ON eee Roan 4 1 1 INS2ITUTUL DE MEDIOINA SI FARMACTS Tast GLONICA DE ORPOPEDIE ST TRAUMATOLOGIE Cont.ar, GH, FLOAHES: TRAUMATISUELE OSTROARTICULARE Litografia I.MeF.Iagi 1979 =PAELA DS MATERIT —_—_— Eads ‘RAUMATIGUELE ORNIURII BOAPUIAEE Fracturile clavictlel 6.0 ee eee eee eT Fracturtle onoplatalid 6. ee ee ee ee 10 Batoree gi luxepie acromoclevioulerk. 6... 15 ‘TRAUMATISUELE MEMERULUT SUPERIOR Lurayiile ecepulo-bumersle os. see ee ee Be Frecturile extremitijii .superioare a humerusalui. . 41 Precturile disfizel bumcrale se. ee eee 55 Freoturile extremitijii inferioare « bumerusulei, . 62 Uaxetiile cotului se ee ee eee 9 Fractarile extremitijis superioare e cubitusului. . 89 Frecturile extremitiyit superioare « radiueului.. 97 Practurile entebrepului see. ee ee eee 2OR Fracturile extrenitijii inferioare @ rediusulei . . 130 ‘Proumationele carpulud oe ee eee ee ee eee 152 Frocturile motacampienelor. ©. 6.2 2 ee ee 168 Tuzafiile carpo-metacarpiens. ©... ee 6 179 Prooturile felengelor ss ee. ee ee ee ee 6 HEL Taxspiile gi entorsele policslui. 2-2... 288 Tuxajitle gi entorsele ultinelor jpatru desete . .. 193 ‘TRAUMATISMELE CRNTUEII FELVIME Bructurile centusit polvine ©. eee ee ee ee 198 Hracturile dzolete ale oaselor besinulai. . .. . + 209 Hractusile cotilului ss... .. 2 eee ee 21 Biejunogiile gi luxatiile basinuiut... 2... 222 ‘TRAUMATISNELE MEMBEULOT INFERIOR Tumajdile traumatice ele golduloi... 2... + 22% Praoturile oolulus femural 16. - eee ee OR Practurile trohenteriene «~~... +++ + 267 ©Fracturile diafizei fenurale Eraoturile extremitijii infericare s femurului . Precturile rotulei es. eee eee eee eee Batorsele genunobiului .. .. 4. e ee eee Teziunile traumatice ele moniscuriler genonohiuiut Toxayiile genunobidlul ss. eee eee eee Laxspiile rotulei . . « Fracturile extremititii superionre a tidiei. « « Fraovarile gaubei.-.- +. + Practurile extremitéjilor inferiosre ale oaselor Bntorsele glemnei gi ale piciorului .. . + « « Fractarile estregelului ss. ee ee eee Laxsjiile periestrageliene ee ee ee ee Fractarile calcsnewloi s+ - ses eee ee ee Iaxatiile mo@ictarsione -.- + - Fracturile sesfoidului ... . . Fracturile cuboidulai ‘Frecturile cunsitormelor Lnxatiile tarao-metatsraiens ~~ +--+ 2+ ee ee Fracturile metetersiouelor-- - ++ ee ewe Practurile sesemoidelor helucelut. - see eee Fracturile falengelor . .. . + Iuzsfiile degetelor .. . - FRAOMURIGE COLOANEI VERTEBRATE... ss Fraoturi le Fracturile acturile Fracturile Practurile oi luxeyiile renis colosned dorsele +--+ ++ ee eee oervionl . . + eoloansi dorso-loubere » . . so + coloansi lombare infericare . + + ++ miclice « —v000000— 282 298 320 331 380 303 3eL 3e9 a74 491 496 509 pu. pe ple 525 519 52a 528 526 528 550 5a5 Bae 552 555 TRAUVATISUBLE CENTURIT SCAPULARE Ti Se PRACTURILS CLAVIOULET Fracturile clavicules se intflneac destul de freovent find seunalate in special la sexu) masculin, eu deosebire le ‘Aneris care practict diferite sporturi, Datoritt osificirit precoce « oleviculet, aceste fracturi na sint rere nici Ja co- pile BiLopstogenie. Forma Sn 8 italic, gragilitetes reletive si porifie acestui os agezst eproape in intregine cub tegumente, explick marca lor freovent. In mod obignuit fracturile de olevioulE ae produ pr trea treumatign indirect, representat cel msi edeaes printr-o cidere pe umir. Ele pot surveni gi in arma oliderst pe cot cu brejul in abducjie sau pe mint cu cotul in extensie. Mai rar eote verba de o tanponare, In toste aceate cazuri, curburs ole- Vioulei se eccentueazi gi ea ee fracturesst, atunes ciné corte ‘traumsticé este mai mare decit resistenta osulai, In eituatis ce tetul dnolste, fracture se poate produce prin contractia puver- Bick @ unor magchi ou actione antagonist#, cum eate cuplul mars- Le pectoral~deltoid pe de c parte gi sterno-cleido-nastoiaie: pe de sta, Fracturile prin elongasic, cauzate de tractiunes telli e bragulud in pomigie de abductie, constitusesc le £: vérate rarituys. Trounatiomn] direct este incriminat eas in 208 din ca: Lovituré cu un corp dur sau cliderea peste cleviculi a une grea~ tbh Anatomie natologick. Dap sedinl fracturét we desorix seed varietliti:~ 2 2. Fracturile creimii medii, care reprezinté eproximativ ous ‘treimi din casuri. Ce topografie ele sint cuprinse ttre im ryie Lgamentulai conoid si local onde prime coast’ se incruci~ seasB cu claviculs. In cele couplete, traiectul de fracturi este ae obicei oblic in jos, indirdt si fniuntra; alteori el poate ti traneversal eau coninutiv. Cit priveste deplesaree, fragnentul intern este tres in sus 5i inspoi de sternc-cleido-mastoidian, cel extern in jos, inainte gi induntre sub actiunes mugchic~ lui deltoid, @ marelat pectoral gi prin greutetes mesrului eu- oz. Heaulté astiel o inckiecare fraguentelor care qutrence- zB sourtare de 1-2 om si chiar mai mult. Pigel. Precture cleviouled ou Geplaserea tipics a fregnentelor. Fracturile incomplete s¢ int{ineso mai freovent le copii ei pot £1 subperiostice sau in len verde. 2. Hracturile treimii externe sint nult mei rare. Treieo val ae frecturé este cel mai adeses oblic Sn jos si induntra si nei rax transverssl. Deplasares lipseste mai sles cind sedial ‘recturid ge afl& intre inseryiile ligenentelor coraco-clavioula~ s+ Mengonul fibromuscular formet de aceate Ligamente, deltoid, nope i nugchiul subeleviculsr, contribuie de asewenes le sem Bae FAnorea treguentelor th contact. Oind linia de fracturk este aitue atd mei extern, fraguentul distal poste fi tres in jos, realizinau« se © dislocare ce aminteste pe acess din luratie acromio-clavicuie. rhe 3+ Eracturile treimii interne afnt foarte rare. In med cbipnait fraguentele nu sint deplesate. Cind linis de fracturi se gaseste in atare inserfici claviculere « sterno~cleido~mastoidianu~ Aut, s0 poate produce o dislocere simlari cu aceea din frecturiie treimii medii. Siapvoustologie. Durerea loceld este foarte vie gi se ine soyeste de © impotenyé functiouala relativa. Ca gi in elte traume~ Sisne ele umirului, accddentatii au o atitudine ceracteristica, ox cepal oplecet Snainte si de partes bolnsvé, braful Lipit de corace, ootul flectat $1 antebrajul sustinut