| MINISTERUL EDUCATIEI == | NATIONALE CABINET MINISTRU ORDIN privind aprobarea programei scolare pentru disciplina optionald Matematica si stiinfe in societatea cunoasterii” ~ Curriculum interdisciplinar integrat pentru matematicd, fizica, chimie, biologie la decizia scolii pentru invajdmantul primar si secundar in temeiul prevederilor Legii educatici nafionale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza prevederilor art.22, alin.(6) din Hotarérea Guvernului nr. 536/201 privind organizarea gi functionarea Ministerului Educatiei, Cervetarii, Tineretului si Sportului, cu modificatrile si completarile ulterioare si ale Ordonanfei de Urgenti a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si pentru modificarea unor acte normative, MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE emite prezentul ordin: Art.1, Se aprob& programa scolaré pentru disciplina optional ,, Matematica $i stiinfe in societatea cunoasterié” ~ Curriculum interdisciplinar integrat pentru matematicd, fizicd, chimie, biologie la decizia scolii pentru invafamantul primar si secundar, realizaté in cadrul _proiectului POSDRU/871.3/S/62354, Programa este cuprinsd in anexa, care face parte integranta din prezentul ordin Art. 2. incepfnd cu anul scolar 2013-2014, programa gcolara cuprinsa in anex& a prezentului ordin poate fi utilizata in sistemul de invajaimént ca oferta central de curriculum la decizia scolii, Art, 3. Directia General Educatie si invatare pe Tot Parcursul Vietii, Institutul de Stiinte ale Educatiei, inspectoratele scolare, unitatile de invaiimant preuniversitar. Aveta indeplinire prevederile prezentului ordin, Bucuresti Nr.SSoG Data: 29.05.2013, General Berthelot nr, 28-30, Sector 1, 010168, Bucuresti Tel: +40 (0)21 405 6221 Fax: M40 (0)21 313.5547 ‘www.eduso3 | MINISTERUL EDUCATIEI | NATIONALE PROGRAMA SCOLARA PENTRU DISCIPLINA OPTIONALA »MATEMATICA $I STLNTE iN SOCIETATEA CUNOASTERII” - CURRICULUM INTERDISCIPLINAR INTEGRAT PENTRU MATEMATICA, FIZICA, CHIMIE, BIOLOGIE LA DECIZIA $COLII PENTRU iNVATAMANTUL PRIMAR SI SECUNDARI. Nota de prezentare Disciplina optionala Matematica si stiinge in societatea cunoasterii este conceput& in vederea achizitici de cunostinfe si dezvoltirii de competenfe, capacitii, atitudini de catre clevii din invayamantul primar si secundar, cu un buget de timp de o ori pe stiptiména pe parcursul unui an de studiu, Structura disciplinei se bazeaz& atdt pe o serie de invarianfi, cét si pe elemente variabile, dup’ cum urmeaza: Invarianji: > cursul se deruleaza pe parcursul unui an de studiu; > activitifile de predare-invajare-evaluare pot fi susfinute de profesori de matematica, chimie, fizica, biologie sau profesori pentru invaijaméntul primar; ~> cursul are 6 teme fixate prin programa de fafii; > ficcare tema are asociate competenge specifice/ obiective de referinfé, in raport cu care se va proiecta secventa de predare-invajare-evaluare; > fiecare tema va fi abordats interdisciplinar, fiind implicate gi relafionate secvente specifice matematicii, fizicii, chimiei si biologiei, precum si secvenfe de modelare a realitaii, cu impact practic si cotidian, cu relevanfa pentru prezent, dar mai ales pentru societatea in care vor trai elevii care se afl acum in scoala, Variabile: > cursul poate fi ales la oricare dintre clasele a 1V-a pana la a XI-a, inclusiv; > confinuturile discipline’ sunt selectate de profesor in conformitate cu temele propuse, respecténd particularitaile de varsti ale elevilor, specificul clasei (nivel de performangi, stiluri de inviare), specificul local, resursele unitatii elevilor;> metodele si instrumentele de evaluare vor valorifica in special abordatile complementare si vor pune accent pe rezolvarea sarcinilor in echipa prin asumarea de roluri si responsabilitati; > transferul nofional si dezvoltarea de competente se face _atat {ntr-un cadru formal, cét si intr-unul care implica situafii informale; > resursele implicate - locatie, mijloace si materiale didactice, surse de informare si de procesare a informatiei; Interdisciplinaritatea este parte a unui invajamént modem care are ca scop, la finalul ‘traseului educafional, 0 integrare optima a educatului in societate, pe piafa muneii si in familie. O cunoastere holistic’ a lumii aduce cu sine o infelegere profund’ a micro- si macrocosmosului, repere stiintifice si morale si o adaptabilitate la condifiile sociale si economice. Programa disciplinei optionale Matematica si stiinfe in societatea cunoasterii are 1n vedere cunoasterea ca scop in sine, propunand activitaji care si dezvolte competente de Invajare si de autoevaluare. in acest sens, accentul este pus pe cum se fnvafi si cum se evalueaza, implicdnd elemente de confinut atractive, pe teme de interes pentru educabil Elaborares programei a presupus raportarea la principii, strategii, cercetiri, experiente si exemple de bund practica in elaborarea curriculumului educational. Ideea de bazii a interdisciplinariti in faptul c& aparatul conceptual si metodologie al mai multor discipline este utilizat in interconexiune pentru a examina o tema sau o problema, dar mai ales pentru a dezvolta competenje integrale- transversale cheie. La nivel interdisciplinar, transferurile metodologice si conceptuale dintr-o disciplind in alta sunt frecvente. Dezvoltarea unui domeniu al cunoasterii nu se poate produce izolat, fara stabilirea