XX. ANTISEPTICE, DEZINFECTANTE SI PARAZITICIDE Sectiunea 1. BAZE FARMACOLOGICE 1.1. BAZE FARMACODINAMICE 1.1.1. Antiseptice si dezinfectante Antisepticele sunt substante care administrate local, pe piele, mucoase, cavititi naturale sau pe pligi, au actiune bacteriostatic sau bactericida. Antisepsia se realizeaza numai prin mijloa- ce chimice care reduc (uneori drastic) numérul de germeni, dar nu sterilizeaz locul admini- strarii. Dezinfectantele sunt substante cu agresivitate crescuti; ele distrug microorganismele (bac- tericide) si pot fi utilizate numai in mediul extern organismului uman: obiecte si instrumentar medical, pansamente, rufirie, mobilier, inc&peri, produse biologice, etc. Dezinfectia se reali- zeazi prin mijloace chimice, fizice sau mecanice; ea distruge in totalitate microorganismele patogene — produce sterilizarea mediului. in practica se utilizeaza si alti termeni: batericide, fungicide, virucide, amebicide sau in sens larg, germicide. Uneori nu este posibila delimitarea neta intre actiunea antiseptica si cea dezinfectanta, una si aceeagi substan{’ poate actiona antiseptic sau dezinfectant in functie de concentratia substantei, natura agentului patogen, timpul de contact, modul de administrare, etc. Substantele antiseptice si dezinfectante trebuie si indeplineascé anumite conditii. Un bun antiseptic trebuie: - Sa aiba cel putin efect bacteriostatic, preferabil bactericid; - si afecteze un numir cat mai mare de germeni patogeni (spectru larg); - si aiba indice terapeutic mare; 4 fie bine tolerat de piele, mucoase, pligi; - si nu fie alergenic: - si nu fie toxic pentru om, in urma eventualei absorbtii; ~ si aib& un efect rapid si de lunga durata; - si nu fie incompatibil cu alte substante coadminstrate. Un bun dezinfectant trebuic - si aiba actiune bactericda si sporicida, cu spectru larg; - sd nu fie coroziv, s4 nu piteze si si nu aiba un miros respingator; - si nu fie inactivat de resturi organice (sputi, puroi, sange, fecale, resturi alimentare, etc.) - si aibi un pret de cost convenabil (se utilizeaza in cantititi mari). In ceea ce priveste sensibilitatea agentului patogen la antiseptice si dezinfectante, ea descreste in ordinea urmitoare: coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram pozitiv, bacili gram negativ, micobacterii, fungi, virusuri. Intensitatea efectului antiseptic si dezinfectant este influentati de numerosi factori: concen- tratia la locul de actiune, sensibilitatea microorganismului, temperatura (creste cu mirirea tem-118 Farmacologie peraturii), prezenta unui substrat organic, densitatea populatiei bacteriene, factori de mediu (pH, umiditate, duritatea apei utilizate la prepararea solutiilor de dezinfectante), etc. Mecanisme de actiune Un antiseptic sau un dezinfectant poate actiona printr-unul sau mai multe din urmatoarele mecanisme: > inhibitie enzimatic’ prin denaturarea proteinelor (alcooli, fenoli, aldehide) sau inactivarea gruparilor tiolice (metale grele); > interreactie cu acizii nucleici (coloranti acridinici, aldchide, etilenoxid, agenti oxidanti, azotat de argint); > actiune la nivelul peretelui celular si a membranei externe (glutaraldehida) sau a mebranei celulare (bisfenoli, acizi organici, coloranti acridinici, detergenti, fenoli, clorhexidina). Aprecierea intensitatii actiunii antiseptice se face: - fie prin determinarea CMI (concentratia minima inhibitoare), vezi Antibiotice; - fie prin determinarea indicelui fenolic (raportul dintre actiunea antibacteriana a substantei respective si cea a fenolului). Determinirile se fac pe culturi standard de Eberthella typhosa sau de Staphylococcus aureus. Clasificare Exista mai multe criterii de clasificare: ~ dupa natura chimica (compusi anorganici si compusi organici); - dupa mecanismul de actiune; - dupa structura chimi Cea mai uzuala clasificare cuprinde urmatoarele gape: substante oxidante, halogeni (clor, iod) si substante care elibereaza halogeni, alc oli, fenoli, aldehide, acizi anorganici si organici, uleiuri volatile, detergenti, compusi ai 1 etalelor grele, coloranfi, alte structuri. 1.1.2. Paraziticide Paraziticidele sunt de fapt ectoparaziticide — substante utilizate pentru exterminarea ectopa- razitilor (paraziti care trdiesc pe suprafata corpului uman sau chiar in cavititile deschise). Ectoparaziticidele sunt insecticide, unele utilizate extensiv in agricultura si in gospodarie. Unele insecticide pot fi considerate, in sens larg, ca dezinfectante, deoarece, odata cu exter- minarea unor insecte vectoare (tantarul anofel, paduchii, puricii, musca tse-tse 5.a) se face pro- filaxia unor boli (malaria, febra tifoida, tifosul exantematic, boala somnului $.a) cauzate in special de protozoare. Farmacotoxicologia ectoparaziticidelor este de mare important deoarece, utilizate impro- priu, sunt toxice pentru om. Ca ectoparaziticide se utilizeaza: - hidrocarburi halogenate; - esteri ai acidului fosforic si tiofosforic; - piretrine; ~ alte structuri, 1.2. FARMACOTERAPIE 1.2.1. Antiseptice Antisepticele se administreazd local si se utilizeazi pentru tratamentul si profilaxia infectiilor pielii, profilaxia unor infectii chirurgicale, tratamentul unor pligi superficiale, in dermatologie, oftalmologie, stomatologie, etc.Antiseptice, dezinfectante si paraziticide 1119 Unele antiseptice se administreaza si oral, de exemplu metiltionina (albastru de metilen) si metenamina (hexametilentetramina) pentru actiune antiseptica urinara. 