de mine sindtoss&. Undrul le~ vet spare claut in jos, insinte gi inkuntra. Regiunsa olevicule- ri este ugor tumefieti, deZormetd si prezinté o ridichturd enorme 1K davé de unghiulares dregnentelor sau de un frecwent internediar core tinde a8 pergoreze seguuentele. Frivind bolnaval din spate, nargiuea interni « omoplatului apare indepirtaté de linia apofiso~ lor spincases Dacé paciental este viizut aut citeve ile, se obs vE oi 0 echimost aigusd, Ze palpare, mergind ou policele gi indexul de~e lungul claviculet, ee pan in evident fragmentele deplascte gi in apect= el virful celui intem, In tracturile tira deplesare, dureres in punot fix provocaté prin presiune digitalé, atzege atenfia asupre uust eventuale tracturi. Mobilitates enormalé gi orepitatie oscacd (oare nu trebuiess aintate ou dncioten}i) 2c pervep uyor de aegete~ ie cere palpeazé, deo ridicim cotul de partea bolnavd. K&surind Gistenja dintre scrouion gi atern ee constaté of ea este moi mick 098 de partes sinitousi. Migcirile active ele umdrulud siat Limi- Save Gin couse dazexii, der cele pasive au o emplitucine nommalé, ertioulatie scepulo~nusereli nefiind intereseti. Hxonenul clinic nu trebuie terminst find e se cerceta ste~ Hea sensibilitayis 94 motilithii membrulai superior, precun i- ae oul la artera redialé, consomnind in foaia de observette orice alburare constataté. In frecture ambelor clavicule, care se inaoteste deacors, si de leziuni toracice, bolnavii presint& o dispnee destul de in~ tensi, ascciaté adesea on © stare de goo mi mult eau mei pugin grava. Spatele acestor accidentati are un aspect rotunjit, din causa indepirtirii marginei spinale « omoplatului de linte medi- ani, ‘Buguonul radlozrafic trebuie ficut, desi de cele mei mul- te ori diagnosticu clinic se Ampune, El comportii o radiografie de Tayi centraté pe clevicule afecteti si una de profil, care ee executd egeaind placa orizontal pe regiunea umérului, breyul find in ebductie. Gind traunatisnul intereseazé treimes internt este necesaré o incidenfé oblick, evitind astfel umbre coloanei. Hxauenul radiogrefic ne furnizeasi detalii esupra linied de frac~ tur (simpli, cu fragnent intermedier, coninutiv’) si a deplaadrii fregmentelor, care sint utile in vederea stabiliri{ cit mai corec- te @ indicafiilor de tratement. Dipgnosticul pozitiv este ugor in frecturile treimii medid cu deplesare. In frecturile fani deplasare si in special in cele ele extrenitdpilor, diagnesticul de certitudine nu poate fi preci zat decit prin examenul radiografic. Disgnosticul aiferenjiel se face cu simple contuzie = uni~ rulud, luxajia sczomio-cleviculard, frecturs de ecremion, luxetic scepulo-humeralé 51 luxatie sterno-claviculard. Evolutie si prognostic. Fracturile de clevioul& aa in ge~ neral o evolujie bund, consclidarea objinindu-se in 4<5 sipti~ sink. Datorita dificultivid weayinerii reducerii. deseori se ejun~ ge 1s un cplus vicios, care constituie msi mult un inconvenient de ordin estetic decit functionsl. Cslusul se renaniazé ou timpul, estfel incit exuberante lui iniyielé scade treptat in mod consi~ @erebil. Nici scurterce cleviculed nu antreneaci tulburéri func~ jionsle, in afard de cezurile in care este prea mare, depigind 2 om, cind poate apare o linitare « migcérii de abductie seu de retropulsie s brayului. De reinut oii si unele pseudartroze sint bine suportave. Gonplicetiz. Frecturs deachisk este rark gi se produce fie direct, prin actiuues sgentului treumstic care leseasi tegu- + fie Andivect, dintiuntra-n aferd prin injeperee pleli de un fragment escutit. In cazuri exceptionale deschideres Zocs~ pului de fracturé gurvine in urma ¢liminirii unei secare cusens- Leziuntle veselor subclaviculare sint rare, ou toate c& ecestes tres in inediate vecindtate e osului. Explicajie pare & vonste In faptal c& vasele er fi protegete de mugehiul aubclevi- cular care cdptaseste faye infericark a claviowled. Fiind mei su~ porfioislé, vena este mei des interosati decit artere. Rupturt’ mari ceuzeszé adeses moartes rayidi « bolnavului. Gind siat msi mici pot duce le anevrione arterials seu arterio~venosse. Teaiunile plexului brabial sint si ele destul de raze, rile exterpe fidnd cele mai expuse. Ca mecanisn se produs fie prin ingepare de olitre an fragment osos ascutit, Tie in mo aentul traumetismulot prin elongayie, aga Gur se intimplA on ch derile cu bretal fn ebductic. Teziunile pleuro~pulmonere sint foarte rere si prezenys lor ridic& suspiciunea unor fracturi costale ascciste. Ele inte~ reseazS domal pleural sat perenchimul pulmonar, duoind le forne- ree unai enfizom subcutanat, = unui pneumotorax ori a unui henc— torax. Dintre complicatiile tardive, calusul vicios ocupé v: loc, dar el nu antreneazi de obicei nici un prejudiciu functions). Rarnori enlusnl poste determina dureri si parestesii prin conor eiunea anor renusi gle plexului cervical superficial sau brshicl. Coupresiunes venei subcleviculare, provosck eden la nivelu) meo~ brului aupemior si tulburixi trefice, cu osteoporcsé dureroast oonseoxtivé. Poeudertroze este exvepjionslé. Se intilneste in frecturi- Le ou deplasare foarte marc, nereduse, der mei cles in cele tre- tate chizorgicel. Osteolizs mesiv’ postfracturaré « cleviculel, constitute> edevareta reritate. ‘Exatameai. In nares nejeritete « cezurilor, tratanental consexvetor ssigurd consclidarea fracturilor, fist talourdsi Funcpiousle alterioere, In frecturile firé deplasere sau cu 0 dislocare micd « imegnentelor, se recarge 1e imobilizere Sntr-un vendaj Deseult ata 34 ekptinint. Je datrink st le eccidentayii terafi, chiar iz situeyi- le in care fragmentele prezinti o deplasare mare, conduite te ropeutic’ este esenindtoare, eplicinde-se un banded toracie cere se menfine cel mult 21 de cile. In frecturile cu depleseres freguenteloz, reducers se oydize uyor, prin duceres undulai fa eu, inspot gi in sfard, ceefiese is neveie cu spiseree fragmentului inter. Aceasti ue~ Fe se poste face Tir enestesie, dar este mai bine ce ea sé Fidlexecutaté aupk infiltrarea Zoceralui cu novocainé set ou sink 28. Dis cause algeirilor respizetorii sl « contracties ano ‘mugen! entagonigti, men}inerea