unor corelafii puternice cu progresul din celelalte domenii Discipline precum stiinfele, matematica, fizica, chimia sau biologia surprind problemele fundamentale ale viejii. Fiecare dintre aceste discipline prelucreazd cunostin{ele din natura. Aceleasi confinuturi pot fi abordate prin metode si instrumente specifice fiecétei discipline, dar pot fi studiate si prin acelasi tip de metode investigative de tipul experimentului sau proiectului. Projectul curricular astfel creat a fost fundamentat pe asocierile provocate de contactul stiinfelor si pe transferul metodelor si al limbajelor. ‘ Cele cateva argumente de ordin epistemologic sunt fs plgtate de pedagogi- necesitatea deplasirii accentului pe antrenarea capacitatilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea prin implicare directa in proiecte sau experimente; - formarea unor abilitasi precum capacitatea de observare, masurare, comparare, clasificare, deductie, investigatie, de folosire a cunostinjelor in diverse situafii practice; - crearea motivatiei pentru invatare in domeniul stiinfelor; ~ orientarea spre activitifi cu caracter practic; - sporirea gradului de implicare al elevului si, implicit, si motivatia pentru invajare, LI. Structura programei Coerenga programei este asigurata de parcurgerea urmatoarelor etape: > definirea scopului; definirea grupului finta; identificarea competenjelor generale; identificarea setului de valori $i atitudini; identificarea temelor vector al competenfelor, valorilor si atitudinilor; identificarea competentelor specifice; VuUVuVY exemplificarea activitatilor de invajare, pe baza unor unitafi de confinut cu rol orientativ; Vv exemplificarea activitifilor de evaluare, cu rol de orientare a procesului c&tre instrumente alternative si care sa implice rezolvarea sarcinilor de lucru in echip’ > sugestii metodologice. Prin raportare la programele scolare aferente disciplinelor din aria curricular’ Matematica i stiinte ale naturii, programa cursului Matematica si stiinfe in societatea cunoasterit cuprinde componentele prezentate in cele ce urmeazi. Nota de preventare identifies locul acestei discipline opfionale in curriculum, defineste scopul acesteia, descrie purcursul opfionulului, argumentind structura didactica tive de ciitre autorii adoptati, dar si sintetizeaza o serie de recomandari, considerate semni programei, privind modul de aplicare.Competentele generale/ Obiectivele cadru sunt in legatura directa cu cele 8 domenii cheie: © competenfe matematice si competente de bazi\ in stiinfe si tehnologii, © competente de tehnologia informafiei si comunicatiei, © competente de comunicare in limba roman, © competente de comunicare in limbi straine, © competente sociale si civice, © spirit de inigiativa si antreprenoriat, © ainvaja si inveti, ©. sensibilizare gi exprimare cultural8. Prin ierarhizarea invapirii, pomind de la insusire si identificare pind la metainvéjare, competenfele generale prevazute rispund necesitifii asiguririi egalitifii de sanse pentru tofi elevii, dar permit in acelasi timp gi o relafie echilibraté cu problemele practice din viafa realA. Valorile si atitudinile urmaresc construirea unei personalitiji independente, critic constructive fafi de sine gi fafa de mediul inconjuritor; sunt proiectate ca rezultate ale realizirii competenfelor generale i specifice in cadrul procesului de predare - fnvafare gi evaluare din perspectiva interdisciplinara, Valorile si atitudinile asteptate au in vedere urmitoarele © achizifiile finale ale inva{arii; © accentuarea dimensiunii acfionale in formarea personalit © definirea ofertei in raport cu asteptarile societajii si cu interesele si aptitudinile elevului Competentele specifice/ Obiectivele de referinti, activitifi de invajare si confinuturi asociate care implica abordarea integrata a disciplinelor din aria curriculara matematic& si stiinge; in cazul acestui curriculum, nu intalnim o corespondenjai de tip. biunivoe, 0 ‘competenfa putiind fi asociata cu diferite confinuturi. Sugestiile metodologice cuprind recomandari pentru proiectarea demersului didactic, avand rolul de a orienta cadrele didactice in demersul instructiv-formativ spre atingerea standardelor de performanj usociate competentelor, valorilor si atitudinilor prevazute de programa, Sugestiile metodologice au in vedere modul de organizare; vederea formarii la elevi a competenfelor formulate in programa scoldanumite rezultate ale invaarii exprimate sub forma de cunostinge, priceperi, deprinderi ~ Orientirile metodologice generale Sarcinile de invajare se regisese sub forma unui complex de activitafi de invajare vizand abilitafi, Evaluarea rezultatelor invafarii urmareste contribufia acestor rezultate la dezvoltarea competengelor propuse. orientata cate Orientarile metodologice generale includ si proiectarea activitajilor de predare- invajare - diversificarea situafiilor de invajare; - asumarea de noi roluri de catre profesori; - utilizarea metodelor interactive de invajare si a tehnologiei moderne; - dezvoltarea unui mediu educational in concordanfa cu nevoile indi invatare ale elevilor. Modul in care sunt structurate confinuturile, dar mai ales sistemul de metode utilizate pentru realizarea de competente va conduce la crearea unui mediu de invajarea eficient, mediu care va valorifica experiengele elevilor gi va invaja elevii si isi asume responsabilitatea