SA INTELEGEM POLITICILE aes §=Zece prioritati pentru Europa Un nou inceput pentru Europa: agenda UE pentru locuri de munca, crestere, echitate si schimbari democraticeea agers acest Brosura face parte din serio .S@ intelegem politcile Uniuni Europene’. Aceasta explicd modul in care actioneaz8 UE in diverse domenii de competenté, din ce motive $i cu ce rezultate, Publicapile sunt disponibile online: http://europa.eu/poVindex_ro.htm http://europa.eul!aX78yg Cum functioneaza Uniunea European Zece prioritati pentru Europa % Pannfii fondaton ai UE ‘Afaceri extere gi securitate ‘Afaceri maritime $i pescuit Agricultura Ajutor umanitar $i protect civil Buget Cercetare s\inovare Combaterea schimbarilor climatice Comers Concurenta Consumatori CCooperare internationala si dezvoltare Cultura gi audiovizual Educatie,formare, tineret si sport Energie Extindere Impozitare Justitie, drepturi fundamentale si egalitate Mediu Migratie gi azit Ocupatea fortel de munca gi afaceri sociale Piata interna Pata unica cigitala Politica regional Sanatatea publics Sectorul bancar si financiar Securitatea la frontiere Siguranfa alimentara Transportur Uniunea economic’ $i monetara si moneda euro vama ames ee pas CUPRINS Zece prioritati pentru Europa, Un nou impuls pentru locuri de munca, investitit si crestere: © piata digitala unica si conectata. 0 uniune energetica rezilient’, ‘nsotita de o politica in domeniut schimbarilor climatice orientata spre viitor © piata intern mai profunda si mai echitabila, cu 0 baza industrial consolidata © uniune economica si monetaré mai profunda si mai echitabila Un acord de liber schimb rezonabil 5 echilibrat cu Statele Unite Un spatiu al justitiel si al drepturitor fundamentale bazat pe incredere reciprocd Catre o noua politica in domeniut migratiel 0 Europa mai puternic& pe scena internationala. : © Uniune a schimbarilor democratice Uniunea Europeana.. Informatii suplimentare S& Infelegem politicile Uniunii Europene: Zece prioritati pentru Europa CComisia European Directia General Comunicare Informarea cetatenilor 1049 Bruxelles BELGIQUE/BELGIE Visca parut interesanta aceast publica? Spune}-ne ce parere aveli:commpubli-feedback@ec europacu Manuscris actualizat in noiembrie 2015 llustratiacopertei sa paginii 2: © iStockcomDigitalStorm 16 9. —21*29.7 em POF ISBN 978-92-79-49462-8 doi 102775/976736 NA-O1-15-476-RO-N Print ISBN $78-92-79-4458-1 do\10275/477676 NA-O1-15-476-RO-C Luxemburg: Oficiul pentru Publicati al Uniunil Europene, 2015 © Uniunea Europeans, 2015 Reproducerea este autorizata. Pentru orice utilizare sau. reproducere a fiecarei fotografi n parte, trebule sa se solicit direct permisiunea detinatorilar drepturilor de autor.Zece prioritati pentru Europa Uniunea Europeana se confrunta cu provocari fara precedent: de la rata ridicaté a gomajului,cresterea lenta,inceritudiile feconomice si lpsa de investiti pan la presiunea exercitata| de migrate, problemele in domeniul mediulul si securitatig instabiltatea din vecinatatea sa. Mult cetaten’ au pierdut ‘ncrederea in capacitatea insitutilor politice de la toate Fivelurle de a g5s! solu la aceste probleme. Unele realiziri ale integrarii europene de pana acum, de exempiu ibera Circulate a persoanelor si eliminarea frontierelor interne, sunt puse sub semmulintrebari. Populism si naflonalismul sunt in crestere Iinnoiembrie 2014, Jean-Claude Juncker a devenit pregedintele Comisiei Europene, organul executiv al Uniuni Europene. Ea fost ales pe baza unui program politic al carui cop principal este acela de a recladi punt in Europa, de a consolidalegitimitatea democratic si de a recastiga ‘ncrederea cet3tenilor europeni, prin orientarea paliticilor UE tre abordarea provocirlar majore cérora trebule se Fac’ fatS economille gi societahile noastre In acest scop, pregedintele Jean-Claude Juncker a identificat zece prionitii-chele, care sunt descrise Tn aceasta brosura Ele Consttuie principalele domenil de actune ale insttutilor europene in 2015,sk tnrececem Un nou impuls pentru locuri de munca, investitii Fu crestere Prioritatea major a Comisiei Europene este sd readucé Europa pe curba de crestere $i sd creeze locuri de muned farré a genera noi datoril De la Tnceputul crizei economice § financiare mondiale, UE a fost afectata de nivelurile scazute ale investiilor si de rata ridicata a somajului Sunt necesare efortur colective la nivel european pentru a favoriza redresarea economiei Ca uimare a crzei, incertitudinea cu prvire la perspectivele econamice $i nivelul ricicat al datoriei publice si prvate din Unele regiuni ale UE au tinut investitile pe loc. Totus, resurse financiare exist, dar ele trebuie directionate catre zone gi, ddomenille care au cea mai mare nevote de ele, iar proiectele trebule elaborate in aga fel incSt s& asigure utlizarea optima a acestor resurse, Comisia actuala se concentreaza asupra utilizar mal inteligente a resurselorfinanciare existente gi asupra utlizari fexibile a fondurior publice, Facdnd, in acelasi timo, demersuri pentru a Tmbunataticalitatea reglementaril Ea prevede mobilizarea surselor public si private de finantare, fondurite publice find folosite pentru a genera investii private suplimentare, far a crea noi dator