1.2.2. Dezinfectante Dezinfectantele, dupa cum s-a aritat mai sus, sunt folosite numai pentru sterilizarea diferi- telor obiecte, incaperi, produse biologice, etc. 1.2.3. Paraziticide Ectoparaziticidele se utilizeazd in special pentru tratamentul scabiei si al pediculozei. Scabia (raie) este 0 dermatozd contagioasa cauzati de femela ectoparazitului Sarcopes scabiei, varietatea hominis. Pediculoza este o afectiune cauzati de infestarea cu piduchi din genul Pediculus (capitis, corpis) si Phthirus (pubis), care sunt agentii vectori ai unor boli infectioase: tifos exantematic (richettioza), febra tifoida (salmoneloza), febra recurenti (borelioza). 2. ANTISEPTICE $I DEZINFECTANTE 2.1. SUBSTANTE OXIDANTE Se utilizeaza uni peroxizi, peracizi, perborati, permanganatul de potasiu si ozonul; toate aceste substante cedeaz& oxigen atomic (radical liber al oxigemului, oxigen in stare ndscanda) cu proprietiti antiseptice de tip bactericid. PEROXID DE HIDROGEN (H;O>) in farmacii se gaseste sub forma de: - pethidrol = solutie apoasi 30% de peroxid de hidrogen; - ap oxigenati = solutie apoasd 3% de peroxid de hidrogen (10% perhidrol). Apa oxigenati degaja spontan, lent, oxigen atomic, iar in prezenfa catalazei din fesuturi gi din singe procesul este energic. Fadi ~ actiune antiseptica slaba (indice fenolic = 0,012-0,014) si de scurta durata (atat timp cat se degaja oxigen); - actiune mecanica, prin efervescenti, de curitare a plagilor; - actiune slaba hemostatica; = actiune decoloranté, utilizati in dermatologie pentru decolorarea petelor pigmentare (perhidrol 20%); - acfiune dezodorizanta. Ftox.: RA: utilizarea indelungati pentru antisepsia cavitatii bucale poate produce hipertrofia papilelor linguale. Fter.: - antisepsia plagilor, a cavitatii bucale, a conductului auditiv, etc.; - dermatologie, stomatologie (irigarea canalelor, spalaturi in gingivita ulcerativa).1120 Farmacologie PEROXID DE UREE (PEROGEN) Se conditioneaz& sub forma de comprimate care, in contact cu apa, formeaza peroxid de hidrogen, Pentru obfinerea apei oxigenate se dizolva 10 comprimate in 100 ml apa; solutia obtinutd se utilizeazi imediat dupa preparare. PEROXID DE BENZOIL Fdin.: - actiune oxidant intensa; - bactericid fat de bacterii anaerobe si microaerofile, inclusiv fati de Propionibacterium acnes.; - actiune comedolitica relativ slaba. Ftox. - fenomene iritative locale; - uscdiciunea pielii; - dermatita de contact. Se recomandi a se feri ochii si mucoasele. Fter.: tratamentul local al acneei. Fgraf.: creme, geluri, lotiuni 1,25-10%; 1-2 aplicatii/ zi. PEROXIZII METALICI (sodiu, calciu, magneziu, zinc), PERBORATII (sodiu, calciu) se utilizeaza in stomatologie PERMANGANAT DE POTASIU. in concentratie de 0,1-0,5 %o este util pentru spalarea ranilor supurante; in mediu acid creste intensitatea actiunii antiseptice (se poate asocia cu acidul boric). Oxidul de mangan 'Y, care se formeazi in urma eliberarii oxigenului atomic (redox), are actiune astringent, utild in cazul tesuturilor inflamate. OZON Agent oxidant puternic (bactericid, sporicid, virucid), se utilizeazd rar ca dezinfectant (cost ridicat). Pe {esuturi are actiune puternic iritanta gi toxicitate crescuta. 2.2. HALOGENI (clor, iod) S| SUBSTANTE CARE ELIBEREAZA HALOGEN! 2.2.1. Clor Clorul este un puternic antiseptic si dezinfectant (indice fenolic = 150-300). Fdin.: = actioneazi prin clorurarea grupirilor NH, proteice si prin oxidarea gruparilor ~SH enzimatice si proteice bacteriene; - bactericid, virucid, afecteaza si protozoarele.Antiseptice, dezinfectante si paraziticide 1121 Ftox.: RA: - fenomene iritative pe mucoase la concentratii de peste 1/10000; - la concentratii mari apar afecte sistemice: acidoza, edem pulmonar acut, colaps, chiar moarte. Substante anorganice si organice care elibereazi clor activ > Hipocloritii (de sodiu si de calciu) au proprietati bactericide. - se utilizcaza ca dezinfectante pentru apa de baut, a materiilor organice, a diferitelor obiecte, etc.; = solutia Dakin (modificaté) contine 0,5% hipoclorit de sodiu (0,1 g clor %); se utilizeaza ca antiseptic pentru ranile infectate. > Cloramine Cloramina B (benzensulfoncloramida sodici), cloramina T (tosilsulfoncloramida sodica), dicloramina T si halazona cedeazi lent acid hipocloros $i apoi clor activ. Se utilizeaza sub forma de solutii apoase: - 0,2-1% ca antiseptice; ~ 1-5% ca dezinfectante. 