Noua arhitectura se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului

decorativ al antichitatii---> Este adoptata o noua conceptie in tratarea

spatiului, organizat pe baza unor relatii matematice si dirijat de legi
arhitecturale. Zidaria portanta isi recastiga importanta! idealul umanist. In
piete ( ansambluri urbane care isi pastreaza caracterul medieval) primeaza
ordinea si simetria, cladirile care sunt dispuse intr-un cadru de plan
dreptunghiular se deschid catre piata prin portice primitoare.
Porticul = un element unificator care creaza legatura intre spatiul construit si
cel exterior.
Palatul renascentist este simbolul resedintei marelui burghez.
Spatiul construit de marimi impresionante ale acestor palate au dat nastere
la o noua structura urbana = strada coridor.
Se realizeaza un ritm orizontal al acestor edificii prin utilizarea braielor de
separatie dintre nivele si a cornisei puternice Se creaza imaginea unei cladiri
ancorata care decupeaza net volumul in spatiu. in pamant.
Palatele sunt placate cu piatra. Se ajunge treptat de la un bosaj accentuat la
parter la o suprafata neteda din piatra faltuita In Renastea timpurie, la
Florenta, se la ultimul etaj--> Sunt astfel exprimate senzatia de stabilitate a
edificiului asezat pe pamant si usurarea masei construite un relief gradat pe
inaltimea fatadelor. la etajele superioare.
Traditia medievala persista la ferestrele bifore de la etaje marcand
astfel tranzitia dintre cele 2 etape stilistice. Planul este de tip medieval
datorita prezentei curtii interioare, insa
are un traseu regulat, adesea
simetric, conform cu principiile Renasterii. Nivele constructiei au o importanta
gradata, cel mai important fiind etajul 1--> piano nobile = in care se gasesc
salile spatioase, dispuse in anfilada, degajate de stalpi interiori si acoperite
de obicei cu bolti.
--> parter = sunt dispuse spatiile utilitare si are
fatada cu ferestre mici si asigurate-->din cauza luptelor de la inc. Renasterii
timpurii.
--> ultimul etaj = adaposteste incaperile destinate locuirii.
Caracteristica Renasterii este scara in 2 rampe paralele inchisa intr-un spatiu
de plan dreptunghiular.
Inceputurile Renasterii la Florenta
Protorenasterea: Are o plastica arhitecturala proprie, derivata din cea a
Romei imperiale tarzii si din arhitectura etrusca Este folosit arcul in plin
cintru, descarcat direct pe coloane.--> in fatade arcadele realizate in acest
mod au doar rol decorativ. Aceste arcade au rol structural cand sunt dispuse
la interiorul constructiilor ca element de ritmare al spatiului si de suport al
acoperisului sau cand delimiteaza porticele in curtile interioare. Placajul este
realizat din 2 tipuri de marmura sau piata --> cea mai renumita este Pietra
Serena( piatra verzui-cenusie) care in combinatie cu marmura alba este
placajul traditional al cladirilor toscane pana la Ren. Tarzie.

Filippo Bruneleschi: Introduce metrica spatiala, aplicarea modulului spatial

( cheia spatiului perceptibil realizat de Bruneleschi), principiul traveii
colateralului si se intereseaza de rezolvarea spatiului construit in relatie cu
cel ambiental. Bazilica cu 3 nave.
Catedrala Santa Maria Del Fiore ( Florenta)
Cupola Catedralei Catedrala Santa Maria del Fiore este construita in stil
gotic.
Santa Maria del Fiore Bruneleschi tine cont de planul de factura gotica
si peste baza octogonala ridica un tambur inalt peste care asaza o
cupola inalta pe 8 nervuri care are o sectiune in arc frant.
Elementele structurale sunt de clara natura gotica, panourile curbe
dintre nervuri fiind realizate dintr-o dubla zidarie de umplutura.
Cupola este lestata ( stabilizata ) printr-un lanternou ( luminator ) -->
singurul element care aminteste de plastica arhitecturala antica, in rest
constructia fiind gotica --> tensioneaza axele cupolei prin apasare,
transmitand incarcarile direct pe nervurile acesteia.
Ospedale degli ( Florenta)
Bruneleschi compune planul dupa traditia medievala cu incaperile
desfasurate in jurul unei curti interioare cu portice.
Spatiul construit Innocenti se deschide catre piata Ssa. Annunziata
printr-un portic cu arcade descarcate direct pe coloane.
Bruneleschi doreste obtinerea unui ECHIBLIBRU STABIL.
Constructia are un PROFIL ORIZONTAL CONTINUU - element ce
intareste regularitatea ( ECHIBIBRU STABIL ).
Exista elemente de arhitectura usor inteligibile care creaza un anumit
sentiment de control definit de acest ECHILIBRU STABIL. Exista, de
asemenea, un raport rafinat intre parterul tratat cu portic primitor si
etajul strapuns de goluri distantate, proportionate si axate pe traveele
porticului.
Bazilica San Lorenzo ( Florenta)
Este o bazilica cu 5 nave a carei constructie a inceput in evul mediu.
Tipul constructiv este cel bazilical cu nava principala acoperita cu
TAVAN DREPT.
Spatiul este ritmat, iar orientarea orizontala catre altar este
accentuata. - Cheia rezolvarii spatiale o constituie TRAVEEA
COLATERALULUI.
La interior se observa un PROFIL ORIZONTAL INTERMEDIAR care ajuta
la citirea clara a spatiilor si confera senzatia de control asupra
dimensiunilor.
Capela Pazzi ( Florenta)
Este o capela privata in curtea unei manastiri.
Spatiul este de tip central ( influenta a renasterii ) care sustine
principiul renasterii : omul in centrul universului. - Conduce la temerea
bisericii pentru a nu fi interpretata gresit prin punerea omului in locul
divinitatii.- Este refuzat tocmai din aceasta cauza si se recurge la un
spatiu asemanator celui central prin intermediul unor instrumente ce
dau impresia de spatiu central.
ASPECT EXTERIOR : La exterior se observa SARPANTA CONICA SI