reducerii este foarte difi- + Incbilizeres in aparet ghipsst toreco-brabial nu este ae multe ori in mauré si esigure menfineres Zreguentelor Sn con- tac. Wetson-Jones recomandi utilizarea unui bended incruci~ gat le spate in forme cifrei 6, pe care-1)puten intéri ou fegi shipsete (£ig-2). Pentru confecticasree lui se agee2% volnaval pe un teburet, iar chirurgul cu pickers! pe scaun oi geauneniul Antre cuople}ii ecestuia, trece mai multe zesi de tifon pria feye unerilor (pe care aint aplicate afte o perauté de vati) si le in seelesi timp unerdi inapo: partes craumetizaté se incbilizessi epoi de git. Bendajul se mongine 3-5 skp prefer& trectdunes continut prin inolele Ancruckseag 2s 5; eabrsl superior am recurs ef asi. Tehnice splicisii lez comporté e vegunentelor de ls nivelul regiuaii delto nastisel enuyelor urmata de ai 2 confectionste din vati gi tifon; ~ apropieres celor gout inele in spate printr-un tub gros de cauciuc, reelisind o tractiune slesticd asupra umerilor, care esigurt reduceres fracturiis = trageree unui dandsj sub form de spick inghinsla aubla, le partes postericard gi median e cliruia se solidarizes« 8 inelele cu ajutorul unui elt tub de cauciuc, leget de primul, 94 pe care-1 tractioneasi in Jos, contribuind astfe) le corecta~ rea incilecirii fragmentelor (tig.3). BR sl ise pore. ae yrange ese NE Fige3. Tractiune continu’ Tig.2. Bendaj in toma prit inelele Hidden. 4e-8 pentru inobilizeres cleviculei frecturate. In primele ore dupé aplicerea inelelor, fntindezcea ex- civi e tubulul elestic poste deternina prin eplisere le ridéci- eubrclor furnicdturi, anorteli, etc. Za aceste oszuri, sli- izes Anbinderii tubului de cauciue, Zevorizeazi cizculatia de suvoazceze si duce is disperifie senzatiilor parestezice. Bolne— vul se ve prezente le control din 7 in 7 aile, sind se va veriziv ea gi ajuste tensiunes sistemuiud de extencie. Durete tracyiunit este de 3-4 siptimini.es Destot trecea iu jamal umerilor 0 conera de bicicleti, pheuelti &n forma cigrei 8, prin unflaree cizele obyines trecti~ unee doritd. sxtensia conbinu& prin metode Coutesud, ofexi tn prinoi~ pin © bunk yeducere @ fracturii si un resultat excelent din punct fe vedere eatetic. Ee consté fn culoarea accidentatulus pe 6 le margine’ patulud, eb umérul in gol si breyul o hecasté posipie find foarte greu de auportat, insugi Couteaud fre adus modificiri, agezind antebretul flectat si ina pe an te paret, dupa ofteva ore de atfrnare a meabrulut auperier in go) timp in care fracture se reduce. Durate imobilizinii este de 12~ Ja nile. In continuare se menyine meubrul levat intro egaxtt Fimath le elt, ou antebratul in flexie pin la 34 siptinint. focasth metodi poate fi utild le politraunatizayit imobitizatt pate wile antebratal at Sn desta de incono- Le copii Oubrédenne imobilize 12~ sing lo spate Gatreun bandaj. Positia est ae ‘Beatenental enirureieg] presinsé Inconveniente de ordin estetio Lisind adesce cloatrici cheloide si comport wiscal in fectiel, pssudartrozed gi a mignérii materialulu! de osteosiate- 2h in torace. De aveea el are indicatii restrinse fiind reazvat pentru: = fracturile deachise gi cele complicate ou lesiant - ulate gat nervosse; = frqcturile cu deplesere ware five nici un contact Antes suprefepele de fracturt si frecturiis in care un tragneat ascujit omeningé sk poxforeze togumentele, vesele eubolaviculer pau truschiurile plexului brebiels = Zrecturile bilaterele oi cele secciate cu volste coste~ Ga tobnick malti chizursi preferé inci osteosinveas contromedularé ou o brogl Kirachner mai grossk. Accaste se roduce prin focar im fragmentel extern, deci dinéuntro~in afark, Jer dupt ce s stzlpans pielea, este treai cx perforatoral pink ~ 98 ein capital slia intern diepare in interiorul cactul. Se reance epoi Zrecturs gi ae trece broge In ceneLol neduler el fragmentu~ lui intern. Postoparator se imobilisescé membral superior tntwo simpld eserf% gaa mai bine inte-un bandeJ Desault pentra 3-0 sliptinind. Merle a*aubigné recousud% incepuirea ou tiJé Kiintecher care esigurd un monte) mult mai solid si se ridiok impotrivé uti- gid brogelor Kirschner, sfirming cf ele er putes migra intze- toracic chier daci eint indoite le extremititile lor. Gerclejui ou simi practicat in fracturile oblice lunsi, awe astiiad potini partizani, fiind coneideret oaveoun insuficient 2 din cause eediulud superficial al clavicules, mai ales cind Zracture intereseond treimee medic. Pouitia imediat sub tegumente a claviculei, a f8out pe si chiar perio lumii chirurgi si critice gi osteosintezs ou plac. Ou toate acon tea, aplicares unel plicit inguste ei bine modelatd, constitwie auph Willer 0 band solupie terapeuticd. Tn ceea oe priveste fracturile treinel externe ou deple~ sare, degi sulte din ele pot £i reaolvate ortopedic printr-ua bands) compresiv esendnitor celui din luxatis ecromonclaviculand, totusi ostecsinteza lor devine adeses necesark. Cind tratectul a fractusé interoweszi axticuleyie ecromio-cleviculeri, Miller fi~ xoesi mai intii fregmentels cu doaX brose Kirschner si aplic& apoi an ceroleg in forse cifrei 8, cu efect de hobank. Dack fracture eave juxtaarticulerd $i se insofeste de ruporca Ligameatelor ooze~ co-claviculare, s¢ va recurge 1a un gurub trecut dinspre marginca oxternd = gcvomionului prin ertioulepic acromio-claviculeré gi le un cerclaj ou efect de:hobant, ascctat de preferinyé ou un proce= Gen de refacere 2 ligamentelor conoid oi trapezoid. iratenentul fracturilor deschise trebuie féout de uxgenyé. 