2.2.2. lod Todul, ca si clorul, are actiune antisepticd intensii (indice fenolic = 150-300), rapida. Fdin.: ~ mecanism de actiune asemanator clorului; ~ actionezi bactericid, sporicid, fungicid si mai putin virucid. Fto: RA: tant pentru mucoase; vaporii iritd cAile respiratorii; -risc de sensibilizare alergica; la cei sensibilizati induce fenomene de iodism: - coriza, conjunctivita, faringita, edem glotic; - eruptii cutanate, acnee. ~ administrat pe mucoase si rani intinse, ca efect toxic sistemic, poate afecta rinichii; - la copii mici si mai ales la nou-ndscufi, poate determina tulburari tiroidiene (epiderm mai permeabil); Fepi iodul si antisepticele care cedeazi iod sunt contraindicate la bolnavii cu hipertiroidism. Fter.: - antiseptic si fungicid in dermatologie; ~ antisepsie cutanaté, inclusiv preoperator; - antiseptic pe rani (inclusiv profilactic); - in stomatologie. Feraf.: - solutie apoasa de iod iodurat (Lugol); - solutie hidroalcoolic& 2% gi 6,5% (tinctura de iod); - solutie glicerinata 2% (pentru mucoase); - solutie in propilenglicol 2% (preoperator); Substante care elibereaz iod Todoforii sunt combinatii complexe ale iodului cu diferiti agenti tensioactivi (de obicei neionici), care, in contact cu fesuturile, elibereaza lent iodul elementar cu efect germicid cu spectru larg, penetrant in tegumente, dar cu o toxicitate tisulard scdizutd.1122 Farmacologie > Polividon - iodat (iodopolividonum) este un complex al iodului cu polivinil- pirolidona, Complexul contine 10% iod, ceea ce corespunde la 1% iod pentru o concentratie de 10% iodofor. Se conditioneaz sub diferite forme farmaceutice: solutii pentru piele, solutii pentru mu- coase (bucali, conjunctival, vaginala, etc.), unguente, sipunuri, supozitoare si geluri vaginale, etc. Concentratiile obignuite de polividon-iodat sunt cuprinse intre 7,5-10% (mai putin pentru mucoase). Se utilizeaza in: - dermatologie; - chirurgie (pregatire preoperatorie a bolnavului si a personalului medical si tratament post- operator); - ginecologie; - stomatologie, etc. > Complexul iodului cu nonil-fenol-polietoxilat (Septozol) se utilizeazd ca antiseptic pentru piele, mucoase si ca dezinfectant. 2.3. ALCOOLI Alcoolii au actiune germicida asupra bacteriilor gi micobacteriilor, fungilor gi a unor virusi. Actiunea creste de la metanol la propanol, iar alcooli primari sunt mai activi decat cei secundari $i tertiari. ETANOL Etanolul (alcoolul etilic) este cel mai utilizat antiseptic din clasa alcoolilor. Se caracterizea- 28 prin: - are actiune antisepticé maxima la concentratia de 70%; - la concentratii mai mari precipita proteinele superficiale ale microorganismelor, impiedi- cand penetrabilitatea, respectiv actiunea bactericida; - nu distruge sporii bacterieni; - pe mucoase are actiune iritanta (in functie de concentratie); - se utilizeazi ca antiseptic al tegumentelor si ca vehicul pentru alte antiseptice. Alti alcooli si polioli cu utilizare limitata > n-Propanolul (50-60%), izopopanolul (60-70%) se utilizeard ca antiseptice pentru piele. > Etilenglicolul si 1,2 -propilenglicolul pot fi utili sub forma de aerosoli, in prezenta unei umiditati corespunzitoare pentru dezinfectia aerului din incaperile unitatilor sani- tare. > Glicerolul are slaba actiune antiseptic’, se utilizeazi mai ales ca vehicul pentru alte antiseptice sau antimicotice (borax, nistatin, s.a.) folosite pentru mucoasa bucalé. 2.4. FENOL $I DERIVATI Fenolii, in functie de concentratie si timpul de contact cu substratul, au actiune bacteriostatica sau bactericida, sporostatica, virucida, fungistatica. Mecanismul actiunii antiseptice/dezinfectante const in denaturarea proteinelor.Antiseptice, dezinfectante si paraziticide 1123 2.4.1. Fenol (acid fenic) Se caracterizeaz prin: Ta concentratii mici (0,2-1%) are actiune bactericida, fara a afecta tesutul; via concentratii mari (peste 3%), este necrozant (gangrena fenolic&), obisnuit faird durere datorita actiunii sale anestezice locale; leziunile, fiind profunde, se vindecd greu; - prin absorbtie (are o bun penetrabilitate) poate determina efecte sistemice toxice: " afectare renali (albuminurie, hematurie); = simptome nervos-centrale (stari de inconstient4, paralizie respiratorie); - se utilizeaz& in stomatologie, in amestec cu alte antiseptice si anestezice locale (camfor, mentol, eugenol, cocaina); «se utilizeaza rar ca dezinfectant (5%) pentru dejectii, diferite obiecte, inciperi, etc. 2.4.2. Derivati de fenol Cresterea eficacititii si reducerea efectelor adverse ale fenolului se poate realiza prin introducerea pe nucleul aromatic: fie a unor substituent alifatici sau aromatici (cresoli, timol, eugenol, o-fenilfenol §.a.); ~ fie a unor halogeni (3,4,5,6-tetrabrom,o-cresol; p-clorfenol; p-clor,m-cresol; hexaclorfenol a) 1H HH Hy OCH3 OH Fenol CHy—CH=CHy H,C—CH—CH, Eugenol