comportamentului lor atét in scoala, cét si in viata cotidiand. Abordarea flexibili a conjinuturilor va spori motivatia pentru invajare Funcfia formativa a evaludiii va fi realizata constant prin participarea activa a elevilor la proiecte, experimente, realiziri de portofolii si prin familiarizarea elevilor cu structura gi ceringele acestor metode gi a instrumentelor de evaluare specifice. - Orientiri metodologice privind utilizarea TIC in implementarea curriculumului integrat. Utilizarea TIC in studiul acestui opional se va axa pe: utilizarea bibliotecilor virtuale ca sursa de informare; modelarea unor fenomene si prezentarea unor aparate; realizarea unor experimente virtuale; prelucrarea datelor objinute; realizarea rapoartelor, SNK KKK prezentarea informatiilor si a rapoartelor.1.2, Specificitatea programei Specificitatea programei este data de urmitoarele elemente: > interdisciplinaritatea: in fiecare dintre cele 6 teme se vor regasi secvente si interferenfe ale domeniilor stiintifice si matematicii, reflectate atat la nivelul competentelor specifice, cét si la nivelul confinuturilor; > introducerea intr-o tema distincté a elementelor de teoria invairii stiinfelor, cuprinzdnd 0 sistematizare a terminologiei specifice stiinfelor prin constituirea unui breviar teoretic, urmat de descrierea metodelor de traducere a textelor literale in limbaj stiintific gi relafiile aferente si finalizénd cu metode de rezolvare teoretica/ empiricd/ experimentalai a cerinfelor derivate din probleme ale lumii reale; > activititile de instruire, care pun in centrul lor elevul, profesorul asuméndu-si rolurile de observator si coordonator al activitiilor. Activitatile de invafare asociate programei au la baz dezvoltarea de competente necesare pentru crearea premiselor reusitei profesionale, sociale, precum si a unei integréri culturale a tinerilor si a unei bune dezvoltari personale. Prevazute ca 0 variabila a programei, activitijile de invajare au in vedere punerea in armonie a abilitatilor didactice cu particularitagile si specificul grupului de educabili. 13. Un curriculum in concordanta cu actualele teorii educationale Realitiile contemporane impun implementarea unui set de transforma functionale gi structurale la nivelul modului de conceptualizare a curriculumului scolar. Transformarile vizeazi att experientele de invafare propuse de citre invijimantul primar, gimnazial si liceal, cat $i desfigurarea proceselor de instruire din clasa de elevi. Existenfa universala este ghidat& de un prineipiu general al unitafii - integralitatea. Paradigma curriculard actuali permite manifestarea in sist acestui principiu att la nivelul proiectiv, cét si la cel al transpunerrH. H. Jacobs defineste interdisciplinaritatea ca pe o “viziune asupra cunoasterii si o abordare a curriculumului care aplica in mod constient metodologia si limbajul din mai multe discipline pentru a examina o temi central, o problema sau o experien{a” (1989, p. 8). Curriculumul integrat propus presupune crearea de conexiuni semnificative intre teme sau competente care sunt de regula formate disparat, in interiorul diferitelor discipline. invayamantul secolul XXI este caracterizat prin mobilitate, att ca proces, cat si ca si fem, termenu! de reforma find inlocuit cu termenul de revizuire continua, in consonan{a cu dinamica schimbatrilor societatilor moderne, datorate ratei de crestere a informatiei. Cadrul de referinga al prezentei programe: Ddocumente europene de polities edu © Improving the Quality of Teacher Education - EC(2007); * — Raportul Directoratului General pentru Educatie si Cultura, privind Implementarea planului de actiune Educatie si formare 2010-2030; + Strategia de postaderare, MECTS. Programa Matematica si stiinfe in societatea cunoasterii are in vedere realitatile scolii roménesti, fiind construiti ca o abordare complementara fata de curriculum, bazaté pe: * valorificarea cunostinfelor si experientelor elevilor dobandite prin educajia anterioara sau prin existenta lor cotidiand; © orientarea c&tre latura pragmatic’ a aplicérii curriculumului; * completarea dimensiunii cognitive cu dimensiunea afectiv - atitudinala si morala din perspectiva finalitajilor educatiei; © promovarea in cadrul sugestiilor metodologice a unor strategii care s& respecte exigenfele unei invayari durabile. Competente Conexiuni intre programi si comipetentele-cheie cheie Activititile de invajare asociate programei implicd elevul la nivel Comunicare in . oo. participativ, cu incurajarea exprimarii propriilor opinii, intr-un mod limba materna 5 asertiy, critic si argumentat. Implicarea educalComunicare in limbi moderne este premisa dezvoltirii abilitiilor de comunicare interpersonalé si de interrelagionare. Faptul cd una dintre variabilele programei este reprezentata de confinuturi, seevenfa de colectare si selectare a informaiei va fi utilizata in procesul } de instruire in vederea dezvoltirii competentelor de comunicare in limbi moderne. Competente matematice, in Temele propuse implici dezvoltarea in sistem integrat a competenjelor matematice, stiinjifice si tehnologice, dublate de dezvoltarea de competente de invajare care presupun: stiinge si 5 | > ainvaja si inveti (learn to learn); tehnologii i ~ ainvaja si faci (learn to do). Identificarea, selectarea, prelucrarea si prezentarea confinuturilor Competenfe | reprezint& secvenje