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului minor. Astfel, unele instante, invocdnd dispozitiile art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, potrivit carora tribunalul are competenta generala de a solutiona in prima instanta cererile de stabilire a tuturor masurilor de protectie a copilului reglementate de aceasté lege, s-au pronuntat in sensul c& se impune ca si cererile privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului sa revina tot in competenta de judecata, in prima instant’, a tribunalului http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 Recursuri in interesul legii 2007 9 In motivarea punctului de vedere mentionat s-a aratat ci, desi competenta de judecata a tribunalului in prima instanté ar parea limitaté, prin art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, la cauzele privind stabilirea masurilor de pro- tectie specialé reglementate in cuprinsul acestei legi, dispozitiile de ansamblu ale art. 124-131 impun interpretarea ca tot tibunalului fi revine si competenta de solutionare in prima instant& a cererilor referitoare la masura de protectie alternativa a tutelei copilului. S-a relevat c& 0 competenta de solutionare a tutelei diferita de aceea preva- zuta pentru celelalte masuri de protectie alternativa a copilului ar incalca princi- piul instituit prin art. 6 lit. 1) din Legea nr. 272/2004, care impune ,,interpretarea fiecérei_norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie”, astfel ca scopul legii respective nu ar mai putea fi realizat. in fine, s-a invederat ca, in conditiile accentuarii tendintei legiuitorului de a institutionaliza specializarea instantelor, in care sens prin Legea nr. 304/2004 s-a creat posibilitatea infiintarii de tribunale specializate pentru minori si familie, ar fi de neconceput ca tocmai masura instituirii tutelei si treacd in competenta de solutionare a unei instante de grad inferior si s4 fie sustrasa, astfel, competentei speciale firesti. Alte instante, dimpotriva, au considerat ca solutionarea, fn prima instanta, a cererii de instituire a tutelei copilului minor revine in competenta de solutionare a judecatoriei, find aplicabile, in aceasta privinta, dispozitiile art. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila, iar nu dispozitiile cu caracter special cuprinse in art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004. Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. In adevar, potrivit art. 124 din Legea nr. 272/2004, .,Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de compe- tenta tribunalului de la domiciliul copilului”, iar ,,.Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie terito- rial a fost gasit copilul”. in raport cu acest continut explicit al dispozitiilor mentionate, rezulta, deci, c& numai pentru cauzele care se regasesc in cuprinsul normelor de reglementare din Legea nr. 272/2004 s-a prevazut competenta de solutionare a tribunalului de Ja domiciliul copilului si, respectiv, a celui in a cArui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul. Cum o atare competen fiind ratione materiae, este de ordine publica, asurilor de fnseamna ca solutionarea oricarei cereri care se refera la instituirea protectie special ce privese copilul trebuie si aibi loc in conditiile respectarii neconditionate a dispozitiilor referitoare la instantele cdrora legea le-a dat ple- nitudine de competenta, respectiv judecatorii. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 10 Recursuri in interesul legii 2007 Fata de aceste cerinte de ordine publica, a cdror nerespectare atrage nulita- tea hotararii ce s-ar pronunta, se impune sa se verifice daca si cererile privind miasura de protectie alternativa a tutelei copilului fac parte din masurile de pro- tectie special reglementate prin dispozitiile Legii nr. 272/2004 privind pro- tectia si promovarea drepturilor copilului. Or, din examinarea prevederilor Legii nr. 272/2004 se constata ca, intre misurile de protectie special a copilului, reglementate prin aceasta lege, nu se regiseste si aceea a tutelei copilului. in acest sens, este de observat ca prin art. 55 din Legea nr. 272/2004 s-a pre- vazut ca ,,masurile de protectie special a copilului”, la care se refera aceasta asamentul”, ,,plasamentul in regim de urgent” si ,supravegherea specializat: Mai mult, reglementdnd in continuare cine poate beneficia de misurile de protectie special enuntate, modalitatea concreta de realizare a fiecdreia, pre- cum si alte forme de asigurare a protectiei copilului, dispozitiile Legii nr, 272/2004 nu contin nicio referire la masura de protectie alternativa a tutelei copilului. Ca urmare, din moment ce reglementarea data prin Legea nr. 272/2004 nu se refer gi la masura de protectie alternativa a tutelei copilului, se impune si fie considerate de competenta tribunalului de la domiciliul copilului si, res- pectiv, a tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul, in acceptiunea prevederilor art. 124 din aceasti lege, numai acele cauze care privesc masurile de protectie special a copilului strict determinate tn cuprinsul art. 55. De altfel, aceasti interpretare este singura ce poate fi primita si pentru cA art. 57 din lege, prevazand, restrictiv, c& ,,Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul s& atace in instan{4 masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistentA juridica gratuita, in conditiile legii”, exprima, de asemenea, vointa explicité a Iegiuitorului de a preciza ci reglementarea in discutie priveste in mod exclusiv masurile de protectie speciala a copilului ce fac obiectul definitiei date in cuprinsul art. 55. Asa find, competenta material de solutionare, in prima instant, a cererilor privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului nu poate fi decat aceea din dreptul comun, care, potrivit art. 1 pet. 1 din Codul de procedura civila, revine judecatoriei In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind orga- nizarea judiciara, republicata, precum gi ale art. 329 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civilé, urmeazi a se admite recursul in interesul legii si a se stabili c&, in raport cu dispozitiile art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, compe- tenta de solutionare, in prima instant, a cererilor privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului revine judecatoriei. