Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • BIOLOGIA CREDINTEI Parintii Pe Post de Ingineri Geneticieni PDF

    Uploaded by

    office9573
    7 views12 pages

    Original Title

    BIOLOGIA-CREDINTEI-Parintii-Pe-Post-de-Ingineri-Geneticieni.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views12 pages

    BIOLOGIA CREDINTEI Parintii Pe Post de Ingineri Geneticieni PDF

    Uploaded by

    office9573

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    26 BIOLOGIA CREDINTEI Parintii pe post de ingineri geneticieni Cercetari recente arata ca parintii isi influenteaza in mod subconstient copiii chiar inainte de nastere si ca acest act, efectuat in mod constient, poate duce la nasterea unor copii mai inteligenti, mai sanatosi si mai fericiti. de dr. Bruce Lipton specialist in biologie celulard © 2005 http://www.brucelipton.com Extras din capitolul sapte al crit The Biology of Belief: Unleashing the Power of Consciousness, Matter and Miracles Cresterea constienta a copiilor indoiala c& ati auzit argumentul seducitor ce Fes ci imediat ce parinfii isi transmit genele copiilor lor, ocupa apoi locul din spate in viata acestora; ei trebuie apoi doar si se abfind de la a abuza de copii lor, trebuie si-i hrineascd, si-i imbrace si apoi si astepte si vada unde fi conduc genele preprogramate. Aceasti nojiune le permite parinfilor si-si continue viafa pe care 0 duceau inainte de nasterea copiilor, ei putind si-si lase pur 5 simplu copiii la cresa, cu ingrijitorii de copii sau la gridinita. Este o idee seducitoare pentru parinfii ocupati si/sau lenesi, precum si pentru pirinjii ca mine, care au copii cu personalitaji radical diferite. Obignuiam si cred ci fiicele mele sunt diferite deoarece au mostenit seturi diferite de gene ‘n momentul conceptiei ~ un proces aleator de selectie in care ‘mama lor si cu mine nu am avut nici un rol. La uma urmei, ma gindeam, au crescut in acelasi mediu, deci motivul cexistentei acelor diferente trebuie si fie natura (genele). Reealitatea, din cate stiu acum, este foarte difertd. Stiinta de frontier confirma ceea ce mamele si tafii iluminati au ‘cunoscut dintotdeauna: c& pirintii conteazd — in ciuda carfilor bine vindute care incearcd si-i convingé cA nu asa stau Iucrurile. Pentru al cita pe dr. Thomas Verny, un pionier in domeniul psihiatriei prenatale si perinatale: ,Rezultatele apfrute in literatura examinata de-a lungul deceniilor stabilese fri nici o indoialé cA parintii au o influent coplesitoare asupra atributelor mentale si fizice ale copiilor pe care fi crese.” (Verny si Weintraub, 2002) Very spune ci aceasti influenta incepe nu dupa, ci fnainte de nastere. Cand Verny a sustinut pentru prima data, in cartea The Secret Life of the Unborn Child, c& influenta parinjilor se intinde chiar si in perioada de gestatie, dovezile stiintifice crau ined putine la numiar, iar expertii au fost sceptici. (Verny, 1981) Deoarece savanjii credeau ci creierul uman nu devine functional decét dupa nastere, se presupunea cf fetusii si ii nu au amintiri si nu simt nici o durere. La urma nota Freud ~ care a creat termenul de amnezie ‘nfantila” - majoritatea oamenilor nu-si amintese nimic din ce s-a intdmplat inaintea varstei de 3-4 ani Oricum, specialistii in neurologie si in psihologia experimental demoleazi acum mitul c& bebelusii nu-si pot = sau, de fapt, invaga — si impreund cu acesta’ si nofiunea ci pirintii sunt simpli spectatori Ia desfasurarea vietilor copiilor. Sistemul nervos al fetusilor si al nou- ndscutilor are posibilititi senzoriale si de inviare foarte vaste, precum si un tip de memorie pe care neurologii o ‘numese ,snemorie implicita”, Allt pionier al psihologiei prenatale si perinatale, David Chamberlain, serie in cartea The Mind of Your Newborn Baby (,Mintea noului tau nascut”): ,Adevarul este c& mult din ceea ‘ce am crezut noi in mod traditional despre bebelusi este fals. Ei nu sint fiinfe simple, ci complexe si fird varstd — mici