Timot OH OH Cl. Cl OH cl. cl cl cl o-Fenilfenol Hexaclorofen Fig. XX.1. Structurile chimice ale unor antiseptice-dezinfectante, derivati de fenol CRESOL Este in realitate un amestec al celor trei cresoli (0, m, p), find mult mai activ ca dezin- fectant comparativ cu fenolul. Prin dizolvare in hidroxizi alcalini sau sipunuri se obtin produse (lisol, creolina, etc) cu actiuni dezinfectante de 25 de ori mai intense decat a fenolului. Ele se utilizeazi sub forma de emulsie apoasi (5-10%) ca dezinfectante pentru dejectii si in medicina veterinara. Tricresolformalina (amestec cresol-formaldehida 3: 1) se utilizeaz in stomatologie.1124 Farmacologie TIMOL, Timolul (m-metil,o-izopropilfenol) se gaseste in cimbru (Thymus vulgaris), este mult mai activ decat fenolul ca antiseptic si mai putin toxic; are si slaba actitine antifungica. Solutia 5% se utilizeaz& ca antiseptic al piclii si in infectiile fungice. In amestec cu alte antiseptice (fenol, mentol, camfor) se utilizeaz& in stomatologie; intra in compozitia unor ape de gura si paste de dinti EUGENOL, Eugenolul (o-metoxi,p-alilfenolul) este componenta principala a uleiului de cuigoare; are actiune antiseptica, anestezica locala si revulsiva. Se utilizeaza in stomatologie; intra in compo: unor paste de dinti. CRESANTINA Cresantina (esterul acetic al m-cresolului) se utilizeazi in stomatologie ca inlocuitor al eugenolului. ORTFENILFENOL (BIFENILOL) Bifenilolul este un antiseptic prin actiune bactericida pe majoritatea bacteriilor gram-pozi- tiv, pe bacilul Koch si retrovirusuri (HBV, HIV). Se utilizeaz pentru: - antisepsia pielii (inclusiv inaintea unor interventii chirurgicale), a mainilor; - ingrijirea plagilor si suturilor; - dezinfectia suprafetelor. Diferite preparate asociaza la bifenilol alte antiseptice: detergenti, alcooli (etanol; 1-pro- panol; 2-propanol), 2-benzil-4-clorfenol, clorura de benzalconiu. HEXACLOROFEN Fdin.: - acfiune bacteriostatica intensa, mai ales pe germeni gram-pozitiv (bactericid numai dupa contact prelungit, de zile) si usor fungistatica. Fein.: se absoarbe (in functie de concentratie) chiar prin pielea normala; absorbjia este crescuta i mai rapida la nou-nascuti si mai ales la prematuri. Ftox.:la nou-nascuti si prematuri au fost semnalate cazuri de afectare toxic’ a SNC: edem cerebral, degenerare spongiforma a substantei albe din creier; Fter. si Fgrat - mult utilizat ca antiseptic sub forma de: poane, creme de ras, paste de dinti; - se recomanda limitarea concentratiei la: - 0,1% in produsele care vin in contact cu mucoasele gi cele destinate sugarilor; = 0,5% in produsele care se aplica pe picle si nu se indepairtcaza imediat; = 2% in sipunuri (cu alcalinitate crescuta), care se indeparteaza apoi prin clatire; = poate fi util ca dezinfectant (3%) printr-un contact prelungit (cdteva ore) pentru instrumente chirurgicale gi alte obiecte. lotiuni, unguente, creme, sipunuri, pudre, sam-Antiseptice, dezinfectante $i paraziticide 1125 2.5. ALDEHIDE Aldehidele utilizate ca dezinfectante (formaldehida si paraforn.aldehida, glutaraldehida) actioneaz prin alchilarea gruparilor -NH) proteice, la concentratii mari si prin precipitarea proteinelor. Au acfiune bactericida, sporicida (dupa contact prelungit), virucida. FORMALDEHIDA Formaldehida (gaz) se utilizeaz’ ca dezinfectant sub forma de: - solutie apoasd 35%, numita formol; - vapori, obfinuti din paraformaldehida (trimer ciclic al formaldehidei), prin inc&lzire. Ftox.: - vaporii de formaldehida au actiune iritanté aupra mucoaselor (de ex. conjunctivald), iar prin inhalarea lor iriti mucoasele respiratorii; - la animale de laborator, in concentratii mari, are actiune carcinogend; posibilitatea acestei actiuni la om ii limiteaz mult utilizarea. Fter.: - dezinfectant pentru instrumentar chirurgical, inc&peri, etc.; ~ conservant pentru piese anatomice; - pentru prepararea anatoxinelor (vaccinuri); - in hiperhidroza plantar (solutii 2-10%, prin actiune astringent si tananta); - in stomatologie Metenamina (urotropina, hexametilentetramina) in urina acid’, prin hidroliza elibereaza formaldehida cu actiune germicida; se utilizeaza ca antiseptic urinar (vezi chimioterapice antibacteriene). GLUTARALDEHIDA Are acfiune germicid’ mai intensi si mai rapida decat formaldehida; eficacitatea sa reste in mediu alcalin (pH = 7,5-8,5). Se utilizeaza: - solutie 2% in izopropanol 70%, pentru dezinfectia instrumentarului medical (inclusiv cel optic) si materialelor protetice; - in stomatologie, ca inlocuitor al formaldehidei (mai activa si mai putin toxicd), 2.6. ACIZI Acizii sunt bactericizi si fungicizi actiondnd la nivelul membranei celulare prin modificarea brutalé a pH-ului. La concentra{ii mari, unii acizi pot avea si actiune sporicida. Se utilizeazi ca antiseptice uni acizi anorganici gi mai ales cei organici. ACID BORIC Acidul boric (ortoboric) are slaba actiune antiseptica. Se