Pentru a asigura aceasta finantare suplimentaré si pentru a 0 dlrectiona catre proiecte de importanta strategic& si social, Comisia, in cooperare cu Banca Europeana de investi, 2 lansat planul de investit pentru Europa Acesta se bazeaz’ pe un nou Fond european pentru investiti strategice care 2 fost creat in timp record in 2015, avand valoarea intiala dde 21 de miiarde de euro din fonduri eurapene. Aceasta suma va creste datorita unui efect de multinlicare, generand investi de peste 315 millarde de euro. Aproximativ 1.3, milloane de locuri de munca ar putea fi create fh urmatori Wel ani Un sfert din acesti bani se vor investi ta ‘ntceprinderile mic. ‘Toate farle UE au aprabat Fendul si pat contribu! la acesta. Pana Tn octombrie 2015, noua state membre s-au angajat deja $8 contrbuie cu mal mult de 40 de rmilatde de euro, iar China gira expimatde "5 ‘asemenea intentia de a contribu Investitile vor fi orientate catre: + Infrastructur& rejele de banda larg’, energie § transport + educatie, cercetare ¢iinovare; surse regenerabile de energie !eficiens& energetic&: proiecte menite 51) ajute pe tiner $8 Ts! g&seasc un loc ide munca, Finanjarea va fi directionata cdtre proiectele care sunt viabile adic beneficitntregi societal, A fost elaboratdo lists a proiectelor care ar putea fi puse in aplicare in urmatoti trei ani si au fost identificate o serie de obstacole care stau in calea investiilor, Se va acorda prioritate elimina barierelor legislative si nelegislative semnificative care continua sa fie prezente in toate sectoarele importante de infrastructura, cum ar fi energia, telecomunicatile,infrastructura digital transportul, precum si inlaturari obstacoleior de pe pietele de servic $i produse. Comisia a propus o lista cuprinzatoare de iniiative in programul sau de lucru pentru 2015, Mediul de reglementare are impact direct asuprainvestiilor, cresteri $i ocupari forjei de munca, Elminarea lacunelar de pe plata unica ar putea genera benefici de 1 S00 de miltarde de euro pe an, in timp ce exploatarea intregului potential de crestere al pietei nice ar putea contribui cu peste 11 9 la produsul intern brut al UE. Parr en IB-UL REAL PENTRU CELE 28 DE STATE MEMBRE; INDICE 2007 = 10 Ps lr Hine vee 8 pleat emus Pe 20157017 30-41 mize ga 8 Economia europeand a fost in erz8 gin 2008 pind Tn 2014, ns este Drobab! #8 revind prin nal investih Informatii suplimentare gi detali despre evolufile recente http lec europa.eulpriontiesjobs-growth-investmentincex_enthtmO piata digitala unica si conectata Comisia si-a propus sd imbunditdteascé accesul consumatorilor la bunuri si servicii digitale si la infrastructurd de mare vitezé $i sé-i permité fiecdrui cetdtean sé beneficieze de avantajele oferite de economia digitalé, Intemetul si tehnoiogie digitale transforma lumea. Europa trebuie s8 le ofere cetazenior si ntreprnderior rol jportunta in acest domeni.inprezent, din cauza barierelor care stau in calea comertului online, muitepersoanerateaza sansa de a cumpara bunuti§ senvici: doar 15 9 din cetafeni UE cumpara online din alt ara a Unni, Furnizoni de internet $1 ntreprinenie nou infintate nu pot valonfica la maximum oportunitajleoferite de sectorl digital: doar 7 9 din intreprindenite miciefectueaza vanzar transfrontaliere. CCompanile 51 acminstrajile nu benefciaza pe deplin de instrumentele cigitale 0 plata digital unicd pe deplin functionala ar putea contribu cu 15 miiarde EUR pe an la economia UE 51 ar putea crea 538 milloane de locuri de munca. Strategia privind plata digital unic8, propusa de Comisie tn ‘mai 2015, cuprinde o serie de actiuni care trebuie realizate pana la sfarsitul anului 2016. Acestea vizeaza,printre altele 58 Imbundtafeasc& accesul la bunuri gi servici digital, prin » armonizarea normelor UE privind contractele si protectia consumatorilor care fac cumparaturi online fe c& este vvorba despre obiectefizice, cum ar fi Tncaltaminte sau mobil, fie despre continut digital, precum cari sau aplicai electranice; > promovarea servicilor mai ieftine de livrare transfrontaliera a coletelor 62 % din Intreprinderile care ar dori s& vanda online spun c& sunt descurajate de costurile de livrareridicate, » incetarea blocari geografice nejustificate ~ practic discriminator utllzata din motive comerciale, atunc! cnd vanzatoni online fie refuza accesul consumatorlar la.un site din cauza locului in care se afla acestia, fie fi redirectioneaza cate un magazin din regiune care practicd pretur diferite De exemplu, din cauza acestei practic, lentil dintr-o tard a UE care Tnchiriaza masini platesc uneori mai mult pentru Tnchirierea aceluiagi vehicul dec&t clienpi din alt& tard a Uniuni » modernizarea legislatie privind drepturite de autor, pentru a permite accesul online la operele culturale in intreaga UE. Comisia doreste, In special, s& se asigure c& utilzatori care achizitioneaza filme, muzica sau articole la domicilu se pot bucura de acestea si in timpul calatorilor n Europa, » furnizarea une! infrastructuri de mare vitez, sigur g flablls sprijita de un cadru de reglementare care sa favorzeze investitile, cncurenta loials gconditille echitabil, Seer ee Sev rine seve Fin ne Sev oie fst otal vastoralee Putin persoane cumpira