4 consti ia toalete chizurgicald « plagii, urmati de oateosinte- 28 centromedulard. Pseadertrozele de claviculi se opereazi numei in cacurile inso¥ite de tulburdzi func}ionale importante, care au cedeasi dupi © reeducere conect&. Gratanentul lor const in oateosintesk scliak- lo = cu tigé Elintecher ori placd metalick, ascoiaté ou o erefi iliack cortico-spongioasé gross de 4-5 m, agezati pe fafa inferioard s claviculei, care se fixeasé prin doud cerclaje netalice fine sau 4 guruburi trecute in sens crenio-candal. Bason oi Campbell utilizeazé dowd grefoane tibigle esezate pe fetele opuse ele cla- vioulei, le caze le soliderizeaci cu guruburi, baring spayiul Gintre fragnente ca yesut spongios. Le bolnavid ot entecedente septice, preferingele se indreapti spre utilizares unoi grefe ti- bile ingurubatd, placati tot pe faye infericaré a cleviculel, la citeva luni dupé disparivia infectiei lecsle. Pentra pseudar~ trosele treinii distale, cu aediul dincolo de liganentele cozaco- claviculeze, rezectia fragnentului extern permite cbyineres anor resultete bane. Golusurile vicioase, legate de incKlecarce Zragnentelor si sourtaree claviculei, na necesit& de obicei nici un tratenent, prejudiciul find mai mult de ordin eatetic. Cele exuberante ori ou unghiulepii care pot leza pieles sau dau Zenomene de compresi~ ane Vesculo-nervoasi, dDeneficiazé col mei adeses de un simplu m= delej fout fie cu dalts, fie cu o pens gujd. Oxteotomia corectos- Fe calusului si osteosinteze metalicé consecutiva aint foarte rar indicate. FRAGTURTEE QUOPLANULUE Onoplstul find un ox foarte mobil si bine Suvelit de mugohi, scepi descori egresiunilor sraumatice. Totusi, nractice~ Pee sisvemstici 9 exxsuenului rediografic in toate traumationele unfvulal, © erévet ci aceste fracturi sint mei frecvente decit se onedes in trecut, cind multe din ele ezau etichetete drept simple convusii. Cele care survin le politmuunatizati, trec adesee necb- servates Dupi Rieunsu er represente con 1% din totelul frecturilor. Heconisn de producers. In mod obignuit fracturile omopla~ sd ee produc printr-un traunstien dizect: loviturl cu un comp -ne eoatendent, clderi de in inllfiae pe regiunes soapulard, treceren roti unt vebioul peste unis gi partes aupesiceri a toraceral, tanponare, proiectil ove, Din causa intensititi! treuetienuied, deoecr: ieciunile ouoplatillui oe insojese de freczisi cosrele ayu fle olavicuiel, Mult mai rar este incrininaté o cousd indisecte, cldere pe unkz, cot sai mint, migoare feryett a undsula: cet o cestraosie ausculart violenti. sonie cetolociol si clasts Lat de sructurd vor desczte (2iget) 1 7 Hrectart ale sagateled experoexterss _./ = Erectus ale cozpulas; 4 wef fracturi ale spofizelor. + Dapii sedial traicotu- 2. Hrscturile unghiului supe revextern sint cele mei frec~ vente si prezinté um inceres Geosedit. Intre acestes, fzac~ turile gitulai chirurgical cousé primal loc. Linia de fracturé pleaoi de le scobivu~ Pe coracoidiant si merge oblic im Jos gi in afard ajanging sub glené, le 0 distanti mai mere sau mai mick de aceasta. Braguentul astfel detagat cu- prinde meivul glencidien si epefise coraccidi. Datorité BRAELA me Figet.Diverse treiocte ale fractarilor omopletulai. lei eaperiox 9 sontrectiel magehiler cure se inseré 1s acest nivel, fraunentul se poste deplase in jos, insinte gi iniuntru, aceasté deplesare este in general redusd. Oind linie de fracturé pleack ae ls tuber lenei cint msi raze si se aresinté fie ce o simplé fissré, fie os: forme unor legiuni asi grave, cominutive, de aspect stelat. dele care intereseast margines entericerd 2 glenei, Ensotese in princi~ bis 0 loxepie scepulowbumereli entero~intemnd.gapinosse si subepinosae, precus Re care interdscesé unghiul supore-dntesn ger inferior. Liniile de adesce tranaveresle sek oblice 9i efecter~ aotes inferioari a corpului, situayé cub spins osul, deplesaree magebiue 2 magohiler osme im agnentelor livseste ea este wedusi. Prin contrecti li pldspinos se poate produce uneori o incHlecare 2 fragnente~ lor, ce) inferior find tras in eus, fie inaintes, fic inepoie cela superior. Alteori Matile de frecturé eu 0 directic ve sind foe supre-gi subepincesi. Ele sint de cbicei are. Brecturile onghivlai superoninters sint rere. cliberet e¢ deplascezti edesea in cus prin contrectie gobtului unghiular st onopletului. In Zrecturile unghivlui ine ferior (Ezecturile virfului omopletului) fraguentul detaget poe te # tess in cus, in eferé gi insinte de merele rotund seu in celk, trav: joe de nazele dinjet. Fracturile cominutive aie corpalui, ou cretecte multiple, neregulete, sint deschise adesea, flint pro~ quse prin proiectil saw pumnel. 3. Fractasils gpofizere intereseas# scronion! rer coracoide. Acromlonul se frectureasi fie Is becé (msi des), fie le vind. Le occidentetii tineri a fost semneleté epifinion lige virfului scrouicnulit, care nu trebule confundati ou osul supranunerar 6] lui Blige. In frecturile cu dislocare, fraguen— sul eliberst ge deplaseazi in jos gi insinte, prin greutetes uenbruli superior. Frecturile ccracoided su sediul obignutt le bese acesteia. In cazuzi raricine, pink ls virsta de 15 ent, fe Tost oDservet $1 epiiiziolize virfulut vuruovidel. ciud syer iectul este situet le unires portinnil onisontale cu cea verti~ csld, depleserea fraguentulut se fece in jos si inainte eub ao~ nes muschiului ceraco-brebiel gi « scurtei portiuni a bicepeu~ . In fracturile bezei deplesarea lipsegte seu este foarte re L Simptomatelonic. Fracturile gitului chirurgical se mani~ Zeaté prin durere Vie spontenk si proveceté de migsizile brepu- lui gen de cele resriretorii. Inpotenye functionslé-e uudrulus Qe -B - este destal de importenté. Cind fzeguentul glenoidian este depie~ sat, le inepecyie, se observé o deformare care amintegte pe acee din luxetia ecepulo~humerali; umiral cu gspect de epolet, depre- siune subgcremigli, gtaxgerea ori chier reliefarea gantului delto- pectoral gi sbauc}ia uscart @ bresului. Spre deosedize de luxatie, migedrile undculai mimin posibile desi eint dureroase, abducyia este reduotiD11&, deformetia locals dispaze prin ridicares cotu- lui (cind simfim eventual si czepitetii oscase), ier coracoias urmeazi migotirile brapului. Le pelpere se pune in evidengll mob: vetes enomelt « masivulat glenoidien. In fracturile gitului enetomic, semnele clinice aint mei puyin evidents. Mobilizares breyalui permite adesea depistarca crepitetviilor oscase. Le pelpere se giseste un punct dureros sub glenoidian, iar coracoida mu se mobilizeazd, ecer ce le deosebes— te de fracturile gitulud chirurgical. In fracturile glenei, migoirile artiouletiet scapulc- humerale sint dureroase si foarte Limitete ce emplitudine sax aproape abolite. Orepitatiile oscase se percep uneori in timpul migeirii de rotajie @ bratului. Rareori in exild se simte un frac— nent osos deplasat. In fracturile corpului, tumefieree este mai malt est mei pupin evident gi poste lus forma omoplatulut, datorit& feptulat 8 hematomul care se formeacé, rimine pe loc fiind refinut de eponevrozele inextensibile de 1a acest nivel. Le pelpare se con atstt o durere vie in punct fix, percepindu-se adesea crepiteyie cscesi gi mobilitstes snommalt ¢ fraguentelox. Agezarea miinii, de partes traumatizaté pe umirui slinites ugureasi pelperes narEi— nei axilere, ior plaserea ei Sn regiunea lobar pe aceea « mars: nei cpinale. Deck se fixeazi cu degotele virful scapulei si se Amprink migciri bretului, acestea nu se transmit le partes inte~ rloaxd = onopletulut (semaul Deasult). Cind fracture interesoazd numa unghiu} inferior, el poate fi mobilizat independent de res~ ‘ul couluie In fracturile ecrouionului, durerea poste £1 provocaté prin presiune localé, ducerea brajului in abductie sau impingerea Ini fn sus. Cind linia de fracturd este le beze acestei apofize,~ a = uaiiru2 epare cli2ut tn joe si inainte sntrenind o unghialere a fragmentelor ou virful in sus, Rarele fractari inacpite de lese~ rea nervului suprascapulaz, pot duce la peralizia mugchilor supre-si subspiinos, rotetort ai brafului. Eracturiie covecoidet, eu oa pertioularitate in afaré de sediul duveri $i exageraree acesteia prin flexis-supinstie con wraristh @ antebrepului, din couse scurtel portiuni @ bicepaulus eare se inser& pe vinful apofizes. Bxanenul radiogzetic eote obligatoria si comporsé in nod ab douk incidenge standard, une de fet, ou omoplata) re pla~ e& si slta de profil, In fracturile glenei, Zsac gi Hell, zeco~ nsadi 0 radlografie entero-postericaré ou mine dusi le ceafi. Rediografie de fay ou bretul in hiperabductie, aduce unele prox cisir in frecturile coracoides (Germain si Poi lieu, 1972)- Bismnostioul Giferential se face cu o simplé contusie, feecturile treimii exterse @ clavicule:, frecturils extremitayii suporicare @ humerusului, Zracturtle arouriler postericare ale corstelor, lnxatie acromic-cleviculeré, luxatie scepulo-hunere1é si mupture muschilor scur$i rovateri el unfirului (cel mai des interesat £iind ouprespinosul). Eyolusis si proenostiou} acester freoturs eint bune in al, ober gi in caurile in care reduceres este imporfecti. Fontra frecturile glenei, prognostioul functional réaine totust, aervat, din cause insteléri? unui proces de artrozi.Fiind vor bs Ge un os spongios, consolidares are loc anroape totdeauna si. face deatul de nepeds. Pseudertrozele aint ou totul excepyions+ « Inbilisarse prolungivi favorizansd aperitia aned periartri te Fracturile onopintului ao treteast ds res adeaes, imobiliasren intmc egarfé tip Maye : intemun bendaj Desenls ori Velpeau pentra isnt& Vindecazea se cbline de obivei far sechele, culucusile cAoase fiind bine tolerate in narce maj recturiie finé deplasare © apofigei ecrecoide Germein omandil uobilisarea imediat’ e undralut. In fracturile gitalui omoplatulat itete @ cazurilor. a deplasare mare - 15 - masivului glencidian, dup anestezie locelA, ee face reduceres im pinging umdrul Sn sus, ingpoi gi Sn aferé, eplicind epei un aparat ghipset toraco~orahiel in abductie, pentru 3 siptiminl. tetanentul chimurgical are indicayii excepfionale, mai eles le eccidentatit tinerd, cu Gislocare mare 9 frsgmentului glencidien, care nu poate £1 wegolveté ortopedic, Printr-o ineizie in L inversat (Judet), care merge dena lungul marginii vertebrele & onopletulus gi buzed, infezioare a marginii postericare e spinei, se dsscoperé focerud Ge frecturd si se fixeasé feeementele cu o plack metaliok Engure— besa. Alta chirargi folosesc cales lui Dupont gi Bvrard, care ofe~ é un acces mai putin lerg, daz permite totusi ebordul piliertlus si @ gitulut omoplatulut, Brajul fiind in ebductie, incicie urme, 28 margines postericeré a deltoidului. Treoind printre deltoid st uerele dorsel, apoi pe sub micu? rotund sau intze acesta gi marole rotund, se ajunge pe margines extlerd @ scapuled. Pentru Zreoturi~ Le ecronionului, foarte rar se recunge 1 osteosintesé, folosind ua surub si un cerclej ou efect de heubsn (lflier). Cine aceste freotusi sint vicies consolidate #1 jeneask abductia pragulut,este indicat& ecromiectome (Campbell). Avvagen atentie esupra faptului of, indiferent de tzate~ mental utilizet, mobilizares precoce constituie cel mei bun mijloo de evitare 9 redorilor articulere, care greveezii incl leziunile trowmetice ale undralui, BNTORGA GE LOXATTA aGONTOmcLAYToUnARs Se Sntiinesc 1s tinerid care practic’ diferite sporturi, fn special judo, oa si dupa accidente de circuletie sau de munoi. elopetocenie. Cdderce pe unar reprezint& mecanianul de preduoere obignuit ¢ acestor leziuni traumatice. Mei rar spar ema unei ofderi pe cot sau datoriti contrecfied violente « mug cbiuiut trapes, 2reumatiamele directe cave imping acromionul in Jos, pot constivai de ascnenea cauze unei disjunctii acromio- cleviculare. Luxatie subcoracoidiend e claviculei, extrem de raz,- b= s-ar produce prin ridicarce forjaté © undrulut si abauc nick a breyulud, unneté de suprinares bruscl a aigcirii de sbduc~ yie (Debuxge si Nordin, 1969). Angtono~pstologie, in functie de gravitste, se descriu weed tipuri lesionale, Eatorea, caze comportd o simplé distensie cepsulo-Ligesen~ teri eau cel mult efteve rapturt fibrilare, féré deplasares supre- feyelor artioulere. Subluxeyie (luxayie inconmpletié), in care liganentele acrc- miowclavicwlare sint rupte, dar depleseres extromitujilor ozoaae vimine moderaté, Ligameatele corsco~olaviculare intecte, limiting ascensiunea claviculed. Luxatie complet, in care si ligatentele coraco~clavicule re aint interesate, pemifind o dislocere = fraguentelor (fig.5)+ ee Higs5, Cele dou tipuri de luxeyie sortalo~sleviculerd: e~incompietay ‘deoompleté.. In formele de luxe}ii obignuite, supracromiele, clavicu! este trast in gus de sternc-cleido~mastoidiaa, iar scromionsl se Qeplaseasé in jos si inainte sub actiunea greutiijid membrulut - me superior. In ultime vreme se aduite cl deplaseres suprafeyelcr articulare, ar £i cauzati nu numei de rupture Liganentului conoid gh