_ Reyisté lunar de schimb de experients 4i Indrumare metodologic’ apicol& editati de Asociatia Cresc&torilor de Albine din Republica rk Socialist’. Romania Ce ee ee ee YL 2 CUPRINS I, RECEANU : Indeplinirea si dep&sirea obiec- tivelor economice la nivelul increderii acor- date de conducerea de partid gi de stat 4 A. MALAIU: Tacticd si strategie pe frontul varroozei 122 1, POPESCU: Sporirea numérului_familiilor de albine mentinind potentialul de produc- fie la efectivul de bazi 15 § V. POPESCU: Diversificarea productiei api- cole — cale sigura de sporire a eficientei economice si rentabilitatii tuturor stupinelor 18 A. HEROAICA: Dezvoltarea familiilor de al- bine prin valorificarea culesului de la prun 19 § T. VOLCINSCHI: Topitorul solar de cearé 22 @ Z. VOICULESCU : Ceara — 0 problem mereu achualé 24 @ ***; Pastorul albinelor 26 @ E. TARTA: In vizité la apicultorii ceho~ slovaci (I) 29 @ CALENDARUL APICULTORULUI 31 SEMNAL: Doud cérti din literatura apicola strain’. —————$—— Coperta I: Stupul. vertical tipizat si standardi- zat asigura o eploatdre raplonald a albinelor prin valorificarea elt mat deplin’ a potengialulut btolo- gic al fiectiret famtlit de albine care se constituie ca 0 puternicd unitate de productle a stupinet, (foto: Pavel TANJALA) oe Cea ae Por tthe Cea Tety Creo PME SRT Toa Perm coor as Per ere ts eee atmo eee ing. EUGEN MARZA ea ROARS ve SLL eC een Cae e eer Pe ReTUUrN Saat A Uae ise) ae SUPT RED Cael vac an er OCC Soy PMN cao COLEGIUL REDACTIONAL ees Me Road ue POTN et Re Patt Cos raat CL a Pr re Re Fr TU 7 Pa Sy Cae otra er SL Uns e CCT OCT Mn RE ZCTCIN SAU AL Oe Om Coli ono eee ee ere COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORI- Ke) NLS R. S. ROMANIA. e Str. Tulius Rush sue OR tana arcars © Cod. 70231 @ Tel. 11.47.50 @ Cont vir. 4596014 BALA ESE Ier ste acy eos RE ele Lacan fara eres OS ere aS Lae el . © Cititorii din ES arr eas Ginn ess pene)O sarcina prioritara'a asociatiei noastre—o inalti indatorire patriotica: INDEPLINIREA $i DEPASIREA OBIECTIVELOR ECONOMICE LA NIVELUL INCREDERIT ACORDATE DE CONDUCEREA DE PARTID $I DE STAT Ing. Ion RECEANU Conducerea de partid si de stat a dat 0 atentie deosebitA si a acordat sprijinul necesar propasirii continue a apiculturii, ,Trebuie si dezvoltim de asemenea apiculttira ca ramurdé impor- tanta a economiei nationale spunea tovarisul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman si presedintele Republicii So- cialiste Romania, in cuvintarea rostita la Congresul al IlI-lea al consiliilor de conducere a unititilor agricole so- cialiste, al intregii {4ranimi, al consi liilor oamenilor muncii. din industria alimentard, silvicultura i -gospodari- rea apelor din 29 mai 1986. Raspunzind unui vechi si indrepta- fit deziderat al apicultorilor din a noastra, aceastA indicatie a conducd- torului partidului si statului nostru reprezinté — expre: permanentului sprijin acordat apiculturii si apiculto~ rilor. Totodaté ea constituie un i demn la crearea de noi conditii, gi- sirea unor noi posibilitafi si asumarea responsabilé a unor sarcini_conerete pentru cresterea numérului si produc- fiei familiilor de albine, majorarea fon- dului de stat prin contractarea si achi- “ifionarea wnor cantitati sporite de produse apicole, precum gi valorifica- rea superioara a acestora — definind rolul apiculturii m1 contextul Noii Re- volutii Agrare Se traseaz& astfel Asociatiei Cresca- torilor de Albinesarcina unei finali- zari_mai eficiente a activitatii orga- nizatorice, tehnice si economice, des- fasurata permanent si perseverent — sub indrumarea Ministerului Agricul- turli, Principala directie de actiune a activitafii organizatorice o reprezinta atragerea de noi simpatizanti in rin- durile apicultorilor, aducerea si situa- rea lor la nivelul de capacitate a unor producatori de miere, ceard si alte pro- duse apicole, respectiv constituirea acestor apicultori ca factori activi si eficienti in crearea si realizarea con- stanta, sigur si ritmica a fondului de stat. De altfel, Decretul nr. 70/1984 privind contractarile si achizifiile de animale, pasari si produse animaliere, precizeazd in mod clar competentele si modalitatile de contractare si achi- zifionare a produselor apicole pentru fondul de stat. Delimitarilor de competent si ac- fionare fn realizarea fondului de stat, cu corespondentul respectiv in expor- tul productiei apicole, li se adauga as- pectul unitar al sarcinilor care revin in final Asociatiei Crescatorilor de Al- bine. Este vorba in principal despre preluarea mierii pe tipuri de flord si calitati, diversificarea si cresterea ca- litatii produselor apicole, a prezentarii si desfacerii lor in forme cit mai va- riate si fn ambalaje de diferite di mensiuni, care s& asigure. o valorifi~ care superioara si cit mai eficienta, atit pentru consumul intern cit si la export unde este necésar ca produsele sd posede un grad sporit de competiti- vitate, Din cele mentionate mai sus se evi- denjiazi importanta Asociatiei Cre: c&torilor de Albine din tara