onine din alte {3 ae UE Potenpalul de crestere este enor + si realizeze o revizuire ambiioas4 a normelor UE in domeniul telecomunicatilor: toate servcile, aplicatile $1 continuturile digitale depind de disponibiltatea infrastructurilor sigure de mare vitez3. Pentru aceasta este nevoie de un sector a telecamunicatilor puternic, compettv gi dinamic. Se impune luarea de masuri pentru a combate problema fragmentaii piefelor Tn functie de frontierele nationale; + S& valorfice la maximum potentialul de crestere al economiei digitale: acest obiectiv va fl atins prin realizarea de investii Th infrastructura TIC, m special m ceea ce priveste cloud computing-ul ¢ utlizarea volumelor mari de date, precum $i Tn domeniul cercetari $1 inavarit pentru a stimula competitivitatea industrald, 0 economie digtala presupune, de asemenea, imbunatatirea servicilor publice 51a competentelor cigitale ale cetatenor, altel spus va pune bazele unei societai favorable incluziuni, Informatii suplimentare gi detali despre evolutile recente htto lec europa.eulprionties/dgita-single-markevindex_entntma sh RTC energetica rezilient&, tnsotitad de Cet WO eerie tl Cle terre) orientata spre viitor Comisia doreste sé se asigure cé cetdenii si intreprinderile din UE dispun de surse de energie sigure $i ecologice, la preturi rezonabile, Utilizarea mai rationald a energiei si combaterea schimbirilor climatice nu reprezinté doar o investitie in viltorul copilor nostri, ci $i o modalitate de a crea locuri de muncé si crestere economicd Sistemul energetic european se confrunta cu necesitatea tot mai presanta de ale asigura cetajenlor acces la o energie durabilé, accesiblié si competitiva. Dependenta excesiva de un nur limitat de surse de energie face ca tarile sé fie tot mai vulnerabile la intreruperite din aprovizionare, UE trebuie sa is reduc desencenya de combustibllifosii isa igi limiteze emisile de gaze cu efect de sera asigurandu-se, In acelagi tmp, c& intreprinderie si gospodarile au acces (a Surse de energie la pretu rezonabile. UE se confrunts cu numeroase provocar In realizarea acestui obec. + Tn prezent, Uniunea este cel mai mare importator de energie dn lume. Ea importa S3 4 din necesarul de energie, cu tn cost anual de aproxmativ 400 de rmllarde EUR + Malte refeleelectrice si conducte de gaz sunt construe mn scopul aprovizionarit nationale gnu sunt bine conectate la nivel transfrontalier, De exemplu, p8na in 2015, cablurile electrice care conecteaza Franta si Spania puteau s& aacopere numai 3 % din cererea maxim inregistrata la sudul frontierei dine cele doua {An Solutionarea problemelor de acest tip -ar putea ajuta pe consumaton s& realzeze leconomi de pana la 40 de milarde EUR pe an. + 75.% din casele noastre sunt ineficente cin punct de vedere energetic Transporturle se bazeaza in proporte de 94 % pe produse petraliere, dn care 90 % sunt importate + Tn Europa, prefunilecu riicata la energie electric sunt eu 30 4mai man decat cele din SUA iar preurie la gaz sunt «4 100 % mai mar. in februare 2015, Comisias-a prezentat stratesia pentru © uniune energetic rezilenta,insoftdeo politica ambitioasa ‘ndomeniul schimbarlor clmatice Strategia va ajuta UE 58 fac fata provocarlor, datorit solidanitatis ncrederiintre statele membre. Ea se axeaza pe urmatoarelecinc domeni esentiale + Siguranta aprovizionari: UE trebuie s8 éeviné mai putin Clependenta de sursele de energie din afara granitelor sale Tr acest scop, se impune o utiizare mai bund mai efienta a energie procuse pe plan inter, precum i dverificarea tipurior de energie si a mocalitalor Ge aprovizionare obi aia UE in 2018 Peed ata de combust aorta z ' 3527 3 =£ HGS F bE & Europeni au nevoie de ma multe surse de energe sires! durable + Piafa interna a energie: Energia ar trebui sa circle liber in ‘ntreaga UE, Fara barere tehnice sau de reglementare Numai atunci fumizori de energie var putea concura in mod liber $1 vor putea oferi cele mai bune preturi. Libera circulatie va facilta de asemenea productia de energie din surse regenerabile. + Eficienfa energetic: Un consum mai mic de energie ‘nseamna mai putind poluare gio mai bund protejare a surselor interne de energie, ceea ce ne va permite s8 reducem importurie + Reducerea emisllor: Obiectivul fxat de UE privind reducerea, pan in 2030, cu 40 % a emisilor de gaze cu eect de serd este doar un prim pas. Aceasta Tnseamnd ttebuie 58 investim mai mult Tn dezvoltarea de surse regenerabile de energie = Cercetare gi inovare: Avansul tehnologic In domeniul energilor alternative gi reducerea consumului de energie vor Favoriza aparita unor oportunitatiimense in sectoarele exgortuilr industriel Acestlucru va contribu de asemenea la stimularea cresleri ila crearea de locuri de munca Strategia este insoita de un plan de actiune care prezinta rmasurile specifice care vor fi pregatite si puse in aplicare in turmatoni ani in ill, Comisia a prezentat o serie de propuneri rmenite 58 ofere noi benefici consumatorilor de energie, s& lanseze o reorganizare a pete! europene a energie electrice, sé actuaizeze sistemul de etichetare prvind eficienta energetic si sa revizuiasca sisterul UE de comercalizare a cerifcatelor de emisi, Informatii suplimentare si