trepesoid, ci gi de decolerea periostului claviculer pe cere se inser deltoidul ¢1 trapesul, astfel inclt extremitates exter n& a cleviculed devine mobil& in teaca ea musculo-periostic. Jaxayiile se impart le windul lor in supraacromiele (cole nai freovente), subacromiale (raze) si subcorecoidiene (excepyio~ nale)+ Siuptonstologie. In entorsa simpli (disjunotia eeromic~ clavicwlara de gredul I), accidentetul acuzd o durere vie local, exacervatd prin migcerea de abductie 2 brajului, fini nici o de- plasare a extremitiyilor cscase ce elcituiesc articulsjia acromio- clavioularé. Subluxajia (disjunctia ecromio-claviculara de gredul IT) se manifesté in afaré de durere gi edem, printr-o ugoaré ancen- siune @ extremitajii extemne a claviculei, care devine ceva mai evidenté deck punez bolnavul a& ridice 0 greutate. In luxayie (Gisjunctia scromio-claviculard de gradul ITT) semnele clinice sper msi bine conturete. Dureres este destul de puternicd, iar impotenja functionald mai sccentusté, riminind ‘otusi dacompleta. La inspectie se observé o deformare caracte- vistick a umrului in treapti de scart daté de ridicares clavi~ oUlei in sus. Ascensiunes extremité$ii sale externe co reduce prin episare, dar se reproduce de indeté ce presiunes inceteezi: semnul clapei de pian, Abductia brayului peste 120° eate imposi- bila. In luxetie subacromiald virful acromionului este acela care proiemini si produce denivelarea local si tocmai de acecs semul olapei de pian lipseste. Lnxajia subcoracoidiant, cu extremitetes externd ¢ clavi- cWled blocati sub partes orizonteli « acestei apofize, indZrdtul corsco-bicepsului gi a micului pectorel, survine dupd traunaticae violente, motiv pentru cere se insoyeste de leciuni ascciate, cel nai sdesea 1a nivelul toracelui. Examen radiografio, Dat fiind faptul c& uneori chiar le Pensoancle normele se poate observa © subluxetie in sus a extre~~ 1 - skyll externe a claviculei, radlogratie de ta}i trebuie ticuté combarativ. In caz de indoialé, Moseley recomendé executarca redio- f1eh unerilor, bolnavul fiind in picioare si fining ia tlecare ink cite o greutate. Deck distente dintre coraccidi gf claviculd este mai mare de parte traunstiseti, regulté of ligauentele soracowclaviculare aint interesate. Fentru a ne da seams do ste~ 4 acestor ligamente, not facem reGiografii ou brayul 2a abduc~ sie progresivé pink 12 90°. In luxetie completé, eu rupture lige oid $i trapezcdd, disjuneyia nn ae reduce 2a abducpie, Gsr es este reductivili in subluzetie, decsrece acests ligenente sint intogre. Cligenl de profil ezeti adeses 91 0 deplasare poste- card a extrenititii exverse @ clevioulel, permifind gi depiste- 5 ned eventtisle fracturi parcelare le aceat nivel. Diagnosticul digerential se Zece o8 simple contuaie = uni sulud, £ractuzile extrenitijii extern e clevioulei, fracturile aoronionului si subluxstie ecromio-clavicularé babitueld, care este de obicet biletersla. Evolutie si prosnostic. Bntorss articule}iei eczosio-clavi~ oulare are o evolutie benignd i se vindeol fini sechéle. Luxayii- le incomplete sint de obicei bine tolerate si dups disparifis pro- gresivé « durerii, peraistS o deformare care constituie un incom Venisnt de ordin estetic, in special le fenei. Luxayiile complete duc unoord le tulburi=t functionsic, manifestate pria durexi, Li- mitarea amplitudinit migcdrilor umlirulai gi atzofie mucculer’ ox Giminueres forfei nembrului superior. Terdiv pot s& apami leatuné de artrosé sou osificlri heverotopice ls nivelul ligamentelor rupte, Zuguguent. In entorge e.mpid se aduinistrensa ec medicafie onsigeticd gi sedativé, imobilizind meubrul superior intz~o egarfé Mayor eau intr-un bandaj Velpsex ori Desault, tinp de clteve sile. ul trebuie sk execute contract ino werea eate prea puternicd,este bine In tot acest intervel novice ale deltoiduiai. Cine at o% ee feck de le inceput o infiltragie locali ou novocsini. In gubluxatie se recompndi o imobilisese mai riguroast si Ssi Indelungeté intr-un bandaj toracc-brehiel. Le accideatepil si- iy degi ascensimes claviculei este moderaté, se indic’ recuca~ 2 5h menfinerea ou ajutorul unui bendaj sip Robert-Jones(tigeé), - we care se mengine 3 siptimini.Fentre confectionares lui se aplick mai intii fn exild o pernoté de vaci inveliti in tigon, pudreté ou » dar alte doud ee lipesc cu Msetisol, una pe estremitetes ox~ ternk a claviouled $i coslelts aud oot. O bandé lati de Leucc~ Plast, bine intinsk, ue trece apod cirouler de 5-6 ori poate aceste Pewnuje. Antebrevul se ageezi intrso esarfi legac de git. Dapé 2-3 mile, dack leacoplastal se in~ ‘inde, bandajul trebuis string prin ediugarea unor noi bensi ede= aive peste cele vechi, Dupi sui maxes imobilisirii se incepe reed cares sotivé « umirului. Jn cea de dureri persiatente, care nu cedeasi le infiltre~ Yad locale cu novoceink, se preconiscssi resectia a 2 om din extre~ mivates exterai « cleviculed. Th lumatis complet reduceres ortopediok se obsine usor ducind umtiral Sn sus gi in afari, Snstamp oe obirurgul epasé on joe partes externé « claviculel. Din nefericine, indiferent ao mijloacele de contentie folosite, depissazea secundaré 2 fregnen- Weloz rlimfae posibilk. In plus, metedele conservatoare nevesité 0 Amobilizere prelungiti, de 5-6 aiptimini, Datoziuh acestor consi~ @evente, in 6 poate pune probleme uni interven}ii chiraxgice: sports) Figs6. Bandaj tip Robert- Jones pentra’ zedaceres 91 Reajineres subluxagies acromionclaviculare, Seplasere mare © au: rats ite afeyeler articulers, + Mei ales le torii manngli. Enainte de e Lua 0 hotiirire in si le mi Favosres tratementului stage: fepbul of multe loxe}is sint bine tolerate. Tebnicile de Zixere ou fir metalic, guru seu broge, 5: aetéai din ce in ce mei pusin utilizate din cous’ of expan 16 eidive, Sar metericlul Zolosis se rupe ori teie osul $i se Safun- @& in el, eves os Lace ca artrocinteze sisi plardl ctabilibotes. Tin aceloast motive 93 rocedeele de fixane motalicé conaco~cla~ nd, au trebuie Mendut din vedere~ 2 = viculeré nu mei sint in vogs si ele apar chiar lipsite de logict, flindei Smpiedicd migcarea seperati claviculei Za}A ae epofizs coracoidiand. In