TAMBURUL INALT care au rolul de a ascunde cupola. De asemenea se

observa axul vertical al cladirii care este conturat de LANTERNOUL
foarte inalt. Se diferentiaza si doua registre de natura diferita: Spatiul
generat de portic ( neconstruit) si spatiul plin ( construit) Rezulta
vitalitate din faptul ca arhitectura renasterii improvizeaza, incalcand
anumite principii din antichitate.
CORNISA DECORATA strica efectul de "element purtat" si rezulta un
efect de incalcare a logicii structurale din antichitate.

Palatul Pitti ( Florenta)

Compozitia simetrica a planului subliniaza noile preocupari/modalitati
de organizare a spatiului---> SIMETRIA.
Se observa elementele caracteristice noii arhitecturi: 1) marcarea pe
orizontala a volumului: se observa 3 registre cu ferestre aliniate
separate prin cornise puternice. 2) aspect fortificat medieval: fortificare
aparenta din cauza golurilor numeroase cu parapet jos de la parter.
3) preluarea formelor ancadramentelor din arhitectura medievala.
Michelozzo di Bartolomeo:
Palatul Medici-Ricardi ( Florenta)
Unul din cele mai celebre palate florentine din perioada Renasterii
timpurii.
Elementele caracteristice ale acestuia sunt: -tratarea gradata a
bosajelor de piatra; -marcarea pe orizontala a volumului prin cornisa
evidenta -goluri mai putin numeroase si aspect fortificat la parter, iar la
etaj ferestre largi de tip bifore inspirate din formele medievale.
Benedeto da Majano:
Palatul Strozzi ( Florenta)
Palatul devine tipic pentru perioada Renasterii timpurii si preia in
fatada toate elementele specifice ale acesteia.
Elementele caracteristice ale acestuia sunt: -tratarea gradata a
bosajelor de piatra -marcarea pe orizontala a volumului prin cornisa
evidenta -goluri mai putin numeroase si aspect fortificat la parter, iar la
etaj ferestre largi de tip bifore inspirate din formele medievale.
Simetria este dusa la extrem in plan si exista 2 scari care intaresc
ideea de echilibru.
Leon Battista Alberti: Daca la primele palate ale Renasterii Timpurii la palate,
orizontalitatea este marcata de braiele care marcheaza etajele, la Palatul
Rucellai Alberti introduce traveea ritmica, acuzand in acelasi timp cu
orizontalitatea si verticalitatea prin adoptarea ordinelor suprapuse realizate
din pilastrii angajati dupa modelul antic roman.
Templul Malatestian ( Rimini)
Veche biserica medievala este imbracata cu o fatada noua, conceputa
dupa principiile lui Alberti.
MOTIVUL ARCULUI DE TRIUMF este preluat si multiplicat pe fatade
astfel incat la final rezulta un PORTIC FALS.
Biserica Sant-Andrea ( Mantova)
Planul se caracterizeaza prin incercarea de a imbina planul de tip

central cu cel de tip traditional bazilical.

O inovatie, o constituie, INLOCUIREA COLATERALELOR CU CAPELE,
elemente care schimba imaginea traditionala si raspund unor
necesitati funct.
Fatada dezvolta ideea ARCULUI CENTRAL ca dominanta si este folosit
ORDINUL COLOSAL -coloana ce se desfasoara pe mai multe nivele
( forma de exces ce pericliteaza echilibrul ). Acest element este respins
pana in perioada Renasterii Tarzii.

Biserica Santa Maria Nouvella ( Florenta)

Alberti intervine in spirit renascentist in compozitia fatadei gotice a
monumentului, introducand MOTIVUL CENTRAL AL PORTALULUI.
O idee noua este si incercarea de trecere fluenta intre inaltimea navei
centrale si inaltimea colateralelor printr-o VOLUTA. Aceasta idee
reprezinta o NORMA INSTABILA, REFUZATA IN RENASTERE.
Palatul Rucellai ( Florenta)
Daca la primele palate ale Renasterii Timpurii orizontalitatea este
marcate de braiele care marcheaza etajele, la Palatul Rucellai Alberti
introduce traveea ritmica, acuzand in acelasi timp cu orizontalitatea si
verticalitatea prin adoptarea ordinelor suprapuse realizate din pilastrii
angajati dupa modelul antic roman.
Prezenta celor 2 axe reprezinta un pas important intre Renasterea
timpurie si cea de apogeu.
Regiunea Veneto: Beneficiaza de protectia naturala din partea apelor de care
este inconjurata, deci nu este necesara fortificarea locuintelor, de unde
rezulta ca exista alt raport plin-gol, unul FAVORABIL GOLULUI.
Palatele sunt de plan dreptunghiular, avand curti interioare relativ
stramte. Ele sunt situate cu latura scurta catre canale si deschise catre
acestea prin logii, intrucat majoritatea cetatenilor erau comercianti si
trebuiau sa fie la curent cu pulsul vietii urbane.
Ansamblul de marca al Venetiei este cel de la San Marco.
COMPOZITIA URBANA este alcatuita din 2 PIETE: San Marco si
Piazzetta. Diferite ca amploare, amandoua au PLAN TRAPEZOIDAL si
amandoua sunt inconjurate de cladiri din diferite perioade stilistice - avand in
vedere ca ansamblul a fost realizat pe parcursul a catorva sute de ani.
RITMAREA prin PORTICE si LOGII a fatadelor unifica IMAGINEA
SPATIALA a intregului ansamblu. Piata San Marco are in ax catedrala, iar
Piazzetta se deschide catre mare. Legat de Catedrala San Marco se afla
Palatul Dogilor. Legatura dintre piete este punctata de turnul campanil al
Catedralei. In perioada timpurie s-au realizat Turnul Orologiului si Procuratiile
Vechi, edificii proiectate de Arhitectul Mario Coducci ( 1440-1504 ).
Palatul Dogilor
Cel mai reprezentativ palat venetian ce dateaza din perioada gotica si
este continuat in timpul Renasterii. Sunt vizibile caracteristicile
arhitecturale venetiene: deschiderea catre exterior a constructiei prin
logii si portice.
Curtea interioara a palatului are forma neregulata.
Arcele semicirculare sunt combinate cu cele frante pentru a nu exista o
discrepanta prea mare fata de exteriorul deja finisat.
La parter sunt utilizate ARCELE SEMICIRCULARE PENTRU A PASTRA
ECHILIBRUL RENASTERII. SCARA (realizata de Antonio Rizzo ) este un