noastra, rolul membrilor ei, al activisti luntari si al personalului retribuit de la toate nivelele si formele ei’ orga- nizatorice, cdrora Je revin in prezent noi si importante sarcini in dezvolta- rea si,promovarea apiculturii, precumsi in optimizarea valorificarii produc- tiei apicole. In contextul noilor valente ale acti- vitatii economice a Asociatiei -Cresca- torilor de Albine din R. S. Romania, mobilizarea intregului ei potential *u man si a tuturor resurselor si .rezer- velor materiale, constituie nu. numai imperativul categori tapei actuale, dar si condit si depasirii sarcinilor la. nivelul inerederii acor= date: : Filialele judefene si cercurile api- cole ale -organizatici noastre irebuie sA asigure acoperirea integrald.a com- plexitatii de sarcini care ne revin, atit in ceea ce priveste cresterea efective- lor, majorarea productiei_apicole, cre terea calit&tii produselor, imbunatatirea tehmologic, in exploatarea familiilor de albine, cit si realizarea gsi de- pasirea sarcinilor de contractare, achi- zitie si efectiva preluare a mierii sice- lorlalte produse apicole. - Dac& pe plan central este necesar ca actiunea de imbundtatire a valori- fiedrii productiei apicole s& aib& si s& p&streze un caracter unitar, coordonat, temeinic corelat cu indicatori de ordin intern si extern, la nivelul filialelor judetene si al cercurilor apicole, ini- fiativa creatoare, adoptarea si promo- varea curajoas a mésurilor specifice, de noi forme si metode originale, vor asigura fiecrui jude} eficienta si re- zultatele coresptnzatoare, iar pe in- treaga, Asociatie indeplinirea totald a obiectivelor. Actionind si desfigurind 0 adeva- rat{ intrecere socialist’ cu unitatile cooperatiei de ‘consum, filialele jude- * ene si cercurile apicole trebuie s& rea~ ‘lizeze, prin contractare si ulterior, prin . conditiile asigurarii indepli- i integrale a sarcinilor planificate, retinind c& elementul de apreciere fi- nala a eforturilor depuse, se masoara produse predate in tonele de miere, ceara § apicole, efectiv ~preluate § pentru fondul de stat. Trebuie subliniat faptul cA asigura- rea judicioas’ dar rationali $i efi enté a necesarului de ambalaje ,pen- a 2 tru. fiecare producator, proportional cu cantitatea de miere contractata si cu succesiunea principalelor culesuri melifere, trebuie si constituie o sar- cind important a filialelor judeteve. Jn acelasi timp trebuie impusa tutu- ror contractantilor organizatiei nece- sitatea dé a utiliza la capacitatea ma~ ximA’ toate ambalajele primite, inclu- siv cele care au mai fost folosite, a le manipula cu grij& si réspundere, pen- tru a evita degradarea * sau stocarea inutilA a acestora, Este hecesar si se asigure cu prioritate ambalajele cam- paniei culesului ‘de la salcim, urmind sA se continue aceasta actiune pe ma- sura realizarii celorlalte culesuri, sub deviza ,nici un contract fir ambala- jul necesar, nici un bidon fara miere pentru fondul de stat. prin Asociatia . Crescitorilor de Albine®. Vasta actiune de deplasare in pasto- ral a sute de mii de familii de albine la principalele masive melifere trebui sd constituie, de asemenea, 0 preocu- pare actual® a filialelor judetene, atft in ceea ce priveste organizarea depla~ sari si asez4rii grupate a stupinelor respective, cit si pentru’ asigurarea conditiilor materiale pentru preluarea la fata locului a productiei realizate la nivelul contractélor si a posibilita- tilor de achizitie. Deplasarea sistematica’ pe teren a secretarului filialei judefene, insotit de tehnician, de un magaziner sau achizitor, se va _ realiza acolo unde existé o puternicd si corespunzatoare participare in pastoral a apicultorilor din judetul respectiv. Contactul per- manent cu realitatile din teren va per- mite nu numai o completa si imediata asistenta tehnici acordat& in procesul atit de important al recolt&rii pro- ductiei apicole, dar si posibilitatea re~ alizarii efective a sarcinii de preluare a mierii contractate ‘sau’ achizitionate si a expedierii ei, direct de 1a locul de "productie la Cémbinatul apicol al Asociatiei Cresctorilor de Albine. Este meritul si rolul producitorilor de a transpune in viafA prevederile amin- tite -privind asigurarea livrarii_mieriipe specii de flora si calitati, a cerii de albine si a. altor produse apicole, cu respectarea intocmai a prevederilor din stasuri, norme interne gi caicte tle sarcini. ' Prin prezenja in mijlocul apiculto- rilor a reprezentantilor filialelor ju- detene trebuie s& se asigure si apro- vizionarea in bazinele' melifere a api- cultorilor, cu unele materiale, unelte apicole gi alte bunuri necesare. Accas- ta obligatie revine cu atit mai mult filialelor gazd&, pe -teritoriul carora sosese invitati din toate colfurile {4- rii si care trebuie tratafi ca atare, cu traditionala ospitalitate | romaheasca, coneretizind. sub aceasta forma solida- ritatea apicultorilor, colaborarea gi in- trajutorarea tovaraseasc’, sprijinul re~ ciproc, propriu coezitnii afective a or- ganizatiei noastr In problematica majora a