luxefiile surprinse in primele 14 zile de le accident se recomend’ suture ligamentelor gcronio-claviculere i coraco- claviculere. Pink 1a cloatrizaree acestcra, dupi reducere, exticu= Lays ecromio-claviculeré se Tixeasé ou doul broge Kirechner, Deosrece ligamentele rupte sint de multe ori efilogate, suvuna lor nn este totdesuna realizabil&. In eceste situatii, oa si in accles in care bolnevii se prezinté 1a tratement dupi dowd sliptémint, se poate recuzge le un procedeu de ligamentoplastie. Unii chirung prefer teanics lui Sterling-Bunnei1 medifioaté in care ce foloses- te 0 bendeleté de fascia late sau tendonul plantarului eubtire, treoute in cadru, sub corscoidd si pe deasupra claviculei. Pentra 2 Gnpiedeca ascensiunes extremitStil externe @ claviculei, se ze~ fece cu grijé capsule si ligamentul superior @ articulajied acre- nicwclaviculere, suturing si mugchiul deltoid le trepez, cind inw serfiile lor claviculare sint emulso. Postoperator se aplick un Dendsj Desault pentru 30 zile. Brogele se scot 1s dou luni de la interventie. Weviaser (1968) zeconstruieste ligenentul scromic~olaviou- ler superior cu ajutorul liganentului scromio-coracoidian si afir~ miei a obfjinut remultate excelente in 92% din casuri pe un lot de Ll2 bolnavi: operayi- In luxefiile vechi (datind de mai mult de patru siptdmini) i in cele recente in care reparares ligenentelor coracc-claviou- lace este layestb1lE, not folosim temnics iui vewar si Marmiagson, modificstt. Be consti in trensplanteres virfului apofizel coxacci~ de, impreun cu inseryiile coraco-bicepsului gi @ miculut pectoral, pe faye infericard a cleviculei unde se fixeazi cu un gurus ehnics desorisi recent de Dunn gi Weaver, care fixeasi in~ sertia acromieli e Liganentulul acromio-coracoidien pe fete inte sioari a extrenitijid externe = cleviculei, nena permis obsineree anor rezultate bane, dar experiente ecumulsti este pree mick si nu ne permite ef faces alte considerstiuni asupra el. He persoanele in viraté de peste 4o~50 eai,ca gi in luxayir - ae Ale durercese vechi, este indicaté rezectie extremitifii exterue 2 olaviculei (Mumford 91 Gurd). Oind deplesaree claviculei este Brea mare, unii eutori completeasé cleidectomia cu plastia ligase montelor coraco-claviculare, Smpiedecind estfel ascensiunea ole~ Viculei, Acesstd conduitd este avantajoasi din punct de vedere estetic, dar prelungeste imobilizerea postoperatorie de la cite va aile le cSteve siptiimini, B Tpinet croutons fu mdi eczeten StS IE SE I a Eau, SISTESRE stent rise BttceeTRAUMATISMELE MMMBRUINZ SUPERIOR TOEATIILE SoaPULO-mUmRALE cunoseute inc& gi sub numele de luxajii ale undralus,ole constae in pierderea permanenté ¢ contactului dintre capi gi cavitates glenidi, Sint cele mai freovente xepresentind 60% din tovalul luxatiilox. Se intilness in speciel le adulfi, n acelesi mecanisn copiii f&eind de obiced grecturi de clavi- & eu decolart ale cepulut bumerel, ier b&trinli fracturl ale extremitagid supericare @ humerasalut. Clasizicare. anetouie pesolosicé. Dapé looul pe care om pul humeral £1 coupé fajé de glenk, luxajiile pos $1 entero~ine 1 posteriogre, euperioare 9 infericare. In raport cu pozitie capulut fete de epofize cozaccidé, Luxatiile entevo-inteme oe impart le =fndul ler in extracoracoi- Giene, subcoracoidiene, intrecorescidiene gi subclaviculare. In varietates extracoracoldisn’, care constituie de fept © subluxetie, capsule este foarte deatinsi si decolaté paryial Gmpreun cu perioosul de ye gitul omoplatuloi. Capul humeral sta card a glenei, iar aunerusul 26 roteasi sre pe margines ant in aferé sub actiunes mugchilor scurti rotator ai umézului. Verietatea subcorecoidient reprezintl forme cbigauitt « iuxapiilor de uz (#ig.7). Be ee carocterizeasi prin ruperes sulei in partes extercminferioari unde este msi 8 gi fommsres nei brege cere permite iegiree cepuiul numerel articuletie. Alteort se produce o desinsertie capsalc—ligams veri le nivelol mergines antericare gi infericare « glenei. De~ sarea oapului este Limiteté de integritetes puteraicalai lige {t coraco~buneral si 9 mugchtlor scur$i rotetori, care trag hu~ erusul in rotafie extern. In luxetie insracoraccidiant (rar), capsule este afieiata pec intindere mult mai mare, rupture intezesind atit lige [REGS Sissies aan | K\ f oiu si superior oft si ligamen— / Sul coraco-humeral (bende de | /\ | etme tas treme). in steeont censl, sesame eS reece Fees aan aceasta nae meat Eng soe acesteeriatars mai importenté, ajungind si se eprijine pe grilajul costal, ier eels asfonsesa|sleseret] cat ‘In luxatie subclavicularé (exceptionalé), leziunile pir re ec caets fae fsa efoto essere cae reece eee dunge sub tegumente. Pentru unii autori eceastii luxatie nu ar re- ses e neee eels ects semet cna cacamnenaecanea Luxetiile posteriogre, dupi importante deplasirii capu~ lui bomeral, se impart in subacromiale gi subepinos ent) | alg CA Big.8. Luxayid posterioere. 4s Varistetes subscromiels. B. Verietates subspinosai. In varietates eubecromialé (cea mei frecventi), capsule este rupti posterior, fHoind podibild alunecarce capuiui fn~ me apstele glenel. Humerusul este rotet intern. Deseori existi 0 enco- 58 anverioaré sivuatk indunteu trohinulut, formeté prin tassrce trebeculelor csoase de le acest nivel, care sti ollare pe merginca posterioart a glenei gf face reducerea ortopedic# dificilé, expu- nind chier le frecturares capului dack manevrele de zepunere. sint rutale. In verietates subspinossi delebrinile liganentare si muscu~ laze sint mai importante, agociindu-ce uneors ou frecturi costale seu cle gitulud onopletulus. Tuxagiile superioare (aupraglencidiene) sint exceptionele. Ele comporté pe lingd rupture domului capsular gi fracture boltii scroniele, Luxahille inferiogre represintd de asenenea o reritete (Qs din cazuri). In fonoyie de importante deplastinii capalut nune~ rel pot fi eubglencidiene gi subtricipitale. In prime varietats capul vine in contact ce fatete triunghiularé subglenoidiand, iar tn cee de-e dous coboaré dens lungul marginei externe @ omoplstu- lui sub inser$ie tricepsului (fig.9). Etiopatogenie, Frecventa ridice~ $8 e luxafiilor de uniz