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 ah PENTRU ACESTE MOTIVE Jn numele legii DECID: Admit recursurile in interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti. fn aplicarea dispozitiilor art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, stabilese: Competenta de solutionare, in prima instant, a cererilor privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului revine judecatoriei. Obligatorie, pentru instante, potrivit art. 329 alin. (3) din Codul de proce- dura civil Pronunfata in sedinta publica, astazi, 15 ianuarie 2007 4. Decizia Nr. V din 15 ianuarie 2007 ire la deducerea taxei pe valoare addugata si diminuarea bazei impozabile la stabilirea impozitului pe profit in cazul in care documentele justificative nu contin informatiile prevazute de dispo- Zitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii Publicaté in Monitorul Oficial, Partea |, anr. 732 din 30/11/2007 Dosar nr. 21/2006. ‘Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele inal- tei Curti de Casati gi Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art, 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- ciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lar ita Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 82/1991, repu- blicata gi ale art. 21 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind aprobarea Codului fiscal, referitor la posibilitatea deducerii taxei pe valoarea adaugata si a dimi- nuarii bazei impozabile la stabilirea impozitului pe profit in cazul in care docu- mentele justificative cuprind mentiuni incomplete, inexacte sau care nu cores- pund realitat htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 12 Recursuri in interesul legii 2007 Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 117 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatic si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe ling’ fnalta Curte de Casatie si Justitic a sustinut recursul in interesul legii, pundnd concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili cd taxa pe valoarea adiugata nu poate fi dedusa si nici nu poate diminua baza impozabila la stabilirea impo- zitului pe profit in cazul in care documentele justificative cuprind mentiuni incomplete sau care nu corespund realitatii. SECTILE UNITE, deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele: in aplicarea dispozitiilor art. 21 alin. (4) lit. f) si ale art. 145 alin. (8) lit. a) si b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si ale art. 6 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar. Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca, oricata diligenta ar mani- festa, reclamantii, beneficiari ai bunurilor sau serviciilor livrate ori prestate, nu au posibilitate legal s& verifice daca societatile comerciale care le-au prezentat documentele justificative au obtinut formularele tipizate pe cai legale sau daca sunt corecte numerele de inregistrare la oficiul registrului comertului indicate de furnizori sau prestatori si nici si verifice daca documentele pe care le-au primit de la acestia au toate rubricile completate in mod corespunzator. in motivarea acestui punct de vedere s-a apreciat c4 operatorii economici beneficiari de bunuri gi servicii nu pot fi facuti raspunzatori pentru o fapta culpabila savarsita de alt& persoana juridicd pentru cA s-ar incalca principiul bunei credinte in relatiile comerciale. S-a relevat ca, in astfel de situatii, eroarea in care se afla operatorii economici beneficiari are un caracter obiectiv, nepu- tind fi imputata lor neobservarea formei facturilor sau a altor documente emise de furnizorii de bunuri sau prestatorii de servicii si nici situatia juridica a aces- tora din momentul intocmirii documentelor justificative. Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ci este interzisa emiterea si utilizarea unor facturi care nu indeplinese cerintele unor documente justifi- cative, in acceptiunea prevederilor art. 6 din Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificdrile si completirile ulterioare, si ale art. 6 din Hotirarea Guvernului nr. 831/1997, considerand ca nu se poate deduce taxa pe valoarea adaugata si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit in situatia in care documentele justificative nu contin toate informatiile prevazute http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 Recursuri in interesul legii 2007 13 de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea TVA. Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. Prin art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, intrata in vigoare la data de | ianuarie 2004, se prevede ca ,.Profitul impozabil se calcu- leaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa gi cheltuielile efec- tuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veni- turile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile”, precum si 4 ,.La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul gi alte elemente similare yeniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare”. fn cuprinsul normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004, faciindu-se referire la dispozitiile art. 19 din cod se precizeazai ca ,,Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completirile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal”. in raport cu aceste reglementari legale, profitul impozabil consta, deci, in diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si suma cheltuielilor deduc- tibile. Or, in acceptiunea prevederilor art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, ,,sunt con- siderate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiy cele reglementate prin acte normative in vigoare”. In aceasta privinta, insa, este de observat ca prin art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal se subliniaz ca ,nu sunt deductibile”, intre altele, ,,cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care si se faci dovada efectudrii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor” Tot astfel, reglementandu-se regimul deducerilor in cuprinsul art. 145 din Codul fiscal, la alin. (8) din acest articol se prevede cA exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata este conditionat de justificarea dreptului respectiv, in functie de felul operatiunii, cu unul dintre documentele specificate, diferentiat, la lit. a) i b) din acel alineat. De asemenea, prin art. 6 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se prevede, la alin. (1), cA .Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneazi in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inre- gistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”, iar la alin. (2) c& ,,.Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 14 Recursuri in interesul legii 2007 contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz’””. in acelasi spirit, prin art. 24 alin. (1) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, in vigoare de la | iunie 2002, s-a precizat ca ,,Pentru exer- citarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adiugat4 orice persoana impozabila trebuie sa justifice suma taxei”, mentionandu-se in continuarea ace- luiagi alineat, prin reglementirile de la lit. a)-c), documentele necesare pentru fiecare caz de deducere prezentat. Mai mult, in cuprinsul art. 29 din aceeasi lege s-au instituit obligatii pentru spersoanele impozabile care realizeazi operatiuni taxabile si/sau operatiuni scutite de drept de deducere”, specificandu-se, la lit. a) si b) de la punctul B, modul cum ele trebuie sa consemneze ,,livrarile de bunuri gi/sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau in alte documente legal aprobate gi si completeze in mod obligatoriu” anumite date, precum si ca ,persoanele platitoare de taxi pe valoarea adaugata sunt obligate sa solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate si si verifice intocmirea corecti a aces- tora”, cu sanctiunea pierderii ,,dreptului de deducere a taxei pe valoarea adau- gati aferente”, daca nu au fost respectate cerintele de inregistrare in conta bilitate ,in cazul cumpérarilor cu o valoare a taxei pe valoarea adaugati mai mare de 50 milioane lei inclusiv’. Ca urmare, potrivit acestor reglementari lipsite de echivoc, taxa pe valoarea adaugata nu se poate deduce si nici nu poate fi diminuata baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit daca documentele justificative nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicité deducerea taxei pe valoarea adaugata. atare concluzie este impusa si de prevederile art. 89 alin. (1) din Codul de procedura fiscal, republicat, potrivit carora ,,Dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel”, acest termen de prescriptie incepand, potrivit alin. (2), ,,sa curga de la data de | ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art. 23, daca legea nu dispune altfel”. Din moment ce, potrivit acestor dispozitii, organele fiscale pot efectua controale pe o perioada de 5 ani anteriori, adica si pentru raporturi juridice de drept fiscale nascute inainte de intrarea in vigoare, la 1 ianuarie 2004, a Codului fiscal, este evident ca stabilirea diferentelor de impozit sau a altor obligatii fis cale datorate de operatorii economici trebuie efectuata in baza reglementarilor existente in momentul nasterii raportului juridie de drept fiscal, chiar dacd actiunea de control se desfisoara in perioada in care sunt in vigoare dispozitiile Codului fiscal. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 15 Sub acest aspect este de observat ca dispozitiile Codului fiscal, intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, pot opera numai pentru viitor, toate actele supuse controlului ce se efectueaza de ctre organele fiscale, in vederea exa- minarii legalitatii deducerilor de taxé pe valoarea adaugata neputind fi astfel analizate, in conformitate cu principiul rempus regit actum, decdt potrivit normelor legale aplicabile in momentul nasterii fiecdrui raport juridic. Or, in toate actele normative, anterioare sau ulterioare adoptarii Codului fiscal, in cazurile de efectuare de operatiuni de deducere a TVA este prevazuta obligativitatea prezentarii de documente justificative intocmite ,,legal” sau conform legii”, fara a se determina, insa, tipul de document necesar. Daca prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 si cele ale regulamentului de aplicare a acesteia nu contineau criterii de stabilire a mentiunilor sau informatiilor ce trebuie si le contin’ documentele justificative, iar prin Legea nr. 345/2002, aplicabila in perioada 1 iunie 2002-31 decembrie 2003, s-a inscris pentru prima data obligativitatea prezentarii de documente justificative, cu specificarea mentiunilor sau informatiilor pe care si le cuprinda, prin Legea nr. 571/2003 s-au reglementat, cu caracter unitar, atat obligativitatea prezentarii documentelor justificative, cat si mentiunile sau informatiile care s4 rezulte din acestea. in acest sens, prin art. 145 din Codul fiscal