detall despre evoluile recente: httpJiec europa eulpriorities/energy-union! idex_enhtmO piata interna mai profunda s echitabil&, cu o baz industrial& consolidata 0 economie integratd la nivelul UE reprezinta cea mai bund cale de a rdspunde provocérilor globalizéirii. UE trebuie sé finalizeze piata intemé pentru produse si servicii si sd facé tn asa fel incét aceasta sd ajute intreprinderile si industrille europene sd prospere in economia mondialés Astfel se va impulsiona cresterea si se vor crea locuri de munca, Incurajarea unei fiscalitati echitabile, transparente si favorabile cresterti este de asemenea parte a acestei prioritat. Cbiectivele principale ale Comisiei sunt urmatoarete: Tinie 2015, Comisia a prezentat un plan de actiune menit 8 reformeze in mod fundamental sistemul de impozitare + crearea une uniuni a piefelor de capital pentru a faciita a intreprinderilor din UE. Acesta include o sere de initiative accesul intreprinderior mici si rajoci (IMM) la finangare si fyenite sd combat evaziunea fiscala,s& garanteze pentru a face din Europa un lac mai atractv pentru durabiltatea veniturlor pentru finanfarea servicilor public investi 8 consolieze piata unica pentr intreprinder Planul de + Tncurajarealucratorlors& mearga fa muncd in alte far ale Une confine dovs obiectve principale UE pentru a ocupa posturile vacante si pentru a acoperi——_.statele membre ale UE trebule 58 convind asupra unui set cererea de competente specifice; comun de norme privind modul de calculare a bazet de impozitare a intreprinderilor. Acest lucru le-ar permite * Prevenirea dumpingulu! social companillor 58 desfagoare activitati transfrontaliere in + consoidarea coopera administrate Inte autortie Conaiifinanciare mal convenable sat reduce evazine fealecaporale fiscala, dnd, in acelas timp, statelor membre * posblitatea sa mentna rate cifente de impoztare + promovarea adoptar nei baze comune consolidate penta & profil impoattarea intepriderior sia une taxe pe tranzactile reer a ett ue , + profitune ar trebui impoztate acolo unde sunt generate, mai degraba decit pe bazastrucur ofciale ‘In septembrie 2015, in urma unei consultari publice, Comisia a intreprinderilor sau pe baza unor tranzactii contabile 2 adoptat un plan de aciune care stabileste 20 de masur efectuate in scopa fiscale esentiale pentru realizarea unei vertabilepiete unice de capital in Europa. Acest proiect are ca scop deblocarea finantarilor pentru Tntreprindenile europene gi stimularea resteri fm UE_Se intengioneazd atingerea acestui obiectiv pana in 2019, Libera rulaie a capitaluror este un obec de lung drat a Unis Europene Peele de capital in Europa rama totu fragmentate in funtie de fronterele nationale, lar economile eurapene depnd in contiare de bine pentr asi asigura necesaul de fondu. Acest iucr le face mai vulnerable n peroade de recesiune, dn cauzainéspir conitilor de crecitare in alte pari ale lumi, se obisnuiestecairvesttori sa sco ofere direct fondu de capital de nsc* inveprnderior noi Uniunea pietelor de capital ae ca scop ‘nlaturarea obstacolelor care blocheaz investitile transfrontaliee in UE si care ‘impiedica accesulintreprinderior a finanfare. De exemplu, daca pietele de ae capital de rise din UE ar functiona ca acelea din Statele Unite, s-arf investt ‘ntceprinderi o summa suplimentard de $0 de miliarde EUR Tn perioada 2008-2013, 2018 645 nh 1sm2.217 Mn He Pietele de capital dn UE au aut probleme in ura erie’ financare Informatii suplimentare gi detalii despre evolutile recente: htipiiec europa eulprioritesiinternal-markevlindex_enthtmsk tnrececem O uniune economica si monetara mai PU Cary Preece Pentru a face faté crizei economice globale, UE si statele membre au luat masuri indrdiznete si fara precedent, care nu au fost intotdeauna usoare, in special pentru cetdteni, si care, uneori, nu au finut seama suficient de consecintele sociale. Acum este momentul sé invatam din lectiile trecutului, pentru a imbunatati guvemanta economicé si pentru a finaliza Uniunea economicé $i monetaré (UEM), pe baza ,Raportului celor cinci presedinti” redactat sub coordonarea presedintelui Juncker. UEM a reprezentat un pas important in procesul de integrare 2 economillor UE. Ea presupune coordonarea politctor leconomice si bugetare, aplicarea une! politici monetare comune si utlizarea unei monede unice, euro, Toate cele 28 de state membre ale UE fac parte din Uniunea economic, iar Unele dintre ele s-au consolidat integrarea si au adoptat ‘moneda euro. Astfel, econamia UE eastiga in volum 51 eficienfA interna, casi economile stateior membre. Apar mai ‘multe oportunitai pentru asigurarea stablitati econamice, accelerarea cresteri gi crearea unui numar mai mare de locuri de mune’, lucruri de care beneficiaza direct, cetateni UE Tncepand din octombrie 2008, cand a izbuenit crza financiara si economic’, UE a luat masuri prin care urmaregte: + SB ofere sprijin economic statelor membre ale UE care au fost deosebit de afectate de crizd. Acest sprijin a fost ‘nsofit de acordur privind reaizarea de reforme. Majoritatea acestor programe de asistent au fost ‘neheiate cu succes Tn 2014, tn timp ce situatia din Grecia a impus nol acordur in 2015; + s& readucd stabilitatea