caracterizeaza prin: - este bine suportat de piele si mucoase, dar prin absorbfie poate da reactii toxice grave, mai ales la copii mici; - se foloseste sub forma de: ~ solutie 3% (comprese, spalaturi); - unguent 10%; - este contraindicat la copii sub 3 ani,1126 Farmacologie Tetraboratul de sodiu (borax) are actiune antiseptic slabi, se utilizeazd sub forma de solutie apoasi 3%, solutii glicerinate 2-4% (pentru mucoase) si sApunuri. ACID ACETIC Este un antibacterian (afecteaza bacilii gram-negativ acrobi, inclusiv Pseudomonas); se uti- lizeaza: - ca antiseptic, sub forma de solutie 0,25-1% pentru spalituri ale urechii externe si a tractului urinar inferior; ~ ca dezinfectant al imbracdmintii personalului medical. ACID BENZOIC Acidul benzoic este bacteriostatic; poate fi bactericid dupa un contact prelungit de cateva zile. Are si slaba actiune antifungicd si antipruriginoasa. ACID SALICILIC Acidul salicilic (acid o-hidroxibenzoic) are actiune antiseptica, antifungicd, cheratoplastica si cheratolitica (in functie de concentratie). Se utilizeaza in special sub forma de preparate magistrale: ~ antifungic 1-3% (in asociatie cu alte antifungice): unguente, solutii alcoolice in dermato- fitii, intertrigo, ete; - cheratoplastic 0,5-1% in ulcere cutanate; - cheratolitic 10-30% in hipercheratoz&, psoriazis, bataturi. Esterii acidulului p-oxibenzoic (metilic — Nipagin, propilic - Nipasol) au actiune antisep- ticd superioara acidului salicilic si toxicitate mai redusii, se utilizeazi ca agenti de conservare pentru diferite forme farmaceutice gi alimente (1-3%o concentratie final). Se mai utilizeaza: - ACID TRICLORACETIC, ACID LACTIC in stomatologie, - ACID UNDECILENIC in dermatologie, - ACID MANDELIC in urologie. 2.7. DETERGENTI Detergentii (tenside) sunt agenti activi de suprafatd, ei scad tensiunea superficial la inter- fata dintre doua suprafete nemiscibile Sunt molecule polare formate din: - 0 gtupare hidrofild (ionizati, lipofoba), de obicei: -OH, -COOH, -SO;H, -N’R; 5.a.; - 0 grupare lipofild (hidrofoba), de obicei o cateni hidrocarbonati ramificata (sau nu) sau un nucleu aromatic alchilat. Detergentii, prin tensioactivitatea lor, afecteazi membrana celular a microorganismelor. Clasificarea se face in functie de structura lor chimicd si a incdrcarii electrice a gruparii hidrofile si cuprinde detergenti: - anionici - cationici - amfoteri (amfolitici) - neionici.Antiseptice, dezinfectante $i paraziticide 1127 2.7.1. Detergenti anionici (sapunuri) Detergentii anionici sunt reprezentati de: > shruri ale acizilor grasi saturafi sau nesaturati cu metale alcaline (sipunurile propriu- zise): - acizii grasi saturati formeaza saruri sodice solide (stearat de sodiu, palmitat de sodiu, etc.); - acizii grasi nesaturati formeaza sdruri potasice moi (oleat de potasiu, linoleat de pota- siu, etc.); > siruri de sodiu ale esterilor sulfonici ai alcoolilor grasi: CH;-(CH3),-O-SO,0Na; > saruri de sodiu ale alchil- sau arilsulfonatilor: CH-(CH3),-SOz0Na; Se utilizeaza ca antiseptice in special sapunurile propriu-zise, caracterizandu-se prin: - actiune bacteriostatic’ sau bactericida asupra bacteriilor gram-pozitiv; - principala lor acfiune este pur mecanica (prin spalare), de indepartare a florei microbiene existente pe piele; - au actiune iritanta asupra mucoaselor (solufiile lor apoase au pH = 8-10). = actiunea antiseptic a sépunurilor este potentatd prin incorporarea altor antiseptice (hexa- clorofen, clorhexidina, fenol, saruri de mercur, etc.); - sunt incompatibile cu detergentii cationici. Sipunurile neutre se pot objine prin neutralizarea acizlor grasi cu trietaolamina (de exemplu, Neutrogena), cu o toleranta pe tegumente si mucoase mult crescuta. 2.7.2. Detergenti cationici Sunt cei mai utilizati detergenti avand o toxicitate local si sistemica scizuta. Se numesc si sipunuri “inverse”, find electroliti cation-activi, spre deosebire de s4punuri care sunt electroliti anion-activi. Se caracterizeaza prin: ~ au actiune antibacteriand numai daca unul dintre alchilii azotului cuaternar are o catend de 8-18 atomi de carbon (actiune maximi la 16 atomi de carbon); - la concentratii de 0,1-1%o au acfiune bactericid’ asupra bacteriilor gram-pozitiv si gram- negativ, iar la concentrafii mai mici, actiune bacteriostati - actiunea bactericida este potentati de pH-ul alcalin (la pH mai mic de 3 sunt inactivi); - aul actiune virucida pe virusurile cu invelis lipidic (gripal, herpetic); - nu sunt activi pe micobacterii, Pseudomonas si spoti; - sunt inactivati de proteine, puroi, singe; - sunt incompatibili cu detergentii anionici; - penetreazi usor straturile comoase superficiale ale pielii, afectand si flora fesutului cutanat. Se utilizeaza: - ca antiseptice pentru: mini, cavitatea bucala si gat, cavitatea vaginala, rani, in stomato- logie, pentru antisepsia pre- si postoperatorie, pentru conservarea medicamentelor pentru uz extern; - ca dezinfectante pentru: instrumentar medical (inclusiv pastrarea celui sterilizat), vesela, etc. Supozitoarele vaginale (de exemplu, cu cloruri de benzalconiu) se utilizeaza ca profilaxie aditionalé in infectia cu HIV. Principalii reprezentanti: elorura de benzalconiu, clorura de cetilpiridiniu, bromura de cetrimoniu (cetrimida), dequaliniu, etc.1128 Farmacologie CLORURA DE BENZALCONIU Se utilizeazi sub forma de solutie apoasd pentru uz extern, ovule, capsule vaginale (moi), creme vaginale. Se poate asocia cu alte antiseptice, chiar detergenti neionici. 