creaturi cu gnduri neasteptat de mari.” (Chamberlain, 1988) Aceste mici i complexe creaturi au in pantecele matern 0 via anterioard nasterii care le influenfeazi profund comportamentul si sindtatea pe termen lung: ,Calitatea vietii fn pntecele mater, casa noastra temporari de dinainte de a ne naste, ne programeazi predispozitia pentru bolile arterei coronare, infarct, diabet, obezitate si o multime de alte conditii ale vietii ce va urma,” scrie dr. Peter W. Nathanielsz, in Life in the Womb: The Origin of Health and Disease NEXUS New Times aprile - mai 2006 NEXUS (.Viafa in pintecele matern: Originea sindtitii si a bolii”). (Nathanielsz, 1999) Recent, o gama chiar mai larg de boli cronice specifice viefi adulte, incluzind osteoporoza, psihioza si sindromul maniaco-depresiv, au fost relationate de influentele asupra dezvoltirii pre si perinatale. (Gluckman si Hanson, 2004) Recunoasterea rolului pe care il joacé mediul prenatal in crearea bolii impune o reconsiderare a determinismului genetic. Nathanielsz. scrie: ,,Exista dovezi importante c& programarea sindtafii intregii vieti de catre condifile din pantece este cel pujin Ia fel de importants ca genele noastre in determinarea modului in care ne vom purta mental gi fizic de-a lungul vietii. Gene myopia (,miopia genelor”) este termenul care descrie cel mai bine opinia curenta a majoritiii oamenilor dupa care séndtatea si destinul ne sunt controlate doar de gene... In contrast cu fatalismul relativ al aceste opinii, injelegerea mecanismelor care se afl Ja baza programarii calitati vietii in faza de gestatie poate Imbunatati viata copiilor nostri si a copiilor lor.” »Mecanismele” de programare la care se referd Nathanielsz frontierele cunoagterii ‘modul de manifestare a genelor, ceea ce determin’ felul in care neuronii se interconecteaza crednd caile neuronale ce dau nastere activitifii mintale,” scrie dr. Daniel J. Siegel in The Developing Mind. (Siegel, 1999) Cu alte cuvinte, bebelusii au nevoie de un mediu favorabil pentru a activa genele care due la dezvoltarea unor creiere sindtoase. Dupé cum aratit ultimele descoperiri, parintii continua si actioneze ca inginieri geneticieni chiar si dupa nasterea copilului. Programarea parentala: puterea mintii subconstiente As dori si vi povestese cum am ajuns eu ~ care mi consider ca ficind parte din categoria celor care nu sunt pregitifi si aibi copii — si m& indoiesc de presupunerile mele fnridicinate referitoare Ia cresterea copiiilor. Nu veti fi surpringi si aflati ci mi-am inceput reevaluarea in Caraibe, locul in care a prins rdacini trecerea mea la Nowa Biologie. ‘Am fost inspirat de fapt de un eveniment nefericit?” un accident de motocicleta. Eram in drum spre'locul unde urma sunt mecanismele epigenetice (discutate anterior in cartea mea), prin care stimulii din mediu regleazi activitatea genelor. Dupa cum afirma Nathanielsz, parintii pot imbunatifi. mediu! prenatal. Ficand acest lucru, ei actioneazi ca niste ingineri geneticieni pentru copiii lor. Idea ci pirinfii pot transmite modificari ereditare din viaja lor in cea a copiilor lor este desigur. un concept lamarckian care intra in conflict cu darwinismul. Nathanielsz este unul dintre ‘oamenii de stiintd care sunt destul de curajosi pentru a-1 cita pe Lamarck: ,,..are loc transmiterea intre generatii a Capacitatea de raspuns a indivizilor la conditiile de mediu percepute de mamele lor inainte de nastere le permite s4-si optimizeze dezvoltarea genetica si fiziologica pe masura ce se adapteaza la mediul inconjurator perceput. si conferentiez cand am dat, ‘istumat, M-am lovit putemic la cap, dar, din fericire, purtam casca. Am rimas inconstient 0 ord si jumatate, iar studentii $i colegii mei au crezut un timp c& am murit. Atunci cand mi-am revenit, simjem c& mi-am rupt toate oasele. in urmitoarele céteva zile abia am putut merge, amintind de o versiune care gemea a lui Quasimodo. Fiecare pas era un memento dureros ca ,viteza cide”. Cand iegeam