care pot fi optimizate prin implicarea tehnologiei digitale informatiei si comunicarii: PPT, baze de date, intemet, fisiere media, e- mail, forum, platforme educafionale etc. | Competente | Acordim atenjie acestui domeniu cheie prin activitatile de invajare | metacognitive (a invaifa sa inveti) propuse in prima tema a cursului, activitati care au la bazi abordarea sistematizati a cunoasterii si infelegerii stiintifice. Competente interpersonale, interculturale, sociale si civice Bazate pe comunicarea asertiva $i pe asumarea de roluri $i responsabilitafi in echip’, activitajile de invajare favorizeazi dezvoltarea atitudinilor pozitive: respectarea opiniei in relafia de comunicare, recuncasterea muncii cocchipicrului, oferirea de sprijin in rezolvarea de sarcini, toleranfa, asumarea reusitelor/ nereusitelor. Identificarea legaturilor dintre tema studiata si orizontul local, impactul | temei asupra colectivititi, identificarea unor oportunitati de imbunatijire a viefii colectivitafii in relafie cu tema studiata., ‘Asumarea de roluri si sarcini in echipa, implicdnd diferite metode activ Competente . : : participative reprezinté premise ale dezvoltarii _unci_personalitafi antreprenoriale an _. independente, critice gi autocritice, responsabile si adaptahile la nou. Sensibilizare gi oo _ E - i Variabilitatea conjinuturilor este factorul de implicare._ specificului exprimare RES. cultural10Ae II. Competenfe generale Identificarea unor fenomene, procese si procedee din domeniile matematicii si stiinfelor, care se regsesc in activitigile cotidiene; Rezolvatea de probleme si situafii problema prin utilizarea de rafionamente inductive si deductive; Comunicarea orali si serisi utilizdnd limbajul stiinfific specific in formularea explicafiilor, in conducerea investigatiilor interdisciplinare si in raportarca rezultatelor; Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor in culegerea de date, in prelucrarea si comunicarea lor; Formarea capacitiii de a reflecta asupra lumii pe baza relationarii cunostinfelor interdisciplinare din aria curricular& matematica si stiinge; Dezvoltarea personal prin formarea gandirii interdisciplinare si gestiunea propriei IH. Valori si atitudini Dezvoltarea interesului pentru informare si documentare stiintifica Dezvoltarea curiozitafii fata de mediu Dezvoltarea toleranjei fafa de opiniile celorlalti a limitelor acestora incredere in adevarurile stiintifice si apreciere critIV. Competente specifice si confinuturi asociate Competene specifice Confinuturi asociate 1.1. Colectatea de informay seopul documentairii | 1.2 Descrierea unor obiecte, fapte si fenomene din lumea reala 2.1. Organizarea informatiilor si conceptelor stiintifice | interdisciptinare 2.2. Clasificarea i sistematizarea informatiilor si conceptelor stiinfifice interdisciplinare 3.1. Identificarea problemelor $i situafiilor-problema din | lumea inconjuritoare 3.2. Utilizarea unor modele matematice/stiintifice pentru rezolvarea de probleme si situatii-problemé din lumea inconjuratoare 3.3. Justi area explicatiilor si solufiilor la probleme si situatii-problema 4.1, Selectarea informatiilor si realizarea distincfiei dintre informafii relevante/irelevante si subiective/obiective 4.2. Decriptarea si interpretarea textelor stiintifice si transpunerea acestora in limbaj comun 4.3. Utilizarea limbajului specific in intocmirea rapoartelor de investigafii 5.1. Utilizarea TIC in culegerea informatiilor si datelor 5.2, Utilizarea TIC in preluerarea si prezentarea datelor 6.1. Exprimarea opiniilor critice si pertinente in raport cu fenomenele si procesele studiate 6.2. Evidentierea relajiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii reale 7.1, Valorificarea experientelor dobindite in asigurarea utilizand surse variate in Investigare. Infelegere. Solutionare. Comunicare (Cum cunoastem cea ce cunoastem: metode, mijloace si instrumente de cunoastere, dictionar de termeni). De la Stele la Pamant (pornind de la notiuni introductive de astronomie). Picétura si Oceanul Planetar Energia si povestea asigurarii ei (fizied, 12calitiqii viefit 7.2. Gestionarea optima a timpului de studiu | | Raspunsuri stiinyifice gi 7.3. Cooperarea cu ceilalfi in rezolvarea de probleme practici in cotidian teoretice si/sau practice in contexte diferite Factori care influenteazis calitatea viefii. Socul viitorului (dezvoltare | | durabila)? | V. Obiective cadru V. 1 Cunoasterea, infelegerea si utilizarea in comunicare a terminologiei si conceptelor specifice matematicii si stiinfelor naturii; V. 2 Formarea gi dezvoltarea capacitatilor si abilitafilor de experimentare gi de investigare a realitatii, folosind i strumente specifice; V. 3 Dezvoltarea interesului si a motivafiei pentru a utiliza cunostinfele matematice in rezolvarea unor probleme din cotidian; V. 4 Dezvoltarea interesului gi a responsabilitafii pentru protejarea mediului. VI. Obiective de referinta si continuturi asociate [ Obicctive de refering Confinuturi asociate | VI. 1.1 sa identifice si s& descrie relafiile dintre partile | Tnvestigare. Injelegere. | componente ale unui sistem studiat; | eauure coma Comunicare (Cum V. 1.2 s& descrie relajiile dintre sisteme din mediul | cunoas Gondry poodbrie Euoastem: ‘ineonjurator; met fe mit acest Ren | || formelor plane si spatiale; V. 1.4 s comunice oral si in scris diverse observafii asupra unor sisteme sau fenomene; | VI. 2.1 sa pund in evident caracteristici ale unor fenomene si procese din natura pe baza misuraitorilor efectuate VI. 2.2 s& realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date VI. 2. 