financiara i s& asigure condi, propice cresteni gi cred de locuri de munca Exist in prezent reguli comune privind supravegherea sectorulu bancar $i sprijnirea banclor aflate fn dificultate; '& puna bazele unui sistem mai bun de guvernant leconomica si financiara in UE. In prezent, toate statele membre dezbat §i analizeaza impreuna bugetul lor public Inmatere de imbundtaire a quvemanje,Comisi propune sa confere o mai mare legitimitate democratica decizilor privind sprinirea tailor din zona euro aflate in dificultate, consolidnd contrlul Parlamentulu' European $i al parlamentelor nationale + s& evalueze programele de spriin side reform ale UE, nu ‘numai pentru a determina in ce masur& contrbuie [a sustenabilitatea finanfelor, csi pentru a stabili ce impact vor avea asupra cetstenilor din fara respective, + 5& revizuiasca normele privind modul fn care UE ‘monitorizeaza situatia bugetara si macroeconomic §1 bugetele nationale Eien Reforme Responsabilitate structurale / \bugetar + 58 Incurajeze continuarea reformelor structurale fn zona In februaie 2015, Comisia le-a prezentat sefiior de stat sau cde guvern o analiza privind princizalele neajunsuri ale UEM care au fost scoase la iveala de criza. Ca urmare, a luna lune, presedintele Comisie, in trans cooperare cu presedingi reuniuni la nivel inalt a zonei eure, Euragruput (minitaiistatelor membre din zona euro), Banca Central Europeana si Pariamentul European, a anuntat un proiect ambitios privind aprofundarea gi finalizarea UEM pana cel, tarziu fn 2025 (aga-numitul .Rapart al celorcinci presedinf’). Masurile propuse prevad, printre altle,introducerea unui sistem european de garantare a depozitelor bancare, precum crearea une! trezorerii a zone! euro. Informatii suplimentare si detalii despre evoluile recente: httpJiec europa eulprioities/economic-monetary-unionvindex_enhtmUn acord de iber schimb rezonabil si oD C4 eae te Cty in prezent, Comisia Europeand negociazé un acord comercial cu Statele Unite, care isi propune sé deschida ct mai mult comerful si investitille intre cele doud blocuri, Rezultatul va fi crearea de locuri de muncé si impulsionarea cresterii economice pentru ambele pérti UE si Statele Unite detin impreuna 40 % din productia economic globala. Un parteneriat transatlantic cuprinzator ‘In materie de comert 51 investti (TTIP) ar aduce importante beneficii econamice, le-ar ofericonsumatarilr acces la 0 oferta mai variata i ar crea noi oportunitat pentru ‘ntceprinderi Parteneriatul ar consalida, de asemenea, pozitia strategic’ a UE tn lume. Acest acord nu se imiteaza la simpla eliminare a barierelor tarifare. Tarifele vamale intre UE si SUA sunt deja mici (in rmedie 4 96), astelincat principalele obstacole th calea comertulul se situeaza ,dincolo de frontiers’, th regulamente, bariere netarifare gi birocratie. Estimarile indica faptul c& 80 % din potentialul de bunastare al acordului comercial va proveni din reducerea costurilor administrative $i din Uiberalizarea comertului cu servic gia achiilor public. Prin intermediul TTP, Comisia doreste s& ajute cetajeni ‘ntreprinderie prin = deschiderea piefelor din SUA pentru Tntreprinderile din UE, inclusiv pentru servcil publice; + reducerea formalittilor administrative cu care se confrunta tntreprinderile care exports + elaborarea de noi reglementiri menite sé facilteze exporturile, importurile §|investiile peste acean si s le fac mai echitabile TIIP ar ajuta intreprinderle europene s& vand& rai multe bunust si servic in SUA. De asemenea, companile europene ar putea participa in condi de egalitate la procedurile de achiziti publice din Statele Unite, lucru benefic pentru leconomie $i ocuparea forfei de munca. Tn Europa, importuri americane mai ieftine ar Tnsermna mai multe optiun’ tn magazine, la preturi mai mici. Accesul la prociuse 51 servicii mai putin costisitoare le-ar permite ‘ntceprinderilor s8 faca economi CComisia va negocia un acord comercial rezonabil si echilbrat cu Statele Unite. Ea sustine comerul liber, dar nu cu riscul de a sacrifica standardele europene in domenii precurn siguranta alimentara, sanatatea, protectia social protectia| datelor sau civersitatea culturala. In septembrie, Comisia a propus un sistem nau gi transparent de institu a unei instante pentru solutionarea Itigilor dintre investitor gi stat. ‘cesta ar Inlocui mecanismul existent de solutionare a livgilor dintreinvestitn ! stat (ISD) Ty cadrul tuturor rnegocierilor,actuale gi vitoare, purtate de UE in materie de investi, inclusiv in discuile pe marginea TTP Parlamentul European, care este ales de cetatenil UE, va decide, in cele din urmé, dac& acordul este sau nu este acceptabil oT Utes Briar USD) Pepuae 204 2014 16 700 519.020 000, 507 416.607, COMERT INamuioane eu 2035) 3 leparsleue bowtie UE so “doe ue 196008 36s ‘Schimburlecomerciate dnte UE si State Unite se ii deja la sute de milare de euro pe an, iar un nou acord de Ue schmb ar nutes ce a eresterea acestel cre Informatii suplimentare si detalii despre evolutile recente: hitpdlec europa eulprionities/euus-free-tracesindex enim10 SA TNTELEGEM POLITICILE UNJuNIT EURoPENE Un spatiu al justitiei si al drepturilor CeCe reeks pe ida (e Mata Tat UE nu este doar o