element dinamic gandit astfel incat sa imparta curtea in 2 CURTI

REGULATE. - sunt realizate 2 STATUI la capatul scarii pentru a capta
atentia la cota etajului 1. -Rezolvarea ampla si decoratia pretioasa
contureaza importanta scarii, element functional care va capata un rol
din ce in ce mai mare in ECONOMIA CONSTRUCTIILOR SI ORGANIZAREA
SPATIULUI in urmatoarele perioade.
Biserica Santa Maria dei Miracoli
Are o NAVA UNICA ACOPERITA CILINDRIC, corul cu CUPOLA flancat de
TURNUL SCARII catre clopotnita.
Fatadele sunt divizate in doua registre pe orizontala, ritmate printr-o
succesiune de TRAVEE.
Palatul Corner Spinelli ( Venetia) Arhitect Mario Coducci
Este una dintre constructiile care marcheaza momentul trecerii de la
goticul tarziu la Renasterea timpurie.
PARTERUL are ASPECT FORTIFICAT fiind perforat cu goluri mici, iar
raportul plin gol fiind dominat de plin.
La celelalte niveluri se observa STRUCTURA CLARA IN REGISTRE
SUPRAPUSE si se observa PREDISPOZITIA GOLULUI IN FAVOAREA
PLINULUI. De asemenea se disting verticalele clare care echilibreaza
orizontalele.
Ducatul Urbino:
Este unul dintre cele mai renumite centre umaniste ale vremii.
Amenajarile de la Palatul din Urbino fac trecerea catre apogeul
Renasterii.
Odata cu decizia ducelui de a moderniza palatul medieval din
capitala ducatului, multi artisti straluciti ai Renasterii se intrunesc la curtea
ducala.
La modernizarea palatului lucreaza Luciano de Laurania si
Francesco di Giorgio Martini. Se observa un aspect fortificat al cladirii,
anvelopanta exterioara fiind perforata totusi de goluri cu roluri de ferestre. De
asemenea este vizibila suprapunerea de logii mai putine la parter, facandu-se
simtit caracterul omului renasterii timpurii ( omul cu frica de natura ) si in
consecinta caracterul introvertit al cladirii. Curtea principala de onoare este
de forma patrata si se obtine prin sacrificii ( demolari ). Se simte dorinta
obtinerii ECHILIBRULUI STABIL prin -PAVAJUL care poarta toate axele de
simetrie ale curtii patrate cu prezenta concomitenta a unui centru de
simetrie.
Ordonarea imaginii in fatada prin ancadramentul foarte mare al
unei usi secundare ce permite accesul catre curtea interioara (sistem trilitic).
Decoratia abundenta a pilastrilor duce la pierderea efectului static
de portanta.
Regiunea Lombardia:
Antonio Filarete: Arhitectul preia din arhitectura gotica inclinatia
spre dezvoltarea pe verticala.
Arhitectul isi formeaza propriul tratat de arhitectura bazat pe
teoriile lui Alberti. El urmareste transformarea orasului ideal in oras perfect.
Spre deosebire de ceilalti arhitecti ai Renasterii care se
indeparteaza de ideea de a construi un oras ideal, orasul lui Filarete este unul
palpabil ( inspirat dintr-un oras antic ), adus mult mai aproape de realitatea
prezenta lui.