optimiza- rii_valorificdrii _productiei apicole, se include, de asemenea, _ necesitatea determinariiproducerii, contractarii, -achizifionarii’ si preluarii gi a celor- lalte produse apicole si in special a ce- rii de albine, element de baz& in cr terea numéarului familiilor de albine, a polenului, laptisorului de mated, propo- lisului ete, care intregesc substantial rentabilitatea” stupinelor si adue un considerabil plus de eficien{é econo- micd productiei apicole, — satisfacerii’ consumului intern in continua creste- re si a cerintelor externe. Livrarea a mii de familii de albine puternice, respectiv a materialului biologic selectionat, _receptionarea, transportul si desfacerea lor constituie tot o sarcina de strictA actualitate a filialelor judetene, realizarea acestei sarcini reprezentind atit indeplinirea unor obicctive statutare, a prevederi= lor unor angajamente contractuale, cit si masura exacté a contributiei orga nizatiei la cresterea numéarului de fa milii de albine din fara noastra. Pe agenda de Jucru .a activului retribuit si voluntar al fiecdrei filiale judetene trebuie s4-si gaseasca un loc corespun- zator problematica si solicitarile api- cultorilor incepatori, cit si ale celor care nu-si deplaseaza, stupinele in pas- toral, asigurindu-se in special, in peri- oada sezonului activ ‘apicol, 0 aprovizi- onare constanta si ritmic& cu unelie, utilaje, materiale, faguri artificiali, bio- stimulatori si medicamente in sortimen- tele si cantitatile necesare. Batalia pen- tru calitate este un imperativ si totoda- t& un corolar - foarte important al acti- vitatii_tehnico-economice actuale a Aso- ciatiei_ Crescatorilor de Albine. Des gur sint necesare eforturi sustinute atit din partea apicultorilor producd- tori, cit si din partea activului asocia fiei pentru realizarea unei noi calitati a muncii pentru cresterea Gontinuda indicilor calitativi ai productiei apicole Activul voluntar si in special pe: sonalul retribuit care lucreazd in sfe- ‘a economica, trebuie sA urmdreascd in_permanenta, in toate actiunile spé- cifice, vealizarea_ indicatorului_ major al eficientei, fara de care rezultatele obfinute nu au finalizare economicd pozitiva si aport in economia asocia- fiei, in crearea conditiilor pentru pro- movarea si indeplinirea _obiectivelor ei actuale si de perspectiva. Trebuie dezvoltatd puternic dragos- tea fata de nou, capacitatea de indré: neali in muncé, in gindire, necesita- tea de a actiona’ in spirit revolutionar pentru infaptuirea programului de dez- voliare a apiculturii, pentru sporirea patrimoniului national apicol. Desigur ci indeplinirea tuturor acestor objective nu este usoard si este conditionaté de unele /stradanil 's eforturi care se cer si trebuie real zate cu precddere, intensitate, consec- vent si competenti in etapa actual. Tabloul sumar al sarcinilor amin- tite are in fundal zecile de mii de api- cultori, membri ai Asociatiei Cresca- torilor de Albine, miile de activisti vo- luntari si personalul retribuit, a ca- ror pasiune, coeziune, atagament, ab- negatie si daruire- pentru cauza api culturii, va asigura realizarea si depa- sirea obiectivelor actuale, toate ‘aceste obiective, vizind’ propasirea- si inflo- rirea scumpei noastre patrii — Repu- blica_ Socialisté Roménia.TACTICA $I STRATEGIE PE. FRONTUL VARROOZEI Ing. Auref MALAIU Directorul Institutului de cercetare si productie pentru apicultura imbolnaviri, dar nici una d lozit cercetitori in apicultur’, specialisti te satisfaeator, conducind in final la esecui Adaugiim celor precizate mai sus, lupta contra varroozei reproductia sa. erereseresdrerererere prereceterererereseresosesesoseserey In €adrul acestui articol ne propunem si -prezentim modul in care se abordeazd pro- blema in unele tari, care este tactica si stra- togia pe frontul varroozei, cunoscind cA .,taetica reprezintd totalitatea mijloacelor care se folosese pentru reusita actiunli de combatere, iar strategia, modul cum. sint folosite mijloacele fn functie de informa- fille pe care le avem. ‘ In acest scop vom utiliza date din cerce- tarea stiintificA si practica de combatere a varroozel din mai multe {ari a ciror apt- cultura este afectati de acarianul Varroa Jacobsoni. @ MIJLOACELE DE COMBATERE Cea mai mare atentie s-a acordat pind in prezent substantelor chimice de sintezd id. Firmele producdtoare laboratoarele de cercetare, specialistii acarologi si apicultori si-au con- centrat eforturile in stabilirea acelui acaricid sau acelei combinatii de acaricide, a acelei doze pe familia de albine, care la’ un efect maxim asupra_acarianului, afecteze in cea mai mic mésura familia de albine. . de Aceasta faptul c& tau deja, orientare a fost” determinat: produsele chimice acaricide ex intr-o. gam largi care ctiprindea 4 deceniu si in: special in ultimii 5—6 ani. din_ universitati firme de produse chimice si farmacochimice, au promovat pentru combaterea varroozei, zeci si zeci de preparato si produse naturale sau de sintez. Prin efectul lor cert ‘acaricid, produsele utilizate ar fi varroovei. Cu