se expli~ c& prin marea mobilitete 2 arti- culetici scapulo-hunerele gi prin Incongruenta dinsze voluimul ia portant al capului si cavitetes elenoiaa. In mares majoritate a cazurilor aceste luxatii sint de cansk in~ irect. Ble se produc de obiced prin ciidere pe umlir, cot seu af- . n& cu braful in abduosie si rote~ yhe externd. Surprinderea eventualé s bratului tn pozitie de xe~ tropuleie, contribute eléturi de rote}ie lui extern le crientarea cepulut bunerel spre ineinte, in timp oe abductia 21 face Bi co Doare, forfind astfel partes antero-infericaré a capsulei, adick zona de minoré rezistenti e acesteia pe care o rups. Alteori iu xejiile apar in urne unei migciri fortate de ebductie si rotatie ig.9. Luxatie infersoaré (werietatea "erecta”). - = externé a brajului, cum se intimpld 1s arunearea grenades cou © uned alte greutdyi. Luxayiile de cauzé direct sint rere. aga de exemplu on ‘troumetion paternic csupre parti posterioare sau anterioare a umixului, poste luxe capul in directia de actiune @ agresiunii. Tuxayidle postericare, ca si cele antero-interne, o° pro~ due in mod obignuit printrun mecaniem indirect, cum ar fi cide— rea in fafi pe mind 91 mei eles soteyie intend foryati « brejo~ iui, ou ocazia unor figuri de gimnastick eau exerciyii sportive. Loxatiile superioare survin dupi traumatiane indirecte, violente, care eclioneazi asupre cotulut, brajul fiind in ugoert sbanctie. Luxatiile inferioare recunose tot un mecaniam indizect, reprezentat cel mai adesea de o cidere in abductie forgatt. Simptomatologie. In toate luxatiile umirului accidente- val acuzi o durcre vie local& si impotent& funcficnald aproape sbsolutd. El are o atitudine caracteristic&, cu capal aplecet de partea lezeti $i antebretul flectat sustinut de mins eAniteast, Semele obiective difers in report ov verietates anetono~ clinics. Ls Lamatiile anterowinterne coupé primul loo fiind serne~ late in 95% din casuri. In iie_aubeo; » ces mai frecventii, tabloul cli- mic este tipic. Le inspecfie umirul apare turtit, decsrece capul humeral care ridici deltcidul @ pirisit glena, ier nugehiul cade vertical de pe acromion spre humerus, Disparifie reliefului del. Gian $i proieminenga acromicnulut, dau unirului clasicul eapect "in epolet". Bragul este in abductie si rotat in efari. Din cauza scested oblicitdji, deltoidul formeazd cu humerusul 1s nivelal inser$iilor sale infericare un unghi deschis in aferi, care se cze~ duce pe fate exterli e brajului printro depresiune: semnu) lovitu~ ii de toper. Foss lui Mohrenheim este putin evident seu chiex in~ Locuiti ou un relief. Le pelpare se constaté un sem de mare valoare diegnostici ‘si enume absenfa capului humers] din cavitates glencid’, cess oo permite insinuarea degetelor sub partes extern a acromionulut.~ 6 + Aocesté depreaibilitate 9{ glena goald, se peroop msi bine dok cxeminstorul se ageacd Sn spatele belnavulut gi mireste payin sbduchie bretulus, pentru « relexe mugckiul deltoid. Sub partes poatericar® e scromionului existh in mod nome] ¢ depresiane, ao unde rezulsi ck sccst eemn trebuie clutat dedesubtul jumivsyii anterdoare @ marginit sale externs. In contusiile vecht, ain ce- nse atzefies delvoidulei umirul epare turtit, evocind imagines nei luxayit. In aceste situstii ipse depresiunti subacromiele ngureazt diagnosticul. suprefeta rovuajitt si netedH 2 capului se simte sub oo ‘acoidé, in dreptul ganfule delto-psctoral. ligckrile de rovatie ale breyelui se trenswit capului humeral. Fentra repereres apo- fhued corecoide, amintin c& es se giiseste 1a 1 om sub claviculd, Antrqun punct sisuat le unireo treimst sale extesne cu cee. nij- Oercstares migeirilor pasive araté cf abduofia este ine auctibild (semaul lai Berge=). In adeviz, decd incerctin si apro~ ples cotal de comp, le intveruperea presiunii, bratul tsi rele poaipia se intialé. In nod obligatori se va outs pulsul le redielé, sensibi~ Litetea mfinii gi a degetelor, mobilitetes loz, preeum si stares sensibilitéyisd cutanate e regiunii deltoidiens, verificing estfel integritetes nervului olroumflex. Tulburérile constatete trebuiesc censemnate in foie de observatic gi aduse le cunostinta pacientu- iui Sneinte de redusere, pentea ce ele sé nu fis puse De seams mam nevnelor de sepunere @ luxatiel. ie one0 i se manigesst prin dureri foarte vid gi supovensa cuncionalf, dar deformsrea este msi putin evi~ Genté, Turtires enlrelai apere mai discrevé, abdnctie modereté,iar Geprestunes subacromielé pubin marcati. Brayul esve puternio ro~ tat fn aferé, ficind oa epitrohlece ob pei In lexptitle gntzeconscoidiens, deformsres important imdralad atrage atengie asupre Giagaosticului. Bretul este in ro~ tesie interni, mugehii soursi rotatori externt fiind rapyi. Capal omorel a6 pelpeagk Snduntrul coraccided, sub mugehii pectorali. ~ op in luxatitle eubslaviculare unkrul este foarte turtit, olominenva acromionalus accen proteninssja esrononalus eccuntaetly eotul eproriet de corp ot 2, Uuxatiile posterioare sint mai puyin x sdaite, dar dia cause elnptonetologie! lor etipiees pov tress nex oosesvats Za eaéeal lor varietates aubecrosiely repreziaté Some commis cers este ses ult © sublusetie deci ¢ Laxatie edeverats enteral rovunjit « umérului este uneori neschimbat seu pare . foarte patin moditicat. Brajul ae giseste in ugceré abduotie i fn rotetie intoznk k oo dec chide partes intern q axticuleties i ce intind magohii flexort, expolsind astfel fregoentul. Se face apol 0 migcare inversé de addnofie si flexie « cotulul. In caz do occ eate indicath repane~ yea singerindK fixina fragnentul ou drop, gurub san prin suturk 1a Geouturile mod din jur. Inobilisarea ghipsath dureazh 3-4 sip~ Hinini. Cind fracture so insofeste de fenomene de oomprosiune a nervului cubitel se recomand&’ trensposijia dcestuia inaintea epi~ troblest. Deck feagmentul ule eate proa mic se face ablatia lai. Fig.20, Fracture epitroh~ leei ch incercerares in articulajie a fragnentulut. ‘TW. FRACTURILE CONDILOLUT IFTERN Sint mult mai rare ca cole ale condilulut externe a mecanism fractura se produce prin cidere pe cot ou ante= brejul in flexte; presiunes transnifindu-se le partes intern «