Renasterea de apogeu
Roma devine centrul culturii renascentiste de apogeu.
Reperele renasterii la apogeu sunt ANTICHITATEA ROMANA,
METRICA SPATIALA A LUI BRUNELESCHI si PRINCIPIILE TEORETICE ALE LUI
ALBERTI.
Cladirile sunt concepute intr-un ECHILIBRU STATIC si au un caracter
masiv, solemn si monumental.
SIMETRIA este o regula de compozitie riguros aplicata. Palatele
sunt simetric compuse si dispuse in jurul unei curti interioare, ca si pana
atunci.
Ordonanta suprapusa ( cu arcadele ca si elemente portante ) apare
frecvent in fatadele din curte. Elementele noii arhitecturi sunt MASIVITATEA
VOLUMULUI CONSTRUIT si DOMINANTA PLINULUI in raport cu golurile din
fatadele exterioare. In proiectarea bisericilor se utilizeaza planul de tip
central. Se urmareste relatia dintre corpul bisericii si cupola.
Donato Bramante:
Biserica Santa Maria presso -> El lucreaza la apsida altarului.
San Satiro ( Milano)
Contributia lui este obtinerea unei false perspective prin sculptura si
pictura a altarului ce nu avea apsida cu scopul de a crea senzatia de
adancime a corului.
Biserica Santa Maria della Grazie ( Milano)
Contributia lui Bramante este modelarea partii de Est a bazilicii.
El transforma transeptul in apside laterale, adoptand solutia spatiala
de tip central.
Cupola este mai lata decat latimea transeptului, iar efectul
longitudinal se pierde la intersectia cu transeptul.
Manastirea Santa Maria della Pace ( Roma)
Curtea interioara a acestei manastiri este una din primele lucrari ale lui
Bramante la Roma.
Curtea interioara are forma patrata.
Se observa ca la tratarea elevatiilor recurge la motive din antichitate:
ele apar la porticul de la parter unde se utilizeaza arcade cu capacitate
portanta si coloane angajate.
La porticul de la etaj se utilizeaza ordinul arhitravat cu pilastrii si
coloane cu rol decorativ care nu pastreaza COERENTA IMAGINII IN
RAPORT CU STABILITATEA STATICA.
Se observa o caracteristica a Renasterii de apogeu si anume aceea ca
imaginea arhitecturala variaza prin intermediul unor mijloace tehnice.
La parter sunt 7 arce, iar la etaj se remarca sistemul trilitit plus o
inchidere foarte ferma.
Tempietto din San Pietro in Montorio ( Roma)
Acest mic monument amplasat in curtea manastirii San Pietro din
Montorio este primul exemplar al Renasterii de apogeu.
Ca volumetrie, este format din 2 cilindrii si o semisfera.
Cilindrul cu diametrul mic contureaza ideea de Ax vertical. Cilindrul cu

diametrul mare reprezinta axul orizontal si totodata porticul de la

parter. Iar sfera este asezata pe cilindrul mai mic, completand
imaginea arhitecturala a monumentului.
Prin lipsa decoratiilor se obtine o imagine arhitecturala completa si
corecta a arhitecturii antice.
Scoicile din nise sunt singurele elemente decorative. Nisele au rol
static, ele prezentand imaginea grosimii PERETULUI DE FATADA
BLAZONUL este un element de comunicare si nu are efect decorativ.
Spre deosebire de Renasterea timpurie unde grosimea peretilor este
ascunsa de o fatada aplatizata, aici este scoasa in evidenta imaginea
tridimensionala a elementelor de arhitectura.

Curtea Belvedere ( Vatican)

Reprezinta opera de maturitate a lui Bramante. Ea reprezinta o
compozitie vasta, plina de grandoare, care leaga Palatul Vaticanului de
Vila Belvedere.
Bramante este obligat sa pastreze un singur spatiu. El se foloseste de
diferentele de nivel si recurge la terasarea printr-un pachet de trepte
concentrice.
El sistematizeaza curtea, impartind-o perceptual in doua curti. Recurge
la 2 elemente speciale in extremitati pentru captarea atentiei. -EXEDRA
( cu con de pin supradimensionat ) si -dorinta construirii unui TEATRU
ANTIC.
Curtea San Damaso ( Vatican)
In compozitia curtii San Damaso, Bramante utilizeaza ordonanta
suprapusa de tip antic roman - unul din motivele preferate ale
arhitecturii Renasterii la apogeu
Suprafata curtii este rectangulara, iar in compozitia fatadelor exista
regimuri de cate 3 logii suprapuse.
Catedrala San Pietro ( Vatican/Roma)
In 1506 Donato Bramante a fost insarcinat cu reconstructia catedralei
San Pietro. Maturizarea beneficiarilor, intelegerea principiilor
renascentiste au dus la acordul papei pentru un spatiu de tip central cu
ax vertical de compozitie in favoarea unei bazilici.
El adopta solutia centrala in cruce greaca inscrisa, complet simetrica.
Domul central semisferic urma sa fie flancat de alte 4 domuri mai mici
ce se situau deasupra capelelor de colt( si ele in cruce greaca inscrisa )
si de 4 turnuri in colturi, la exterior.
Palatul Cancelariei ( Roma)
Atribuita lui Bramante, este prima cladire in care sunt materializate
limitele laterale.
La exterior nu exista un aspect de fortificare, ferestrele sunt de
aceleasi dimensiuni indiferent de registrul orizontal in care se afla, iar
ierarhizarea se pastreaza prin prezenta ancadramentelor --> cele mai
detaliate ancadramente sunt la etajul 1---> Piano nobile.
Usa de acces este incadrata de coloane, lucru care scoate in evidenta
tridimensionalitatea.
Palatul Caprini ( Roma)
Registrul parterului pare sa reprezinte un soclu solid ce sustine etajul
1, subliniind orizontalitatea.

Etajul 1 se remarca prin coloanele duble angajate care dau senzatia

unui relief puternic al cladirii--> se intuieste adancimea cladirii si
deschiderea mare a acesteia, lucruri care subliniaza 3d-itatea.