toate acestea nici unul nu s-a dovedit, in nici 0 tara, pe deplin i parfjale sau totale, Ce se intimpla? Cum pot fi explicate aceste esecuri rispans. Pornind de la realitatea eX mill toate aspectele: structura chimica, efect, cata afirmatia Ini Pierre Robaux (Revue francaise d’Apiculture, dec. 1986) ca ain spatele tuturor Intrebarilor se ascunde 0 mare, necunoscut: Btadiul sim nu a fost niciodatd abordat cu seniozitatea necesard celel mai simple cercetarl, cunostintele noastre privind acest parazit find tnc& foarte limitate'. joacele de combatere sint cunoscute sub mod de actiune, etc., considerim justifi sererorereserororesesere: Din timpuri stravechi, familiile de atbine. au fost afectate de numeroase bolile cunoscute ale al bilizare a intregii lumi apicole mondiale, in asa masurd cum a facut-o prin pe- i tea sa, acarianul VARROA JACOBSONI. Este uluitoare amploarea forfelor desfiisurate pe frontul varroozel in ultimul Apicultorii din majoritatea (Arilor lumii, : elor nu a determina! 0 mo- i de diferite profile, mari trebuit si asigure rezolvarea comba- 2 Intrebari ce asteapti insdsi_varroa. ci in stabilirea si utilizarea mijloacelor de de multe ori nu s-a {inut cont nici micar de putinele cunostinie care existh despre biologia lui varroa, in special in ceea ce priveste sereseseseresoroserororend sute de substante, iar prin valorificarea ‘ex- perientéi existente In lupta chimica cu alti acarieni, au fost solicitate cele mai mici. eforturi’ de cercetare stiintifica. S-au folosit acaricide puternice, cunoseute ca find pufin periculoase pentru albine. Dintre acestea aminiim produsele pe baz Ba Tactic 12,5, Danicut V20, Mi- tac 20, Tudy — dicofol: Adiakar 20, Carbax, Kelthane, Kelthion, Remadion, Torak, tox 18,5 EC, Dicofol 20 EC — eyhexatin: Plictran, acid Ditrix, Mi- Mitracid, ‘Tehn’ tetradifon : Tedion E3, Tetranol CE-8, Pol-Acaritox. si tetradifon + cyhexatin : Dor- vert, Draca, Acaryl PL — brompropilat : Neoron — clorpropilat : Rospin — diethion ; Rlodocide si thion : Acafor — chinometionat : Morestan — binapacryl Ambox 50 — fenbutatin oxid: Torque S-au nominalizat — ca exemplu — nu- mai citeva substante acaticide din grupele carbinoli, sulfone-sulfonati, organofosforice, organometalice si diverse alte grupe, nu- marul lor fiind extrem de-mare tn cata- ‘loagele firmelor producdtoare. ~ ofol + die-Cea mai larga raspindire in lupta contra varroozei, o au produsele pe bazi de ami- traz, urmind a se folosi din acest an si in fara noastra. @ MODUL DE ADMINISTRARE A PRODUSELOR CHIMICE ACARICIDE — pudrare, prin incorporarea intr-o masé de materie sub forma de pulbere fina (inert faté de albine) a oricdrui produs acaricid in dozi bine determinata si ‘dfuirea cu acest amestec a cuibului familiilor de al- bine; — fumigatie, folosind benzi de jhirtie impregnate cu azotat de potasiu (sol. 15Y/) la care se adaug& prin incorporare de catre producatori sau prin picurare de catre api- cultori, substanta activa. Astfel sint preparatele pe bazi de ami- traz. difuzate sub denumirea de Tactic (R. 8, Cehoslovacia, Polonia), Varrescens (R. P, Ungaria), Varachet (R. S. Rom4nia), etc, pe baz de dicofol (Brazilia, . tedion- tetradifon (Thailanda), neoron sau alte pro- duse acaricide. Tratamentele prin fumigatie se mai fac prin folosirea tabletelor fumi- gene — ca Varofen (URSS) pe bazd de fenotiazina sau prin punerea substantei ac- tive in afumator si introducerea fumului prin urdinigul stupilor ; — aerosolizare cu ajutorul unor_aparate care printr-un microdifuzor, creeazi 0 sus- oe in aer a substantei active in particule foarte fine (0,5—0,10 microni), Sint cunoscute aparatele Phagogene Buselia (autonom, cu 2 baterli de 1,5 V), Jungle Fogger (autonom, cu petrol),’ Edar (autonom, cu butelii de propan sau butan). Cu exceptia aparatului Buscha, toate -ce- Ielalte sint grele, costisitoare, grecaie in ex- ploatare. Tratamentele se fac cu aerosoli reci sau calzi, folosind orice produs chimie acaricid. Cea ‘mai mare utilizare’o au produsele pe baza de amitraz in solutie de 4%; — evaporarea (volatilizarea) — prin simpla Imbinare a unor bucati de hirtie sugativa sau carton poros cu solutie de amitraz, 0,6 ml, Taktic 12,5% (Franta, R.F.G.) sau cu solutii obtinute dintr-un amestec Acar 43 (lorobenailat) + Danicut Vz (amitraz) + ‘Tedion (tetradifon) folosit larg In Japonia, Se utilzeazi s1 alte substante chimice aca- ricide. Dintre procedeele amintite, se considera ¢4 acrosolizarea este mai eficientt decit pu- drarea si fumigatia. Prin experiente recente (J. P. Faucon si colab, Revue francaise @apiculture oct. 1986) se demonstreazi insi ¢& simpla evaporare a amitrazoi are efecte terapeutice egale cu cele obtinute prin aero- solizarea acesteia, fri a mai fi nevole de (electric Ia rejea),/ fel de fel de aparaturé complicati (tabe- ql 1). Tabeturt ~ Eficiengis Nr. : 2tratam, __-Valori colenit Tratamentul 4, interval extreme a de 4 zile 18 evaporare 993% 96,7%—100% 18 aerosoli 98,5% 93,3%—100% calzi R Desi s-au utilizat zeci si zeci de produse cu