2.7.3. Detergenti amfolitici Detergentii amfolitici (amfoteri) sunt aminoacizi N-substituifi cu doud centre ionizate: 0 grupare cuaternari de amoniu si un carboxil ionizat (carboxilat). DODECILDIAMINOETILGLICINA (TEGO 103) Se caracterizeaza prin: - are actiune bactericida (inclusiv pe b. Koch) $i fungicida; - nu este inactivatd de proteine, sange, puroi si alte materii organice; - este incompatibild cu detergentii anionici si cationici; - are intrebuintari similare cu cele ale detergentilor cationici, in special ca antiseptic pentru mini si dezinfectant pentru instrumente. 2.7.4, Detergenti neionici Sunt compusi polictoxilati ai alcoolilor grasi — compusi tip tween. Nu se utilizeaza ca anti- septice sau dezinfectante 2.8. COMPUS! Al METALELOR GRELE Se utilizeaza compusi anorganici si organici ai mercurului, argintului, cuprului si zincului. Actiunea lor antisepticd este dependenta in special de metal (cation) si mai putin de partea anorganicd sau organica (anion): ~ metalul actioneaz& bacteriostatic (la concentratii mici), prin afectarea grupirilor -SH enzimatice sau bactericid (la concentratii mari) prin precipitarea proteinelor celulare; - partea anorganicd sau organicd imprima o actiune astringenté sau chiar necrozanta (la concentratii mari). 2.8.1. Compusi ai mercurului Au efecte bactericide, paraziticide si fungistatice. > Compusii anorganici au toxicitate crecuta; se utilizeaza limitat: - clorura mercuroasa (HgyCl,, calomel) practic nu se mai utilizeazi; ~ mercurul amoniacal (HgNH,Cl), sub forma de unguent 5% poate fi eficace in impe- tigo; - clorura mercuricd (HgCl2, sublimat coroziv), in concentratie de 1%o are actiune bactericidi asupra bacteriilor de pe pielea méinilor; pe mucoase mu se foloseste (actiune caustica); ca dezinfectant (solutie 2%) pentru lenjerie si alte obiecte (cu exceptia celor acoperite cu vopsele pe baza de ulei). > Compusii organiciAntiseptice, dezinfectante si paraziticide 1129 FENILMERCURIBORAT Fenilmercuriboratul (boratul de fenilmercur) este o combinatie echimoleculara de borat de fenilmercur i hidroxid de fenilmercur. Se caracterizeaza prin actiune antibacteriand si antifungica: - antiseptic pentru: - mucoase (gingivite, stomatite, laringite, faringite), solutie apoasa 2%o, diluata de 5-40 de ori sau comprimate pentru supt a 0,3 mg - piele si plagi; - dezinfectant pentru instrumente din metal (cu exceptia celor din aluminiu), din cauciuc. Utilizarea indelingati pe mucoase sau piele poate produce sensibilizare alergica. TIOMERSAL Se utilizeaza: - ca antiseptic pentru mucoase (1/10000) si piele (1/1000); ca dezinfectant pentru instrumente (1-5%o); - pentru conservarea serurilor si vaccinurilor. 2.8.2. Compusi ai argintului Argintul, in apa, cedeaza lent ioni de argint, care, in cantitate foarte mica (1/20.000.000) actioneaza bactericid (actiune oligodinamica). Argintul se utilizeaza sub forma de saruri (azotat de argint) si preparate coloidale; actionezi prin precipitarea proteinelor si interactioneazi cu procesele biologice esentiale are micro- organismelor. AZOTAT DE ARGINT Actioneaza bactericid; la concentratie de 1%o distruge majoritatea microorganismelor. Administrat ca atare pe fesuturi are actiune caustica, prin precipitarea proteinelor (cauteri- zare chimica); pielea se innegreste datorita reducerii argintului sub influenta luminii, Se utilizeaza in: - oftalmologie (solutie 1%), ca antseptic si astringent, precum si pentru profilaxia oftalmiei gonococice la nou-niscuti (la administrari repetate poate produce arsuri corneene si con- junctivita chimic&); ~ dermatologie si stomatologie, ca antiseptic si cauterizant; = arsuri (reduce flora microbiana). Argyrolul si protargolul sunt preparate coloidale ale argintului (proteinate de argint), care elibereaza lent metalul; se utilizeaza pentru mucoase (solutii 10%) 2.8.3. Alte saruri metalice Sulfatul de zine, solutie 0,25%, are proprietati antiseptice gi astringente, fiind eficace in: - conjunctivite cronice (combate inflamatia); - conjunctivita cu bacil Morax-Axenfeld Sulfatul de cupru, solutii 0,5-1%, are actiune astringent, utild in conjunctivite; in amestec cu sulfat de zinc poate fi util in eczeme, ipetigo, intertrigo. Clorura de zinc si sulfatul de zine se utilizeaza in stomatologie.1130 Farmacologie 2.9. COLORANTI