scfrtaind de la ore intro dupa-amiaza, unul dintre studenfii mei a sugerat ci m-ar putea ajuta 0 vizité la colegul siu de camera, un caracteristicilor prin mijloace negenetice. Lamarck avea dreptate, desi transmiterea intre generafii a caracteristicilor dobandite are loc prin mecanisme care erau necunoscute pe vremea sa.” Capacitatea de raspuns a indivizilor la conditiile de mediu percepute de mamele lor inainte de nastere le permite si-si coptimizeze dezvoltarea genetic’ $i fiziologicd pe misuri ce se adapteaza la mediul inconjurator perceput ‘Aceeasi plasticitate epigeneticd ce favorizeaza dezvoltarea umand o poate lua intr-o directie gresité si conduce la bitranefe la o gama de boli cronice daci un individ ‘experimenteaz condi adverse de alimentatie si de mediu in ‘timpul perioadelor de dezvoltare in etapa fetald si in cea neonatald, (Bateson si al., 2004) Aceleasi influente epigenetice continua si dupa nasterea copilului, deoarece périnfii fi influenteaz in continuare mediul. Noi cercetéri subliniazl importanta pe care parinfii o au asupra dezvoltirii creierului: Pentru creierul aflat in dezvoltare, mediul social fumnizeazi cele mai importante experiente care influenfeazi NEXUS New Times - aprile - mai 2006 student care chiropractician. Dup& cum am expli mele, nu numai ci nu mai fusesem vreodata Ia un chiropractician, dat fusesem invatat de comunitatea alopata si-i consider sarlatani pe chiropracticieni. Atunci end ai ins dureri mari, incerci lucruri 1a care nici nu te-ai gandi in ‘momentele in care te simi bine. in ,biroul” improvizat in dormitorul chiropracticianului mi sa prezentat pentru prima dati kineziologia, cunoscuta popular ca ,testarea muschilor”. Chiropracticianul mi-a spus si intind mana si s& rezist la presiunea pe care a aplicat-o spre fn jos. Nu mi-a fost greu s& rezist fortei usoare cu care apisa, Mi-a cerut apoi si intind mana si sd rezist iardsi la apasare in timp ce spuneam: ,Numele meu este Bruce”. Din nou, nu mica fost greu si rezist, dar acum incepeam si cred ci avertismentele colegilor mei universitari fuseseri: corecte: Asta e o nebunie!” Chiropracticianal mi-a spus apoi si intind ‘mina gi si rezist la apasare in timp ce spuneam cu sinceritate sNumele meu este Mary”. Spre uimirea mea, braful mi-a era si 7 frontierele cunoagterii cezut in ciuda rezistentei mele puternice. Asteaptl o clipd,” am spus. ,Probabil ci nu m-am opus destul de tare; incearcd din nou.” Aga am gi ficut, de data asta fncercdnd cu si mai multé fortd sé rezist. Totusi, dupa ce repetam ,.Numele meu este Mary”, mana imi cddea ca 0 piatra, Studentul, care imi era acum profesor, mi-a explicat ci atunci cind mintea constient& are 0 credinfa care este in conflict cu un ,adevar” invatat anterior si depozitat in mintea subconstienti, conflictul intelectual se manifesta ca o slabire a muschilor. Spre uimirea mea am realizat c mintea mea constienti, pe care 0 utilizasem cu atéta incredere in mediile academice, nu era cea care definea controlul atunci cénd pronuntam o opinie care diferea de un adevar aflat in mintea subconstienti. Mintea mea inconstienti se opunea eforturilor intense ale ‘infil constiente de a fine braful intins in timp ce pretindeam ci numele meu este Mary. Am rmas uimit de descoperirea c& exist alti ,minte”, alt copilot al vietii mele. Mai socant era NEXUS bazeazi pe comportamentul preprogramat (natura). Fluturii de noapte zboari spre lumind, broastele festoase revin la anumite insule si isi depun ouile pe plajé la momentul potrivit, iar rindunicile se intore 1a Capistrano Ia o dati precisi, fiiri ca aceste organisme (din cate stim noi) si cunoascé motivul pentru care se comport astfel. Aceste comportamente sunt innascute; ele sunt implantate genetic in organism si sunt clasificate ca , instincte”. Organismele aflate mai sus in lanful evolutiv au sisteme nervoase integrate mai complex, conduse de creiere tot mai mari care le permit si dobéindeascd modele comportamentale complicate