piatd comund pentru bunuri si servici. Ea se bazeazé pe respectarea drepturilor omului si pe valori precum demnitatea umand, libertatea, democratia, egalitatea, statul de drept. Comisia nu va pierde din vedere aceste valori in eforturile sale de a combate terorismul, traficul de persoane, contrabanda si criminalitatea informatica, Principalele sale oblective sunt + s& ajute cetatenii i ntreprinderile din UE sa isi apere drepturile in afara tan or de oxigine, prin imbunatatirea Fecunoasteri reciprace a hataravlor pronungate de instantele judecatoresti de pe Intreg tertoril UE; + S& combatd coruptia si criminalitatea organizata:traficul de finte umane, introducerea ilegala de imigrant §1 criminalitatea informatics + s& finalizeze aderarea UE la Conventia Consiliulu Europei privind drepturile oma + $8 obfina garantii c& agengile guvernamentale 51 companille americane protejeazi In mod adecvat datele personale ale cetatenilor UE Inapilie 2015, Comisia Europeand a prezentat agenda europeana privind securtatea, prin are doreste a spriine cooperarea dintre statele memore Tn ceea ce prveste combaterea amenintarlor la adresa securiti gsi intensifice colaborarea Zn luptaTmpotriva terorsmului, a crminaltii organizate gia criminaltai informatice Pe agenda figureaza instrumentele si masunile concrete la care Se va recurge pentru a garanta securtate pentru a combate cat mai eficent acest trel amenintai foarte urgente Printre actiunile centrale se numara EE combaterea radicalizaril Comisia va Tafa un centru de excelenta care s& colecteze $s cifuzeze cunostinte prvind combaterea radicalizari ool eis raed ‘iar + reducerea finanfarii Son organizatilor infractionale: va fi consolidata cooperarea estrus teen dintre autoritaile ae competente din Europa astetdeaeae Este vorba, in special, side ponctedew despre unitate nationale om de informati financiare Care vor fi conectate la Europot, Lanta ort + Imbundtitirea dialogului cu sectorul IT: in 2015, Comisia, va lansa un forum al UE cu mari compani informatie, in vvederea combaterit propagandei teroiste pe intemet si pe retelele de socializare si Tn vederea analizaril unor rmodaitat de a lua Th considerare Tngrjorarle exprimate de autoritatile de aplicare a legi cu privre la nolle tehnologii de erptare, consolidarea instrumentelor de combatere a criminalitatiinformatice: este provtar8 gasirea unor rmodaltati de depasire a obstacolelor pe care le Tnt&mpin’ anchetele penale in mediul online, n special n ceea ce priveste competenfa judiciara | regulle privind accesul la elerentele de proba ila informatile de pe interet, ‘imbundtatirea capacitatlor de care dispune Europol rmasurle prevad inclusiv crearea unui centru european de combatere a terorismului, care va ajuta Europol sé intensifice spriinul acordat autoritatilor nationale de aplicare a legii pentru desfasurarea unor actiuni de combatere a luptatorilor terorist strani, a finantari ‘erorismuiui, a continuturilor extremiste vilente din mediut online sia traficuluiilcit de arme de foc. pm RE Senda Eurbarometry mate 2015. Raspansu a ntrebarea JInopia dhmneavoas ct de mporantesuncumatoaeeprovoc a adres Sect interne a UEP” sina emis ese sas Be oF oF oe me Cetsteni: sunt preocupai de ero sd enminatatesorganizats Informatii suplimentare si detalii despre evoluile recente: httpdiec europa eulprinities/ustice-fundamental-rightsindex_enthtmCatre o noua politica in domeniul migratiei Lumea intreagd a fost socaté de tragedille trdite de mii de migranti care si-au pus vietile in pericol pentru a ajunge pe teritoriul UE. Niciun stat membru al Uniunii nu poate si nu ar trebui sé fie pus in situatia de a gestiona pe cont propriu presiunile exercitate de migratie. UE fsi intensificé eforturile pentru a salva vieti, pentru a combate traficul de fiinte umane si pentru a coopera cu tarile de origine si de tranzit. Mai mult decdt atdt, Comisia doreste sé combatd cauzele profunde care fi obliga pe oameni sai emigreze: sdrdcia, rézboaiele, persecutile, incdlcarea drepturilor omului si catastrofele naturale. Cresterea brusca a numarull de persoane care sunt nevote sa is abandoneze casele pentru scdpa de violent si sa caute NUMARUL SOLICITANTILOR DE refugiu tn propria tara sau in strainatate 108 este un test pentru Uniunea Europeana. ‘500.000 Rspunsul ofert de Europa in ultimele luni e000 a fost cuprinzator si deci ‘oom +O suma suplimentaré de sovo% 17 milarce EUR a fost pus la cspoztie 999 ‘nluna septembre, ceea ce msearma ct bugetul total alocat de UE pentru 100000 solutionarea cize reugiailr se ° a a Cifteazé la 9.2 miliarde EUR in 2015 si EERE RRS RRR REE E ER 2016 ‘fa pretmar pets ree sn ed 2015 e542 00. + UE este cel mal important donator In ceea ce priveste eforturile globale de a atenua criza refugiatilor siren. Aproximatiy 4 millarde EUR au fost alocate de Comisia European gi de Statele membre in contextulasistenfl acordate senior ‘resterea numarulu de persoane care solit3 32h UE recess solu comune La ive european Criza refugiatilor este prioritatea principal, dar ea a scos in ‘n ara lor $i refugiatilor. + Statele membre au convenit s& transfere 160 000 de ersoane care au nevoie urgent de protectie intemationala, din statele membre cele mai afectate catre alte {ar ale Uniunil. 