Colorantii se utilizeaz ca antiseptice, actiondnd bacteriostatic sau bactericid; uni coloranti se pot administra gi intern. Mecanisme posibile de actiune: competitie cu enzimele bacteriene pentru ionii de hidrogen, perturbarea schimburilor ionice bacteriene, etc. Astizi, colorantii se utilizeaza limitat; principalii reprezentanti sunt: - derivati de acridina (ctacridina); - derivati de trifenilmetan (metilrosanilina); - derivati de fenotiazind (metiltionina). NH oH NH— o—NH—C—NM OCjHs \ vo Smeg —NH—C—NH Etacridina i i Clorhexidina coloranti derivati de acridini (etaeridina) juanide (clorhexidina) ETACRIDINA Etacridina (rivanol), derivat de acridind, este un antiseptic antibacterian pe bacterii gram- pozitiv (streptococi, stafilococi). Se utilizeazé sub forma de solutii 1%, pulberi, unguente in: piodermite, eczeme infectate, gingivite, pligi (administrata timp indelungat pe réni poate intarzia cicatrizarea). Alli derivati de etacridind cu actiune antiseptic’: acriflavina, euflavina, proflavina. METILROSANILINA Metilrosanilina (violet de gentiana, cristal violet) este un colorant derivat de trifenilmetan. Este un antiseptic activ fata de bacterii gram-pozitiv si unii fungi. Se utilizeaz solutii 0,02-1% in: plagi infectante, escare, dermatite, dermatomicoze, stomatite. Este contraindicaté administrarea substantei pe leziuni ulcerative si tesuturi de neogra- nulatie la nivelul fetei (poate cauza o pigmentare permanent’) METILTIONINA Metiltionina (albastru de metilen) este un colorant derivat de fenotiazind. Se utilizeazd ca antiseptic pentru piele si mucoase (solutie 1%); administrata oral, se absoarbe si se elimina pe cale renal, actiondnd ca antiseptic urinar (coloreaza urina in albastru).Antiseptice, dezinfectante $i paraziticide 1131 2.10. BIGUANIDE Biguanidele actioneazi ca antiseptice prin dezorganizarea membranei citoplasmatice a microorganismelor. Sunt bactericide pe germeni gran-pozitiv, mai pufin pe cei gram-negativ. Au o bund ade- ren{a pe piele si un efect de durata. CLORHEXIDINA Se utilizeazd sub forma de clorhidrat, acetat, gluconat: solutii, spray-uri, creme, geluri, bomboane pentru supt, etc. Indicatii: - pentru antisepsia plagilor cutanate, ureterelor gi vezicii urinare, in stomatologie (reduce frecventa plicii bacteriene si a gingivitelor), preoperator; + pentru dezinfectia instrumentarului chirurgical, cateterelor, etc. - pentru conservarea solutiilor oftalmice, a probelor de urind recoltate pentru analize, etc. Ca reactii adverse, rar, au fost semnalate reactii alergice locale. 2.11. CHINOLINE Cliochinolul si clorchinaldolul sunt hidroxichinoline halogenate cu un spectru care cuprin- de: unii coci (stafilococ, streptococ, enterococ), Candida, Tricomonas, amoebe. Se administreaz intern, in infectii intestinale si extern ca antiseptic in pligi si eczeme infectate, foliculita, furunculoza, impetigo, intertrigo, micoze cutanate, leziuni de decubit. Administrarea se face sub forma de unguente, lotiuni, pudre, de concentratii 3%. Nu se administreazi pe mucoase; cliochinolul contine iod si poate produce fenomene de iodism. 3. PARAZITICIDE 3.1. HIDROCARBURI CLORURATE Aceste substante strabat inveligul de chitina al insectelor si, ajunse in sistemul lor nervos central, determina, la inceput, fenomene de excitatie si apoi (la concentratii mari), paralizie si moarte. Substantele sunt foarte liposolubile si au o stabilitate exceptionala in timp (T1/2 din mediu este de peste 10 ani), cea ce asigura un efect de lungi durata, dar si o epurare extrem de lent’, odata acumulate in organisnmul uman sau animal. Ca urmare, pot determina intoxicatii (acute si cronice) grave. Tratamentul intoxicatiilor se face simptomatic — nu exist un antidot specific. Clorfenotanul (diclordifeniltricloretan, DDT), ajuns in organismul uman prin apa si alimente vegetale sau animale, se acumuleazé in tesutul adipos si se elimina foarte lent (T1/2 aprox. 1 an), sub forma de acid diclorfenilacetic. in multe {ari utilizarea substantei a fost mult limitaté, sau chiar interzisi, datoriti epurdrii foarte lente, a toxicitatii cronice (avand in vedere cd are si actiune inductoare enzimatica). Metoxiclorul este rezultatul cercetirilor pentru cresterea biodegradabilititii acestui tip de compusi si pentru scderea T1/2 la om; datorité substituentilor introdusi, el este dezalchilat oxidativ, conjugat si apoi eliminat.1132 Farmacologie Hidrocarburi clorurate | c H Ho cl H cl ‘ cl cH H H cl CCly : ci oH Clorofenotan Lindan (Dictordifenittricloretan, DDT) (hexaclorciclohexan, HCH) Alte structuri s HC0\ Il _7SHy—C—OC HH, Ae oc Zo c H,co fT ocak So-cu-{” ) ° Malation Benzoat de benzil HgC. CH cl TS - Sc=ch C—O—CH5 oO cr ll ° Permetrina Fig. XX.3. Structurile chimice ale unor paraziticide y — HEXACLORCICLOHEXAN (LINDAN) Hexaclorciclohexanul are proprietiti insecticide, larvicide si acaricide, Fein.: - in jur de 10% din cantitatea administrata local se absoarbe, se elimind apoi urinar in aprox. 