prin invatare experimentalé, Complexitatea acestui mecanism de invajare pe baza factorilor de mediu culmineaza probabil la oameni, care sunt ‘in varful sau macar aproape de varful lantului evolutiei. Pentru a-i cita pe antropologii Emily A. Schultz and Robert H. Lavenda: Pentru a supraviefui, fiinfele umane sunt mai dependente de invijare decat alte specii. Noi nu avem instincte care si ne protejeze automat si care si ne faci si faptul ci aceasti minte ascunsi, mintea despre, care stiam atat de putin’ (cu excepfia unor cunostinfe teoretice din psihologie), era chiar mai puternicd decat mintea constientd, exact dupa giisim, de exemplu, mancare si adapost.” (Schultz si Lavenda, 1987) ‘Avem desigur instincte comportamentale care sunt inndscute, cum ar fi instinetul noului ndscut de a suge, de a- SLT ae sna Cercetatorii au observat totusi ca ea vizitd la un chiropractician sa} activitatea EEG a copiilor prezinta, | pus in apa. epatiens eit ecints| "8 fiecare feziide dezvoltare, separa opal viaja. Am aflat cd predominanta unui anumit fundamentale pentru chiropracticienii pot avea tip de unde cerebrale. supravieluirea tuturor acces la puterea inndscutd de vindecare a organismului folosind kinesiologia pentru a lucra asupra pozitiilor gresite ale vertebrelor. Am iesit din acel dormitor simfindu-ma ca un om nou dupa céteva oamenilor, independent de cultura din care fac parte sau de epoca in care s-au niscut, Nou-ndscutii pot inota la fel de gratios ca delfinii la cateve clipe dupa nastere, dar copiii dobandese rapid 0 teama de manevre simple de ajustare a pozitiei vertebretor executate pe masa ,sarlatanului” ~ fara folosirea vreunui medicament. $i, ceea ce este mai important, mia fost prezentat ,personajul din spatele cortinei”, mintea mea subconstienta! in timp ce paraseam campusul, mintea mea constienti se agita examinand implicatiile puterii superioare a minfii subconstiente, care imi fusese ascuns& pnd atunci. Am cuplat aceste reflecfii cu studiile mele din domeniul fizicii cuantice, unde invajasem ca gandurile pot stimula comportamentul mai eficient decit moleculele fizice. Subconstientul meu ,stia” c& numele meu nu este Mary si s-a opus insistenfei mele de a sustine aga ceva. Ce altceva ,stia” mintea mea subconstient si cum invajase aceste lucruri? Pentru a infelege mai bine ce se intimplase in biroul chiropracticianului, m-am indreptat mai intai catre neuroanatomia comparativa — care arat cM, cu cét un organism se afld mai jos pe firul evolufiei, cu atat este mai putin dezvoltat sistemul siu nervos si cu atét mai mult se 28 apa de la parintii lor. Observati raspunsuul périntilor in momentul in care copilul nesupravegheat se aventureazi Ing un bazin sau alta apa ‘mare. Copilul invafé de 1a paringi c apa este periculoass. Prin trebuie ulterior si lupte pentru a-l invlta pe Johnny st ‘noate. Primul lor mare efort consta in depasirea fricii de apa pe care i-au insuflat-o in primii ani de viata. Prin‘evolufie ins, perceptiile noastre educate au devenit mai putemice, in special pentru ci pot si nu find seama de instinctele programate genetic. Mecanismele fiziologice ale organismului (de exemplu, pulsul, tensiunea sanguin, modul de singerare, temperatura corpului) sunt, prin natura lor, instincte programate. Oricum, yoghinii si oamenii obignuiti care folosesc biofeedback-ul pot invdja si regleze constient aceste funcfi ,inndscute”. Savanfii s-au concentrat asupra creierelor noastre mari considerindu-le motivul capacitifii noastre de a invaja un astfel de comportament complex. Ar trebui totusi si ne temperdm entuziasmul pentru teoria creierului mare, ludnd in NEXUS New Times - aprile - mai 2006 NEXUS considerare ci cetaceele (porcii de mare si delfinii), de exemplu, au o suprafati cerebral mai mare ca a noastra. Descoperirile neurologului britanic dr. John Lorber, prezentate intr-un articol din 1980 in revista Science, intitulat Js Your Brain Really Necessary? (,Este creierul vostru cu