22.000 de refugiati vor fi de asemenea, relocat din taberele de refugiati din afara UE ~ Prezenta pe mare s-a triplat Incepand din luna mal, Oe atunc, au fost salvati peste 122 000 de oament « Eforturile de combatere gi aniilare a grupurilor de traficanti s-au intensificat si ele. Potrivit unui sondaj recent realizat in UE. 73 % din europeni sunt Tn favoarea unei politic europene comune in materie de rmigratie. Atunci cn li s-a cerut s8 identifice cele mai importante dou probleme cu care se confrunta UE, imigratia s-a aflat in fruntea iste, nainte de situatia economica | soma) Aceasta a fost preocuparea mentionata cel mai des in 20 din cele 28 de state memre, evidenta nu doar nevoile imediate ci si limitarile structurale ale poltct UE in domeniul migrate sale instrumentelor pe care aceasta le are la dispozitie. Agenda europeans privind rmigratia, prezentata de Comisie in mai 2015, defineste abordare cuprinzatoare in ceea ce priveste gestionarea fenomenului migratiel, bazata pe patru axe + reducerea stimulentelor pentru migratia neregulamentara; + salvarea de vieti gi securzarea frontierelor externe, + 0 politica comuna sold tn materie de azil + © nous politica privind migratia legal Informatii suplimentare si detalii despre evolufile recente: hetpdiec europa eulprionties/migrationlindex_enhtmsk tnrececem O Europa mai puternica pe scena ee Criza politicé din Ucraina si tulburdrile din Orientul Mijlociu au evidentiat faptul ca UE are nevoie de 0 politica externa comund mai puternicé. Uniunea este un actor-che'e in multe chestiun de politica externa, dela program nuclear al Iranulu s stabilzarea CComulul Arc pana la Inczirea global Politica sa externa si de securttate, menita s contibuie la solutionarea Conflictelor sila instituirea unui climat de infelegere la nivel international, se bazeazé pe diplomati, tn timp ce comertul ajutorul, securitatea 51 apararea joaca un rol complementar Tincalitate de cel mai mare donator de asistenta pentu dezvotare, UE este bine plasaté pentru cooperarea cu farile ‘in curs de dezvoltare. De asemenea, Uniunea abordeaza teme precum medi, educata, combaterea infractonaltati si respectarea drepturlor oruiui in relatile sale cu restl ium UE se concentreaza in prezent pe sprinirea procesuiu global de reforma in curs de desfasurare in Ucraina In special prin punerea in aplicare a unui pachet de sprijin fara precedent, in valoare de 11 milarde EUR. in contextulcrize! din estul Ucrainei, UE sprijina toate efortuile menite sa conduca la instalarea unui climat de pace. Ciza siriana a devenit cel mai grav dezastru umanitar side securtate din lume. UE gi statele sale mem®re joaca un rat, ‘major Tn raspunsul oferit de comunttatea internationala la aceasta crizd. De la Inceperea conflctulul, ele au mobilizat ‘Impreund peste 4 millarde EUR cu ttly de ajutor pent-u SEs omen ns rewind ion Fesupniact nose 29% Char daca UE are doar aproximati 794 ain populatia lumi, ponderea ‘3 economicdreprezint peste 24 9 de PIB-ul mondial ddezvoltare $i ajutor umanitar, find astfel cei mal important! donator pe plan global Poltica externa s de securitate a UE, elaboratéde-alungul ‘ai multr an, e permite statelor memre si se exprime 5 58 acioneze la unison pe scena mondial. Achonsne Iimpreund cele 28 de state membre av malt mai mult autontate decat daca gar urmarifiecare propre palit: Datorté ponder ecanamice $i demografice a statelor memire, JE are un statutaparte Este cea mal mare putere Comercial din lume, ar moneda sa unica ero, este a dova ca mportanj din lume Inrucat UE ia din ce ince mai multe deci comune in materie de politica exter, acest cr i consolideeza si mai mut pozita, Uniunea Europeans a inchelat parteneriate cu cele mai importante puter, inclusiv cu farle emergente. Ea incearcé 8 se asigure c& aceste parteneriate se bazeaza pe interese si avantaje reciproce, cu dreoturi si obligatii pentru ambele Arf Obiectivele actuale ale Comisielinclue: + crearea mai multor sinergii inte statele membre in ceea ce priveste achiziile publice in materie de aparare, + asigurarea pac si stabilitaii in tarite din vecinatatea UE, prin continuarea negocierilor de aderare in curs n special cu fale din Balcanii de Vest. Acest lucru va necesita timo; prin urmare, nicio extindere nu este prevazuta in cursul ‘mandatului Comisiei Juncker (adica inainte de sfarsitul anului 2019), ppunerea in comun a capacitatilor de aparare de catre ‘quvemele nationale care doresc s4 faca acest lucru, ceea ce le va permite 58 participe la misiuni comune ale UE. Astfel, se va evita duplicarea programelor §1 se vor face feconomii de bani Informatii suplimentare si detalii despre evolufile recente: httpiiec europa eulprinities/global-actorlindex_enhtmO Uniune a schimbarilor democratice Dupé cum s-a vazut si la recentele alegeri europene, in ultimii ani s-a acreditat ideea cé UE s-a indepartat de cetétenii sdi si este excesiv de birocraticé. Cetétenii asteapti ca UE sé contribuie la solutionarea provocérilor economice $i sociale importante. Programul de lucru al Comisiei Juncker tine cont de acest lucru, reducénd considerabil numérul de initiative noi, eliminénd anumite propuneri de noi acte