5 zile; - T1/2 aprox. 24 ore - se acumuleazA in tesuturile bogate in lipide (tesutul adipos, creier); Ftox.: substanta cu toxicitate ridicata; utilizarea corecta inlatura riscul toxic. RA: - convulsii si alte fenomene nervos central - toxicitate hematopoeticd (anemie aplastic). Fepid.: CA: = nou-nascufi si prematuri (absorbfie crescutd si eliminare intarziata); - bolnavi cu epilepsie (se poate agrava boala).Amtiseptice, dezinfectante $i paraziticide 1133 Fer si Fgraf: ~ in scabie: 30g crema 1%, se intinde in strat subfire pe corp (cu exceptia capului), dupa 8- 12 ore se indeparteaza prin spilare (la nevoie se repet toatd operatia dupa 1 siptimana); - in pediculozi: 30m sampon 1%, se aplicd local (cap, corp, pubis), se las 5 min., apoi se spali. 3.2. ESTER! Al ACIDULUI FOSFORIC $! TIOFOSFORIC Esterii acidului fosforic si tiofosforic sunt compusi organofosforici (alchilfosfati); unii se utilizeaza ca insecticide de contact foarte active, dar si foarte toxice pentru om (vezi Anti- colinesterazice) MALATION Malationul (si limitat alti compusi organofosforici) se utilizeaz& pentru tratamentul pedicu- lozei; are afinitate si remanent fat de firul de piir. Se aplicd sub forma de sampon (0,5-1%) pe regiunile afectate, iar dup 5-10 min. se indeparteazii prin spilare. Pentru evitarea reinfestitilor, se repetd cel mult o data, dupa 7-10 zile. 3.3. PIRETRINE Piretrinele au structuré de monoterpene, intra in compozitia pulberii de flori de piretru (Chrysantemum cinerariaefolium). Sunt insccticide care actioneaz4 prin paralizia structurilor nervoase ale insectelor (afecteaz canalele ionice ale membranelor neuronale).. Structurile nervoase ale mamiferelor mu sunt afectate deoarece piretrinele sunt rapid inacti- vate prin metabolizare; la insecte procesul fiind lent, substanfele le inhiba ireversibil metabo- lismal. Se utilizeaz diferiti produsi vegetali realizafi din florile de piretru, dar au dezavantajul actiunii alergizante. PERMETRINA Este un piretroid simtetic cu actiune mult mai putin alergizanta. Se utilizeazi mai ales in pediculozi, mai putin in scabie: - in pediculozd, se administreazd sub forma de crema 1%; dup 10 min. se spali cu apa calda; - in scabie, se administreazi crema 5%; dup’ 8-12 ore, se spala. 3.4, ALTE STRUCTURI Crotamitonul (N-etil-o-crotontoluidina) reprezinti o alternativa a lindanului in scabie. Se administreazi sub forma de crema sau lofiune 10%, se unge toat suprafafa pileii, cu exceptia capului, de 2 ori la interval de 24 ore, apoi se indeparteazi prin spilare. Benzoatul de benzil se utilizeaza in scabie sub forma de emulsie 25%, se administreaza prin pensularea pielii (cu exceptia capului si gatului), de 2 ori la interval de 24 ore. Sulful are proprietiti antibacteriene, fungicide, paraziticide, antiseboreice gi cheratolitice. Se utilizeaza in dermatologie (dermatite, intertrigo, impetigo, piodermite, etc.) in scabie, se utilizeazi sub forma de unguent 5% (pentru copii) si 10% (pentru adulti); se administreazi pe toat’ suprafata corpului o data/ zi, timp de 3 zile, la 24 ore de la ultima administrare se face baie.1134 Farmacologie w nea . Dobresu D. ~ Farmacoterapie practi . Doebbeling N. B. et al — Comparative efficacy of alternative hand-washing agents in BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Aly R., Maibach H. I. ~ Comparative study on the antimicrobial effect of 0,5% chlorhexidine gluconate and 70% isopropyl alcohol on the normal flora of hands, Appl. Environ. Microbiol., 37, 1979, 610 . Block S. S. — Disinfection, sterilization and preservation, editia 4, Lea&Febiger, 1991 . Chambers F.H. — Miscellaneous Antimicrobial Agents; Disinfectans, Antiseptics & Sterilants in Lange Book Basic & Clinical Pharmacology, Ninth Ed., (Katzung B.G. ed.), Mc Graw-Hill Comp., Internat. Ed., 2004, 828-836 . Dixon R. E. Et al — Aqueous quaternary ammonium antiseptics and disinfectants: use and misuse, JAMA, 236, 1976, 2415 . Dobrescu D., Manolescu E., Subfirica V., Dragan A., Dobrescu L., Negres S.- Memomed 2004, Ed. Minesan, 2004 vol. 1, Ed. Medicala, 1989, 160-176 reducing infections in intensive care unit, N. Engl. J. Med., 327, 1992, 88 . Kaul F., Jewett J. R, ~ Agents and techniques for disinfection of the skin, Surg. Gynecol. Obstet., 152, 1981, 677 . Larson E. — Guidelines for use of topical antimicrobial agents, Am. J. Infect. Dis. Control, 16, 1988, 233 . Mutschler E,, Derendorf H. - Drug Actions, Basic Principles and Therapeutic Aspects, Ed Medpharm Sci. Publ., Stuttgart, 1995, Cap. 9 Disinfectants. Insecticides, 504-515 . Russell A. D., Hugo W. B., Ayliffe G. A. J. - Principles and practice of disinfection, preservation and sterilization, Blackwell Sciencific, 1982 . Taplin D, et al - Malathion for treatment of Peliculus humanus var capitis infestation, JAMA, 247, 1982, 3103