Rafael Sanzio:
Palatul Pandolfini
Palatul intruneste toate caracteristicile Renasterii de apogeu cu
exceptia pilastrilor/ coloanele suprapuse.
Registrele suprapuse sunt puse in evidenta cu ajutorul profilului
orizontal intermediar. Sunt tratate cu detalii limitele laterale ( bosaje ),
cornisa si soclul.
Elementele verticale sunt ancadramentele proeminente ale ferestrelor.
Acestea alterneaza intre cele semicirculare si cele triunghiulare,
creandu-se un ritm complex.
Antonio da Sangallo cel Tinar:
Palatul Farnese
Reprezinta cea mai importanta cladire a Renasterii de apogeu.
Palatul ocupa in intregime o insula urbana de locuire. El reprezinta o
constructie stabila si echilibrata, insa nu prezinta o relatie activa cu
situl in care a fost construit.
Fatadele se impart in 3 registre in care se observa structura ierarhica a
etajelor. Ferestrele din aceste fatade sunt de tip EDICUL = formate din
colonite pe care reazama frontoanele. Ferestrele de la parter au
ancadramentele si frontoanele cele mai simple.
Etajul 1 este cel mai important dpdv ierarhic, lucru care se observa si
din vocabularul arhitectural mai bogat folosit plus ritmul frontoanelor
care alterneaza.
La etajul 2 se observa frontoane simplificate frante. Este confirmat
faptul ca nu mai exista inca un nivel deoarece se remarca cornisa
puternica si consolidarea slaba a etajului 2.
Tratarea simetrica a fatadelor este elementul fundamental folosit. Axul
de simetrie al fatadei se rabate si pe plan, creandu-se si un ax de
simetrie transversal. Se observa aglomerarea de materie in jurul axului
de simetrie fata de tratarea uniforma din restul masei construite.
Singurul element care nu respecta simetria este scara principala,
anuntata doar printr-o rampa scurta, iar apoi ascunsa pentru a nu
perturba efectul de simetrie.
Inchiderea perimetrala se realizeaza in jurul curtii interioare care are
rolul de salon in aer liber. Pavajul folosit in aceasta curte interioara
intareste ideea de regularitate. In concluzie, Palatul Farnese este o
cladire previzibila ce emite informatii si totodata o STARE EMOTIONALA
CONSTANTA ( efect al Renasterii la apogeu ).
CONCLUZIE: In principiu, scopul Renasterii de intoarcere la sursa adica la antichitatea romana - este atins in perioada de apogeu.
Aceasta perioada se remarca prin gravitatea, solemnitatea si
monumentalitatea masei construite. Spre deosebire de Renasterea timpurie
care era patrunsa de o anumita vitalitate, Renasterea la apogeu este
dominata de rigurozitate si o severitate a compozitiei. Consacrata ca si
arhitectura secolului al XVI-lea, arhitectura Renasterii la apogeu este o
strafulgerare de scurta durata - ocupand doar prima jumatate a secolului - si

este in mare parte dominata de Donato Bramante.

Manierismul
In arhtectura, Manierismul se manifesta prin reluarea formelor
Renasterii clasice INTR-O NOUA MANIERA.
Calitatile Manierismului sunt : eliberarea de sub tutela SEVERITATII
COMPOZITIEI --> LIBERTATEA MARCATA A COMPOZITIEI ARHITECTURALE ;
succesiunea generoasa a spatiilor ; crearea legaturii dintre spatiul construit si
cel exterior.
Michelangelo Buonarotti: Introduce Manierismul si Barocul in arhitectura.
Capela Medici
Se afla in bazilica San Lorenzo. Este o capela funerara in pentru familia
Medici.
Biblioteca Laurentiana ( Florenta)
Este biblioteca manastirii San Lorenzo.
Primul contact se realizeaza cu un vestibul, nu direct cu sala de
lectura. In acest vestibul de acces, ingust si inalt, senzatia de
constrangere este acuzata prin verticalitatea compozitiei
arhitecturale.
In continuare urmeaza SCARA, de natura baroca, ea fiind totusi ultimul
element adaugat de Michelangelo.
Apoi, caracterul manierist este dat si de maniera stranie in care sunt
tratate elementele de arhitectura : coloanele care poarta o incarcare
foarte mica si care sunt adancite in perete, dand impresia ca peretii au
fost deformabili si au impins astfel incat s-a ajuns la o asemenea
proportie a vestibulului--> din aceasta observatie se remarca intentia
arhitectului de a da impresia de miscare cladirii ( caracteristica a
Manierismului ).
Sala de lectura, relativ joasa si lunga, se diferentiaza de vestibul avand
AX LONGITUDINAL DE COMPOZITIE. Sala de lectura este tratata
modular, iar capetele ei sunt tratate identic. Se simte intentia
arhitectului de a dirija miscarea prin intermediul spatiilor construite, de
SUBLINIERE PRIN CONTRAST a celor 2 incaperi. Specific gandirii
manieriste este efectul de absorbtie in spatiul construit. Senzatia de
surpriza denota o cautata departare de armonia Renasterii clasice.
Catedrala San Pietro ( Vatican/Roma)
Michelangelo pastreaza ideea lui Bramante de constructie centrala cruce greaca inscrisa - dar schimba proiectul acestuia prin utilizarea
unor pilastrii imensi care sustin cupola principala si prin directionarea
spatiului catre altar si MARCAREA INTRARII PRIN INTERMEDIUL UNUI
PORTIC.
Cupola are o structura de tip schelet, insa nu este gotica pentru ca nu
are aceeasi functiune ca la gotic. Ea se ridica peste un tambur inalt
ritmat de duble coloane cu rol de contraforti. Nu se vede preluarea
fortelor de catre tambur, deci cupola nu are un caracter terestru ( ca si
cupola lui Bruneleschi de la Santa Maria del Fiore ). Acest lucru
contureaza o caracteristica a barocului : caracterul celest al cupolei.
Piata Capitoliului ( Roma)

Piata are forma trapezoidala cu latura lunga spre fatada palatului.