s-a prevazut, la alin. (8), c& Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii”, precizandu-se in cadrul reglementrilor date, la lit. a) si b), docu- mentele ce trebuie prezentate pentru dovedirea fiecarei situatii specifice. Asa fiind, in aplicarea corecta a dispozitiilor inscrise in art. 21 alin. (4) lit. f) si in art. 145 alin. (8) lit. a) si b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum gi in art. 6 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se impune sa se considere ca taxa pe valoarea adaugata nu poate fi dedusa gi nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit in situa- tia in care documentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizea: toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicit& deducerea acestei taxe. fn consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 329 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii gi a se stabili, in aplicarea dispozitiilor legale la care s-a facut referire, ci taxa pe valoarea adaugata nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impo- zabili la calcularea impozitului pe profit in cazul in care documentele just ficative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute in dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicit deducerea TVA. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 16 Recursuri in interesul legii 2007 PENTRU ACESTE MOTIVE Jn numele legii DECID: Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parche- tului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitic. fn aplicarea dispozitiilor art. 21 alin. (4) lit. ) si ale art. 145 alin. (8) lit. a) si b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum gi ale art. 6 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, stabilese: Taxa pe valoarea adiugatd nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit in situatia in care docu- mentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea TVA. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15 ianuarie 2007. 5. Decizia Nr. VI din 15 ianuarie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, precum gi a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 Publicata in Monitoru! Oficial, Partea |, nr. 327 din 15/05/2007 Dosar nr. 26/2006. Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele fnaltei Curti de Casatie si Justitie, inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- ciara, republicata, s-a fntrunit pentru a examina recursul in interesul legii, de procurorul general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de Casatie ilor art. 11 alin, (1) din Ordonanta de a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale ma- gistratilor, precum si ale dispozifiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgent a Guyernului nr, 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobaté la randul ei prin Legea nr. 601/2004. htte://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 17 Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 117 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatic si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de Casatie si Justitic a sustinut recursul fn interesul legii, cerand sa fie admis in sensul de a se stabili cd drepturile salariale prevazute in dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, precum si in art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata la randul ei prin Legea nr. 601/2004, se cuvin numai categoriilor de procurori si judecatori expres si limitativ prevazute in aceste texte de lege. SECTHLE UNITE, deliberand asupra recursului in interesul legii, constaté urmatoarele: in aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgent a Guver- nului nr. 177/2002 privind salarizarea gi alte drepturi ale magistratilor, precum si ale art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modi- ficata prin Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 24/2004, modificata si apro- bata la randul ei prin Legea nr. 601/2004, instantele judecdtoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntand solutii diferite. Astfel, unele instante au respins cererile formulate de judecatori si procurori privind plata drepturilor salariale prevazute in dispozitiile art. 11 alin. (1) di Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 177/2002, precum si in dispozitii art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgen{a a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata $i aprobat la rindul ci prin Legea nr. 601/2004, apreciind c& aceste drepturi se cuvin numai categoriilor de procurori si judecatori expres si limitativ prevazute de aceste texte de lege. S-a considerat ca regimul salarial diferentiat pentru cele dou categorii de magistrati, determinat de indeplinirea de catre unii dintre ac cu caracter permanent, de atributii efective in domeniul prevenirii, descoperirii si sanctio- nari faptelor de coruptie, este justificaté de specificul unei atari atributii, creia legiuitorul a inteles si-i asigure caracter prioritar in raport cu alte domenii de activitate. S-a invederat ca aceasta interpretare se impune gi pentru ci reglementarea criteriilor de determinare a indemnizatiilor sau salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum si a sporurilor sau adaosurilor la indemnizatiile si salariile de baz constituie un atribut exclusiy al legiuitorului, singurul care htte://bibliotecahamangiu.re 9—De: 18 Recursuri in interesul legii 2007 poate stabili in ce masura anumite sporuri sau adaosuri se acorda unor categorii de salariati. Ca urmare, s-a subliniat ca, daca legiuitorul nu ar fi urméarit si beneficieze de sporul de 30% si, respectiv, de 40% numai judecatorii si procu- rorii implicati in solutionarea cauzclor privind infractiuni de coruptie, nu ar fi limitat acordarea