legislative si reexamindnd legislatia existenta Comisia s-a angajat sa sustina democrata §ireformele, Principalele sale obiective sunt + 58 propuna legi nol doar daca este nevoie de ele si si furnizeze o veala valoare adaugata european dupa consultarea cetajenilor (programul de luctu pe 2015 include 23 de initiative nol + s& facd dovads de transparenta in ceea ce priveste activitaile sale (de exemplu, comisati $I Thali functionari 8 publice informatii despre intlnine la care particip’; standarde far precedent in materie de transparent’ se aplicd deja in cazul negocierilor comerciale internationale); + s& examineze legisatia existent 58 0 adapteze, dacd este nevole; = s& elimine birocratia inutli,atat la nivel european, c&t gla nivel national + s& creeze un registry obligatoriu pentru organizatile $1 persoanele fizice care desfagoara activitati de lobby pe lang Comisie, Partament si Consiliu; += S& giseascd modalitati de consolidare a coopera dintre parlamentele nationale si Comisie Tncepand din decembrie 2014, comisarl, membri cabinetelor acestora $i directorii general din cadrul Comisiei ebule $i publice data, locl gi numele o-ganizatilor i persoanelor care desfagoard actvitatiindependente cu care se intlnesc, precum i sublectele de discutie. Este important ca cetateni S58 ste cU Cine se Intalneste Comisia $i Tn ce scop, lar pentru Comisie este important s& mentind un dialog deschis $1 constant cu partile interesate linmai 2015, Comisia European a adoptat agenda privind ‘o mai buna legiferare, Aceasta este menita s& asigure. transparenta in pregatirea, punerea in aplicare si revizuirea politico, elaborarea politclor pe baza de informati corecte, + implicarea in procesul de legferare a tuturor persoanelor care ar putea fi afectate de propuneri, nclusv a cetatenilor Sate eed 2s ou "amino aie denen gmk ened CComisia se concentreazd asupra unui numeric de pron Comisia va continua sa deschida procesul de elaborare a politcilo, pentru a permite exarinarea injiatvelor sale de cre public $i pentru a-i ofer acestuia posibiltatea $8 Tg exprime parerea, De aceea, se vor lansa noi consulta publice ‘n vederea evalua propunerfor no sau a poitiilor existente. De asemenea, cetajenii vor putea s& ii transmit comentarile pe tot parcursul proceduni legislative. Dupa adoptarea une! propunert de c&tre Comisie orice cetajean sau parte interesata va avea la dispozitie opt séptaméni Pentru a transmite observati sau sugesti care vor fi luate in considerare in dezbaterea legislativa din cadrul Pariamentulu sil Consiiuiu Legisajia existenta va fi evaluat, partial, prin Program privind o reglementare adecvata si funcyionala (REFIT). Acesta evalueaza legjslata existenta pentru a o face mai eficienta fara a compromite obiectivele urmarte. Comisia lucreaza deja la reducerea sarcinilor administrative pentru ‘ntreprinderi tn domeniiprecur taxa pe valoarea adaugata (TVA), achaiile publice, staistcle privind intreprinderile $1 produsele chimice. Evaluari ample sunt tn curs de desfagurare gin alte domenit De asemenea, Comisia igi retnnoieste angajamentul de a asculta parerle tuturorpartilorinteresate Tn orice moment, ‘cu ajutorul unui instrument online denumit Lighten the Load - Have Your Say (,Reducerea poveril administrative ~ Exprimasi-va pairerea’) Informatii suplimentare gi detalii despre evolutile recente: httpilec europa eulpriortiesdemocratic-changelindex_enhtmCum sa intrati in legdtura cu UE @ = wresp once Informatii in toate limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt disponibile pe pagina de internet Crop turepa VIZITATI-NE Peste tot in Europa sunt sute de centre de informare locale despre UE, Puteti afla adresa centrului celui mai apropiat de dumneavoastra consultand pagina de internet: europedirect.europa.eu SUNATI-NE SAU SCRIETI-NE Europe Direct este un serviciu care vA ofera raspunsur la int-ebarie privind Uniunea Europeana, Puteti accesa acest serviciu apeland la numarul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (putel apela, de asemenea, din afara granitelor UE, la: +32 22999696), sau prin posta electronica, la europedirect europa.eu = 1 CITITI DESPRE EUROPA Puteti gsi publicatit desore UE accesdind print-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop: bookshop.eurepa.eu Paes bre informati brosur Th limba remsna despre Ununea European de a Reprezentanta Comisiei Eurepene in Romania cr Vasile Lasesr ne 31 Sector 2 020482 Bucurest ROMANIA Telefon: +40 212035400, Fax 40 215168808 E-mal comm rep-roBeceuropa.eu oul de Informare al Partamentului European fn Remnia Sie Vasile Lascae ne 31 Sector 2 020492 Bucuresti ROMANIA Telefon +40 215057886 [E-mail epbucarest@europareuropa eu Comisa Europeans ae, de asemenea,delegati th site far in oneUniunea Europeana Teco teenSA TNTELEGEM POLITICILE UNIUNIT EUROPENE N-O¥-92-S1-10-0N Zece prioritati pentru Europa Un nou inceput pentru Europa: agenda UE pentru locuri de munca, crestere, echitate si schimbari democratice Informatii suplimentare > Cele zece prioritati ale Comisiei Europene: httplec europa eulprioritiesfindex_rohtm > Aveti intrebati despre Uniunea Europeana? Europe Direct va sta la dispozitie: 00 8006 789 1011 htipifeuropa eulcontact Stee