Compozitia creaza un spatiu urban reprezentativ cu preocupari pentru
simetrie si grandoare.
Inaintand spre palat, se observa 3 elemente dinamice care l-au
preocupat pe Michelangelo: 1) Scara spre piata capitoliului, de
dimensiuni mari, pozitionata in axul palatului, reprezinta un element
dinamic ascuns pana atunci; 2) Elipsa pavajului; 3) A doua scara prin
dubla rampa spre palat, vazuta din profil ( element nou introdus de
arhitect care sustine dinamica )

Baldassare Peruzzi:
Palatul Massimo alle Cologne ( Roma)
Arhitectul proiecteaza acest palat rezolvand o problema de incadrare
intr-o strada curba. Cladirea este compusa din 4 registre suprapuse,
insa nu exista profile orizontale care sa separe aceste registre,
creandu-se incertitudine.
Palatul are un ax virtual de compozitie care trece prin golurile din
fatade.
Se observa ca spre deosebire de palatele Renasterii de apogeu, nu
exista aglomerare de materie construite in jurul acestui ax de simetrie.
Interiorul nu poate fi corelat cu fatada curba care reprezinta un
antireper urban voit, intrucat manierismul presupune incadrarea
spatiului construit in contextul urban. Intre cele 2 fatade exista
contrast, deci dialog.
Giorgio Vasari:
Palazzo Uffizi
Cunoscut ca pictor si scriitor, ca arhitect realizeaza o singura dar
importanta cladire: Palatul Uffizi.
Cladirea se dezvolta in jurul unei curti interioare foarte lungi, devenita
in zilele de astazi strada.
Se realizeaza un dialog intre cladire si mediul inconjurator prin
intermediul logiilor suprapuse care constituiau un ecran transparent
prin care palatul comunica cu Piata Signorei sau cu strada la celalalt
capat.
Giulio Romano:
Palazzo del Te
Se dezvolta in jurul unei mari incinte dreptunghiulare.
Are un plan asemanator cu al unei resedinte renascentiste, dar cu
proportia fatadelor diferite din cauza ABSENTEI REGISTRELOR
SUPRAPUSE.
Spatiile neconstruite sunt amenajate ca si SPATII VERZI ( introducerea
elementului natural, lucru neintalnit in Renasterea timpurie sau de
apogeu )
RENASTEREA TARZIE
Renasterea tarzie presupune in primul rand renuntarea la
Manierism si isi doreste reintoarcerea la Renasterea de apogeu.
Acest lucru fiind imposibil din cauza arhitectilor care vor sa creeze

ceva nou, Renasterea tarzie se concentreaza pe atingerea unui anumit

ECHILIBRU.
Andrea Paladio: Paladio a cautat, in primul rand, o cat mai buna acordare a
volumului construit cu zona ambientala.
Paladio isi manifesta preocuparea sa pentru confort, dand o
importanta mare vestibulului de la intrare care materializeaza relatia spatiului
interior cu cel exterior.
Palazzo della Ragione/Bazilica din Vicenza ( Vicenza)
Paladio modifica fatadele vechiului monument adoptand o formula
personala ce a ramas in istorie sub numele de "motiv paladian"=
armonioasa suita de arcade sprijinite pe duble colonete libere pana la
nivelul IMPOSTEI.
Fiecare travee este incadrata de coloane angajate. El multiplica acest
motiv pe suprafata intregii fatade, dandu-I o nuanta calma si elegante.
La partea superioara, Palladio opteaza pentru o INCHIDERE DANTELATA
, 2 piete se gasesc pe laturile lungi ale cladirii.
Paladio reuseste sa creeza o relatie extrem de buna cu mediul exterior,
profunzimile logiei si porticului citindu-se foarte bine din pietele
adiacente.
Niciodata pana atunci nu se realizase o legatura atat de buna a
spatiului construit cu mediul exterior.
Loggia del Capitaniato
Compozitia este tipic palladiana si foloseste ordinul colosal.
Este asezata intr-o piata si este tratata intr-o plastica de fatada cu
relief accentuat si consistent, dand senzatia de exuberanta. Aceste
lucruri scot in evidenta faptul ca edificiul este in legatura cu mediul
exterior, cu piata.
Palatul Valmarana ( Vicenza)
Are parterul simplu bosat cu piatra, iar plastica fatadei este tratata cu
un relief plat, sugerand senzatia de retinere pe care o urmareste
arhitectul, tinand cont ca cladirea se afla pe o strada ingusta.
Foloseste, de asemenea, ordinul colosal.
Palatul Chiericati ( Vicenza)
La acest palat, Palladio adopta pentru fatade ordonanta suprapusa cu
antablament drept.
Inspirat de principiile manieriste de deschidere a constructiei catre
exterior si de traditia venetiana de deschidere prin intermediul
porticelor.
El adopta deschiderea aproape totala a cladirii, fiind pastrat PLIN doar
centrul etajului.
Vilele palat - Si in realizarea vilelor Palladio isi pune aceleasi probleme de
integrare in sit, de armonizare a constructiilor cu spatiul inconjurator.
Au functia de resedinta secundara si se afla in vecinatatea orasului,
unde se afla si palatul - resedinta principala.
Plastica fatadelor se apropie de cea a palatelor urbane.
Vilele castel -La aceste tipuri de vile, functionalitatea si comfortul se imbina
foarte bine.

Spatiul de locuit este pus in evidenta, iar cel de lucru se compune

complex cu acesta.
Legatura intre spatiul utilitar si spatiul de locuit se realizeazaz prin
portice care fac ca aceasta conexiune sa fie placuta si practica.