3 s& reprezinte prin modele diferite aspecte din mediul inconjurator VL. 3. 1 sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice VI. 3. 2. s& utilizeze instrumente si unitijile de masura | standard pentru lungime, capacitate, mas’, suprafafi, timp si unitatile monetare in situafii variate VI. 3. 3 sii colecteze date, si le organizeze in tabele, si le sorteze $i clasifice pe baza unor criterii date si si ofere interpreta elementare ale lor | V. 4. 1 s& constientizeze efectele mediului inconjurator asupra propriului organism prin identificarea factorilor unor factorilor de risc si a unor posibile metode de protejare faya de acesti factori VI. 13 s& observe gi si descrie proprictaji simple ale ] de cunoastere, dictionar de termeni). De la Stele la Péimént (pornind de la nofiuni introductive de astronomie). Picdtura si Oceanul Planetar Energia si povestea asigurdrii ei (fizicd, chimie, biologie) Raispunsuri stiinfifice si practice in cotidian Factori care influenjeazit calitatea viefti. Socul viitorului (dezvoltare durabila)? STANDARDE DE PERFORMANTA Obiectiv cadru ‘Cunoasterea, infelegerea gi utilizarea in comunicare a terminologiei si SI- Identificarea ase Standard = GEE, deosebinlotst oy | relafiilor dintre corpuri Tere ‘compone: We “[ conceptelor specifice matematicii si unor sisteme pe baza observafiei; stiimelor naturii $2-Clasificarea unor corpuri, umor fenomene sau evenimente pe baza unor criteri S3- Comunicarea orala gi in scris a unor observatii, comparafii referitoare la corpuri sau fenomene; S4- Comunicarea rezultatelor unor experienfe sau experimente simple; Formarea si dezvoltarea capacitijilor si__| S 5- Misurarea eu instrumente convenfionale gi neconventionale si evidenjierea regularitajilor unor fenomene pe baza misuratorilor gi a observatiei; abilitajilor de experimentare gi | investigare a realitafii, folosind instrumente specifice . S6- realizarea unor experimente simple pe baza unui plan de lucru sau a unor ipoteze date; Dezvoltarea interesului gi a motivajiei | S7-Recunoasterea, reprezentarea gi clasificarea Pentru a utiliza cunostinfele matematice | 4uP& proprietii simple a unor forme plane si spatiale; {in rezolvarea unor probleme din cotidian S8- Realizarea de estimari in situatii practice; $9- Utilizarea unor modalitafi simple de organizare si clasificare a datelor. VII. Sugestii metodologice VIL.1. Competentele specifice/ Obiectivele de referinta vizate Abordarea actual a procesului de instruire se bazeaz pe faptul c& noile educatii nu numai ¢& aspiri citre, ci determin& schimbari comportamentale, atitudinale si ale deprinderilor, urmarind formarea de competente. Competenjele propuse prin programa de Matematica si stiinfe in societatea cunoasterii au in vedere profilul de formare al absolventului de inva corelate cu finali le educatiei propuse in diverse documente nafioy socio-profesionali a educatului inseamni cultivarea spiritului, a rde roluri si sarcini, implicare, asertivitate, doriné de cunoastere si autocunoastere, gandire critick si adaptabilitate, stabilirea prioritatilor, optimizare, discemimént, respectarea regulilor. Atingerea acestor scopuri in dezvoltarea personal si determinarea profesional a clevilor sunt posibile prin implicarea acestora in procesul instructiv-educativ alituri de profesor, intr-o relajie de echivalenfa, fiecare participand 1a dezvoltarea celuilalt prin diseminarea cunoasterii. Factorii de variabilitate ai programei, confinuturile si activitajile de invajare/evaluare, permit concentrarea eforturilor catre atingerea obiectivelor/competentelor, importante la aceasta disciplina opjionala fiind mobilitatca spiritului si implicarea, Temele propuse urmiiresc aducerea in discufie a unor contexte stiinjifice pe baza cirora clevul s& fact o analizi de oportunitifi si ameninfari, astfel incat parcurgerea confinuturilor stiinfifice s8-1 conduc& la determinarea in coordonatele existenjei sale a factorilor care influenfeaza pozitiv o viajd sinatoasa: biologic, social, profesional si familial. Relatia de echivalen{i educator-educat permite responsabilizarea elevului, favorizéind dezvoltarea sa valorica si atitudinala. Dat fiind specificitatea acestei programe, in tabelul urmator sunt cuprinse descrieri ale temelor si exemple de acti tifi de invafare/sarcini de Iucru, [ Tema Scurta descriere | tnvestigare Societatea cunoasterii se bazeaza pe o abordare stiinfificd a procesului Intelegere de invajare. Astfel, invijarea stiinjelor trebuie realizati metodic, Solutionare. algoritmizat. Nivelul superior al cunoasterii este atins si prin Comunicare (Cum interdisciplinaritate. fn acelasi timp, interdisciplinaritatea implica 0 cunoastem ceea ce imbinare de metode si procedee specifice disciplinelor ariei curticulare | cunoastem: metode, Matematica si stiirge ale naturii, in cadrul acestei teme, se propune o mijloace si clasificare, o sistematizare si o descriere a etapelor ce trebuie parcurse or amere de {in rezolvarea de probleme specifice lumii reale, cunoastere, dictionar ~ 3-4 046 bemarind Ie ‘ai prin formaljzrea lor Beat iin perspectiva matematicii si stiinfelor, de termeni) Activitijile conexe temei se