efect acaricid majoritatea s-au_retras treptat pentru urmatoarele cauze — Se regisese identic sau sub form de sdruri, in produsele apicole (brompropilatul In cazul tratamentelor cu produse pe baza de Neoron). Dintre toate produsele ce se utilizeaz, cele pe bazd de amitraz s-ar pirea cd nu se regasese in produsele apicole. I.P.F aucon si_colab. (Revite francaise d’apiculture, oct. 1986) araté cA nici un reziduu de amitraz nu a fost evidentiat in ceara si miere, prin analiza spectrometricé. Giorgio Celli si Claudio Porrini (Apitalia, febr. 1987) prin metode de gaz cromatografie au pus in evi- denta un metabolit foarte important al a trazei’— 2,4 xylidina, dar la nivele nesem- nificative. °, \ — Devin mai putin eficiente in scurt timp (varroa creindu-si forme de rezistenta). La reuniunea. apicultorilor din noiembrie 1985 de la Aix en provence (Franta), dr, Colin sde Ja laboratorul din Nisa a informat cA daca in anul 1982, produsul Bayer-Folbex VA avea o eficienté de 75%, in anul 1985 eficenta terapeutic’ era de numai 40%/. — Determind unele pagube familiilor de albine (pierderea de mitci, seiiderea proli- ficitayii_miiteilor), actiune asupra puictulul, necdpacit, actiune in timp asupra albinelor, ele regdsindu-se in puiet si albinele adulte (Pierre Robayx, Revue francaise d’api- culture, dec.. 1986). Inci din anul 1983 (Véelarstvi_ nr. 2), V. Vesely araté: ,majoritatea preparate- lor pe bazi de produse chimice acaricide, au o anumitd toxicitate pentru albine, mai ales la cele parazitate—deci mai pufin ri zistente si cu o durat’ mai scurti a viet Tn aceste cazuri utilizarea unor astfel de pre- arate au avut chiar rezultate contrare ce- lor asteptate, grabind in unele cazuri dispa- ritia familiilor de albine*. J. P. Faucon si colaboratorli (1986) ana- lizind ‘toxicitatea fati de albine a amitrazei (prin contact) stabileste cé DL-50 este de 13,75 ugfalbind la 30°C gi 12,50 yg/albina la 15°C fayi de 0,111 ng/albiné pentru para- tion-metil — cunoseut ca foarte toxic pen- ‘ 52tru albine si 5,8 s@/albind pentru pirimi- carb, produs foarte putin toxic (D.L, 50 = doza’ la care mor 80% din albine — par metru adoptat, pentrt exprimarea toxiclt- {ii_produsclor pentru aceasta specie), Rezulta ci amitraza are o toxicitate ne- xlijabila. faj4 de albine, tinind cont de do- zole ce se admintstreazd si numarul albine- lor din stupf — Insuficienta lor eficacitate 4erapeutic’, cu nici un produs nereusindu-se stapini pe deplin parazitoza desi produsele grau_pre- zentate ca avirid o eficienté de 85—100%. @ ERORI IN FOLOSIREA ACARICIDE- LOR CHIMICE DETERMINATE DE NEGLIJAREA UNOR ASPECTE ALE BIOLOGIEL FAMILIE DE ALBINE Si INSASI A BIOLOGIEL ACARIANULUI VARROA: — Prima eroare:' Stabilirea eficacitatii wiui produs, prin raportarea parazi a. zati numai la populatia de Varroa liberd in familie (circa 10—50/j din numiérul total) ceea ce a dus la mistificarea efectelor te- rapeutice ale produselor respective. In sta- bilirea eficacitatii produselor, in conditiile metodelor de administrare folosite (pudrate, fumigatie, aerosoli, evaporare) s-a neglijat faptu} cA ‘nici unul nu_actioneaz’ — ne- avind ca atare nici-un efect — asupra popu- lafiei de acarieni activi, in proces de repro- ductie sau in diverse stadii de dezvollare are se giisese in celulele capiicite, Aceasta ciuda faptului ci in sezonul apicol activ. aici se concentreazi 85—90%o din intreaga populatie de acarieni, dupi Vesely (Vce- larstvi-2-1983) 90%» dupa revista Mehe- szet (apr. 1986) si intre 50—100%» in functie de cantitatea de puiet, dupa Raffaele Bozzi _/ (Apitalia — 1987). Efectul neglijirii de c&tre specialisti_ a acestui adevar biologic cit si a altota, nu poate conduce dccit 1a finalitatea’ stabilita de P, Robaux( Revue francaise dapicul- ‘ture — dec. 1986) care precizeazi: yatit timp cit cércetarea prealabili administririi de acaricide va avea ca efect simpla distrugere trimestriala sau anual a acarianului in cauzi, combaterea lui varroa ya merge din esec in esec' Ymbr&tisam aceasta afirmatie pentru ci: — majoritatea acarienilor care cad sint femele libere pe albine, femele care ay de- pus deja oudle si astfel nu mai au nicl ‘un rol in evolu{ia infestirii, fn Inmultirea pa- razitilor ; é — populatia acarienilor ramasi in celule este stimulati pentru refacerea rapid’ a efectivului séu, de data aceasta pe seama femelelor apte de reproductie, cea ce con- duce la intensificarea ‘parazitarli. — © alti eroare o reprezint& recomanda- rea efectuarii tratamentelor numai prima 6 vara si toamna, respectiv tn perioada cind in familia de albine nu existi puiet. Pare a avea 0 logic’ de beton aceasti recomandare gi ea decurge din cele relatate putin mai Sus: acd produsele acaricide nu au elect decit asupra parazifiilor liberi, atusici si le aplicim cu maxima. eficienta ‘in perioadele cind nefiind puiet, nici un parazit nu se afl In celule c&pacite. ‘S-a neglijat insi faptul cd produsele uti- lizate In combatere, mai ales cele recoman- date a fi administrate prin pudrare sau fumigatie, nu