sporului respectiv doar la aceasta categorie restrinsi de magistrati. Alte instante, dimpotriva, au admis cererile formulate de reclamanti, jude- cAtori si procurori, dispunand sa fie platite drepturile salariale solicitate, repre- zentand sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, pentru perioada 11 aprilie 2002 - 26 aprilie 2004 si, respectiv, de 40% din indemni- zatia brut lunara, pentru perioada 27 aprilie 2004 - 1 aprilie 2006. in motivarea acestui punct de vedere s-a relevat ca, in adevar, prin dis- pozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 43/2002 s-a stabilit c personalul din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevazut la alin. (1)-(3) si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie potrivit art, 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 primese pentru acti- vitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indem- nizatia de incadrare bruté lunar, iar ulterior, prin Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, in sensul ca procurorii din cadrul Par- chetului National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specia- lizate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, beneficiazé de 0 majorare cu 40% a indemnizatici de incadrare bruta lunara. S-a mai invederat c4 Ordonanta de urgenté a Guvernului nr, 24/2004 a fost aprobat& cu modificari prin Legea nr. 601/2004, find largita sfera de aplicare a art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), in sensul ca sporul de 40% a mai fost acordat tuturor judecitorilor inaltei Curti de Casatie si Justitie, tuturor procurorilor din cadrul Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitic, fara si se fact vreo distinctie intre cei care participa la solutionarea cauzelor de coruptie si cei cu alte atributii, ca in cazul celorlalti procurori gi judecatori. S-a mai argumentat ca aplicarea textelor de lege mentionate a avut ca rezul- tat producerea unei discriminari, nejuste, intre judecatorii si procurorii care solutioneaza cauze privind fapte de coruptie, si ceilalti magistrati, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 23 alin. (2) din Declaratia Universali a Drepturilor Omu- lui si cele ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitor la interzicerea oricarei discriminari. Ca urmare, pentru eliminarea efectelor discriminatorii constatate prin Hota. rarea nr. 185 din 22 iulie 2005 a Consiliului National pentru Combaterea Di criminarii, instantele care au admis actiunile s-au intemeiat pe ideea de ris- pundere pentru tratament discriminatoriu, recunoscind dreptul magistratilor http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 Recursuri in interesul legii 2007 19 defavorizati de a primi 0 despagubire egala cu sporul de 30% si, respectiv, de 40%, de care au beneficiat ceilalti magistrati in perioada in care dispozitiile ce au reglementat acest spor au fost in vigoare. Aceste din urmi instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. in adevar, prin art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 43/2002, s-a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului Natio- nal Anticoruptie prevazut la alin. (1) si (3), precum gi al judecdtorilor din com- punerea completelor specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare brut’ luna Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevazindu-se ca procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificirile ulterioare, beneficiazi de 0 majorare cu 40% a indemnizatiei de incadrare bruta lunara. Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins bene- ficiul constand in sporul de 40% la indemnizatia de incadrare brut lunar si pentru conducerea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatic si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificari, a Ordonantei de urgenti a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsa si la toti judecitorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la toti procurorii Parchetului de pe langa inalta Curie de Casatie si Justitie, fra a se face vreo distinctie intre categoria de magistrati care participa la solutionarea cauzelor privind faptele de coruptic si magistratii cu atributii. specifice indeplinirii functiei de procurori sau judec&tori in toate celelalte cauze. Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferentiere a indem- lor stabilite pentru magistrati, Consiliul National pentru Combaterea Dis- criminarii, prin Hotararea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenta unei discriminari directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege mentionate si a propus Ministerului Justitiei initierea unui proiect de act normatiy de modifi- care a acelor prevederi, in vederea eliminarii diferentei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evident& intre cele doua categorii de magistrati cu pregitire si responsabilitati identice. Ca urmare a demersului legislativ, initiat pe baza constatarii acestei discri- minari, a fost adoptata Ordonanta de urgent’ a Guyernului nr. 27 din 29 martie http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 20 Recursuri in interesul legii 2007 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei, pentru eliminarea inegalitatii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si ale personalului asimilat acestora. in acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost inlaturat, pentru viitor, prin ordonanta de urgenté mentionata nemaifiind reglementate sporuri si diferentieri la indemnizatiile magistratilor tn raport cu natura cauzelor pe care le instrumenteaza, ci numai pentru delimitarea fireascd a gradului profesional si a functiei indeplinite. Pana la adoptarea si intrarea in vigoare a acestei ordonante de urgent, insi aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotararea la care s-a facut referire a creat o inegalitate vadita intre nivelul indemnizatiilor acordate magistratilor, in contradictie cu principiul egalitatii cetatenilor tn fata legii, con- sacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutia Roméniei, republicata, cu cel al ega- littii de tratament salarial pentru munca egala, instituit prin art. 23 alin. (2) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si cu cel al interzicerii oricarei discriminari prevazut in art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile gi politice gi in art. 14 din Conventia pentru apararea dreptu- rilor omului si a libertatilor fundamentale. jn reglementarea anterioara, criteriul pe baza caruia s-a facut aceasta dis- tinctie, in acordarea drepturilor salariale mentionate, I-a reprezentat doar luarea in considerare a naturii unor cauze pe care 0 parte dintre procurori si judecatori erau desemnati sa le solutioneze pe un anumit parcurs al carierei lor, ceea ce nu a avut justificare atat timp ct specificul atributiilor de ansamblu pe care le au toti magistratii din parchete si instantele judecatoresti in intregul lor, procurori, judecttori si magistrafi-asistenti la inalta Curte de Casatie si Justitie necesita aceeasi pregatire de specialitate si experienta, responsabilitate profesionala specifica echivalenta, precum si rise identic in exercitarea sarcinilor de serviciu. Opinia potrivit careia prevederile legale care au creat aceasta diferentiere nu ar fi discriminatorie ignora nu numai dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutia Rominiei, republicata, pe cele ale art. 23 alin. (2) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit cArora ,,toti oamenii au dreptul, fara nicio dis minare, la salariu egal pentru munca egala”, precum si pe cele ale art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si ale art. 14 din Conyentia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, asa cum s-a facut referire 1a acestea, dar si dispozitiile art. 1 alin. (1) din Primul Protocol aditional la Conventie, privind protectia proprietitii. indeplinirea cerintei de imbunatatire substantial a actului de infiptuire a justitiei, care impune criterii noi de competenta si performanta pentru toate categoriile de magistrati, nu ar putea fi asigurati in conditii de inegalitate de http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 Recursuri in interesul legii 2007 at tratament salarial in cadrul acestor categorii, determinate de o apreciere diferita a implicarii magistratilor sia responsabilitatii lor in infiptuirea actului de justitie. Mai mult, folosirea drept criteriu de diferenticre a tratamentului salarial pentru magistrati doar apartenenta la anumite segmente restranse de realizare a justitiei, pe considerentul ca domeniile in care ar activa ar reclama 0 speciali- zare particularizata si un risc deosebit, nu se poate justifica atat timp cat varie- tatea infinita a situatiilor de coliziune cu legea ce se pot ivi si a tipului de reactie necesara pentru asigurarea ordinii de drept presupune eforturi chiar mai importante si riscuri profesionale mai accentuate in multe alte cazuri decat cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferential prin dispozitiile la care s-a facut referire. Rezulté, deci, c& distinctia ce se face, tindndu-se seama de apartenenta magistratilor la categoria celor implicati in solutionarea cazurilor privind fap- tele de coruptie sau de criminalitate organizata si de terorism ori doar inclu- derea lor in anumite structuri pe scara ierarhicd este lipsiti de justificare obiec- tiva si rezonabila, fiind astfel discriminatorie in sensul art. 2 din Pactul interna- tional cu privire la drepturile civile si politice i al art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertitilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat, cu toate particularitatile lui specifice. De aceea, pentru eliminarea oricarei discriminari intre diferitele categorii de magistrati, cu profesii implicand pregatire, experient& si responsabilitati iden- tice, in raport cu gradul profesional si functia indeplinita de fiecare, se impune ca, pentru perioada in care o parte dintre magistrati nu au beneficiat de sporul specific de 30% si, respectiv, 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, acei magistrati si aiba dreptul la intregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligatia autoritatii care nu I-a acordat tuturor magistratilor fiind intemeiata pe ideea de raspundere pentru tratament discriminatoriu. Respectarea dreptului fiecarui cetdfean la egalitate de tratament remunerato- riu pentru aceeasi munca, in conditii de responsabilitate identica, implica obli- gatia fireascd a autoritatii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a Picut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrati ce a fost lipsité de echivalentul acelui spor in perioada in care dispozitiile ce il reglementau erau in vigoare. in consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 329 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civil, urmeazi a se admite recursul in interesul legii gi, pentru eliminarea oricarei discriminari, a se stabili ca drepturile salariale prevazute in dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si in http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 22 Recursuri in interesul legii 2007 dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanja de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobatd, la randul ei, prin Legea nr. 601/2004, se cuvin tuturor magistratilor. PENTRU ACESTE MOTIVE Jn numele legii DECID: Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parche- tului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. in aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgen{a a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea gi alte drepturi ale magistratilor, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata prin Legea nr. 601/2004, stabileste: Drepturile salariale previzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistratilor. Obligatorie potrivit art. 329 alin. (3) din Codul de procedura civila Pronuntata in sedint& publica, azi, 15 ianuarie 2007. 