adevarat necesar?”) pun de asemenea sub semnul intrebarii nofiunea ci marimea creierului este cel mai important factor pentru inteligenfa umand. (Lewin, 1980) Lorber a studiat multe cazuri de hidrocefalee (,apa la creer") si a concluzionat cd si in cazul in care lipseste cea mai mare parte a cortexului cerebral (stratul exterior al cerierului), pocienti pot duce o viafa normal. Scriitorul Roger Lewin il citeaz pe Lorber in articolul siu: Exist un student la Universitatea Sheffield care are un coeficient de inteligenta de 126 si care si-a luat examenul la matematicd cu nota maxima, fiind complet normal din punct de vedere social. Baiatul, virtual, ma are totusi creier... Cand i-am flicut scanare a creierului, am vazut c& in locul unui fesut normal cu o grosime de 4,5 em intre ventriculi $i suprafata corticala exista doar un strat subjire de membrané cu 0 grosime de cca. 1 mm. Cranjul siu este, in principal, plin cu fluid cerebrospinal.” Descoperirile provocatoare ale lui Lorber sugereazi ci trebuie si reconsiderim vechile credinte despre modul de functionare a creierului si despre baza fizich a inteligenfei umane, Cred c& inteligenta umana poate fi injeleasi complet doar dac& includem in studiu si spiritul (energia”), sau ceea ce psihologii specializati si fizica cuanticd numese mintea superconstienta”. As dori acum doar si discut despre mintea constienta si mintea subconstienti — concepte cu care psihologii si psihiatrii se confrunti de mult — pentru a asigura fundatia biologicd pentru cresterea constienta a copiilor, precum si metode psihologice de vindecare bazate pe energie. Programarea umana. Cand mecanisme bune se defecteaza Sa revenim la provocarea evolutivé adresaté fiintelor tumane, care trebuie si invefe asa de repede s& supraviefuiasc si si devind o parte a comunitifii lor sociale. Evolutia ne-a inzestrat creierele cu capacitatea de a descdrca rapid in memorie un numér inimaginabil de comportamente si credinge. Cercetdri aflate in desfigurare sugereazii cd 0 0 cheie pentru fa infelege cum functioneaza aceasta descircare rapid de informatii consta in activitatea electric’ variabild a creierului, vizibild in electroencefalograme (EEG). Definitia literali a EEG-urilor este ,,imagini electrice a creierului”. Aceste imagini din ce in ce mai sofisticate reveleazi o gama gradata [NEXUS New Times - aprilie - mai 2006 »Exista un student la Universitatea Sheffield care are un coeficient de inteligenta de 126 si care si-a luat examenul la matematica cu nota maxim [...] Baiatul, virtual, nu are totusi creier... [. in principal, plin cu fluid cerebrospinal.” ..] Craniul sau este, frontierele cuno terii de activitate cerebrald Ia fiinfele umane. Adultii si copiii prezinti variayii EEG ce merg de Ia unde delta de joasi frecvenfa pand la unde beta de inalta frecvent4. Cercetitorii au observat totusi ci activitatea EEG a copiilor prezintd, la fiecare faz de dezvoltare, predominanfa unui anumit tip de unde cerebrale. Dr. Rima Laibow, in Quantitative EEG and Neurofeedback (EEG cantitativa si neurofeedback-ul”), descrie progresul acestor faze de modificare a activititii cerebrale. (Laibow, 1999, 2002) intre nastere si varsta de doi ani, creierul uman copereazai predominant la cea mai scazuta frecventé EEG, 0,5- 4/Hz, cunoscuta sub numele de unde delta. Desi acesta este tipul predominant, bebelusii pot prezenta periodic scurte explozii de activitate EEG cu frecventi mai mare. Un copil incepe)si,aibi.o activitate EEG caracterizati de unde cu la aceleasi frecvente de la nastere pand la varsta de sase ani, pot prelua volumul incredibil de informatii de care au nevoie pentru a prospera in mediul in care traiesc. Capacitatea de a procesa aceasti cantitate vasti de informatii este o adaptare neurologicd importanta pentra fa facilita acest proces intens de culturalizare, Mediul uman si moravurile sociale se schimba atat de rapid incét nu ar fi avantajos si se transmit comportamente culturale prin intermediul _instinetelor programate genetic. Copiii mici observ. cu mare atentic ‘mediul inconjurdtor si preiau infelepciunea lumeasc& oferita de pirinfi direct in memoria lor subconstientd..Ca rezultat, ‘comportamentul si credinfele parintilor devin proprii copiilor acestora, Cercetitori de la Institutul de Cercetare a Primatelor din cadrul Universitijii din Kyoto au descoperit ci puii de cimpanzei invata si ei la fel, observéndu-si pur si simplu mamele. intr-o serie de experimente, o mama a fost invafatd sf identifice ideogramele japoneze pentru un numar de culori ‘Atunci cénd litera japonez pentru o culoare specifica aparea pe monitorul unui computer, cimpanzeul a invajat si aleagi ‘materialul colorat corespunzitor. Dupi ce selecta culoarea corecta, cimpanzeul primea o moneda pe care o putea folosi Ja un automat ce vindea fructe. in timpul procesului de invatare, cimpanzeul femeld igi jinea lingi ea puiul. Spre surpriza cercetitorilor, intr-o zi, in timp ce mama isi lua fructul de la automat, puiul de cimpanzeu a activat 29 frontierele cunoagterii computerul. Ciind a apirut litera pe ecran, el a selectat culoarea corectd, a primit 0 moneda si apoi a urmat-o pe ‘mama sa la automat, Cercetitorii uimiti au conchis cd puii pot clpita deprinderi complexe doar prin’ observare sic nu trebuie si fie dirijati de parintii lor, (Science, 2001) $i la cameni comportamentele, credinfele si atitudinile fundamentale pe care le observim la parinfi devin cai sinaptice in mingiile noastre subconstiente. Dupa ce sunt Programate in mintea subconstienti, ele ne controleazi biologia pentru tot restul vietii—in afara cazului in care gisim o.cale de a le reprograma, Oricine se indoieste de sofesticarea acestui mod de dobindire de deprinderi ar trebui si se ‘gindeascd la momentul in care, pentru prima data, copilul siu 4 lsat si-i scape o injurdturd culeasd chiar de la parinti, Sunt sigur ci afi observat gradul de sofisticare, pronunfarea corecti, stilul nuanfat si contextul care poarté semnatura parintilor, Fiind daté precizia acestui sistem de inregistrare a comportamentului, vi puteti imagina care sunt consecintele faptului de ai auzi parinfii spundnd cd esti ,un copil stupid”, ca nu merifi aceste lucruri”, nu esti bun de nimic”, ,nu ar fi trebuit si te nasti vreodata” sau c& esti o fiinjé. slaba, bolnavicioasa”. Cand parinti nechibzuiti sau nepasétori transmit aceste mesaje copiilor, ei uitd fri indoiala ca astfel de comentarii sunt preluate de mintea subconstienta ca fapte” absolute, la fel de sigur cum e copierea de informatii in computerul dumneavoastrd. La inceputul dezvoltarii, constiinta copilului nu a evoluat suficient pentru a stabili in mod critic c& acele enunfuri sunt doar observatiitiioase si nu neaparat caracteriziri realiste ale ,sinelui”. Dupa ce au fost programate in mintea subconstientd, aceste abuzuri verbale sunt definite ca ,adevruri” ce formeaz in mod inconstient ‘comportamentul si potentialul copilului. Pe masurd ce crestem, devenim mai putin susceptibili la programarea din exterior, odati cu aparitia mirité a undelor alfa de frecven}& mai mare (8-12 Hz). Activitatea alfa este Ppusi in relafie cu stirile de constiinta calma. in timp ce ‘majoritatea organelor noastre senzoriale, cum ar fi ochii, urechile si nasul, observa lumea exterioara, constiinta poate fi ‘comparata cu un organ de sim care se comporti ca o oglinda, reflectind activitafile interioare ale comunitatii celulare corporale; ea este 0 constienta a ,sinelui”. In jurul varstei de 12 ani, spectrul EEG al copilului incepe si prezinte perioade mari de activitate la frecvente si mai mari ~ unde beta (12-35 Hz). Stirile beta sunt caracterizate drept sconstiinfa activa sau focalizata” — tipul de activitate cerebrala folosit pentru a citi acest material Recent a fost definiti o a cincea stare a activititii EEG. Aceasti gama de frecvenfe, la care se face referire prin numele de unde gamma (de peste 35 Hz), apare in timpul starilor de ,performanja maxima”, de exemplu, cénd un pilot este in procesul de aterizare sau un jucdtor profesionist de tenis de masi este implicat intr-un schimb rapid de mingi. Atunci cénd copifi ajung la adolescent, minfile lor subconstiente sunt pline de informatii, de la cunoasterea felului de a merge la ,cunoasterea” cA nu sunt buni de nimic sau la cunoasterea, insuflati de pirin{i iubitori, c& sunt capabili si realizeze orice isi propun. Suma instinctelor noastre programate genetic si a 30 NEXUS Teese \ Minte'subconstienta Vizualizarea puterii de procesare a minfii constiente si a cele subcongtiente: Considerafi ci imaginea lui Machu Picchu (Geasupra, sus) se compune din 20,000,000 de puncte-pxeli, fiecare reprezentind un bit de informatie primitd de sistemul nervos int-o secunda. Cit din aceasté informatie ajunge la mintea constient? in a doua imagine, punctul repezinté cantitate totalé de informatie care este procesati de mintea constienti. (De fap, pnctul este desenat de zece ori mai mare decat ar trebui; am fost, nevoit si-l mArese deoarece altel abia ar fi fost vizibil.) Prin contrast, putemice minte subconstienth proceseazl tot restul de informatie (zona neagra) in aceeag secunds credinfelor pe care le-am invafat de la parinti formeaz mintea subconstientd, care se poate opune atat capacititii de a ne fine bratul ridicat in cabinetul unui chiropractician, cét si celor mai sincere hotdrari luate de Anul Nou de a ne opri auto-sabotarea cu droguri sau alimente. Revin la celule, care ne pot invaja multe despre noi insine. ‘Am afirmat de multe ori in cartea mea c& 0 celula este inteligenté, Dar atunci cand celulele creazd comunititi celulare, ele urmeaza ,,vocea colectiva” a organismului, chiar daci acea voce impune un comportament auto-distructv. Fiziologia si modelele noastre comportamentale se conformeazi ,adevarurilor” vocii centrale, indiferent c& este vorba despre credinfe constructive sau distructive, ‘Am descris puterea minfii subconstiente, dar vreau si accentuez c& nu e nevoie si consideram subconstientul drept un izvor freudian infricositor, extrem de puternic, de ~cunoastere” distructiva. in realitate, subconstientul este o bazi de date lipsité de emofii, constituité din programe a cdror funotie este legata strict de citirea semnalelor provenite din ‘mediul inconjurator si de angajarea in programe comportamentale inndscute — fara intrebari, fird rafionamente. Mintea subconstient este un hard disk” programabil in care sunt descarcate experienjele noastre de viafi. Programele inndscute sunt in mod fundamental comportamente de tipul stimul-rispuns. NEXUS New Times - aprile - mai 2006 NEXUS Stimulii care activeazi comportamentul pot fii semnale detectate de sistemul nervos din lumea exterioard si/sau semnale care apar din corp, cum ar fi emofiile, plicerea si durerea, Atunci cénd este perceput un stimul, el va determina automat rispunsul comportamental care a fost invljat cand a fost experimentat pentru prima dati semnalul respectiv. De fapt, oamenii care realizeaz natura automat a acestui raspuns admit frecvent cd ,.s-a apiisat pe butoanele lor”. fnainte de evolutia minfii constiente, functiile creierului animal constau doar in cele pe care le corelm cu mintea subconstienta, Aceste minfi mai primitive erau. simple dispozitive stimul-rispuns care reactionau automat la stimuli din mediu activand instincte programate genetic” sau comportamente simple, invatate. ‘Animalele nu evocd in mod ,constient” astfel de comportamente, care de fapt pot si le fie chiar necunoscute. ‘Comportamentele lor sunt reflexe programate, la fel cum este clipitul din ochi dacd apare o adiere de vant sau miscarea piciorului dupa lovirea articulatiei genunchiului, frontierele cuno chiar dacd nu suntefi atent in mod constient la tunderea ierbii, Cele doud minji coopereazi si la dobindirea de comportamente foarte complexe ce pot fi ulterior conduse inconstient, Va amintiti prima zi la volanul unei masini, pregitindu-va