pot fi aplicate dectt la tem- peraturi superioure limitel de 10°C» si la unele dintre cle chiar 15°C. Ori in perioa~ dele cu astfel de temperaturi se gaseste pu- jet, uneori inca destul de mult, O singura celuld capaciti poate asigura supraviefuirea a 2—3 femele varroa apte de reproductie: Tar dac& este vorba de zeci si sute de ce- lie, citi paraziti pot supravieful tratamen- tului si relua ciclul reproductiv si de in- mulfire ? Perioada tn care pUietul lipseste efectiv se situeazi la Inceputul iernii_cind tempe- raturile sint in general sub 0°C. Dar sé pot face tratamente in. astfel de conditii? In unele {ari europene se vorbeste despre asa éeva, Sint demne de mentionat incercirile lui J. C. Faucon (1986), privind folosirea amitrazei_la_temperaturi scizute, admini- strati prin simpld evaporare (tabelul 2). /Tabelul2 ‘Temperaturi cat SHORE Numar_Eflsients abe ja cele2 Numa ta 2 trata~ tratamente, mente °c "a Reez -8; 8 70 97.0 Gap —16; 0 * 5 95,9 Vence — 1} 12 33 O17 a Se Justifici efectuarea de experiente in acest Sens. 5 — Tot o eroare o constituie faptul eX au s-au promovat — uncori chiar sau contrain- dicat, — tratamentele de vari, In acest sens seau neglijat cunostinele despre viteza dé reproducere a parazitului. Citeva date din biologia reproducerii acarianului ‘trebuie re~ amintite- ‘Apelim la cercetarea Ini I. A. Tachimov 5i A. V. Iastrebtoy (Reclovodstvo 9/ 1986) care constati ci in testicolul mascu- Juiti de varroa — in faz de nimf& se for meazi pinii-fa 500 spermatocite. — Acestea ajunse in stadiu de prospermii (spermato- zoi#i primari) sint trecuti de etre masculi cu ajutorul elitrelor, in gonoporii femelelor, de unde ajung si se stocheazi in spermateca acestora, In spermateca prospermille isi con-tinud dezvoltarea si se transform’ in sper- * matozoizi. Femela tinara de varroa se im- perecheazA o singuri dati, imediat dupa Pirlire, in continuare prin sclerozarea cuti- culei, ‘gonoporii dispar .si msdmintarea mu mai poate avea loc. Ovocitele 1a femele — in numar de 25 — se formeazi de ase- menea in faza de deitonimfa, deci nematu- rate sexual. La femelele mature nu se mai formeazi noi ovocite. Prin cele 500 spermatii, fiecare mascul poate asigura fecundarea ovulelor de la mai multe femele varroa, In. ovarele femelei se formeaza trei tipuri de ow, din care doar un singur tip este viabil (Achi- mov si Piletcaia, 1985) jar dezvoltarea owilor pind in ultimul stadin se poate rei liza numai prin hranirea femelei pe larve- Je albinelor sau trintorilor (Avdieva, 1979). Se pare ci o femeli varroa poate depune cirea § oud viabile din care uncle fecundate, obtinindu-se noi femele diploide, iar altelé nefecundate, dind nastere Ia masculi ha- ploii (Gonzales si colab, 1982), Intrucit prolificitatea femelelor parazitului este un indicator important al inmultirii si deci al virulentei sale, a fost urmirita de multi cercetitori, Asifel Salceneo (1972) Serie c& femela depune 2—5 ou’, Mikiti- na (1976) 7—10 oud, Popravko (1979) 5-7 ous, Piletcaia (1982) 34 ou%, Kr fan tidis (1932) 3—4 ow’, Datel difera de Ja 2 pind la 10 ow’, Fata de variatia num rului se poate admite 0 medie de 6 oud. Din acestea putem admite cd jumitate vor fi fecundate, din care se vor forma 3 femele noi si jumAtate nefecundate, din care se vor forma 3 masculi. Se cunoaste ci*la dou’ zile dupi depu- nere, din owi ies larvele, care dup’ alte 3—4 zile pentra masculi si 6—7 zile pentru femele, devin acarieni adulti. Prin faptul eh Ja 5—7 vile dupa iesirea din celule si fixarea pe alte tarye de albine, femelele pat incepe ouatul, inseamna ci dup’ maxi- mum 15—16 zile, poate tripla. Petru a sublinia viteza de inmulfire a pa- fazitului red’im mai jos numérul de para- ziti ce provin dintr-o singura femeli varroa existenté la sfirsitul luni febraarie, calcu- Jali la o rata de inmultire de numai 2 la 1 (tabelul 3). Speciticare i | 15.1] 1.1V Varroa cu ponta ter- minat& parazitind pe numarul de acarieni se [isav |v [as.v | avi [svi Inmultifi numérul de varroa care cons! deratic& sint la sfirsitul uni. februari in stupi cu cifra indicata in dreptul datelor calendaristice din tabel si puteti determina citi paraziti este posibil si existe in familiilé dumneavoastra de albine in jurul datelor respective, dacti nu se aplicd tratamente de vara Pentru a exemplifica care este impactul acestui_ritm de dezvoltare a acarianului, eu familia de albine, redim in prelucrare un’ grafic stabilit prin cercetare dg catre Raffacle Bozzi (Apitalia, ianuarie, 1987). Pig: 1) 20.000 25000 20000 Fig. 1 cum rezulti din figura 1, dae& in perioada 10—31 mal existau 2500 de para- ziti pe puictul de trintor si 290 pe puletul de albina lucratoare, in perioada 1—2) iunie numérul Jor era de 4250 pe puietul de trin- tor si 300 pe cel de albind” lueritoare, in perioada 21 iunie—10 julie 7200 pe puiet de trintor si 475 de Iuerdtoare, fn perioada 10 julie—t “august 8500 pe pufet de trintor 51 3860 pe Iueratonre iar in perioada 4 -au- gust—20 august numai 500-de. acarieni erau pe puictul ce tintor si