deruleazi pe par abordarea coerenta si eficienti a textelor l !implic& nofiuni si concepte matematice gi/sau nofiuni si concepte ale lumii vii si/sau nofiuni gi concepte ale lumii fizice (chimie si fizics) | si/sau notiuni si concepte Ia nivel interdisicplinar. | Activitagile au ca obiective: > crearea cu ajutorul elevilor a unui breviar de termeni stiintifici, > transpunerea textelor stiintifice din formularea literala in limbaj stiintific si invers | > camoasterea si utilizarea in probleme practic-aplicative simple a Strategiilor si a principiilor de rezolvare de probleme de matemati si stiinge ale naturii > exprimarea propriilor opinii prin raportare 1a principiile unei dezbateri - coerenji, asertivitate, argument logic -, in raport cu probleme practice-cotidiene ,,deschise”, in vederea formullrii unor | raspunsuri/solutionarii lor si tinand cont de optimizarea resurselor implicate in solugia propusa. De la Stele la Pamént (pornind de la nofiuni introductive de astronomie) Cunoasterea umana inifiala sa dezvoltat dintr-un interes al omului de a se infelege, infelegénd universul in care traieste. A pornit cu 0 cunoastere egocentrista, reflectata in concepfia ci Péméntul este in centrul Universului, api i, pe baze stiinfifice, a repozifionat universul fizic. Elevii pot face vizite la observatorul astronomic sau pot accesa pagini de Internet in care sunt postate hrfi si imagini ale cosmosului si vor susfine activitati de observare/ inregistrare a corpurilor ceresti pe anumite intervale de timp, cu consemnarea, sistematizarea i interpretarea datelor in jurnale stiinfifice. Utilizarea instrumentelor optice (telescop, lunet) permite realizarea unei hirfi a cerului Ja o anumita data, La infelegerea lumii inconjuraitoare si-au adus contributia ‘oameni de stiinfa care, depasind limitele impuse de contemporaneitate, au elaborat teorii care au dus la progresul ome evoluat de cele mai multe ori de la intrebari gi de substanga in oferirea explicatiilor: Cum se{fofmediza steele fe cal WePicatura si Oceanul Planetar ceea ce vedem? Cu ce este umplut universul (compusi chimici in »vidul” stelar)? Are acesta limite? Putem clasifica astrele? A fost cineva lovit de vreun meteorit? De ce exista viafa pe Pamant? Cum a apiirut viaja si care au fost factorii determinanfi ai evolutiei viefii pe Pamant (scara geocronologic’)? Este scoarfa terestré ca o carte deschisi a cunoasterii evolufiei viefii? Cunoasterea trecutului si prezentului biosferei permite predictii asupra viitorului? Oare viafa ‘inseamna doar compusi ai carbonutui, sub manifestarea sa pe Pamant? Care este motorul Soarelui (reactii chimice in Soare, care asigura energia vitala viejii pe Terra)? Big-bang sau creafie superioar§? Se pot crea in laborator condifiile primordiale ale Universului? Elevii sunt invitafi si-si formuleze intrebari la care rispunsul poate fi aflat prin activitati de documentare susfinutd, sub coordonarea profesorului, de tip mese rotunde, dezbateri, in care se vor crea o serie problemé, iar problematizarea va fi prioritara. Elevii vor fi pusi in situafia de a identifica prin cercetare proprie sau in echipa date noi referitoare la intrebirile pe care gi le pun si, nu in ultimul rand, de a formula opinii proprii pertinente pe baza lor. Un element esenfial pentru existenja viefii este apa. O intalnim in atmosferd, pe suprafata Paméntului si in subteran, o intélnim sub formele sale de agregare (solida, lichid, gaz), o tntdlnim in corpurile fiinjelor in proporfii majore. Cantitatea de apa pe Pimént este limitata, dar nu neglijabila, Din aceasta, doar o mica parte contribuie in mod direct la sustinerea vietii. Odata cu dezvoltarea tehnologicd a omenitii, sursele de poluare a apei s-au inmulfit ingrijoritor. Ca urmare, pentru © viaji de calitate riméne tot mai pufink api. Informatiile din domeniul chimici, fizicii, biologiei, matematicii se vor tmpleti armonios, permitind elevului si stabileasci conexiuni intra si Jinare, in raport cu cunosterea Oceanului Planetar ca i8inélor vegetale si Ney . eenbrgie:nepuizabila interdisci resursi biologicd (studiind diversitatea, animale, “supa” primordiala ete.), ca (mare, curenfi marini ete) si ca depozit de substanfe mipepile. Rleval ca der shan i 18[este pus in situafia de a descoperi singur 0 serie de cunostinje ce se] referd la fenomene complexe de genul: formarea ploiif zipezii/ roua! srindinei/ brumei/ curcubeului, memoria moleculei de apai si aplicati in homeopatie, echilibre chimice implicate in viaja acvatica si factori ce le-ar putea perturba. Se vor analiza si realiza unele activitagi practice pentru solufii eu aplicafii practice. Se vor face calcule matematice pentru determinati, in diverse moduri, ale concentrajilor solutiilor, ale aciditafii si bazicitayi lor, Energia si povestea asigurarii ei (fizica, chimie, biologie) Energia se regiseste in tot ceea ce ne inconjoard. Istoria dezvoliid tehnologice a umanitafii a depins de diferite surse de energie: combustibili fosili, energie nucleara, energia eoliand, hidroenergia, energia solara. Energia utilizabild pe Pamént provine in cea mai mare Parte de la Soare, radiafia solari find convertita in alte forme de energie. Lumina este factorul esenfial in desfasurarea fotosintezei. in cadrul acestui proces energia solari este integrata in plante sub forma de energie chimic& potentiala, acumulati in substantele organice