Vila Trissino - La aceste vile se creaza o legatura intre natura, anexele

gospodaresti si spatiul de locuit. Un exemplu il constituie VILLA TRISSINO,
care a fost insa daramata.
Vilele templu - La vilele templu, arhitectul pune accentul pe
monumentalitate. Si ele sunt concepute ca resedinte pe domeniul agricol, dar
sunt izolate de anexele gospodaresti care creeaza curti separate.
Vila Rotonda - este cel mai bun exemplu de vila templu.
Este o vila de plan patrat acoperit cu o cupola peste hall-ul central
inconjurat de incaperi.
Legatura cu exteriorul se realizeaza prin cele 4 portice cu fronton
situate pe laturile planului de forma patrata.
Biserica Il Redentore
Interiorul acestei biserici este rezolvat in spirit manierist, navele fiind
legate de cor printr-un ECRAN FORMAT DIN COLONADE.
Aceasta legatura fragila si eleganta este menita sa dea senzatia unui
spatiu vag, nedefinit.
Se constata distantarea de la spatiile comensurabile si perceptibile ale
lui Bruneleschi.
Biserica San Giorgio Maggiore
Interiorul acestei biserici este rezolvat in spirit manierist, navele fiind
legate de cor printr-un ECRAN FORMAT DIN COLONADE.
Aceasta legatura fragila si eleganta este menita sa dea senzatia unui
spatiu vag, nedefinit.
Se constata distantarea de la spatiile comensurabile si perceptibile ale
lui Bruneleschi.
Barocul
Barocul este abundenta decorativa, tratare sculpturala a maselor
construite, complexitate spatiala, expresionism. El nu se refera la o anumita
perioada istorica ci reprezinta de obicei faza tarzie a unui stil.
O caracteristica a arhitecturii baroca este aceea ca intruneste intrun complex total arhitectura, pictura si sculptura, fara a accentua in mod
special una din directii.
Marea valoare a arhitecturii baroce consta in revolutionarea
gandirii spatiale care urmareste o INTERACTIUNE VIGUROASA, plastic
exprimata, INTRE SPATIUL INTERIOR SI CEL EXTERIOR. In scopul sustinerii
acestei valori se renunta la tipul medieval al palatelor, cu curte interioara.
FORMA PLANURILOR DEVINE MAI COMPACTA - forma de bara, dublu T sau U .
Gianlorenzo Bernini:
Biserica San Andrea al Quirinale ( Roma)
Este una dintre cele mai stralucite exemple pentru conceptia de

biserica baroca.
Biserica este mica pentru ca Bernini nu a dispus decat de o parcela
mica de pamant.
Frontul bisericii se retrage de la strada, iar peretii curbi laterali
flancheaza intrarea invitand totodata trecatorii sa intre in biserica. In
timp ce frontul se retrage de la strada, scarile care conduc la intrarea
in biserica se revarsa catre aceasta strada, contribuind la integrarea
bisericii in contextul urban.
La intrare se gaseste o copertina, iar pentru plastica fatadei este folosit
ordinul colosal care contribuie la efectul de invaluire al omului.
Fatada este una enorma, fiind compusa practic din doar doua coloane
imense, antablament si un fronton de tip frant.
Tratarea in acest fel a fatadei compenseaza dimensiunea relativ mica a
bisericii.
Forma planului este ovala, iar in interiorul bisericii se disting 2 axe
conflictuale: axa E-V si axa N-S ( axul focarelor elipsei ) si un ax vertical
creat prin intermediul pasajului pentru a opri tensiunea creata de
miscarea intre focarele elipsei planului.

Piata baroca/Piata Catedralei Sf. Petru ( Vatican)

Ansamblul are in plan o forma de cleste si este materializat de o
nesfarsita colonada dorica.
Compozitia pare a invita catre accesul in catedrala.
Piata are o forma trapezoidala care da efectul de PERSPECTIVA
INVERSA si creaza o iluzie optica ce aduce fatada catedralei mai
aproape de privitor.
Piata are 2 axe de compozitie: un ax transversal materializat de cele 2
focare ale elipsei si un ax longitudinal care are in capat fatada
catedralei.
In mijlocul formei ovale de la inceputul pietei baroce creata de Bernini
se gaseste un OBELISC care calmeaza tensiunea creata de miscarea
pendulara intre cele 2 focare ale elipsei.
Scara Regia
Pentru realizarea acestei scari, Bernini recurge la artificii cu caracter
scenografic, proprii arhitecturii baroce. Astfel, scara foarte lunga si
relativ ingusta nu are peretii paraleli + colonada care o flancheaza si
BOLTA IN LEAGAN de dimensiuni crescande determina o perspectiva
falsa care corecteaza inconvenientele.
Palazzo Barberini ( Roma)
La palatul Barberini Bernini lucreaza impreuna cu Maderna si Francesco
Borromini.
Corpul central ( 3 aripi ), larg deschis catre exterior, exprima noile
conceptii ale Barocului.
Palatul este extrovertit: el nu mai este organizat in jurul unei curti
interioare ca in Renastere, ci are acum o CURTE DE ONOARE ce sustine
principiile baroce.
Porticul strabate intreg parterul aripii centrale, realizand o legatura
fluenta intre exterior si interior, legatura care este urmarita si prin
tratarea fatadei cu ORDINE SUPRAPUSE.
La ultimul etaj se observa realizarea in falsa perspectiva a arcadelor in
scopul maririi senzatiei de adancire.
Circulatiile verticale ( SCARILE ), care pana la Baroc erau ascunse