a 000 tn celu- lele paictului de albina Tuerdtoare. La nu- nigeul de parazifi constatat pe puiet se adaugi un numar aproape egal de yarroa care paraziteazi albinele adulte. Este edificator impactul intre varroa ‘si familia de albine ce se realizeaz la sfirgi- ful; lunii julie — inceputul luni august, Inmultirea exploziva a parazitului face ca prin disparitia puietului de trintor, intreaga Tabeturs Dat vit | 15.vij 1. ‘Vit |15. VT 24 | 48 | 96 | 192 | 334 alle albine : Pea Ip 65) oat Femele varronincelule| 2 [7 4 | 8 ) 16 | 32 | 64 | 128 | 256 | 512 | 1024] 2cas TOTAL PARAZITI Siny7 lad | 28 | 56 | 112 |224 | 448 |+896 | 1792 | 3584 ‘56789 10 11 12:19 1445 16 1718 o ae - 308 @ FEMELE VARROA ADULTE FECUNDATE TINERE NEFECUNDATE* oan z 4 DZ 23 2% Fig. 2 populatie de varroa si paraziteze puietul de albina lucratoare i bineinteles albina adul- 4a, Este perioada cind pe de o parte albina adulti trebule si creascd mult puiet pentru asigurarea albinei de iernare dar secaluita de paraziti nu mai are aceasti capacitate, pe de alté parte din puietul ce urmeazi a asigura populatia .pentru iernare se vor ob- fine “albine fara vigoare, tarate, cu durata de viaji redusi la jumétate. ‘Chiar daca aceste familii nu vor puri in teamna, ele nu vor fi capabile s& supravietuiascd pe timpul iernii. In acest sens se impun tratamentele de vara. Considerdim justi pratica apicultori- lor (Franta, Bulgaria, Ungaria) care fac pe ling’ tratamentele de primavara si toamna Inca, dowd tratamente de vard, dupa extrac- fia mierii de la salcim si a celei de la floarea soarelui sau lavanda. f De asemenea o eroare in combateréa wiui Varroa asupra cireia insist’m constituie faptul ca se fac tratamente cu efect de scurta durata, Ciclul de reproductie al acarianului cu- prinde perioada redaté in figura 2, Reiese ca de la depunerea oului, femelele adulte de varroa fecundate apar in 11 zile din celulele de albind lucratoare. si_in 14 zile din celulele de trintor. Dupi. Colin, la albinele lucratoare parazitate, stadiul de celula c&pacjti se prelungeste cu cel putin 3 zile. Apli¢area tratamentelor de soc cu acaricide prin pudrare, fumigatie si aero- Solizare aul un efect scurt. In intervalul din- tre doua interventii, serii dupa seri de noi Paraziti apar odata cu ,eclozionarea ‘din ce- lule a albinelor si trintorilor, trecind in alte celule putin timp inaintea ‘cépacirii lor si ciclul inmultirii continua nestingtierit. Este necesar ca in lipsa unor produse cu actiune prelungiti (cel putin 14 zilé) si se asocieze acdricidelor puternice de soc, alte produse care sd actioneze in intervalele din- tre doua tratamente, pentru a omori mé- car o parte din acarienii nou apiruti. Pot folosite cu succes In acest sens, uleiuri \ eterice, camfor si alte substante, care se Inglobeazi in vaselind sau paste uleloase pentru a le asigura actiune prelungita. De asemenea rezultate bune se pot obtine cu acidul formic. — Si in fine, ultima greseali pe care © subliniem, este aceea cA se foloseste in masura mult prea mic& lupta biologic’ cu posibilititile oferite instsi de biologia acarianuylui, Se cunoaste afinitatea deose- bité a acarianului fat de larvele de trin- tor (in zona de origine desi paraziteazi intrez puietul si albinele adulte, nu se poate reproducé decit pe puietul de trintor). Dupa R. Bozzi, atunci cind exista puict de trintori in familiile de albine, procentul de paraziti pe acest puiet este de 91% fn luna mai, 934% In primele 2 decade ale luni nie ‘$i 93,8% la. sfirsitul luni iunie si prima decada a lunii iulie, Odat& cu reducerea pu- ietului de trintor 31% din acarieni parazi- teaz celulele de albine pentru ca ince- pind cu luna august acarienii din celulele de albine lucratoare SA reprezinte 99% Dup& alfi specialisti, tn sezonul apicol se gasese 10% din acarieni pe albinele adulte, 30%» pe puietul de albine lucratoare si 60% pe puietul de tritori. Este evident ci apicultorii detin un mij- loc deosebit de eficace in lupta contra varroa, prin mentinerea ramei claditoare si © decuparea fagurilor cu trintori céipdciti. Prin practicarea sistematic’ a acestui procedeu, asociat, tratamentelor cu acaricide se pot obtinelrezultate mult mai bune. © ALTE MIJLOACE FOLOSITE IN COMBATEREA VARROOZEI Fenotiazina ; Se foloseste, ca pulbere, dis- pusi pe fundul stupilor, timp de 24 ore. Caderea acarienilor se teimind spre a 12+ zi. Are o rdspindire mai larga in U.RSS.