Sintetizate, Astfel, se poate arata cA, in naturi, energia provenita de la Soare nu se pierde, ci este transformata in alte forme de energie (0 confirmare a legii conservatii energiei). Materia organicd este sintetizata din apa si dioxid de carbon sub acfiunea Iuminii, curentul electric poate fi generat prin utilizarea panourilor fotovoltaice, cildura (radiatia infrarosie) poate asigura incalzirea apei sau prepararea hranei prin fierbere, coacere etc. Energia chimic& acumulaté in materia organica, sintetizatt este transformata ulterior prin procese metabolice de oxidare celulara in alte forme de energie care se pot stoca la nivelul organismului si/sau elibera, Sursele de energie din natura nu sunt inepuizabile si trebuie s& gisim solufii astfel incét societatea si- ers s& putem ~ asigura resurse Pentru vitor trebue st prog ees sauT sursele de energie alternative si cum afecteaz acestea planeta, avind in vederea limita fragilé intre efect benefic/efect nociv al energiei asupta lumii vii, viitorul omenirii depinznd de maniera in care oamenii vor sti si le echilibreze. Raspunsuri stiintifice i practici in cotidian La fiecare pas in viafA suntem implicaji in contexte care solicit rispunsuri. Identificdnd cauzele unui fenomen, putem prevedea efectele acestuia, infelegem mai bine ce se intampla in jurul | nostru si, de asemenea, ce se intimpla cu noi. $tiinja este un sistem deschis, cercetarea continua. ‘fark cunoastere practicd este irelevanté in raport cu. dimensiunea Zi de zi redescoperim lumea, Cunoasterea stiinfifi informationala de astizi. Tot ce ne este aproape, ne inconjoara si ne interfer existenfa cotidiand poate fi utilizat pentru gisirea raspunsurilor la intrebarile noastre zilnice. Multe descoperiri au fost facute accidental de oameni de stiinta care urmareau un anumit fenomen sau proces si, dintr-o ,eroare” stiinfficd, au descoperit altceva, Acesti oameni au fost capabili si vada minunea, Si o infeleaga si sa o interpreteze. in abordarea temei, se poate porni de la mituri care au mareat omenirea de-a lungul timpului si care si-au pierdut semnificatia mistica datorita dezvoltarii stiinfei si progresului tehnologiei Se doreste o trecere de la descoperiri geniale ale unui anumit moment istoric la aplicagiile lor actuale in cotidian. Pot fi realizate activitayi practice care au stat la baza unor descoperiri stiinfifice ulterioare. Factori care influenteaza calitatea viefii. Socul viltorului (dezvoltare durabila)? Speranfa medie de viaja s-a dublat in ultimul mileniu, Acest fapt a fost posibil datorité efectelor benefice ale majoritati descoperirilor diverselor stiinfe, Aplicafiile descoperirilor stiinjifice au dus la diminuarea potentialelor pericole care EMTS oe aparut si noi ameninjiri, Permanent, intre’ skeet fatto fe un echilibru, in vederea asigurairi exi| bazati pe: | ~ eficienfi a utilizdrii resurselor si valorificarea ee regenerabile; © Protectia si imbunatitirea calitajii mediului, prin diminuarea | factorilor poluangi si reconstructie ecologica; ~ Perfectionarea si utilizarea mai eficienti a capitalului uman; | stimularea culturii antreprenoriale; Protecia patrimoniului natural si cultural, dezvoltarea rural integrat regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrialé, promovarea inovarii, Sansa pe care o putem oferi generafiilor viitoare 0 constituie dezvoltarea durabild. Evolujia societigii omenesti a ajuns Ja un punct in care afecteazi echilibrul natural al Planetei. Industrializarea ‘| contribuit la acest dezechilibru si acum trebuie si gisim soluji pentru | a tenua aceste eect, Tema se abordeazi la finalul parcursului stiinyific al disciplinei | optionale, avand un rol integrator al temelor anterioare, in raport cu competenjele programei, activitifile de invafare si evaluare se bazeazi pe invatarea prin descoperire si pe invajarea experiential, comunicare asertivi si proiecte. VIL2. Sugestii asupra proiectrii activitijilor de predare-invitjare Matematica, fizica, chimia si biologia, ca si alte domenii, sunt deseori finvajate prin Tuned colaborativa, Prin asemenea interactiun, indivi construiesc comunitit ale practicii, '5i testeazA proprile teorii si construiese pe tnvaarea altora; interactiunea social furnizeaza oportunitafi de a percepe situatia din perspective diferite, Modelarea competentelor cognitive prin participare in grup si interacfiune sociala este un mecani internalizarea cunostintelor si deprinderilor.Demersurile didactice, atat pe secventa predare-invatare, cat si pe cea a evaluéii trebuie 88 fie corespunziitoare specificului grupului de elevi si in concordanfa cu resursele didactice si umane de care dispune organizafia scolard. Se vor urmé * integrarea experientelor anterioare de invajare in contexte stiinfifice noi sau abordati noi ale contextelor stintifice deja studiate; confinuturile suport al activitiilor de invéjare vor fi alese din fondul notional si de deprinderi anterioare, dar sub aspectul integratii lor in context interdisciplinar sau sunt confinuturi noi, esentiale, din mediul comun al cducabililor, a cdror invajare va conduce la 0 mai bund integrare in mediul inconjuritor si © mai buni calitate a viefii acestora; * Variabilitatea mediului de invafare, implicand activitafi de invajare in mediu sigue/nesigur, formal/informal/nonformal, intern/extern scolii; eficientizarea activititilor de invafare implica