pentru a nu perturba simetria, se afla acum pe axul principal de

compozitie al cladirii. Scara are plan oval si casa scarii este
supradimensionata cu rampe libere. Dublarea rampelor creste
dinamica scarii - element foarte important in arhitectura palatelor
baroce.
Francesco Borromini:
San Carlo alle Quattro Fontane ( Roma)
Cu acest proiect, Borromini isi face debutul ca unic proiectant. El
accepta sa construiasca biserica gratis si cu materiale ieftine, dar si
creativitatea proiectarii nu ii este infranata de catre beneficiari.
Edificiul da impresia de flexibilitate si demonstreaza talentul lui
Borromini.
Biserica este situata la intersectia " Incrocio delle Quattro Fontane", o
intersectia care are pe fiecare colt cate o fantana. De la aceasta
intersectie isi preia si numele.
Fatada a fost construita dupa aproape 30 de ani si a constituit ultima
lucrare a lui Borromini care s-a sinucis apoi. Aceasta fatada participa la
miscarea generala a constructiei. Miscarea fatadei este materializata
prin cornise, iar fiecare miscare convexa este urmata de una concava.
La etaj, in partea centrala concava, Borromini a realizat un EDICUL
CONVEX, chiar sub medalion.
Biserica are planul oval care combina elipsa cu crucea greaca inscrisa.
Interiorul este foarte stramt si ofera o unitate spatiala complexa si o
dinamica speciala prin alternanta formelor convexe cu cele concave.
Spatiul central este acoperit de o CUPOLA OVALA ( cu casete
ornamentale adancite ) prin a carui LANTERNA/luminator este
dispersata lumina in interiorul de culoare alba.
Biserica San Ivo della Sapienza
Constructia este o savanta COMPOZITIE PE PLAN CENTRAL, rezultat din
intersectia a DOUA TRIUNGHIURI ECHILATERALE COMBINATE CU
CERCURI SECANTE care genereaza capelele si planurile contracurbe.
Edificiul da impresia de flexibilitate
Fatada contribuie la aceasta flexibilitate prin dinamica ei rezultata in
urma alternarii formelor convexe cu cele concave.
O situatie inovatoare are loc la cota cupolei, unde corpul bisericii de
forma concava se imbina cu forma unduita a tamburului cupolei.
Biserica Santa Agnese ( Roma, Piata Navona)
La aceasta biserica, Borromini continua lucrarile incepute de Rainaldi.
Intre biserica si Piata Navona exista o relatie de COMPLEMENTARITATE,
amandoua fiind elemente figura pe fondul tesutului traditional al
Romei.
Fatada, de forma convexa, invita trecatorii sa intre in interior. Fatada
are partea centrala ARTICULATA PE CURB si este FLANCATA de
turnurile care "vegheaza" cupola.
PLANUL OCTOGONAL INSCRIS IN PATRAT este flancat de capele care
dinamizeaza spatiul interior.
Guarino Guarini:
Palazzo Carignano ( Torino)

Este prima cladire laica ( Care este din afara religiei i a tagmei
bisericeti ) cu fatada ondulata.
Fatada are un ax vertical de simetrie in jurul caruia se aglomereaza
masa construita.
La etajul 1/piano nobile se observa singurul balcon care reprezinta un
MECANISM DE TRECERE intre exterior si inima interiorului privat.
In plan se observa ca axul de simetrie al fatadei se rabate, realizanduse un ax de simetrie transversal.
Se realizeaza un anumit parcurs de patrundere in incinta cladirii.
Accesele se afla pe partea convexa a fatadei, apoi urmeaza o zona slab
luminata care pregateste oaspetele pentru surpriza din urmatoarea
zona, vestibulul, care este larg luminata. Influenta celor 2 FOCARE din
vestibul atrage atentia spre rampele scarii care au scarile slab
luminate, iar podestele foarte luminate.

Biserica San Lorenzo ( Torino)

La aceasta biserica Guarini imbina cu o incomparabila virtuozitate
spatiile convexe cu cele concave.
Spatiul interior este de tip sala cu apsida de altar. De asemenea, este
dinamic datorata multitudinii de curbe si contracurbe + axul vertical
foarte inalt.
Arcele controleaza dinamica spatiului terestru.
La cupola, Guarini utilizeaza o ciudata structura in forma de stea.
Pietro da Cortona:
Biserica Santa Maria della Pace ( Roma)
Curtea interioara a acestei biserici este realizata de Donato Bramante
in Renasterea de apogeu.
Silueta bisericii este mutilata de arhitect care tine cont de contextul
urban.
Fatada este realizata in faza de apogeu a Barocului.
Tipica dinamica a Barocului este accentuata de PORTICUL
SEMICIRCULAR CONVEX DE LA PARTER caruia I se opune curba concava
de la partea superioara.
Fatada are un ax vertical de compozitie, in jurul caruia se aglomereaza
masa construita, in special coloane si pilastrii. In plan biserica are un
ax longitudinal clasic de compozitie.
Prin largirea spatiului bisericii ( initial spatiu de tip sala ), arhitectul
induce si un ax transversal.
Carlo Fontana: Propune nodurile de strazi, introduce elemente precum
fantani, obeliscuri ca si repere, iar in final se ajunge la nasterea de piete ca si
elemente reprezentative.
Carlo Rainaldi Piazza:
Piazza del Popola
Fixeaza cele 3 artere din piata spre oras prin introducerea celor 2
biserici, "bisericile gemene ale lui Rainaldi". Prin aceste 3 directii, el da
nastere la conceptul PERSPECTIVEI INFINITE CU O ORIGINE FIXA SI
FINITA ( PIATA ).
Bernini Taltal:

Fantala La Barcaccia: Este un reper pe traseul A, un nod ce a devenit apoi

Piata Spaniei.
Nicola Salvi:
Fontana di Trevi
Este urmatorul reper dupa La Barcaccia.
Nicola Salvi transforma fantana intr-o piata foarte ingusta organizata in
jurul peliculei de apa. El creaza astfel 3 lumi diferite ce stau laolalta :
naturalul - apa si stanci supranaturalul - statui ale zeilor, cai cu aripi
artificialul - cladirea