si invatati si sofati? Numarul de lucruri de care trebuia sd se ocupe mintea constient& era ametitor. in timp ce va fineafi privirea asupra soselei, trebuia s& priviti fn oglinzile laterale si de spate, s& fifi atent la vitezometru gi la alte indicatoare, si folositi dou’ picioare pentru cele trei pedale ale unui vehicul standard si si incercafi si va pastrati ccalmul in timp ce treceati pe Langa diversi observatori. A durat ddestul de mult timp pind cand toate aceste comportamente au fost ,programate” in minte. Astizi va urcafi in masind, porniti ‘motorul si vi ganditi lalista de cumpiraturi in timp ce mintea subconstient& activeazi supusi toate abilititile complexe de care avefi nevoie pentru a:conduce ~ fir a trebui ca, micar 0 singurd dati, si-trebuiascd. si. va. ginditi. la mecanismul sofatului. Stiu c& mu sunt singurul care a experimentat asta. Conduceti ‘Mintea constienta - creatorul din interior Evolutia _-mamiferelor superioare, incluzand cimpanzeii, cetaceele 51 oamenii, a adus un nou nivel de constienti —numita sconstiinta de sine” sau, simplu, minte constientd Noua minte — constient reprezinti unimportant aventaj evolutiv. Mintea anterioard, cea subconstienti, este ,pilotul automat”; mintea constienté este controlul ‘manual, De exemplu, daci o minge se va apropia in vitezi de ochiul dumneavoastrd, mintea constient, mai lent, probabil Mintea constienta poate gandi in trecut si in viitor, in timp ce mintea subconstienté opereaza intotdeauna in momentul prezent. si avefi o discutie plécutd cu pasageul de Langa dumneavoastra. De fapt, constiinfa dumneavoastré ajunge att de captivaté de conversafie incat pe drum vi aducefi aminte ci nu afi fost atent la condus de cinci minute. Dupo tresitire, realizafi c& suntefi inca pe banda pe care trebuie si cl va deplasaficorect in trafic. O verificare rapida a oglinzii de spate VA aratd c& nu afi sat in urma stilpi dirémati si cutii postale strivite. Dacd nu dumneavoastré afi condus constient masina, cine a facut- ©? Mintea subconstient&! $i cat de bine a ficut-o? Cu toate ci mu a fost observati, mintea ci nu va avea timp si constientizeze proiectilul ameninfétor; totusi, mintea subconstientd, care proceseazi aproximativ 20.000.000 de stimuli pe secunda, fata de cei 40 de stimuli pe secunda interpretati de mintea constienti, va face ca ochiul si clipeasca. (Norretranders, 1998) Mintea subconstienta, unul dintre cei mai puternici procesori de informatiegcunoscuti, observa in mod spegifig atit lumea inconjuritoare, cét si constienta intema a corpului, citeste indiciile din mediu si activeazi imediat comportamente dobindite (Invafate) anterior — toate acestea fri ajutorul, supravegherea sau micar constienfa mintii constiente, Cele doud minti constituie un duet dinamic. Mintea constienta isi poate folosi resursele pentru a se concentra asupra unui subiect specific, de exemplu, asupra petrecerii la care vefi merge vineri seara. Simultan, mintea dumneavoastra subconstienti poate impinge in siguranfS magina de tuns iarba, reusind si nu va taie piciorul sau si treacd peste pisic’, NEXUS New Times - aprile - mai 2006 subconstient a _procedat aparent la fel de bine pe cit a fost invatata in timpul experienfelor pe care le-afi avut ca sofer. Pe lingi facilitarea programelor subconstiente uzuale, mintea constienti are si puterea de a fi creatoare in mod spontan in raspunsurile sale la stimulii din mediu. Prin capacitatea de a se reflecta pe sine insisi, mintea constienta poate observa comportamentele in timp ce acestea sunt i desfasurare. in timp ce un comportament preprogramat se deruleazi, minteaconstient& observatoare poate interveni, opti-comportamentul si crea un rispuns nou, Mintea constienti ne oferd astfel o voinga liber — cea ce inseamng cA mu suntem doar victimele programarii noastre. Pentru a realiza aceasta, trebuie oricum si fim complet constienti micar de faptul cA s-a declansat programarea — 0 sarcina

    You might also like