utilizarea resurselor media si a calculatorului in vederea identificiii informatiei, precum si a prelucrarii sale; * Parteneriat al educatiei, profesorul asumandu-si roluri de observator, mediator si reglator 8 procesului de fnvajare si cunoastere, elevul fiind generator de confinuturi ale invajarii gi responsabil cu derularea activitijilor de invatare; * cercelarea independenta si cercetarea de grup, in care educabilii sunt responsabilizayi cu ‘dentificarea si clasificarea informajiei asociati temelor, cu integrarea, ierarhizarea, uutlizarea informatiei in contextul interdisciplinarititi si objinerea de concluzii asupra influenfei si e€stigului educajional. in acest sens, invaijarea si evaluarea bazate pe proiect vor valoriza abilitai de documentare si investigajie, relationarea, asumarea de sarcini in cadrul echipei facilitind dezvoltarea de atitudini si prineipii corecte in conlucrate si compete. VIL3. Sugestii asupra activitatilor de evaluare Raportat la secventa evaluare a demersurilor didactice, se vor urmiri atét evaluarea de Proces, cat si cea a rezultatelor finale modificarile comport‘aportare la competentele specifice/obiectivele de referinji ale temelor si va presupune Metode complementare, cate si surprinda caracteristica interdisciplinaritiii si urmarind evidentierea integrarii esenfialui in contexte practice, achizitiile elevilor dovedindu-si wiltatea in raport cu responsabilizarea lor asupra calitifit propriei vieti si a mediului inconjuraitor. in teoriile moderne ale invajarii si cognitiei un accent major este plasat pe dimensiunea Social a invafarii, incluzdnd practici participative care vin in sprijinul cunoasterii si ‘niclegerii. Ca urmae, practicile evaluasii ar trebui si depaseasca focalizarea pe deprinderi si reproducerea de cunostine si si vizeze aspecte mai complexe legate de achizifileelevilor si de modificarile comportamentale produse. Ca urmare, evaluarea ar trebui si fie centrata pe strategiile specifice pe care elevii le folosese in rezolvarea problemelor, identificéndu-se acelea care provoacd o dezvoltare continua a cficenfei si sunt ancorate la un anumit domeniu particular de cunostinfe si deprinderi. Procesul de evaluare va imbina formele traditionale cu cele complementare(proiectul, Portofoliul, autoevaluarea, evaluarea in perechi, observarea sistematica a activitatii. si comportamentului elevului) si va pune accent pe. ~ corelarea direct’ a rezultatelor evaluate cu competentele specifice/obiectivele de refering vizate de programa scolar; ~ _Yelorizarea rezultatclor invari prin raportarea la progresul scolar al fiecdrui elev; ~ ubllizarea unor metode variate de comunicare a tezultatelor scolare; * Tecunoasterea, la nivelul evaluarii, a experienelor de invafare si a competenfelor dobandite in contexte non-formale sau informale. VIL4 Utilizarea tehnologiei informatie: si comunicatiilor in demersurile didactice Pficientizarea demersurilordidactice poate fi asiguraté prin utlizarea de mijloace si materiale Gidactice interactive, atractive, care presupun utilizarea bibliotecilor virtuale ca surst de informare, modelarea unor fenomene si prezentarea unor aparate, reali Fea-unor experimente Virtuale, prelucrarea datelor obfinute, realizarea rapoartelor, prevenfati nadia formatiilor ‘sia rapoartelor, fe/ fare al \ \ Alt WeCUPRINS 1.1. STRUCTURA PROGRAME .. 112. SPECIFICIFATEA PROGRAMEI... 1.3. UN CURRICULUM IN CONCORDANTA CU ACTUALELE TEORII EDUCATIONALE I, COMPETENTE GENERALE. IIL. VALORI $I ATITUDINI IV. COMPETENTE SPECIFICE $1 CONTINUTURI ASOCIATE.. V. OBIECTIVE CADRU VI. OBIECTIVE DE REFERINTA $I CONTINUTURI ASOCIATE. 13 STANDARDE DE PERFORMANTA Vil. SUGESTH METODOLOGICE. \VIl.1. COMPETENTELE SPECIFICE/ OBIECTIVELE DE REFERINTA VIZATE. oS \VIL2, SUGESTIL ASUPRA PROIECTARII ACTIVITATILOR DE PREDARE-INVATARE. 21 ‘VIL3. SUGESTI ASUPRA ACTIVITATILOR DE EVALUARE wns 2 ‘VIL4 UTILIZAREA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI $I COMUNICATILOR IN DEMERSURILE DIDACTICE... 23 24“Formarea profesorilor de matematict si stiinte in societatea cunoasterit” “Formarea profesorilor de matematica si stiinfe in societatea cunoasterit” Project cofinanjat din Fondul Social European prin Programul Operafional ‘Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritard 1. »Educatia si Sormarea profesionala in sprijinul cresterii economice si devoltirli societifii bazate pe cunoastere” Domeniul major de interventie 1.3. ,Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare” AUTORE: prof. Cristian Alexandreseu prof. Luminifa Irinel Doicin prof. Tiberiu Szébo prof. drd. Virginia Tiurbe prof. Gabriel Vrinceanu prof. Nicolae Ungur dr. Gabriela Apostolescu CONSULTANTI: prof. Luminifa Citrea prof. Dorina Jugureanu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti Inspectoratul Solar al Municipiului Bucuresti Inspectoratul Scolar Judefean Bihor Casa Corpului Didactic Bihor Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti Inspectoratul Scolar Judefean Bihor Centrul pentru Inovare in Educafie (TEHNE) Inspectoratul § Centrul pen: novare in "9 atie (TEHNE) E86 sy 25COORDONARE: prof. DOREL LUCA prof. ELISABETA ANA NAGHI CRISTINA BACIU asist.univ. SIMONA G. MANAGER PROIECT Inspectoratul Scolar Judefean Bihor COORDONATORI DE PROJECT: Inspectoratul Scolar al Municipului Bucuresti SIVECO Rominia SA Centrul pentru Inovare in Edueatie (TEHINE) 26