(ca benzi fumigene — cu 0,2—0,3 g fenotiazina/ banda, tablete termice (0,2 g/tableta) si ti- garete 0,3 g pe tigard de tutun, produs alInstitutulul de -cercetari Ueraina). Se foloseste de asemenea in Bul- garia (amestec de fenotiazin& si paraformal- dehida), Tugoslavia, Tunisia, etc. Timoiul: se utilizeaz’ primavara si vara prin presarare pe leaturile superioare ale ra- melor, la temperaturi cuprinse intre 13°C si 27°C. Doza este de 0,25 g pentru fiecare ra~ ma cu albine si se administreazd de regula de 3 ori la interval de 4 zile. Bste mai mult utilizat in Iugoslavia si URSS. ‘Acidul formic, oxalic si lactic, Acidul for- mic, folosit In RP.G., U.RSS. se utilizeazd primavara dup zborul de curafire, vara si toamna. Se pune pe fundul stupului in sticlute prin a caror gura se introduce un fiti] lejer de tifon pentru evaporarea lenta. Este eficient la temperaturi de peste 14— pile ‘Acidul oxalic se foloseste in U.R.SS, sub forma de solutii 2%. Familiile de albine se trateazi in sezonul activ prin pulverizare Ja temperaturi de peste 14°C. Acidul lactic se foloseste in URSS, in solutie de 10% prin. pulverizare, in perioada de vard-toamna. Revista _l'Alpenlandishe Bienenzeitung" subliniazi ci in solutie de 15M, acidul lactic poate fi folosit cu. bune ‘rezultate lao infestatie nu prea ridicata, jar in conditii de infestatie puternicd, se recomanda folosirea Ini dupa un tratament cu alt produs ctinoscut. Acidul lactic fn di- lutie de 15% poate fi pulverizat pe albine si puiet nefiind toxic pentru larve. Uleiuri eterice. Se utilizeazi sau se fac in cercéri_ pentru. folosirea unor uleiuri obti- nute din plante cunoscute prin efectul lor acaricid sau repulsiv pentru acarieni (aca- rifug), Este deosebit de largi gama aces- tor plante, dar trebuie ciutati conditia ca acestea siinu fie toxice pentru albine, avind in vedere ci pe lingd piretre, fenol, ter- pene si esterii mirositori, unele contin in cantitati mai mari si cetone, care au efect toxic pentru albine. In regiunea Marsiliei din Franta apicultorii efectueaz’ o experi enti cu un preparat din 12 esenje vegetale, cunpscute ca parazicide, produs de catre labs ratorul din Fesneau. Produsul se adminis- treazi prin pulverizare, Este important de subliniat ci apicultorii francezi utilizeaz’ uleiurile-eterice pentru sciderea numéralui de varroa in prezenta puietului, constituind un tratament ,de sprijinire“ ‘intre inter- ventiile cu substante chimice. "In acest. scop pentru prelungirea’ efectului, ulefurile se amestecd cu vaselind pe foi de carton care se protejeazi cu plasi de sirma si se pun pe fundul stupului, Se mentin cel putin pe durata unui cielu de puiet, improspa- tind esenta (10 ml/stup) tot la'8 zile. _ Pentru administrarea uleiurilor eterice in hrand (sirop) este necesar a se obtine © form& solubili in apa. In acest scop ule- turile eterice se amestecd, in mixer cu le- citind de soia (30 ml uleluri cu 4 g lecitina) veterinare din” progresiv adaugindu-se 300 ml api. Se ob- fine o emulsie solubila tn apa. Tot in Franta se incearcé folosirea uleiu- jui de cimbrisor (thymi) ment, lavandd — Institutul de cercetéri pentru apicultura din U.RSS. recomanda uleiuri de marar (10— 15 parti) in amestec cu vaselind (85—90 parti) care se intinde pe o foaie de hirtie pergament si se plaseazi pe fundul stupi- lor. Pentru administrare fn hrana, uleiul de marar se foloseste in cantitatea de 2—3 ml la litru de sirop, administrindu-se cite 150 ml pe interval de albine. Infazii si sucuri de plante. Sucul tulpi lor de tomate este recomandat in comba- terea varroozei de cétre Institutul unional de cercetari pentru entomologie - veterina- ra si acarologie din U.RSS. 5 Apicultorii din Uzbechistan foloseSe un ceai concentrat din frunze de tutun salba- tic. Intr-un vas emailat ei fierb 30—40 ¢ frunze -uscate in 500—550 ml apa la foc scazut timp de 30-35 minute. Concentratul obfinut se raceste, apoi_ se adauga 250-300 ml lapte si sirop de zahar pina la obfinerea unui litru, Pe ling& moartea acarienitor, produsul stimuleazi dezvoltarea familiei de albine (A. 8. Selivokova si V. D. Gor- bunova, Pcelovodstvo nr. 8/1986). Institutul de_cercetéri sanitar-veterinare din Moscova (. I. Popov, Pcelovodstvo nr. 12/1986) recomand&’ un preparat obti- nut din 50 g muguri de brad si 500 g pe- lin, care se fierb 2-3 ore in 10 1 apa. Tutunul, promovat cu multi insistenti do dr. A, De Ruijter (Olanda), un deosebit de eficient cercetatoy al biologiel si geneti- cii_paragitului varrooa, este folosit in spe- cial in Olanda si China, Pentru clarificarea efectului tutunului in combaterea lui, var- roa, M. Infantidis (lustitutul de’ cerce- tari apicole al Universitatii din Salonic-Gre- i introdus in custi albine lucratoare purtind cite un parazit varroa adult si a insuflat o data fum de tutun. Dupi 24 ore in cele 3 experiente, au cizut morti 63 para- ziti din 53 -introdusi; 18 din 20 st 20 din 20. Nici o albina nu a murit. In Olanda tra- tamentul se face prin introducerea fumu- lui de. tutun prin urdinis, doza find de 3g (0 tigaré) pentru 12corp de stup cu 10 rame), Th China tutunul este folosit din anul 1962, cu ajutorul lui reusindu-se sA se men- tina’ varrooza Ia un nivel foarte sczut. Chi- hezii aplicé tratamentele cu tutun prin fu- migatie sau prin folosirea nicotinei care este picurata pe o hirtie sugativa ce se plaseazi Re fundul stupului. Tratamentul termic — constituie 0 metoda de combatere a varroozeielaborati in U.RSS, cunoseindu-se rezistenta mica a acarianului la anumite temperaturi. Trata- mentele se aplicd primavara devreme si toama tirziu, cind in’ familiile- de albine lipseste puietul. Albinele din stupi se scu- 9