6G. Decizia Nr. VIl din 5 februarie 2007 cu privire | cursul urmai penale la judecarea recursului impotriva prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestarii preven- tive, de a judeca un nou recurs avand ca obiect o alta incheiere prin care s-a dispus in faza de urmarire penala cu privire la masura arestarii preventive in aceeasi cauza Publicata in Monitorul Oficial, Partea |, nr. 732 din 30/10/2007 Dosar nr. 1/2007. Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa. presedintele fnaltei Curti de Casatie si Justitie, inalta Curte de Casatie gi Justitie, constituiti in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art, 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- republicat®, s-a intrunit pentru a examina ecursul in interesul legi, ivind pr able i incomp: cursul urmaririi penale la judecarea recursului declarat impotriva incheierii prin htte://bibliotecahamangiu.re 9—Dec Recursuri in interesul legii 2007 23 care s-a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a ares- tarii preventive, de a participa la solutionarea unui nou recurs avand ca obiect 0 alt incheiere prin care s-a dispus cu privire la masurile preventive in aceeasi cauza. Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 116 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe langa fnalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa fnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pen- tru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca judecatorul care a participat, in cursul urmiririi penale, la judecarea recursului impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestarii preventive devine incompatibil sa judece un nou recurs avand ca obiect 0 alta incheiere prin care s-a dispus cu privire la masura arestirii preventive in aceeagi cauza. SECTILE UNITE, deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele: jn practica instantelor judecatoresti, s-a constatat c& nu exist’ un punct de vedere unitar cu privire la compatibilitatea judecdtorului de a participa la jude- carea recursului impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea mAsurii arestarii preventive in cursul urmaririi penale, sa judece un nou recurs, avand ca obiect o alt& incheiere prin care s-a dispus, tot in faza urmaririi penale, cu privire la masura arestarii preventive in aceeasi cauza. Astfel, unele instante s-au pronunfat in sensul ca judecatorul care a parti- cipat la judecarea c&ii de atac impotriva incheierii prin care s-a solutionat pro- punerea de luare sau prelungire a m&surii arestfrii preventive in cursul urmaririi penale devine incompatibil sa judece un nou recurs avand ca obiect incheierea prin care s-a dispus cu privire la masura arestarii preventive. Allte instante, dimpotriva, au considerat ci intr-un asemenea caz nu exist stare de incompatibilitate pe motiy ci nu sunt indeplinite conditiile prevazute in dispozitiile art. 48 alin. | lit. a) din Codul de procedura penala. S-a argumentat ci prin dispozitiile mentionate s-a reglementat, ca incom- patibilitate de a judeca, doar cazul in care judecatorul a solufionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale, iar nu si situatia in care a participat, anterior, la judecarea recursului declarat impotriva unei incheieri prin care a fost luaté o asemenea masura in aceeasi cauza. Aceste din urma instante au interpretat gi aplicat corect dispozitiile legii. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 24 Recursuri in interesul legii 2007 In reglementarea dati ,altor cauze de incompatibilitate”, prin art. 48 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala se prevede, intre altele, ca ,,jude- cAtorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva [...] a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive tn cursul urmaririi penale”. Pe de alt parte, dispozitiile art. 385"° din titlul II al Codului de procedura penala, aplicabile si in cazul judecarii recursurilor in materia ludrii masurilor preventive, nu contin norme derogatorii, instanta sesizaté cu judecarea unui recurs urmand a se pronunta asupra acestuia fie prin respingere, fie prin admi- terea lui. Din aceasta reglementare de ansamblu reiese, fara echivoc, ca atunci cand instanta solutioneaza recursul nu are de examinat fondul propunerii de arestare preventiva ori de prelungire a arestirii preventive, ci se pronunt& asupra moti- velor de casare invocate, astfel cum acestea sunt prevazute in legea organica. Or, ar fi de neconceput ca judecatorii care au respins un recurs declarat impotriva unei incheieri privind misura arestirii preventive, in cursul urmaririi penale, si devin’ incompatibili a judeca un nou recurs avand ca obiect 0 alta incheiere prin care s-a dispus asupra unei alte propuneri de prelungire a misurii arestirii preventive gi pentru c& in acest caz, dat find caracterul periodic al verificarii masurii arestarii preventive, s-ar ajunge frecvent in situatia ca, la instanfele cu un numar mai redus de judecatori, s4 nu existe la un moment dat posibilitatea de a se solutiona asemenea recursuri decat prin delegarea de jude- cAtori de la alte instante, ceca ce ar fi inadmisibil. in consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara gi al art. 414° din Codul de procedura penala, urmeazi a se admite recursul in interesul legii si a se stabili c& judecatorul care a participat la judecarea recursului tmpotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestirii preventive, in cursul urmaririi penale, nu devine incompatibil s& judece un nou recurs, impotriva altei incheieri prin care s-a dispus, tot fn faza urmaririi penale, cu privire la masura arestarii preventive in aceeasi cauza. PENTRU ACESTE MOTIVE In numele legii DECID: Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Par- chetului de pe linga inalta Curte de Casatie si Justitie, fn aplicarea dispozitiilor art. 48 alin. (1) lit. a) teza ultima din Codul de procedura penala, stabilesc: http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 25 Judecitorul care a participat la judecarea recursului impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestarii preventive, in cursul urméririi penale, nu devine incompatibil sA judece un nou recurs, avand ca obiect 0 alta incheiere, prin care s-a dispus in aceeasi faza de urmarire penala cu privire la masura arestarii preventive in aceeasi cauza. Obligatorie, potrivit art. 414? alin. (3) din Codul de procedura penal Pronuntata in sedinta publica, astazi, 5 februarie 2007. 7. Decizia Nr. VIII din 5 februarie 2007 cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedep- selor definitive stabilite pentru infractiuni care au produs conse- cinte deosebit de grave Publicata in Monitorul Oficial, Partea |, nr. 733 ain 30/10/2007 Dosar nr. 33/2006. _ Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inalta Curte de Casatie gi Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art, 25 lit. a) din Legea nr, 304/2004 privind organizarea judi- ciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa fnalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive, stabilite pentru infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave, in ipoteza intervenirii unei legi prin care este majorat cuantumul pagubei materiale ce atribuie infractiunii caracter deosebit de grav consecintelor unei infractiuni. Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozifiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 116 in functie. Procurorul general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pen- tru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili cd instantele sesizate cu con- testatii la executare in temeiul art. 461 alin. (1) lit. d) teza penultima, cu referire la art. 458 din Codul de procedura penal, au obligatia sé examineze fondul cauzei, iar in ipoteza indeplinirii cerintelor art. 14 si 15 din Codul penal, sa dispuna reducerea corespunzatoare a pedepselor definitiv aplicate. http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec—2013 26 Recursuri in interesul legii 2007 SECTHLE UNITE, delibernd asupra recursului in interesul legii, constat& urmatoarele: in legatura cu aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor defi- nitive, stabilite pentru infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave, in ipoteza intervenirii unei legi care majoreazi cuantumul pagubei materiale necesare in accepfiunea in{elesului expresiei ,consecinte deosebit de grave”, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar. Astfel, unele instante au considerat c& modificarea normelor de incriminare are se refera la agravanta constand in ,consecinte deosebit de grave” prin marirea cuantumului valoric al pagubei materiale care determina retinerea aces- tui caracter agravant ar imprima normelor respective trisituri mai favorabile. Ca urmare, acele instante s-au pronuntat in sensul admiterii contestatiilor la executare cu motivarea ca, in asemenea conditii, sunt indeplinite conditiile de aplicare a dispozitiilor art. 14 si 15 din Codul penal. Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul c&, in cazul contestatici la executare prin care se invoca modificarea intelesului de ,,consecinte deosebit de grave”, in acceptiunea art. 146 din Codul penal, nu pot determina schimbarea incadrarii juridice data faptei prin hotdrare judecdtoreascd ramasa definitiva, nefiind indeplinite conditiile la care se refera art. 14 si 15 din Codul penal. Aceste din urmé instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. in adevar, prin art. 15 alin. (1) din Codul penal este reglementata situatia .cind dup’ rimanerea definitiva a hotirarii de condamnare si pana la execu- tarea completa a pedepsei inchisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsi mai usoard, iar sanctiunea aplicata este mai mica decét maximul special pre- vazut de legea noua”. Corelativ, prin art. 458 din Codul de procedura penal se prevede ca, in cazul cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare intervine o lege care prevede © pedeaps& mai usoar’ decat cea care se execut, urmeaza ca instanta sa ia masuri de ducere la indeplinire a dispozitiilor art. 15 din Codul penal. in legatura cu aceste reglementari, este de observat ca, prin art. I pet. 5 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea si comple- tarea Codului penal si a Codului de procedura penali, a fost redefinit intelesul dat expresiei .consecinte deosebit de grave” prin art. 146 din Codul penal, consi- derandu-se ca prin aceasta ,se intelege o pagub’ materiala mai mare de 1.000,000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activititii, cauzati unei autorititi publice sau oricareia dintre unitiile la care se refer art. 145 din Codul penal, ori altei persoane juridice sau fizice” http://bibliotecahamangiu.re 9-Dec-2013 Recursuri in interesul legii 2007 27 in urma modificdrilor si completérilor aduse ordonantei mentionate prin Legea nr. 456/2001, plafonul valoric prevazut in art. 146 din Codul penal a fost majorat la 2 miliarde lei, iar potrivit ultimului continut dat acestui text de lege, de art. I pet. 51 din Legea nr. 278/2006, ,,prin

You might also like